Structura cromozomului metafazicCromozomii metafazici = puternic condensati, alcatuiti din 2 cromatide unite printr-n centromer. La nivelul acesuia se afla kinetocorul(ADN+proteine), locul unde fibrele fusului de diviziune se prind de cromozomi. Centromerii sunt important in repartizarea egala a cromozomilor la cele 2 celule fiice.Telomerele sunt regiuni de ADN situate la capetele cromozomului eucariot care sunt necesare pt replicatia si stabilitatea cromozomilor.Fiecare cromozom are pe suprafata sa mai multe regiuni cu o cloratie inunecata care reprezinta heterocromatina. Aceasta conf secvente noninformationale. de ADN repetitive care form genele inactive dpdv metabolic.Aceasta tehnica de identificare a eu si hetero cromatinei poarta numele de bandarea cromozomilor si constituie un criteriu de indentificare a cromozomilor dar si a mutatiilor cromozomiale.Nr cromozomilor, marimea lor, poz centromerului, satelitilor si a benzilor situate de-a lungul lor=caracterul unei specii date, servind caracterizarii si identificarii acesteia.

Modelul nucleozomal al cromozomului eukaryoteCromozomul EK are o component chimica complexa: ADN, ARN, protein histonice si nonhistonie, mici cant de lipide, ioni de Ca si Mg.Cromozomul EK=format prin “impachetarea” fivrei de cromatina care are ca element structural nucleozomul.Nucleozomul are forma de cilindru, dpdv ch= octamer histonic alcatuit din 8 molecule de proteine histonice:-2 molecule H2A, 2molecule H2B, 2 molecule H3 si 2 molecule H4. Pe sprafata lui se afla infasurata o molecla de ADN linker. Prin insiruirea nucleozomilor se formeaza fibrina de cromatina cu diametrul de 1nm, aceasta ormeaza o spirala numita solenoid care are 6 nucleozomi pe spira si un diametru de 30nm.Prin condensarea fb=>fibra de cromatina, caract nucleului interfazic.

Reglajul geneticMecanismul care asigura functionarea sau nefunctionarea genelor1.Reglajul genetic la prokaryote se bazeaza pe existent a 3 tipuri de gene:

A)genele structural(S1,S2,S3) contin informatia genetic necesara sintezei de protein, la nivelul lor avand loc transcriptia geneticB)genele operatoare(O) sunt mici fragmente de ADN ce au doua stari(ca un intrerupator) care permit sau nu transcriptia geneticC)genele reglatoarea(R) care produc un semnal chimie numic represor(Rp)La bacteria se folosesc ca hrana mai multe tipuri de glucide.Daca in mediul de cultura nu exista lactoza, bacteria nu are nevoie de enzime care sa transforme acest substrat. Genele operatoare blocheaza sinteza acestor enzyme.Daca in mediul de cultura exista lactoza, aceasta e conbina cu represorul pe care il deformeaza, scotandu-l din functiune. Acum genele operatoare vor permite transcriptia genetic si astfel se vor produce enzimele necesare prelcrarii lactozei. Molecula de lactoza a functionat ca un inductor si acest mechanism de reglare se numeste prin inductie. Cand lactoza se epuizeaza, indutorul dispare iar genele operatoare vor intrerupe transcriptia genetic. In acest caz, este un mechanism de reglare prin represie.In afara acestor mecanisme de reglaj genetic(prin inductie si represie) mai exista si un reglaj mai rapid prin retroinhibitie enzimatica prin care produsul final(glucoza,galactoza) inhiba prima enzima a lantului metabolic si deci intreaga cale metabolic expusa.

2.Reglajul genetic la eukaryote:Mecanismele de reglaj genetic= mult mai complexe decat la prokaryote si se pot manifesta la 5 niveluri:1.reglajul transcriptiei genetice care activeaza anumite gene care urmeaza sa fie transcrise2.reglajul maturarii ARNm care asigura asamblarea exonilor in dif moduri3.reglajul transportului ARNm din nucleu in citoplasma nucleu4.reglajul translatiei genetice la nivelul complexului ARNm-ribozomi5.reglajul degradarii ARNm care stopeaza sinteza proteica

Mecanismele de reglaj genetic se manifesta:-Pe termen scurt-Pe termen lung: prin inactivarea unui cromozom si heterocromoatinizarea acestuia cu aparitia cromatimei sexuale(corpuscul Barr) la femelele de mamire. La eukaryotele inferioare are loc inactivarea mai multor perechi de cromozomi.