Genul epic

Genul epic cuprinde totalitatea creaţiilor epice, acele opere literare în care autorul îşi exprimă indirect sentimentele prin relatarea unor fapte, a unor întâmplări sau prin relatarea acestora de către anumite personaje.

Particularităţi ale genului epic

• Genul epic cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte. • Orice operă epică are 3 elemente definitorii: narator, acţiune, personaj. • Modul de expunere predominant al acestor opere este naraţiunea. • Naratorul este cel care povesteşte (narează, relatează) întâmplările: • Naratorul poate fi chiar autorul sau unul dintre personajele sale • Relatarea se poate face la persoana a III-a sau la persoana I (foarte rar la persoana

a II-a) • Povestitorul se detaşează de faptele relatate şi este obiectiv. • Acţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate: • Are o mare mobilitate în timp şi în spaţiu. • Se caracterizează, în general, prin unitate compoziţională, întâmplările povestite

constituindu-se în momente ale subiectului literar. • Personajele sunt atât agenţi ai acţiunii, cât şi purtătoare ale mesajului autorului: • Ele prezintă o mare diversitate, în funcţie de numeroase criterii de clasificare • Diferă şi ca număr, în funcţie de amploarea şi complexitatea acţiunii

Structura operelor epice

În general, operele epice sunt structurate dupǎmomentele subiectului:• Expoziţiunea (fixeaza spaţiul, timpul, personajele siîmprejurarile conflictului) • Intriga (momentul in care se declanşeaza conflictulintre personajele naraţiunii) • Desfaşurarea acţiunii (prezinta întamplarile într-oordine cronologica) • Punctul culminant (momentul cel mai tensionat alconflictului) • Deznodamantul (momentul rezolvarii conflictului)

Subspecii ale genului epic• Genul epic este prezentat prin numeroase specii literare:• În versuri• Balada (creaţie populară iniţial, intrată apoi în setul de specii al literaturii culte) • Legenda (vezi precizarea de mai sus) • Epopee (sau Cantec epic) • Fabula • În proză• Anecdota • Roman • Nuvela • Reportaj • Biografie • Autobiografie • Jurnal intim• Povestire • Schita • Basm • Amintiri • Memorii

Romanul • Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu

o acţiune complexă ce se poate desfăşura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată şi al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter şi întâmplările ce constituie subiectul operei.

• Specia literară apare odată cu burghezia, iar primele romane se adresau mai curând unui public feminin.

• Romanul poate fi istoria unui accident, unui incident, poate fi o lume, o lume fictivă, detaliată până la ultima resursă posibilă de imaginaţie a scriitorului respectiv. Nu e neapărat structurat pe planuri de acţiune, dar implică niveluri de semnificaţie paralele.

Etimologia termenului

Roman (<fr. roman< lat.

romanicus ,,ceva în felul romanilor, vulgar”; romanţ<engl. romance) = formă literară hibridă care cu greu suportă o completă definiţie deoarece interferează cu alte genuri şi nu respectă nişte reguli fixe.

Clasificare

• În Evul Mediu: romanul cavaleresc, pastoral, satiric, picaresc

• În Renaştere: romanul alegoric, comic• În Romantism: romanul de aventuri,

sentimental şi epistolar• Secolul al XIX-lea: revoluţionează specia

Balzac – creatorul romanului modern din literatură universală

Clasificare după temă:• de dragoste• poliţist, • psihologic, • social, • de aventuri, • mitic, • autobiografic, • istoric, • iniţiatic, • cavaleresc, • alegoric, • liric,• fantastic, • de spionaj, • de moravuri

Alte clasificări::• după cadrul social /urban sau citadin– rural– exotic

• arta narativă:– tradiţional– modern

• după narator:– obiectiv/ realist– subiectiv/ de analiză psihologică• după amploarea epică:– roman-ciclu– roman-fluviu– roman-frescă

Alte clasificări:

• după forma de organizare:– roman epistolar– roman-jurnal– roman-cronică– roman-eseu– roman-document

Alte clasificări• GARABET IBRĂILEANU

– roman de creaţie– roman de analiză psihologică

• NICOLAE MANOLESCU

– roman doric – roman ionic– roman corintic

• G. ŢEPOSU

– tranzitiv– reflexiv– metaromanul

Roman versus NuvelăROMAN

Dimensiuni mai marei decât NLectură întreruptă, fragmentatăMai multe planuri narativePersonaje numeroase, spaţii şi medii diverseConduce progresiv spre o concluzie bilanţPrivilegiază personajul a cărui evoluţie în plan psihologic constituie obiectul romanului

NUVELĂDimensiuni mai mici decât RLectură neîntreruptăUn singur plan narativ centralPersonaje şi locuri mai puţine decât în RFinal adesea şocantPsihologia personajului e, în general, constantă