GENERALITĂŢI

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră este o activitate de interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construcţiile hidrotehnice cuprinde toate măsurile care se iau pentru prevenirea, combaterea si lichidarea efectelor dăunătoare ale următoarelor tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:

a) inundaţii, ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe versanţi;

b) inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;

c) inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică; d) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente,

furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, caniculă, grindină şi secetă;

e) inundaţii provocate de furtuni marine; f) secetă hidrologică (deficit de apă la sursă din cauza unei secete prelungite); g) poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră. Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc: a) viaţa oamenilor şi bunurile acestora, precum şi viaţa animalelor; b) obiectivele sociale, culturale, administrative şi de patrimoniu; c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale

electrice, ferme agro-zootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele); d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în

cazul producerii de accidente; e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu

energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;

f) mediul natural (ecosisteme acvatice şi terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

Organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de apărare împotriva

inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează prin Comitetul ministerial de apărare împotriva inundaţiilor organizat pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

In teritoriu, la nivel de judeţ apărarea se realizează prin Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă , iar la nivelul municipiului Satu Mare prin Comitetul

Local pentru Situaţii de Urgenţă. Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar în

baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construcţiile hidrotehnice la nivel de judeţ.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor. fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice reprezintă o documentaţie tehnică obligatorie a Comitetului local, pentru luarea măsurilor operative de apărare pe baza cunoaşterii prealabile a situaţiei fiecărui obiectiv ameninţat de efectele dăunătoare ale apelor şi îngheţurilor.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor pentru perioada 2013 - 2016 s-a întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului mediului şi pădurilor şi al adminitraţiei şi internelor nr. 1422/192/2012, pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteo periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursuri de apă şi poluări marine în zona costieră.

ATRIBUŢII PRINCIPALE

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă îndeplineşte următoarele

atribuţii principale: a) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

b) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.

Primarii îndeplinesc următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale:

a) asigură personalul şi condiţiile necesare pentru instituirea serviciului de permanenţă şi verifică modul de îndeplinire al acestui serviciu;

b) asigură mijloacele necesare şi stabilesc responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

c) dispun agenţilor de inundaţii organizarea periodică a unor acţiuni de conştientizare a populaţiei asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor care trebuiesc întreprinse de fiecare cetăţean pentru diminuarea pagubelor;

d) asigură, prin agenţii de inundaţii, întocmirea planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, afişarea extraselor din acest planuri din care au fost excluse informaţiile confidenţiale pe pagina de internet a instituţiei şi la sediul primăriilor;

e) asigură, prin agenţii de inundaţii, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi întocmirea şi transmiterea rapoartelor potrivit prevederilor anexelor nr. 8 şi 9 la prezentul regulament;

f) asigură, prin consiliile locale, fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, pentru

întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice din administrare proprie şi întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;

g) asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;

h) dispun agenţilor de inundaţii afişarea în locuri publice a semnificaţiei codurilor de culori pentru avertizările meteorologice şi hidrologice precum şi semnificaţia semnalelor de alarmare acustică a populaţiei;

i) asigură, prin Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, supravegherea permanentă, pe timpul apelor mari a secţiunilor podurilor şi podeţelor subdimensionate de pe raza localităţii pentru prevenirea inundaţiilor;

j) organizează anual şi ori de câte ori este nevoie instruiri ale membrilor Comitetului local asupra atribuţiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor;

k) asigură fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu materiale şi mijloace specifice intervenţiei la inundaţii/aglomerări de gheţuri şi accidente la construcţii hidrotehnice;

l) asigură întocmirea Proceselor-verbale de calamităţi în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populaţie în perioadele de secetă hidrologică.

PREZENTAREA MUNICIPIULUI SATU MARE 1. Caracterizarea fizico - geografică

Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică

cu meridianul 22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporar dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta, inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm

grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

Relieful

Câmpia Someşului prezintă o suprafaţă aproape plană şi este constituită din aluviuni, depozite sedimentare brăzdate de microdepresiuni ce reprezintă albii vechi părăsite ale r. Someş.

În apropierea r. Someş pe aluviunile depuse s-au format soluri aluvionare brune în diferite stadii de înţelenire. În urma lucrărilor de desecare executate excesul de apă de la suprafaţă a fost înlăturat. Relieful şi pedologia zonei au determinat pentru cursul r. Someş şi Homorodul Nou formarea unor albii cu un traseu sinuos şi maluri abrupte cu accentuate fenomene de surpare.

Zona de luncă însoţeşte tot cursul r. Someş şi afluenţii principali. 2. Regimul meteorologic şi hidrologic a) Factorii climaterici Municipiul, ca de altfel şi judeţul Satu Mare are o climă continentală cu

influenţă baltică în zona montană si continentală cu influenţă oceanică în zona de câmpie.

Temperatura medie anuală este de + 9,4º C, cu o valoare minimă de -2º C în luna ianuarie şi maximă în luna iulie de +21º C. Această repartizare a temperaturilor determină apariţia primelor îngheţuri, în prima jumătate a lunii noiembrie şi ultimele la sfârşitul lunii martie când apare şi fenomenul de pornire a gheţarilor. În cursul anului se înregistrează cca. 120 zile cu temperaturi sub 0º C .

Vânturile în bazinul r. Someş cele mai frecvente sunt din direcţiile: S-E S-V, N-V. Viteza medie înregistrată a fost de 3 m/s pentru vântul din direcţia S-V. Masele de aer cald care transportă şi precipitaţii se deplasează pe direcţia S-V, având provenienţa mediteraniană. Iarna masele de aer rece se mişcă de la N-E fiind de provenienţă siberiană.

Precipitaţiile. În B.H. Someş precipitaţiile maxime căzute s-au înregistrat în luna mai 1970,

fiind de 127,1 mm. Frecventa maximă a ploilor a fost în perioada. ianuarie 1954 - iulie 1955 de 241 zile ploioase. Media anuală a precipitaţiilor este de 640 mm.

Perioada precipitaţiilor abundente coincide cu topjrea zăpezii. Anlizând situaţia climaterică a municipiului Satu Mare putem trage următoarele

concluzii: - pornirea gheţarilor are loc la sfârşitul lunii februarie;

- precipitaţiile pot avea caracter torenţial.

b. Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul

Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legata de rîul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc.

R. Somes izvoreşte din Munţii Rodnei si colectează apele de pe versanţii nordici ai Podişului Transilvaniei.

R.Somes ia naştere prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic. Somesul Mare izvoreşte din Culmea Suhardului şi are o lungime de 130 km

până la Dej, unde se uneşte cu Someşul Mic şi formează R. Someş. Somesul Mic care se formează, în dreptul loc. Gilău din unirea Someşului Cald

cu Someşul Rece, îsi are izvoarele sub Piatra Arsă din Munţii Bihorului şi are o lungime de 178 km.

R. Somes se varsă în r. Tisa pe teritoriul R. Ungare. Lungimea totală a R. Someş pe teritoriul ţării noastre este de 376 km din care

pe teritoriul jud. Satu Mare este de 83,4 km ( din care 18,9 km comun cu jud. Maramureş ) având cota cea mai înaltă de 1280 mdM la izvoare şi cea mai joasă de 119 mdM, rezultând o pantă medie de 3 %.

Pe raza jud. Satu Mare panta r. Somes variaza intre 4-2 %. Râul este îndiguit pe ambele maluri de la frontieră până în dreptul loc. Cărăşeu

pe malul stâng şi până la limita cu jud. Maramureş pe malul drept. Afluenţii principali ai r. Someş pe raza jud. Satu Mare sunt :

Rodina, Valea Vinului, Valea Morii, Homorodul Nou si Homorodul Vechi, Homorodul Nou este un afluent artificial al r. Someş având o lungime de 34 km şi colectează apele de pe o suprafată de 302 kmp. Nr. Crt. Cursul de apă Lungimea pe teritoriul

judeţului Satu Mare (Km)Lungimea totală

(Km) Obs.

1. Someş 74 376 2. Bortura (Bârsău) 13 19 3. Runcu 4 7 4. Rodina 11 11 5. Runc 2 6 6. Bicău 14 14 7. Valea Vinului 25 25 8. Vărăştina(Bolditău) 8 8 9. Măriuş 9 9 10. Lipău 14 14 11. Valea Morii 11 11 12. Homorodu Nou 34 34 13. Valea Floarei 6 6 14. Homorod 23 23 15. Valea Lupului 7 7 16. Medişa 17 17 17. Homorod(Balcaia) 23 23 18. Homorodul Vechi1 38 38 19. Pârâul Sărat 12 12

20. Mădăras 5 5 21. Balcaia 15 15 22. Cămin 5 9 23. Cioara 4 8

Total 374(din care afluenţi 300) -

Analizând repartiţia scurgerii în bazinul Somes - Crasna se constată că există o strânsă corelaţie între valorile scurgerii specifice medii, maxime şi minime si altitudinea medie a bazinului hidrografic. Această corelaţie arată că valorile cele mai mari ale scurgerii specifice se întâlnesc în zonele muntoase, iar valorile cele mai mici în zonele joase de deal şi de câmpie. Astfel scurgerea medie specifică variază între 40 l/mp în zonele Munţilor Rodnei şi 2 l/mp în câmpia din vestul bazinului. Pentru

scurgerea specifica maxima, valorile variază între 200 l/kmp în zonele muntoase înalte pentru bazinele cu suprafeţele între 100 - 2000 kmp şi 250 - 300 l/s/kmp in zonele joase ale bazinului.

3. Scurt istoric al evenimentelor şi pagubele produse

Cele mai mari pagube produse de inundaţii pe raza mun. Satu Mare au fost cele din perioada mai - iunie 1970.

In cursul lunilor mai şi iunie 1970 pe raza mun. Satu Mare s-au înregistrat niveluri foarte ridicate pe Someş, cât şi pe o serie de afluenţi ai acestora, care au dus la inundarea a importante suprafeţe de teren agricol, imobile, căi de comunicaţii, etc, producând pierderi importante în economia municipiului.

Fenomenul neobişnuit pentru municipiul nostru a fost determinat de căderea unor precipitaţii în cantităţi nemaiîntâlnite în perioada 10 -13 mai 1970 care au atins intensităţi ajungând până la 100 l/mp în 24 de ore, adică de 2-3 ori volumul total al precipitaţiilor care normal cad într-o lună, în plus în perioada 1-10 mai, 1970 în zona muntoasă au căzut ninsori depăşind pe alocuri 3 m înălţime. Valul imediat de căldură care a urmat a determinat topirea acestei zăpezi care s-a adăugat la precipitaţiile căzute în ultima perioadă care s-a suprapus pe un sol cu umiditate excesivă, datorită faptului că în intervalul de timp de 2- 3 luni anterior ploii care a generat viitura, s-a depăşit de 2-3 ori normala precipitaţiilor căzute în această zonă.

Din cauza acestei umidităţi excesive a solului, 60 - 80 % din volumul precipitaţiilor s-au scurs din bazinele de recepţie ale r. Someş adunând în albia râurilor miliarde de mc. de apă care s-au abătut asupra municipiului, aducând numeroase pagube umane si. materiale.

Intensitatea mare a ploilor, simultaneitatea căderii lor pe un teritoriu întins de peste 15 mii kmp numai în bazinul r. Someş, precum şi condiţiile de scurgere au determinat niveluri catastrofale pe r. Someş pe teritoriul jud. Satu Mare, care au depăşit cu mult nivelurile înregistrate până în prezent pe aceste râuri.

Cu toate eforturile umane şi materiale depuse pentru a împiedica deversarea si ruperea digurilor, catastrofa nu a putut fi împiedicată. Motivul principal a fost că digurile existente în 1970 pe r. Someş au fost dimensionate şi construite pentru o rezistenţă la debite de inundaţie ce pot să apară cel mult o dată la 100 de ani ceea ce pe r. Somes ar fi corespuns unui debit de 2000 mc/s, ori viitura din mai 1970 a depăşit debitul de 3400 mc/s. Pentru ca acest debit să se scurgă numai între diguri ar fi trebuit ca digurile să fie supraânălţate pe toată lungimea lor cu 1-1,5 m într-un timp de numai 6-8 ore cât a fost la dispoziţie după anunţarea prognozei de 900 cm la mira Satu Mare, lucru care a fost imposibil de realizat.

În urma revărsărilor ce au avut loc cu începere din data de 13 mai 1970 pe afluenţii din zona de deal a cursurilor de apă din judeţ apele au produs o serie de deteriorări la imobilele din zona neamenajată, iar prin creşterea nivelurilor pe r. Someş în zilele de 13 şi 14 mai 1970 în zona aval, revărsările peste dig au produs breşe în corpul digurilor, eroziuni de taluz şi mal cât şi infiltraţii în corpul digurilor.

După retragerea apelor s-a constatat pe r. Someş un nr. de 10 breşe pe malul drept în zona localităţilor Berindan, Cucu, Martineşti, municipiul Satu Mare şi Dara, respectiv 2 breşe pe malul stâng în zona loc. Apateu.

La mai puţin de o lună de la data producerii catastrofei, dată la care încă nici nu s-a reuşit să se închidă breşele create prin diguri, o nouă viitură de o amploare mai mică a apărut pe r. Someş.

Având în vedere că această a doua viitură de pe r. Someş a fost de proporţii

mai mici, faptul că propagarea undei de viitură s-a făcut într-un timp mai mare decât pe celelalte cursuri, a fost posibilă luarea măsurilor necesare de intervenţie.

In urma inundaţilor din lunile mai şi iunie 1970 obiectivele principale şi suprafeţele afectate de pe raza municipiului Satu Mare au fost:

- 4900 case inundate; - 3077 case distruse; - 1.823 case avariate; - 11fabrici şi uzine; - 171 străzi cu o suprafaţă de 1.062.342mp. - 24 poduri şi podeţe distruse sau avariate; - 180 km drumuri asfaltate + pietruite afectate sau distruse; - 10 km CF avariate;

- 24 km linii telefonice şi electrice afectate; După 1970 au fost refăcute lucrările de apărare afectate şi au fost supraînălţate

digurile de pe r. Somes. Pe r. Somes s-au continuat lucrările de îndiguire pe ambele maluri şi anume pe

malul drept până la limita cu jud. Maramureş, iar pe malul stâng până în dreptul loc. Cărăşeu.

După 1970 au mai avut loc viituri pe r. Someş, dar nici una nu a fost de proporţia celei din 1970.

Pagubele produse de inundaţiile ce au avut loc după 1970 au fost incomparabil mai mici decât cele din 1970.

Cele mai mari pagube au fost produse în special de apele interne provenite din ploi sau topirea zăpezilor care au dus la inundarea unor gospodării şi a unor suprafeţe destul de mari de terenuri agricole.

4.Prezentarea principalelor construcţii hidrotehnice cu rol de apărare

împotriva inundaţiilor. RÂUL SOMEŞ Digurile de pe r. Somes au fost proectate si executate dupa 1970 in baza a mai

multor proiecte intocmite de ISPIF Bucuresti. 1. Combaterea inundatiilor si a excesului de umiditate in zona Alunis -Potău

– priect nr. 224/1970 Traseul digului incepe in dreptul loc. Seini, urmareste malul r. Somes la cca.

150 m respectind strict sinuozitatile (meandrele) r. Somes indepartindu-se apoi de acesta la cca.1200 m. Digul in partea aval se incastreaza in digul de remuu situat pe partea stinga a canalului Culciu-Livada proiectat de OFGAIF Baia Mare.

Lucrarile au fost dimensionate pentru clasa IV-a de importanta. Coronamentul digului s-a determinat pentru nivelul cu asigurarea de calcul de

5% si 1% asigurarea pentru verificare, iar diferenta dintre aceste niveluri este egala cu inaltimea de ridicare a valului care este 1,0 m.

2. Suprainaltare diguri r. Somes amonte oras Satu Mare si apararea orasului Satu Mare – proiect nr. 1 322/1973

Cuprinde digurile intre km 12+470 mal drept r. Somes pina la confluenta cu cn. Culciu-Livada inclusiv digul drept cn. Culciu si malul sting km 13+351 pina la km 37+300 – Caraseu. Datele hidrologice care au stat la baza calculului hidraulic pe r. Somes au tinut seama de viitura din 1970.

Pentru asigurarile caracteristice debitele r. Somes in regim indiguit cu incinta Alunis-Potau indiguita si submersibila peste asigurarea de 5% sunt urmatoarele

Q0,1% = 5 400 mc/s Q0,5% = 3 900 mc/s Q1% = 3 500 mc/s Q2% = 3 000 mc/s Q5% = 2 400 mc/s Q10% = 1 950 mc/s

Debitul caracteristic pe canalul Culciu-Livada este Q5%= 17,5 mc/s. Debitele caracteristice pe pr. Homorodul Nou (cn.Homorod) in regim

amenajat in sectiunea postului hidrometric Hrip sunt : Q1% = 135 mc/s Q5% = 18 mc/s

Calculul hidraulic pentru dimensionarea lucrarilor pe r. Somes au tinut cont de debitele de calcul cu asigurarea Q1% pe r. Somes, cele de pe cn. Culciu au tinut cont de coincidentele debitelor de Q5% de pe canal cu Q1% pe r. Somes, iar cele de pe cn.Homorod (Homorodul Nou) au tinut cont de coincidenta debitelor cu asigurarea de 5% pe Homorod cu 1% pe r. Somes.

Cota de verificare a digurilor este superioara cu un metru cotei de calcul, exceptie facind digurile de pe cn. Homorod unde cota de verificare este data de coincidenta nivelului cu asigurarea de 1% pe r. Somes cu 1% pe cn. Homorod cu conditia ca diferenta fata de cota de calcul sa fie minim 1 m.

Digurile de pe r. Somes amonte si zona oras Satu Mare au fost construite pentru asigurarea de 1% si o garda de 1 m ceea ce ar corespunde la o asigurare de verificare de 0,4-0,5%.

B.H. SOMES- CRASNA

Lucrările de apărare din aceste bazine constau în: îndiguiri acumulări, desecări, regularizări de cursuri.

Diguri. După inundaţiile catastrofale din 1970 digurile r. Someş au fost refăcute şi supraînălţate la asigurarea de calcul de 1% şi de verificare de 0,1% cu excepţia digului Aluniş-Potău pentru care asigurarea de calcul este de 5%.

Digul drept al r. Somes începe de la frontiera cu R. Ungară şi continuă în amonte până la limita de judeţ, în zona Seini şi are o lungime de 47 km.

Digul stâng al r. Someş are o lungime de 37,3 km şi începe de la frontiera cu Ungaria ajungând până dincolo de localitatea Cărăşeu.

Pentru descărcarea apelor din incintă, digul este traversat de p. Homorodul Nou la km 21+000.

Digul stâng al p. Homorodul Nou începe de la confluenţa cu r. Someş şi ajunge până dincolo de localitatea Ardud şi are o lungime de 29,4 km.

Digul drept si p. Homorodul Nou. afluent de stânga al r. Someş este format din două tronsoane: primul tronson de 9 km, începe de la confluenţa cu r. Someş şi se continuă până la confluenţa cu p. Homorod, iar al doilea tronson de 10,5 km în dreptul localităţii Ardud

Cantoane. În B.H. Someş-Crasna sunt amplasate 18 cantoane cu magazii de apărare din care 10 în bazinul r. Somes şi 8 în bazinul r. Crasna.

5. Fenomene ce pot să apară în timpul apelor mari, lucrări de intervenţie, mijloace şi materiale în stoc pentru combaterea lor.

În timpul apelor mari, lucrările de apărare sunt în contact direct cu forţa apei

care produce degradarea lucrărilor, reducând astfel rezistenţa acestora. De aceea în timpul apelor mari este necesar să se execute în timpul cel mai scurt lucrări de intervenţie care să menţină gradul de siguranţă a lucrărilor de apărare.

O lucrare de apărare oricât de bine ar fi proiectată, executată şi întreţinută, pe timpul apelor mari poate fi deteriorată dacă nu este supravegheată şi dacă nu se iau din timp măsurile de intervenţie împotriva acţiunii dăunătoare ale acestora.

Pentru aceasta este necesar să se cunoască din timp zonele critice de apărare precum şi fenomenele care pun în pericol siguranţa lucrărilor de apărare.

Fenomenele ce pot apărea în timpul apelor mari sunt: - curenţi în lungul taluzului exterior al digurilor şi anafoare (curenţi verticali) ce

se formează în preajma acestora; - bătăi de valuri - care destramă şi spală taluzul exterior al digului; - infiltraţii, înmuieri şi alunecări ale digurilor; - scurgeri prin corpul digurilor; - infiltraţii prin fundaţii, scurgeri pe sub dig, apariţia grifoanelor şi prăbuşirea

solului; - depăşirea coronamentului; - infiltraţii pe lângă şi prin lucrări de artă (subtraversări, podeţe , etc) şi

prăbuşirea acestora; - defecţiuni în corpul digurilor: breşe, şei; - îngrămădiri sau poduri de gheaţă în zona podurilor sau coturilor albiilor.

Acestea se pot evita prin spargerea gheţii cu greutăţi şi dirijarea gheţurilor în zonele strangulate.

Toate aceste acţiuni distructive ale apei, dacă nu sunt combătute la timp, pot provoca ruperea digurilor.

Pentru a împiedica producerea degradărilor la lucrările de apărare sau a opri desfăşurarea progresivă a procesului de distrugere a apei este necesar să se execute lucrări de intervenţie.

A. Lucrări de intervenţie împotriva curenţilor longitudinali şi anafoarelor.

Dacă eroziunea provocată de curenţi a ajuns aproape de piciorul digului ( 5 - 10 m ) şi are tendinţa de avansare înainte de scăderea nivelurilor apelor mari se execută consolidarea bazei malului cu :

- cilindri din nuiele umpluţi cu piatră; - piatră brută; - dig potcoavă de siguranţă la interior pe toată lungimea afectată.

B. Lucrări de intervenţie pentru apărare împotriva bătăilor de valuri a taluzelor de pământ.

a). cu caracter permanent: - înierbarea digurilor; - perierea taluzelor; - perdele de protecţie executate în faţa digului în albia majoră: b). cu caracter provizoriu: - saltele de fascine plutitoare; - carnat plutitor de fascine;

- gunoaie fixate cu grinda plutitoare - căptuşirea taluzului exterior cu nuiele ; - sir de fascine longitudinal fixat cu un rând de pari bătuţi în snopi; - carnat fixat cu unul sau doi pari legaţi în foarfecă şi ancoraţi; - carnat de fascine plutitor, lestat.

C. Lucrări de intervenţie pentru apărarea împotriva infiltraţiilor

Presiunea apelor mari asupra digurilor produce în interiorul acestora schimbări care pot deveni periculoase.

Apa care străbate corpul digului şi izbucneşte pe taluzul interior se mai numeşte şiroire. Scurgerea nu este periculoasă atâta timp cât apa este limpede, dar devine periculoasă când este tulbure, aceasta dovedind că ea a început să producă eroziuni în corpul digului.

Oprirea infiltraţiilor se face prin execuţia unor lucrări de intervenţie în timpul apelor mari:

- împănarea digurilor cu pământ argilos; - zid din palplanşe din lemn sau metalice; - zid din scânduri cu piloţi.

D. Lucrări pentru apărarea împotriva alunecării digurilor se execută: a). Dinspre apă:

- zid din saci de pământ; - zid de piloţi;

b ). în partea dinspre uscat: - filtre pentru colectarea apelor de infiltraţie prin dig;

-îngreuierea taluzului interior cu saci umpluţi cu pământ.

-construirea banchetei a doua:

E. Lucrări de intervenţie împotriva scurgerilor

- îndesarea taluzului - se face când orificiul de intrare se află aproape de suprafaţa apei;

dig

- astuparea intrării cu saci cu pământ. Se foloseşte când gurile de intrare se găsesc la 0,5-1,0 m sub nivelul apei

scurgere

F. Lucrări de apărare împotriva infiltraţiilor prin fundaţie, scurgerilor pe sub dig, grifoanelor şi prăbuşirii solului.

Pericolul erupţiilor şi a surpărilor de sol poate avea loc numai acolo unde sub diguri există straturi permeabile care la suprafaţă sunt acoperite cu un strat subţire impermeabil.

Fenomenul de erupţie şi scurgere a solului se explică astfel: apele mari aflându-se la piciorul digului, chiar numai la nivele medii, prin infiltraţii descendente străpung uşor stratul impermeabil subţire de la suprafaţă din exteriorul digului şi ajung la stratul permeabil de adâncime. Dacă nivelul apei la exterior opreşte, saturează stratul permeabil, care ajunge sub presiune, înmoaie stratul impermeabil superficial de la interior într-o măsură mai mare şi mai repede în apropierea piciorului taluzului. Cu cât creşte nivelul la exterior, în aceeaşi măsură sporeşte subpresiunea la interior, apa continuând să iasă la suprafaţă. Datorită presiunii de jos

în sus, stratul acoperitor îşi pierde. rezistenţa, presiunea apei învinge rezistenţele de frecare ale solului şi apa iese la suprafaţă.

Dacă stratul acoperitor este omogen, apa care ajunge la suprafaţă, cu aceeaşi presiune, de obicei nu erupe în locuri singuratice, ci se prezintă în acelaşi timp pe o suprafaţă mare si deci viteza apei nu conduce la descompunerea structurii solului, spălarea şi aducerea la suprafaţă a materialului fin. Aceste ape care apar pe suprafeţe mari se numesc ape de scurgere pe sub dig.

Situaţia este însă gravă atunci când apele, datorită subpresiuni, ajung la suprafaţă în câte un loc izolat şi în mod concentrat şi care datorită vitezei mari aduce la suprafaţă material din stratul permeabil - acest fenomen purtând numele de grifon. În funcţie de mărimea şi puterea erupţiei, pentru intervenţie împotriva grifoanelor se poate aplica una din metodele următoare:

- în cazul grifoanelor mici (20-30 cm la gura de ieşire) se poate încerca aplicarea unor tuburi de beton sau chiar butoaie deschise !a ambele capete, cu diametru de peste 1 m. Apa care iese cu presiune din pământ se va ridica în tub şi prin greutate proprie va înăbuşi grifonul.

- a grifoane mai mari se va folosi zidul format din saci umpluţi cu pământ, aşezaţi circular în jurul orificiului de ieşire. Zidul de saci la interior are un diametru de 1,5-2,0 m, iar înălţimea lui se realizează astfel ca apa care deversează peste saci să nu mai curgă tulbure. Nu trebuie oprită deversarea apei peste zid, ci trebuie să se realizeze o contrapresiune, astfel încât viteza de scurgere să nu antreneze materialul din stratul de fundaţie. Închiderea completă a grifonului poate provoca izbucnirea unui nou grifon.

În cazul grifoanelor mai mari, sacii se aşează pe două rânduri.

G. Lucrări de apărare împotriva pericolului de depăşire a coronamentului digurilor

Indiferent de principiul care a stat la baza stabilirii cotei digurilor, este posibil să vină viituri ale căror cote să depăşească pe cele ale digurilor existente.

Apa deversând un timp mai îndelungat peste coronamentul digului poate provoca erodarea acestuia şi chiar ruperea lui.

Depăşirea digurilor şi deci ruperea acestora se poate apăra în general cu lucrări

simple, deoarece presiunea apei asupra lucrărilor provizorii de supraînălţare este funcţie de înălţimea coloanei de apă şi a puterii valurilor care acţionează asupra digului ajutător.

Tipuri de lucrări de intervenţie sunt:

- dig iepuresc din pământ;

Pământul se ia de la 10 m distanţă de la piciorul digului, iar dacă stratul argilos

de la suprafaţă este subţire se ia de ia cei puţin 100 m de la baza taluzului sau dacă nu este timp suficient, pământul se poate lua prin teşirea colţului coronamentului sau a banchetei dinspre partea apărată.

- dig iepuresc cu pari frontali

- dig iepuresc cu perete din scândură:

- dig iepuresc din saci de pământ:

pământ

- dig iesle:

H. Lucrări de intervenţie în cazul unor defecţiuni frecvente la lucrările din corpul digurilor ( subtraversări).

Cauzele defecţiunilor care se ivesc la stavilele de descărcarea apelor interne pot fi:

- din cauza întreţineri necorespunzătoare; - ca urmare a fundaţiilor slabe şi a condiţiilor de sol care nu au fost luate în

considerare la proiectare în suficientă măsură; - lăsarea de goluri pe unde apa poate să-si facă loc pe sub fundaţie. Oprirea scurgerilor datorită unor închideri defectuoase sau a unor crăpături în

timpanul exterior se acţionează numai către exterior. La stăvilarele cu clapeţi, scurgerea se poate opri cu ajutorul sacilor de pământ

lăsaţi în lungul clapetului, până se formează o închidere bună. Oprirea scurgerilor datorită unor crăpături în conducta sau infiltraţiilor pe sub

fundaţia conductei se poate face prin executarea unui dig la interior pe canalul ce duce la stăvilar, pe coronamentul căruia se amenajează un deversor pentru ca apa ce trece peste el să nu-l rupă.

I. Lucrări pentru închiderea rupturilor din diguri. Cu toate că pe timpul apelor mari se iau toate măsurile de pază şi supraveghere,

precum şi de intervenţie posibile în unele cazuri se poate produce ruperea digurilor. În cazul când ruptura nu a avansat mult ca înălţime, se poate folosi metoda

gardului cu pari frontali. Parii sau piloţii se bat puţin înclinaţi spre corpul digului la 30-40cm distantă, în spatele lor se pun fascine ţi apoi până la dig se umple cu paie. La baza parilor se aşează saci cu pământ sau cilindrii umpluţi cu piatra.

Lucrări pentru consolidarea fundului se pot face dacă lăţimea rupturii nu este prea mare.

Cea mai bună metodă este lestarea unei saltele de 30-50cm grosime cu piatră sau saci cu pământ legaţi între ei şi ancoraţi pe dig.

J. Materiale, unelte şi mijloace pentru apărare

Materialele, uneltele şi mijloacele procurate pentru apărare trebuie să fie de bună calitate, de dimensiuni corespunzătoare şi în cantităţi suficiente. Acestea sunt depozitate în magazii şi depozite de materiale.

Ca materiale pentru intervenţii în caz de apărare se folosesc: - pământul, care este folosit aproape la fiecare lucrare, pus direct în operă

sau în combinaţie cu alte materiale; - piatra brută, folosită în special pentru consolidarea taluzelor sau pentru

lestarea unor lucrări din nuiele; - nuielele, din care se confecţionează saltele de fascine, carnaţi sau cilindrii

de fascine; - pari şi piloţi de apărare; - grinzi; - dulapi şi scândură; - palplanşe; - sârma pentru fascine; -saci de apărare.

Mijloacele de apărare, funcţie de scopul în care se folosesc,pot fi: -pentru iluminat: felinare, făclii, lămpi, lanterne; -pentru baterea parilor, piloţilor şi palplanşelor: maiuri,berbeci, sonete, etc. -pentru lucrări de terasamente şi fascine: casmale, lopeţi, ape, târnăcoape,

roabe, etc; -utilaje pentru săpat, transportat, împrăştiat şi tasat.

Pe timpul apelor mari, asigurarea la timp a materialelor, uneltelor şi mijloacelor pentru intervenţie, sub aspectul sortimentelor, cantităţii şi calităţii, constituie unul din factorii cei mai importanţi care contribuie la reuşita acţiunilor de apărare.

Asigurarea la timp se realizează fie prin crearea unor stocuri minime, dispersate în depozite intermediare - magazii de apărare - fie, pe timpul apelor mari, de la depozitele cele mai apropiate din administrarea altor unităţi, cu aprobarea şi ca urmare a dispoziţiilor date de comisiile de apărare.

Stocul minim de apărare din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare se găseşte depozitat în magaziile de apărare de la cantoanele din administrare si anume: 8 magazii pe r. Crasna şi afluenţi ,10 magazii pentru B.H. Someş şi 10 magazii în B.H. Tur.

Stocul de nuiele pentru fascine se înlocuieşte în mare parte în fiecare an cu nuiele recoltate de agenţii de pe cursurile de apă din administrare. Parii pentru apărare sunt confecţionaţi în mare majoritate din lemn recoltat de pe cursurile de apă.

O parte din materialele din stocul de apărare şi în special cele perisabile, periodic pot fi folosite în cadru! lucrărilor de întreţinere, dar numai după. ce au fost aduse în stoc aceleaşi cantităţi.

Potrivit legislaţiei în vigoare, este interzis a se folosi materialele de apărare în alte scopuri decât cel pentru care au fost destinate.

K. Măsuri de observare şi intervenţie la fiecare din mărimile caracteristice de apărare

Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează prin măsuri preventive, precum şi de intervenţie operativă după declanşarea acestor fenomene.

a. Măsuri preventive Sunt cele care se iau înaintea perioadelor de ape mari şi îngheţuri şi constau din:

a.1 Menţinerea lucrărilor şi instalaţiilor de apărare şi a lucrărilor de artă în stare normală de exploatare care se face prin:

- verificarea periodică a lucrărilor; - completări de terasamente pe coronamentul sau taluzele digurilor;

- menţinerea covorului de iarbă în stare bună pentru protejarea digurilor; - executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii; - combaterea dăunătorilor care fac galerii in diguri; - spargerea gheţii în jurul mirelor sau subtraversărilor, etc.

a.2 Organizarea fluxului informaţional. Sistemul informaţional hidrometeorologic constă în observarea măsurarea şi

prelucrarea datelor hidrometeorologice precum şi transmitere acestora conform schemei fluxului informaţional din planul de apărare, prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor la factorii implicaţi în acţiunile de apărare în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare. .

Pentru aceasta se folosesc măsurătorile din reţeaua hidrometeorologică (mire, pluviometre, etc,), precum şi sisteme globale cum sunt: radarele dln Cluj şi Oradea, sateliţii precum şi procedee de prognoză; hidrometeorologică, astfel încât să se asigure prevederea anticipată a fenomenelor particulare care se pot produce.

Pe raza jud. Satu Mare sunt amplasate un număr de 20 posturi hidrometrice pe cursurile de apă şi 44 pluviometre. De asemenea mai sunt amplasate tot pe cursurile de apă un nr. de 26 mire locale care se folosesc pentru avertizarea obiectivelor (localităţilor) în caz de ape mari.

Prognozele meteorologice sunt întocmite de INMH Bucureşti sau Centrul Meteorologic Regional Cluj, iar cele hidrologice de Serviciul Hidrologic al DA Someş-Tisa Cluj şi transmise prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la Inspectoratul Judeţean Satu Mare care procedează la avertizarea tuturor factorilor interesaţi de pe raza jud. Satu Mare.

Citirile la mirele de pe cursurile de apă se fac de către agenţii hidrotehnici ai C.N. APELE ROMANE sau RAIF Sucursala Satu Mare şi se transmit tot prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare la Inspectoratul Judeţean Satu Mare care avertizează factorii interesaţi în caz de depăşire a cotelor de apărare.

În apărarea împotriva inundaţiilor şi îngheţurilor observaţiile efectuate de reţeaua hidrologică şi meteorologică se folosesc de către Comitetul Judeţean Satu Mare, respectiv Comitetele locale din judeţ.

Reţeaua meteorologică este alcătuită din două staţii meteorologice ( Satu Mare şi Supur) şi posturi meteorologice (pluviometre).

Se folosesc în primul rând observaţiile de la staţiile meteorologice cu transmisie zilnică ce formează reţeaua meteorologică operativă şi în al doilea rând observaţiile de la posturile pluviometrice.

Primirea observaţiilor meteorologice necesare Comitetului municipal Satu Mare se face după cum urmează:

-prin D.A. Sorneş- Tisa Cluj pe tot parcursul anului, - date meteorologice prelucrate (prognoze, avertizări, buletine, etc.);

- prognoze speciale la cererea Comitetului judeţean pe tot, parcursul anului; Comitetului municipal Satu Mare primeşte prognoze şi avertizări

hidrometeorologice de la Secretariatul Comitetului Judeţean Satu Mare prin dispeceratul de pe lângă I.J.S.U. Satu Mare.

Înştiinţări asupra producerii unor fenomene deosebite care ar putea avea urmări dăunătoare se face de orice staţie sau post hidrometric dotat cu pluviometru atunci când pe raza respectivă se produce vreunul din fenomenele;

Praguri critice pentru fenomene meteorologice periculoase Ploi

- care totalizează cantităţi de 15 l /mp sau mai mult în 3 ore sau mai puţin; - care totalizează 25 l /mp sau mai mult în 6 ore sau mai puţin; - ploi abundente (ruperi de nori) care totalizează cel puţin 25 l/mp/oră şi

produc creşteri bruşte de niveluri în pâraie şi văi. Zăpezi

- când grosimea stratului de zăpadă atinge sau depăşeşte 30 cm, 50 cm, 100cm, etc.

- când stratul de zăpadă creşte cu 50 cm sau mai mult în 24 de ore. Viscol

- când ninsori abundente sunt însoţite de vânt cu viteza de 10m/s , 36km/oră) care produce troienirea zăpezilor.

- vânt care suflă cu 12m/s (43km/ore) troienind zăpada proaspăt căzută, Furtuna (vijelie)

- când se produce vânt puternic cu viteza ce depăşeşte 15m/s (54km/ora) cu schimbare brusca a direcţiei, cu formare de vârtejuri care antrenează in aer praf sau obiecte uşoare;

- când vântul provoacă ruperi de copaci, avarii la acoperişuri si construcţii, etc (viteze mai mari de 15m/s).

Chiciura, polei - când se produc depuneri abundente de gheata pe conductori aerieni,

determinând avarierea acestora prin greutatea gheţii sau prin asocierea cu vânt puternic precum şi depuneri de gheata pe sol (polei) care periclitează circulaţia pe drumurile publice.

Bruma - când apare bruma toamna înainte de 15 octombrie si primăvara după 20

martie. Grindina

- ori de câte ori se produc căderi de grindina la staţia hidrometrica respectiva.

Îngheţ târziu sau timpuriu - ori de câte ori se constata îngheţ la suprafaţa solului, primăvara după 20

martie şi toamna înainte de 15 octombrie.

a.3. Stabilirea măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor

Inundaţiile în municipiul nostru se produc de obicei din revărsări de cursuri, ape interne sau când sunt ploi de lungă durata din exces de umiditate.

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor sunt stabilite doua categorii de mărimile caracteristice de apărare şi anume:

- zonale de avertizare stabilite la staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice situate in amonte de obiectivele periclitate;

- locale, stabilite in apropierea obiectivului. Fiecare categorie de mărimi caracteristice constă din 3 valori:

- cote de atenţie, inundaţie; pericol in zonele neamenajate şi Faza l-a, ll-a, l-a in zonele îndiguite.

În zonele neamenajate avem : - cota de atenţie ( CA) la care pericolul de inundaţie devine posibil după un

interval de timp destul de scurt, nivelul apei este astfel stabilit incit să se asigure timpul necesar pentru avertizarea forţelor de intervenţie şi aplicarea măsurilor din planul de apărare.

- cota de inundaţie ( CI) este nivelul la care apa începe să iasă din albia majora şi să inunde obiectivul;

- cota de pericol ( CP ) este nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de evacuare a oamenilor sau bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor masuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

În zonele îndiguite ale cursurilor de apa apărarea se desfăşoară pe faze de apărare.

Faza I-a de apărare a unui dig sau sector de dig se declanşează atunci când nivelul apei a atins baza digului pe 1/3 din lungimea acestuia.

Faza II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei l-a şi cea a fazei lll-a de apărare.

Faza III-a de apărare este nivelul la care apa începe să pună în pericol situaţia digului, adică nivelul apei ajunge la 0,5 - 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv.

Starea de apărare pe timpul existenţei fenomenelor de gheţuri cuprinde 3 valori: - Faza I - atunci când gheata se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apa; - Faza II-a - atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri; - Faza III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare.

a.4. Întocmirea planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor

meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Acestea se întocmesc odată la 4 ani prin grija preşedintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

a.5. Organizarea şi pregătirea forţelor de intervenţie şi asigurarea mijloacelor şi materialelor de intervenţie.

Primarul şi operatorii economicicare au obiective ce pot fi afectate de inundaţii, precum şi deţinătorii de lucrări hidrotehnice îşi organizează şi asigura apărarea acestor obiective cu forte şi mijloace proprii.

Astfel, la nivel de administraţie publică sunt organizate prin planurile proprii de apărare echipe care acţionează la cele 3 valori caracteristice de apărare ( CA, CI, CP şi FI, FII, FIII ). La fel şi la S.G.A. Satu Mare şi SAMCIF Sucursala Satu Mare care administrează lucrări hidrotehnice de apărare.

Aceste echipe sunt instruite de către specialiştii din comitetul local sau şefii comandamentelor de apărare. Forţele armate pot intervenii pe baza dispoziţiilor date de conducerea Ministerului Apărării Naţionale, la cererea prefectului jud. Satu Mare sau a Comitetului Naţional .

Stocul de apărare de materiale şi mijloace de apărare trebuie să existe la nivel de localitate pentru zona neamenajată.

Măsuri operative în timpul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice.

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă: a) asigură permanenţa la sediul primăriei cu personal instruit în vederea

primirii înştiinţărilor, prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti;

b) întocmesc şi transmit rapoarte operative conform anexei nr. 8 la prezentul regulament;

c) folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea şi/sau alarmarea cu prioritate a populaţiei şi obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;

d) declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din supravegherea permanentă a zonelor de risc; dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie, supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime prognozate; evacuarea populaţiei, animalelor şi a bunurilor, conform Planului de evacuare în situaţii de urgenţă;

e) iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în zonele podurilor şi podeţelor, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;

f) asigură participarea Serviciilor voluntare la acţiunile operative desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

g) localizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;

h) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.

În momentul în care la comitetul local s-a primit prognoza de depăşire a cotelor de apărare sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele masuri:

La atingerea cotelor de FI sau CA

- declanşează "starea de apărare" in zonele periclitate - asigură permanenţa la Centrul operativ, - transmite prognoze şi avertizările hidrometeorologice primite la toţi factorii

interesaţi de pe raza municipiului; - asigura paza, supravegherea şi observarea lucrărilor de apărare şi a

cursurilor de apa de pe raza municipiului prin echipe specializate ; - când sloiurile de gheaţă in mişcare ocupa peste 50% din înălţimea cursului

de apa se intervine pentru dirijarea şi antrenarea sloiurilor de gheaţă atât prin agenţii hidrotehnici de la S.G.A. Satu Mare şi RAIF Sucursala Satu Mare, cât şi prin cetăţenii ISU;

- comitetul şi comandamentul local întocmeşte rapoarte zilnice cu situaţia privind inundaţii, trăsnete, furtuni, grindina, îngheţuri timpurii sau târzii şi le transmit până la ora 7,30 la Secretariatul Tehnic de Apărare Împotriva inundaţiilor (fax

768302 sau telefon 770177), iar Secretariatul Comitetului Judeţean transmite raportul centralizat la Comitetul Naţional.

La atingerea cotelor de FII sau CI - centrul operativ funcţionează continuu cu componenta fixată de preşedinte

corespunzător situaţiei; - se intensifica activitatea de paza şi supraveghere a lucrărilor hidrotehnice şi

a cursurilor de apa prin agenţii hidrotehnici ajutaţi de formaţiile de la S.G.A; - se dirijează forţele şi mijloacele de intervenţie în punctele critice, se fac

lucrări de intervenţie dacă este cazul, funcţie de cotele maxime prognozate sau fenomenele apărute (infiltraţii, grifoane, etc.);

- se transmit zilnic rapoarte cu suprafeţele sau obiectivele afectate până la orele 7,30 la comitetul judeţean, iar de aici raportul centralizat la comitetul naţional.

La atingerea cotei F III-a sau CP

Faţă de măsurile de la F II-a se mai iau următoarele măsuri: - se intensifică activitatea de pază şi supraveghere a lucrărilor şi a

cursurilor de apă; - se face evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor şi bunurilor

materiale şi se pun în siguranţă bunurile care nu pot fi evacuate, prin ridicarea acestora la cote înalte sau prin ancorare;

- se iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor (localităţi) în caz de pericol iminent, utilizând în acest scop sistemele de avertizare-alarmare prevăzute în instrucţiuni inclusiv cele sonore (sirene, clopote, etc.);

- se iau măsuri de restricţii la folosirea podurilor şi a altor amenajări hidrotehnice;

- în caz de îngheţ se iau masuri de evitarea blocajelor cu flotori sau gheţuri în special în zona podurilor, prizelor de apa sau gurilor de evacuare;

- în cazul blocajelor de gheata şi zăpoare se intervine după caz cu exploziv pentru distrugerea îngrămădirilor, prin Inspectoratul Judeţean Satu Mare;

- se transmit zilnic la Comitetul Judeţean informaţii asupra măsurilor luate şi a obiectivelor afectate, iar Comitetul Judeţean transmite situaţia centralizata la Comitetul Naţional.

După depăşirea nivelului de calcul al lucrărilor hidrotehnice

In cazul in care viitura depăşeşte nivelul de calcul al digurilor sau barajelor, acţiunile de apărare din zona se desfăşoară sub conducerea şi cu aprobarea Preşedintelui Comitetului Judeţean care are ca sarcina imediată următoarele:

- avertizarea comitetelor locale dacă este necesară evacuarea oamenilor şi bunurilor din zonele posibil a fi inundate;

- stabilirea zonelor unde se poate face evacuarea persoanelor sau bunurilor; - stabilirea necesarului de materiale, utilaje şi forţă de muncă şi locurile de

dirijare ale acestora pentru intervenţii la punctele critice şi pentru supraînălţarea digurilor;

- măsuri de executarea unor diguri în jurul localităţilor sau (şi) obiectivelor economice pentru evitarea inundării acestora;

- măsuri de consolidare a liniilor de localizare (închideri de poduri, supraînălţări de ramblee) în cazul unor eventuale inundaţii;

- măsuri suplimentare peste prevederile regulamentelor de exploatare pentru atenuarea viiturii prin folosirea la maximum a acumulărilor, sistarea pompărilor şi

crearea de breşe în digurile de apărare în punctele stabilite dinainte, pentru dirijarea inundaţiilor (numai cu aprobarea comitetului naţional ), în scopul evitării unor calamităţi cu pagube foarte mari.

Măsuri speciale Când viiturile continuă să crească depăşind substanţial nivelurile de calcul se

iau măsuri speciale privind: - stabilirea efectivelor de forţe speciale (armata) inclusiv utilaje şi mijloace de

transport pe apă şi uscat; - crearea de breşe sau demolarea unor construcţii din zona dig - mal (ramblee

CF şi şosele, canale în rambleu, etc.); - executarea de deschideri în digurile de apărare, în diverse puncte fixate

înainte, pentru dirijarea inundaţiei în scopul reducerii pagubelor la minim (centre populate, obiective industriale, etc,).

Apărarea împotriva inundaţiilor din ape interne Acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor din ape interne se desfăşoară pe

sectoare şi subsectoare de apărare sub conducerea Sucursalei RAIF Satu Mare în ceea ce priveşte reţeaua de desecare sau de Comitetul local în ceea ce priveşte zonele fără canale de desecare.

In cadrul sistemelor de desecare acţiunea de apărare constă în: - urmărirea nivelurilor apei pe canale; - manevrarea stavilelor în condiţiile evacuării în emisar a apelor în exces pe

cale gravitaţionala sau prin pompare; - funcţionarea staţiilor de pompare, cu nivelurile caracteristice de

pornire a agregatelor. Toate pornirile la staţiile de pompare se fac cu aprobarea scrisa a conducerii Sucursalei RAIF Satu Mare;

- intervenţii cu agregate mobile de la beneficiari şi sisteme, când cantitatea de precipitaţii depăşeşte asigurarea de 5% de proiectare a sistemului de desecare ;

- acumularea unor volume de apă în văi naturale pronunţate, etc. În zonele fără sisteme de desecare evacuarea apelor interne se face prin:

- colectarea apelor prin rigole, şanţuri, canale şi evacuarea în emisar; - stăvilare, călugări, etc. ( gravitaţional ) în zonele îndiguite sau cu

ajutorul staţiilor de pompare fixe sau mobile în zonele cu regim liber de inundaţie. Conducerea în albie a apelor revărsate se face în zonele îndiguite prin

deschiderile existente ( stăvilare ) sau tăieri de diguri sau staţii de pompare, iar în regim liber prin şanţuri, rigole, canale etc.

Apărarea împotriva inundaţilor în perioada de îngheţ Majoritatea viiturilor pe râuri se datorează ploilor torenţiale sau de lungă durată

în timpul primăverii şi verii, dar există şi posibilitatea ca datorită precipitaţiilor abundente sub formă de zăpezi în perioada lunilor decembrie-februarie, o dată cu încălzirea bruscă a atmosferei să se producă viituri.

Aceste viituri pun la încercări grele formaţiunile de apărare datorită apariţiei fenomenelor caracteristice acestei perioade cum ar fi; gheată la mal, scurgerea blocurilor de gheată, poduri de gheată, zăpoare.

Fenomenele cele mai des întâlnite pe râurile din judeţul Satu Mare sunt: gheata la mal, poduri de gheată şi scurgerea sloiurilor de gheată.

În aceste cazuri formaţiunile de apărare trebuie să acorde o atenţie deosebită lucrărilor hidrotehnice din corpul digurilor:

- deblocarea clapeţilor automaţi de la stăvilare şi protejarea taluzelor exterioare contra fenomenelor de izbire produse de blocurile de gheată;

- să prevină formarea blocajelor de gheţuri în special în dreptul podurilor sau coturi ale râurilor, care ar provoca inundaţii sau distrugeri de bunuri prin dirijarea sloiurilor de gheată din preajma punctelor critice;

- să distrugă blocajele de gheţuri manual, cu unelte sau cu explozivi. Desfăşurarea acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pe

teritoriul municipiului Satu Mare. La atingerea cotelor de atenţie sau începerea dezgheţului intră în stare de

apărare sistemul de observare - informare - avertizare care îşi identifică activitatea. În cazul prognozării depăşirii cotelor de apărare sau la atingerea acestora

unităţile hidrometeorologice şi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, comitetul municipal ia următoarele măsuri:

- declanşează " starea de apărare " în zonele periclitate şi asigură personal competent la permanenţa centrului operativ;

- în situaţii meteorologice care prezintă pericol iminent se fac preavertizări de către INMH la dispeceratul Apele Romane - D.A. Somes- Tisa- Cluj, atât pe linie de inundaţii, cit şi pe linie de alte fenomene hidrometeorologice periculoase care să permită preavertizarea comitetului şi comandamentului local.

- Staţiile hidrologice şi meteorologică Satu Mare asigură fluxul informaţional hidrometeorologic mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii către dispeceratul S.G.A. Satu Mare, iar de aici la Secretariatul Comitetului judeţean şi apoi la centrul operativ .

Posturile hidrometrice sunt cu transmisie zilnică (Z) şi extraordinară (E). Observaţiile primite de la posturile hidrometrice, atât cu transmisie zilnică, cât

şi extraordinară se transmit Secretariatului Comitetului judeţean prin dispeceratul S.G.A. Satu Mare.

În apărarea împotriva inundaţiilor se foloseşte şi reţeaua meteorologică pentru : - avertizări - când datele sunt prelucrate de INMH sau de D.A. Smeş- Tisa Cluj - înştiinţări - când observaţiile se folosesc şi neprelucrate. Se folosesc în primul rând observaţiile staţiilor meteorologice cu transmisie

zilnică ce formează reţeaua meteorologică operativă, precum şi observaţii de la alte staţii meteo şi de la posturi meteorologice (pluviometre).

Secretariatul Comitetului Judeţean Satu Mare primeşte observaţii

meteorologice: a. din oficiu:

- înştiinţări asupra fenomenelor meteorologice deosebite produse pe teritoriul judeţului Satu Mare, de la Staţia Meteorologica Satu Mare, INMH Bucureşti, dispecerat S.G.A. Satu Mare.

- prognoze meteorologice zonale cu 24 de ore înainte de producerea vreunui fenomen dăunător şi zilnic pe timpul stării de apărare de la dispeceratul S.G.A. Satu Mare primite de al INMH sau Centrul Meteorologic Regional Cluj.

b. la cerere: - date meteorologice necesare, neprelucrate, în tot timpul anului de la Staţia

Meteorologică Satu Mare. Comitetul local primeşte înştiinţări din oficiu asupra fenomenelor meteorologice

de la Secretariatul Comitetului Judeţean. Comitetul este obligat să informeze sistematic, la timp şi exact prin rapoarte

informative telefonice — Comitetul Judeţean asupra oricăror fenomene sau evenimente produse pe teritoriul respectiv, efectele acestora şi măsurile luate.

Fenomenele deosebite, evenimentele deosebite (situaţi periculoase, pierderi de

vieţi omeneşti, distrugeri şi avarii de construcţii diferite care au ca efect crearea de situaţii periculoase, pierderi de bunuri de valoare, etc) declanşarea şi încetarea fazei de pericol (faza III-a de apărare la incinte, atingerea cotelor de pericol la obiectivele din zonele libere se raportează Comitetului naţional în maximum 6 ore de la producerea lor.

Pe timpul apelor mari şi a gheţurilor comitetul local de apărare informează pe cale ierarhică şi forurile tutelare asupra unor probleme de asigurare tehnică, materială şi financiară, precum şi unele măsuri de apărare.

Avertizarea comitetului şi a populaţiei asupra pericolului de inundaţii, gheţuri sau alte fenomene hidrometeorologice care ar putea produce inundaţii se face:

- pe plan judeţean de către Comitetul Judeţean pe baza prognozelor meteorologice şi hidrologice zonale întocmite de D.A. Somes-Tisa Cluj şi de D.A. Crişuri Oradea.

Avertizările se transmit prin diferite sisteme de telecomunicaţii sau radio. Pentru ca avertizările pe plan judeţean să se poată face la timp, D.A. Somes-Tisa

Cluj (prin serviciile de specialitate) întocmeşte prognoze meteorologice şi hidrologice pe bazinele hidrografice: Somes-Crasna şi Tisa, pe care le transmit din oficiu Comitetului Judeţean Satu Mare cu cel puţin 24 de ore înainte ca nivelurile în creştere să atingă cotele de apărare, precum şi valorile culminaţiei raportată la cotele de apărare de pe cursurile de apă şi pe posturi hidrometrice, data şi ora când este posibilă atingerea acestora.

Avertizarea pe plan central sau judeţean nu exclude obligativitatea

comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă de a-si organiza pe teritoriul respectiv sistemul de observare- informare, pentru a nu fi surprinse de evenimente.

La atingerea cotelor de apărare pentru combaterea inundaţiilor şi gheţurilor se iau următoarele măsuri:

- sistemul de observare-informare-avertizare se intensifica; - se asigura paza, supravegherea şi observarea lucrărilor hidrotehnice şi

instalaţiilor de apărare, a lucrărilor de artă şi a cursurilor de apă de formaţii din cadrul unităţilor care le au în administrare (S.G.A. Satu Mare, RAIF Satu Mare) şi de la comitetele locale;

- se dirijează forte, utilaje şi materiale spre punctele critice; - se execută lucrări de intervenţie în punctele critice ivite pe timpul apelor

mari; - intervenţia împotriva gheţurilor, menţinerea liberă de gheţuri în unele

sectoare de cursuri de apă, dirijarea sloiurilor de gheată pentru prevenirea formării blocajelor de gheţuri, distrugerea blocajelor de gheţuri, etc;

- evacuarea apelor de inundaţii (ape interne din zonele apărate cu lucrări hidrotehnice, a apelor meteorologice de pe terenurile depresionare situate în zone sub

regim liber de inundaţie) şi de pe terenurile cu exces de umiditate, trebuie să se facă în cel mai scurt timp ca să nu producă pagube culturilor sau bunurilor inundate;

- tăierea digurilor de apărare, numai cu aprobarea Comitetului naţional la cererea Comitetului Judeţean Satu Mare pentru a evita inundarea unor obiective din aval şi producerea de pagube materiale. În cazul digurilor de frontieră de interes comun se aplică prevederile convenţiei hidrotehnice încheiate cu ţările vecine: R.Ungară şi Ucraina;

-se evacuează oameni, animale şi bunuri din zonele afectate la dispoziţia Comitetelor locale. În zonele neîndiguite evacuarea începe atunci când se ating la mirele locale cotele de evacuare sau la propunerea Comitetelor locale, iar în zonele îndiguite se poate începe şi înainte de a atinge cotele de evacuare.

- bunurile care nu se pot evacua se asigură pe loc prin ancorare sau ridicarea la cote mai înalte;

- salvarea oamenilor, animalelor sau bunurilor surprinse de inundaţii sau pericolul gheţurilor se face de către forţele şi mijloacele comitetelor de apărare locale sau judeţene.

Comitetele au obligaţia de a stabili imediat pagubele produse şi evaluarea lor dacă este posibilă.

Evaluarea pagubelor produse de inundaţii, gheţuri sau alte fenomene meteorologice dăunătoare se face de către unităţile sau persoanele care au suferit pierderi, distrugeri de bunuri, în prezenta delegaţilor comitetelor locale de apărare şi când este cazul şi a delegaţilor Agenţiilor de asigurări.

Valoarea pagubelor stabilite se consemnează într-un proces verbal care se semnează de către delegaţii participanţi la aceasta, se contrasemnează de membrii comitetului local, se dă număr de înregistrare şi se avizează de preşedintele comitetului local pe raza căreia s-a produs paguba .

Procesele verbale de stabilire a pagubelor se întocmesc în 4 exemplare din care un exemplar la cel care a suferit pierderile, un exemplar la comitetul local, un exemplar la comitetul judeţean şi un exemplar la unitatea de asigurare dacă este cazul.

Acţiuni ce trebuie întreprinse după trecerea apelor mari. După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomenelor meteorologice periculoase

sau după accidentele la construcţiile hidrotehnice comitetul judeţean şi comitetele locale, precum şi operatorii economicispecializaţi iau următoarele măsuri;

- repun în funcţiune instalaţiile de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole prin săparea unor canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare mobile;

- aplică măsurile sanitaro-epidemice necesare; - refac căile de comunicaţii şi podurile afectate; -refac liniile de telecomunicaţii şi de transport a energiei electrice; - sprijină populaţia pentru refacerea sau repararea locuinţelor proprietate

personală, avariate sau distruse; - inventariază stricăciunile cauzate; - centralizează cantităţile de materiale, unelte şi mijloace consumate, distruse

sau pierdute în timpul apărării; - demolează lucrările de intervenţie, sortează şi depozitează materialele

recuperate; - întocmesc documentaţii pentru lucrări de reparaţii;

- execută reparaţiile; - completează stocul minim de materiale şi mijloace de apărare conform

Normativului aprobat prin ordinul 638/420/ 2005; - -unităţile de gospodărire a apelor ( S.G.A. şi RAIF Satu Mare ) materializează

în teren nivelurile maxime înregistrate pentru reconstituirea undelor de viitură şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare;

- verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice, stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate;

- la sfârşitul fiecărei perioade de inundaţii sau fenomene meteorologice periculoase Comitetul Judeţean Satu Mare întocmeşte raportul de sinteză în conformitate cu conţinutul stabilit în anexa nr. 1 i din Regulamentul aprobat prin ordinul 638/420/2005.

CONŢINUTUL CADRU

al măsurilor preventive, operative şi de refacere LA NIVEL LOCAL

I. MĂSURI PREVENTIVE 1.Realizarea periodică a acţiunilor de salubrizare a cursurilor de apă

(îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă) realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere. Organizarea acţiunii, cu prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an.

2. Constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie operativă. 3. Instruirea periodică, a consilierilor locali şi membrilor serviciului voluntar

şi a celor din compunerea CLSU asupra atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaţii.

4. Pregătirea membrilor serviciului voluntar pentru participare la acţiuni operative de intervenţie (supravegherea secţiunii podurilor şi podeţelor, îndepărtarea plutitorilor, supraânălţarea malurilor, supraânălţarea şi consolidarea digurilor).

5. Organizarea periodică a adunărilor cetăţeneşti pentru conştientizarea asupra riscului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor ce se intreprind de fiecare cetătean în situaţii de urgenţă.

6. Elaborarea si actualizarea planului local de apărare împotriva inundaţiilor. 7. Afişarea la sediul primăriei a planului de situaţie al localităţii cu amplasarea

zonelor inundabile, căilor şi zonelor de evacuare a populaţiei şi animalelor. II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD

GALBEN ( CA, faza l deapărare la diguri, faza l de apărare la gheţuri. 1. Avertizarea populaţiei din zone potenţial afectabile din revărsări de pâraie

locale, revărsări de văi nepermanente, etc. 2.Dispunerea acţiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi a deşeurilor

din albia r. SOMEŞ şi de pe malurile acestuia şi de asigurare a scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole.

3. Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecţie, a utilajelor şi animalelor din zonele dig –mal.

B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD GALBEN 1. Supravegherea digurilor. 2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative

privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD

PORTOCALIU-CI, faza ll la diguri, faza ll la gheţuri) 1. Avertizarea populatiei , cu prioritate a celei aflate in zone de risc la

inundatii. 2. Convocarea, în şedinţă extraordinară, a CLSU pentru stabilirea măsurilor

ce se impun. 3. Asigurarea permanenţei la sediul primăriei cu personal instruit precum şi a

bunei funcţionări a mijloacelor de comunicaţii. 4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenţie operativă şi transportul

lor în zonele critice. 5. Pregătirea spaţiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor.

D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD

PORTOCALIU 1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la populaţie şi obiective 2. Supravegherea permanentă a digurilor, zonelor endemice de producere a

blocajelor de gheţuri 3.Executarea lucrărilor de intervenţie operativă în zonele critice. 4. Evacuarea populaţiei şi animalelor, după caz. 5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului

informaţional. E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice –COD ROŞU 1. Transmiterea avertizărilor la populaţie. 2. Convocarea în şedinţă extraordinară a CLSU. 3. Dispunerea asigurării permanenţei la primărie. 4 Transportul materialelor, mijloacelor şi forţelor de intervenţie în zonele

critice. 5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea apei

acumulate în locuinţe, subsoluri, etc. 6. Pregătirea spaţiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaţiei şi

animalelor.

F. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROŞU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălţare şi consolidare la diguri. 2. Luarea măsurilor de siguranţă pentru populaţie şi bunuri materiale în cazul

inundării dirijate a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza propunerilor Direcţiilor de Ape şi numai după obţinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.

3. Supravegherea permanentă, a digurilor. 4. Evacuarea populaţiei şi animalelor din zonele afectate.

III. MĂSURI DE REFACERE 1. Evaluarea preliminara a pagubelor produse de inundatii si participarea in

comisiile numite de prefecti pentru validarea evaluarii. 2. Avizarea Proceselor Verbale de calamitati intocmite de detinatorii de

constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor

hidrometeorologice periculoase, in maxim 20 de zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora conform fluxului informational.