Universitatea Babeş–Bolyai, Cluj–NapocaFacultatea de GeografieAnul universitar 2010 - 2011Semestrul I

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Titlul disciplinei: Noţiuni de climatologie şi cartare climaticăCodul: GCA21319Numărul de credite: 3Locul de desfăşurare: Sala 45Programarea în orar a activităţilor: conform orarului

II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Nume, titlul ştiinţific: Iulian - Horia HolobâcăInformaţii de contact : holobaca@geografie.ubbcluj.roOre de audienţă: miercuri de la 10 - 12 în M6

III. Descrierea disciplinei: a) Obiective cursului:

Cunoaşterea genezei climatului şi a modului de relaţionarea a elementelor

climatice la scară.

- explicarea rolului suprafeţei topografice şi a proceselor energetice ca factori genetici ai

climei;

- descrierea repartiţiei spaţiale şi a regimului principalelor elemente climatice;

- înţelegerea specificului aplicării metodelor cartografice în meteorologie şi climatologie.

b) Conţinutul cursului:

În partea introductivă a cursului se fac precizări noţionale şi se defineşte locul

climatologiei în cadrul ştiinţelor despre atmosferă.

Factorii genetici ai climei sunt analizaţi din perspectiva naturii şi formei

suprafeţei active, încălzirii artificiale, poluării atmosferei urbane etc. Geneza este privită

din perspectiva artificialzării suprafeţei active şi a consecinţelor acesteia ca parte a

schimbarilor majore ale mediului la nivel global.

O parte consistentă a cursului este cea în care se tratează caracteristicile

principalelor elemente climatice şi metodele şi tehnicilor cartografice utilizate pentru

spaţializarea acestora.

c) Competenţe aşteptate la finalul cursului:

- să cunoscă şi să poată opera cu noţiuni şi concepte proprii ştiinţelor despre atmosferă;

- să explice geneza topoclimatelor prin relaţia ce se instituie între componentele mediului;

- să înţeleagă modul în care factorii climatogenetici modifică reaprtiţia spaţială şi regimul elementelor climatice la scară locală;

IV. Bibliografia obligatorie:FĂRCAŞ I., (1999), Clima urbană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

V. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei: cursul va fi prezentat în format electronic (prezentare ppt), se va distribui la fiecare curs suportul informaţional necesar.

VI. Planificarea /Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare:săptămâna I - Obiectul şi metodele de cercetare;cuvinte cheie: istoricul cercetării, topoclimat şi microclimat, staţii automate;FĂRCAŞ I., (1999), Clima urbană, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – IntroducereFĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. I Obiectul şi metodele de cercetare săptămâna 2 - Factorii climatogenetici: factorii radiativi;cuvinte cheie: bilanţ radiativ, fluxuri de radiaţie încrucişate, regim zilnic şi anual;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. II Relieful– lima locală şi microclima; săptămâna 3 - temperatura;cuvinte cheie: gradientul termic real, etajare, inversiuni de temperatură, centura caldă;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.3 Relieful şi temperatura; săptămâna 4 – umezeala aerului;cuvinte cheie: regimul zilnic şi anual, convecţia de dupăamiază, umezeala relativă;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.4 Relieful şi umezeala aerului; săptămâna 5 – Relieful montan şi produsele de condensare;cuvinte cheie: baraj nefic, zidul de foehn, norii orografici;

FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.5 Relieful şi nebulozitatea;săptămâna 6 –precipitaţiile;cuvinte cheie: gradient real, etajarea oluviometrică, optim pluviometric, zăpada;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.7 Relieful şi precipitaţiile;săptămâna 7 – Vânturile locale;cuvinte cheie: foehn, bora, briza de relef, mistral;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.8 Vântul local; săptămâna 8 – Microclima microformelor de relief;cuvinte cheie: marmite, barcane, steag indicator;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 2.9 Microclima microformelor de relief; săptămâna 9 – Clima peşterilor;cuvinte cheie: meroclimat, efectul frigorific, stingerea ocilaţiilor termice;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. Clima peşterilor; săptămâna 10 – Clima ţărmurilor;cuvinte cheie: frontul brizei, temperarea climatului, rotirea brizei;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 4 Clima ţărmurilor; săptămâna 11 – Clima pădurii;cuvinte cheie: fotosinteză, profil termic vertical, coeficientul de intercepţie;FĂRCAŞ I., HOLOBÂCĂ I.-H., ALEXE M.(2001), Clima locală şi microclima, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca – cap. 4.2 Clima pădurii; săptămâna 12 - Metode grafice folosite în climatologie;cuvinte cheie: diagrame, modele, nomograme;săptămâna 13 – Metode cartografie folosite în climatologie;cuvinte cheie: metoda arealelor, metoda punctelor, metoda izoliniilor;săptămâna 14 - Tehnici GIS folosite în climatologie;cuvinte cheie: ArcGis, interpolare;

VII. Modul de evaluare:- evaluarea finală se va face baza rezultatelor unui test grilă cu 30 de întrebari, calificativele rezultate ca urmare a activităţii la lucrări practice vor fi luate în considerare pentru stabilirea notei finale, în favoarea studentului, cu ponderea de 10% cu condiţia ca nota de la test sa fie superioara notei 4.

VIII. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:- prezenţa la lucrări practice este obligatorie, vor fi primiţi la examenul teoretic studenţii

care au fost admişi la examenul practic cu care se încheie activitatea de la lucrări practice.

IX. Bibliografia opţională:Barry G. R. (1984) – Mountain weather and climate, Methuen, London and New York.Bâzâc Gh. (1972) – Unele caracteristici ale mecanismului circulaţiei de briză şi ‘Bogdan Octavia (1983) – Criterii de bază în definirea topoclimatelor, SCGGG – Geogr., Tome XXX, Bucureşti.Bogdan Octavia (1980) – La régionalisation climatique et topoclimatique de la Roumanie, RRGGG – Géogr., Tome 24, Bucureşti.Bordei I. N. (1988) – Fenomene meteoclimatice induse de configurţia Carpaţilor în Câmpia Română, Ed. Acad. RSR., Bucureşti.Breier Adriana, Mihai Elena (1966) – Influenţa lacurilor asupra condiţiilor climatice locale, Hidrotehnica, gosp. apelor, meteorologie, Nr. 12, Bucureşti.Carréga P. (1996) – Topoclimatologie et habitat, thése de Doctorat d’Etat, Univ. de Nice, Nice.Ciulache S. (1971) – Topoclimatologie şi microclimatologie, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitate din Bucureşti – curs litografiat.Applied climatology J. F. (1978) – Applied climatology, an Introduction, Oxford Univ. Press.Hess M. (1968) – Etajele climatice în Alpii Estici, Carpaţii Vestici şi Sudeţi, Przeglad geograficzny, Tome XI, fasc. 2. Marcu M. (1967) – Meteorologie şi climatologie forestieră, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti.Mănescu B. şi colab. (1977) – Microclimatul în sere, Ceres, Bucureşti.Middelton N. (1991) – Desertification, Oxford Univ. Press.Neamu Gh. Şi colab. (1970) – Harta topoclimatică a României, SCGGG – Geogr., Tome XVII, Nr. 2, Bucureşti.Paul P. (1977) – La décroissance de la température avec l’altitude dans les Vosges et la Forêt-Noir: aspects locaux et régionaux, Rech. Géogr. à Strasbourg, No 4, Strasbourg.Paul P. (1986) – Topoclimats et décroissance de la température avec l’altitude dans les Vosges et la Forêt-Noir, International Symposium in Urban and Local Climatology, Freiburger Geographische Hefte, heft 26, Freiburg. Racoviţă Gh. (1985) – Climatologie subterană, Elemente de speologie ştiinţifică, vol. 3, Edit. Inst. Speol. “E. Racoviţă”, Bucureşti.Rogojan Iulia, Ţîştea D. (1961) – Unele rezultate ale expediţiei microclimatice din zona Milcoiu, Probleme de geografie, Vol. VIII, Bucureşti.Sekiguti T. (1964) – Local climate and city climate, Tokyo Journ. of Climat., Vol. I, Nr. Stoenescu St. M. (1957) – Topoclimatologia, MH, Nr. 2, IMH., Bucureşti