metoda de cercetare $i cartare a terenurilor

25
METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR DEGRADATE DUPA GRADE DE EROZIUNE $I TIPURI STATIONALE Cartarea perimetrelor: Putreda, Valea lui Bogdan qi Valea Chinejii de Ing. Dr. CONST. D. CHIRITAEi Ing. G. CEt;Cl Partea I A. Introducere. 1. Necesitntea unei metoile de cercetare si car- aare & terenuril,or degrad,ate. 2. Cond,i4iile ce ffebue sd. indepli- neascd metoda de cercetare Si cartare a terenurilor ilegradate,' ,i,n pederea intocmirii proectului d.e ameliorare. B. Studiul metod.ei d,ecercetare fi cclrtare a terenurilor degradate propusd i,n lucrarea de lald. 7. Recunoasterea generald a terenului. 2. Cercetarea Si cartarea. terenurilor dupd natura qi intensitatea. fenomenelor de d,egrada,re. 3. Cercetarca Si cartarea terenurilor degradate d,upd unitdli gi tipuri stalionale. Partea II Aplicarea metodei de cercetare gi cartare dupd grade de ero- ziune gi tipuri stalionale a perimetrelor t<Yalea lui Bogdan ,> (Prahooa), < Putred.a* (R.-Sdrat) <,gi Talea Chineiii'> (Msscu Si Balintegti). PART'EA I METODA DE CERCETARE $I CARTARE A, I)iI'RODUCDBE 1. Necesitatea unei metodeile eereetare gi eartare a terenurilor ilegradate Regiunileaccidenta'e de dealuri qi munli ale ldrii noastre sunt?pe vaste intinderi, puternic atacate de fenomene de eroziune in suprafald pi in addn- cime, alunecdri,- surpiri, etc. Intinsele suprafele de terenuri degradate - caraoterizate prin pierderea inaintatd sau totald a stratului de sol - numeroasele formaliuni torenliale, cu regim desechilibrat al debitului de apd qi grave fenomene de eroziuhe qi colmatare, constitue pentru pdmdntul !5rii, pentru aqezdrile omeneqti $i, in genere, pentru viala poporului nostru o problemd de primd importan{,I, ale clrei aspecte se .agraveazd repede, deseori vertiginos,in timp. Planul de electrificare a ldrii a scos in evidenld gravitatea qi urgenla rezolvdrii aoestei probleme in bazinele de interes hidroelectric.In scurL timp, grija de slnetatea pdmAntului !dr.i qi de via,t,a poporuluimuncitor va grdbi rezolvareaproblemei, in intregul ei qi in toate regiunileaccidentate ale ldrii. FrAnareaeroziunii, reechilibrarea regimului hidrologic qi refacerea irep- tatd a solului in regiunile accidentate din zona forestiei5,se pot realizain mod integral numai prin opera de reimpddurirea suprafelelor atacate. 6 Studii $i cnrcoliri (-. l44i 8t

Upload: lenguyet

Post on 02-Feb-2017

268 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILORDEGRADATE DUPA GRADE DE EROZIUNE

$I TIPURI STATIONALECartarea perimetrelor: Putreda, Valea lui Bogdan qi Valea Chinejii

de Ing. Dr. CONST. D. CHIRITAEi Ing. G. CEt;Cl

Partea I

A. Introducere. 1. Necesitntea unei metoile de cercetare si car-aare & terenuril,or degrad,ate. 2. Cond,i4iile ce ffebue sd. indepli-neascd metoda de cercetare Si cartare a terenurilor ilegradate,' ,i,npederea intocmirii proectului d.e ameliorare.

B. Studiul metod.ei d,e cercetare fi cclrtare a terenurilor degradatepropusd i,n lucrarea de lald. 7. Recunoasterea generald a terenului.2. Cercetarea Si cartarea. terenurilor dupd natura qi intensitatea.fenomenelor de d,egrada,re. 3. Cercetarca Si cartarea terenurilordegradate d,upd unitdli gi tipuri stalionale.

Partea I I

Aplicarea metodei de cercetare gi cartare dupd grade de ero-ziune gi tipuri stalionale a perimetrelor t< Yalea lui Bogdan ,>(Prahooa), < Putred.a* (R.-Sdrat) <,g i Talea Chinei i i '> (MsscuSi Bal integt i ) .

P A R T ' E A I

METODA DE CERCETARE $I CARTARE

A, I)iI'RODUCDBE

1. Necesitatea unei metode ile eereetare gi eartare a terenurilor ilegradate

Regiunile accidenta'e de dealuri qi munli ale ldrii noastre sunt? pe vasteintinderi, puternic atacate de fenomene de eroziune in suprafald pi in addn-cime, alunecdri,- surpiri, etc.

Intinsele suprafele de terenuri degradate - caraoterizate prin pierdereainaintatd sau totald a stratului de sol - numeroasele formaliuni torenliale,cu regim desechilibrat al debitului de apd qi grave fenomene de eroziuhe qicolmatare, constitue pentru pdmdntul !5rii, pentru aqezdrile omeneqti $i,in genere, pentru viala poporului nostru o problemd de primd importan{,I,ale clrei aspecte se .agraveazd repede, deseori vertiginos, in timp.

Planul de electrificare a ldrii a scos in evidenld gravitatea qi urgenlarezolvdrii aoestei probleme in bazinele de interes hidroelectric. In scurL timp,grija de slnetatea pdmAntului !dr.i qi de via,t,a poporului muncitor va grdbirezolvarea problemei, in intregul ei qi in toate regiunile accidentate ale ldrii.

FrAnarea eroziunii, reechilibrarea regimului hidrologic qi refacerea irep-tatd a solului in regiunile accidentate din zona forestiei5, se pot realiza inmod integral numai prin opera de reimpddurire a suprafelelor atacate.

6 S t u d i i $ i c n r c o l i r i ( - . l 4 4 i 8t

Page 2: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Dar opera de reinstalare a vegetaliei forestiere pe aceste suprafele -in cea mai mare parte lipsite de orizontul fertil al solului - este in generefoarte,grea. In mod natural, aceste terenuri ar trece printr'o lung{ succe-siune de tipuri de vegetalie, pAnd a ajunge la pddurea lnchisS, cu speciicorespunzitoare condilii lor locale de climd gi sol. In lucrdrile noastre deimpddurire, trebue insd sd sdrim peste evolulia de multe decenii sau chiarsecole a naturii, prin care solul - lSsat in linigte - s'ar reface foarte incet;in aceste lucr{ri, trebue s[ instal5m deodatd o vegeta[ie forestier[ in con-sisten!f, plind, care si indeplineascd atAt funcliunda de fixare, proteclie qirefacere a solului, de reechilibrare a regimului hidrologic al bazinului, deameliorare pAnd la restaurarea total[ a terenului, cAt qi- oriunde este posihil- pe aceea de punere in valoare a suprafelelor intrate in ameliorare, prinob!,inerea unei produclii lemnoase cAt mai ridicate.

Pentru ca speciile forestiere cultivate pe terenurile degradate si poat[vegeta viguros gi astfel cultura forestieri sil-qi poati indeplini funcliunilece i se cer, trebue ca in culturile'de ameliorare ce executdm, si asigurdmnecesara corespondenld armonicd dintre condilii le stalionale - de sol inspecial - qi caracteristicile ecologice ale speciilor cultivate. In acest scopeste necesard o judicioas[ alegr:re a speciilor lemnoase, a formulelor de impl-durire gi a metodelor de culturd.

Aceastd judicioasd alegere a speciilor, formulelor qi metodelor de culturtiin terenuri degradate qi - astfel - intocmirea documentatd a proiectuluide impS.durire - constitue o problem{ grea, condiliile stalionale de clim[qi sol qi acelea de pant5, stabilitate, etc., variind mult dela un perimetrula altul qi in cuprinsul fiecdrui perimetru in parte.

Diversitd{,ile de relief - pantele gi lungimile coastelor, erpozilia g. a.de rocd, de folosin!5 a solului qi - in consecinli - de intensitate a eroziunii- au cauzat in fiecare perimetru. o mare diversitate de soluri, majoritateaavAnd condilii mult mai grele decdt solurile sdndtoase (neerodate).

Aceste condilii grele pentru vegetalie in solurile erodate, alunecate, sur-pate, constau in: grosimea micd a stratului de sol sau lipsatotald aunui stratde sol, grosime mic5 sau lipsa totalS a orizontului cu humus, texturd deseoriexccsivl - prea argiloasS. sau prea nisipoas[ - prezenla frecvent excesiv[a scheletului - pietre, pietriquri - prezenla deseori excesivd a carbonatuluide calciu, uneori qi a sdrurilor solubile, inmagazinarea.insuficientS. de ap5,de unde insuficienla apei in perioada de vegetalie, deseori scurgeri late-rale excesive, lipsa de stabilitate a solului, etc.

Condij,i i le de sol ardtate mai sus, aspre totdeauna, excesivc deseori, suntfoarte variate in cuprinsul fiecdrui perimetru, care prezintd sub raport s[a-lional - de sol in special - un aspect mozaicat. Mozaicul suprafelelor tere-nului, cu soluri de foarte diverBe categorii dupi gradul de eroziune, profun-zime, humus, texturd, umiditate q. a., impune o adaptare a culi,urii la aceastidiversitate, pe fiecare fel de sol sau grupd asemdndtoare de soluri, introdu-cAnd speciile cele mai corespunzdtoare, cele cu caracteristici ecologice cAt'mai eomplect satisficute de condilii le stalionale ale fiecirei suprafele.

Rezultatele slabe din trecut, in silviculturl terenurilor degradate, seexplicd tocmai prin nerealizarea acestei corespondenle armonice intre soluriqi formulele de culturi ..pr4 intrebuinlarea fdrd discerndmAnt a salcAmuluisau - mar rar - a speciilor locale de pe solurile sdndtoase.

Astd,zi nw aeetrl in practicd,, la tntocmirea proectului de ameliorare, ometodd de cercetare Si prezentare stalionald. a perimetrului de ameliorat, carasd. constitue docu.mentareg ngcesard, pentru alegerea speciilor, formulelor gi ametodelor de impddurlre. Recomanda!.ia ln vigoare incd, de a se cultiva spe-

82

Page 3: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

ciile din regiune, este nepotrivitfl pentru imp5durirea. terenurilor degra-date, care ui,

".r- am spo-s, o Inare-diversitate de condilii stalionale, mult

mai aspre decdt terenuril-e's6ndtoase din regiune, pe care cresc spe.ciile astfelrecomandate. Aplicarea acestei recomandalii, cu ignorarea condi!,iilor sta-

lionale ale terenurilor degradate, poat-e .conduee la aceleagi insuccese, ca

$i ,introducerea generalizatd a salcAmului.Pentpr asigrriarea succesului culturii forestiere in terenuri degradate,

este necesard i,unoagterea tuturor categcriilor de soluri din fiecare perimetru;aceste categorii, impreund ou condilii le locale de climd gi situalie determi-nAnd anumite tipuri sta[ionale, cu aptitudini de vegetalie specifice.; pe acestetipuri stalionale pot vegeta viguro- numai anumite specii forestiere, intro-.hlse dupd forrnule qi scheme"de impddurire corespunzdtoare fiecdrui tipstalionaf sau fiecdrei grupe de tipuri stalionale.'Proectul

de imp5durlre al fiecSrui -perimetru

de terenuri. degrad_atetrebue sd se bazeze pe cunoaqterea cantitativd a con{ili i lor sta.lionale, decipe cercetarea gi cartarea terenului dupd tipuri stationale-pentru fiecare tipstalional sau grup5. de tipuri apropiate,, adoptdndu-$e o anumiti sau anu-mide specii, formule gi metode de impddurire.

Ori-care' altd modalitate de lucru- va conduce la executarea de lucrdrinefundate pe condilii naturale reale; succesul unor asemenea lucrdri, deter-minat de iritAmplare, va fi, in mod cert, cel mult parlial. Asemenea rezultate'nu vor mai put-ea fi insi ingdduite in viitor. Condi{iile _impuse de pla-nul deelectrificare nu mai permit intAmpldtoare reugite par{iale, ci r'eclamd lucrdricu reuqit6. complect[ qi rezultate neintArziate.

Aceste conslatdri ne conduc la concluzia cE studiul terenurilor degradatei.n scopul luud,rilor de i.mpddurire este indispensabi_l gi cd. este necesarii o nzetod,itde ceicetare Si cartare practicir' prin care in mod expeditiv qi simplu, sd seaduc5. proectului de impddurire datele de teren indispensabile, care s[ con-stitue fundamentul naturalistic al proectului.

2. Condifiil€ ce trobue s[, inileplineasg[ motoila ile cercctaxe qi-cartare aterenurilor ilegtailate, in veilerea intocmirii proectului ile ameliorare

- l\{etoda menit[ a fi folosit[ pentrrr ceri]etarea qi cartarea terenurilor

degradate gi a formaliunilor torenliale, in scopul intocmirii proectului de ame-] io ia repr in impddr r i i re , t rebues6 indep l ineascdurmdtoare lecond i { , i i :

a) Se fac[ posibild cunoaqterea mbdului de rdspdLndire in perimetrrulcercatat, a tipurilor de degradare (eroziune in suprafald, eroziune in adAn-cime, aluneciri superficiale, alunecS.ri protunde, scurgeri noroioase, surp5.ri,ctc.) qi a inte4sitdlii lor. Cu alte cuvinte, s[ fac5. posibile cercetarea qi car-tarea terenurilor degradate dupti natura ti intensitatea lenomenelo' de d,egra'dare. Dacd in anumite perimetre existd numai fenomene dc eroziune saufenomene apropiate cle acesl,ea (jupuirea coastelor, surpiri in erozitrnile inadAncime), pentru simplificare, vom spune ci metoda trebue sd facd posi-bilri cercetarea qi cartarea-terenurilor clcgradate dupd grade de eroiiwte.

Stabilirea naturii qi a intensitdlii fenomenclor de degradare in ved,'realucrdrilor de ameJiorare - lucr[ri silvice, agricole, agro-silvice qi hidrobeli-nice - este indispensabil{, fi incl numai cunoscAnd modul de rdspdndire inhazin al diferitelor moduri qi intensitdli de aclirrne destructivd a apei, putemstabili natura lucrdrilor de ameliorare qi tehnica aplicdrii lof.

b/ Pentru lucrdrile de ameliorare gi restaurare prin cultura forestierirqi alte genuri de culturi, este indispensabil sI cunoagtem nu numai cum qi

6 r

Page 4: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

cAt a distrus apa din terenul ce ne preocupd (natura qi intensitatea fenome-nelor) ; trebue deasemenea sd. Stint cdt sol a rdmas in dileritele pd,rli ale perime-trulai Si sd, cunoastern caracterele lundamentale ale' solurilor rd,mase - fiindcripe aceste sohtri Si restnri eom erecuta culturile de ameliorare Si punere tn valoare.Necesitatea stabilirii acelei corespondenle armonice intre speciile, formulele,metodele de cultur[ qi condilii le stalionale, reclamd neapdrat cunoagtereacondilii lor stalionale in toatd diversitatea lor spatiald.

Pe fiecare suprafali de teren atacat de erozir^,ne sau alte fenomene dedegradare, in condilii le locale de climd, expozilie, pant5, stabilitate, rocdqi sol inc[ existent, se realizeaz[ un ansamblu de condilii sta{,ionale, unanumit compler stalional, care determind pe suprafa{a respectivd un anumittip stalional. Pe scurt, metoda practic5 de care ne ocupdm trebue sd faciposibile cercetareu Si "curtarea terenurilor degradate dupd, tipuri stalionale. Infiecare perimetru vom avea mai multe tipuri stalionale, uneori un adev[ratmozaic de as€menea tipuri.

Planul sau harta tipurilor sta{ionale impreuni cu descrierea acestora vorconstitui fundamentul natur alistic al proectului qi al lucrdrilor de impddurire..

c,/ Metoda trebue sd asigure caracterizarea qi cartarea tipurilor stalio-nale prin i,ncadrarea acestora intr'un singur sistem alciituit tn lunclie de carac-terele lundamentale ale solului, determinante pentru vegetalie. Astfel, in loculunor vagi descrieri sta{,ionale, se ajunge la stabilirea cAt mai precisl a fie-cdrui tip stalional in locul ce-i este rezervat in sistem qi la caracterizareatuturor tipurilor, prin inregistrarea caracterelor fundamenteLle ale solului.

d) Altl condilie, cerut[ metodei de cercetare de care ne ocup5.m, €steaceea ca ea sd fie practicd. qi erpeditivd, sd poatd fi adicd aplicatd fdr{ dificul-tdli de citre practicieni pentru scopul practic al ameliorS.rii qi sd fie cAt sepoate de rapidd in lucrdrile de teren pi de birou.

_e) ln sfArqit, metoda trebue sd facd posibild prezentarea cartograficd qitabelard a tipurilor stalionale, cu dublu scop: sd aducd pentru proectuld_e impddurire, in mod rezumativ qi comparativ, toate datele cantitativeale cercetdrii sta!,ionale - suprafelele tuturor tipurilor stalionale - pe bazacdrora se vor stabili formulele de impddurire qi se vor calcula necesitd{ilede puieli de diferite specii; sii asigure la unitdlile operative posibilitatea unciorientdri rapide asupra fiecdrui perimetru, prin Cercetarea sumard a pla-nurilor qi a tabelelor centralizatoare._ .In acelaq timp ins5, metoda trebue sI faci posibil5, prin ridicarea gi rAn-duirea datelor de teren, calacterizarea detaliatd a fiecdrei suprafele gi gdsirearapidd a acestei caracterizdri de cdtre oricine, in textul sau tabelele lucrdrii.

B. STUDIUL MDTODDI DE 0ERCETARD $r CARTARE ATERnNURILORDEGRADATE, PROPUS.L iT[ r,Ut'n-O.nEA DE FATI

AceastS. metodS, conceputH astfel incAt s5 satisfacd condilii le artitatemai sus, constd in urmdtoarele principii gi lucrdri de teren qi birou:

ilt\QA

1. Recunoa$terea generalfl a terenului

Recunoagterea generalS a terenului , penfru or ientarca corcetdtoruluiasupra urmdtoarelor situalii

a) Bazinul hidrografic in care se incadreazd perimetrul, suprafala bazi-nului, pantele pi lungimea coastelor, densitatea re{,elei hidrografice, profilele

84

Page 5: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

longitudinale ale vdilor fa!5 de profilul general de echilibru, nivelele de bazdale vdilor de diferite categorii qi ale v[ii principale a bazinului.

b/ Tipul general de relief, cu principalele tipuri de unit5li geomorfologice.c,/ Natura qi intensitatea fenomenelor de degradare (eroziune in supra-

fa!d, eroziuni in addncime, existenla unei relele < organizate > de vdi tineredc eroziune de tipul ravenei sau al torentului, alunecd.ri, rupturi, surpdturi,etc.; gravitatea fenomenelor, intensitatea degraddrii, iu{,eala inaintdrii pro'ceselor. etc.) .

dJ Alc[tuirea geologico-petrografic[ a bazinului qi a perimetrului decercetat, cu ohservalii asupra forma!,iunii geologice, rocilor diferitelor strate,caracterele stratigrafice, raportul de concordan!5 sau discor'dan!d intrepanta structural{ (inclinarea stratelor) qi panta morfologic5 a terenului(inclinarea suprafelei coastelor sau versanlilor), existen!a ori lipsa stratelorargiloase sau marnoase nsi, in legdturd clr acestea, a orizonturilor acvifere.Prezenla sau absen{,a sdrurilor solubilb in anumite strate descoperite prineroziune, alunec[ri sau rupturi. Existenla grohotigurilor, a coluviilor, ugu-rinla de rupere a terenului qi a scurgerilor de pietre (in formaliuni de flig), etc.

e/ Condilii le generale de sol in teren sdndtos qi in teren erodat sau altfeldesradat.-l/

Vegetalid naturali, modurile de folosin{,d a terenului.g/ Posibilitatea separdrii terenului in parcele de studiu, modul cum se

diferenliazd suprafelele cu aceleaqi condi{,ii de sol qi eroziune sau degradarein genere - subparcelele - care llor forma unitii l i le primare de cercetare.

ft) Posibilit[{,i le de ameliorare integrald a bazinului.

2. Cereetarea qi eartarea terenurilor ilupl natura gi intensitateafenomenelor ile degrailare

Cercetarea qi cartarea terenului dup[ natura pi intensitatea fdnomenelordegradare - in terenuri cu predominarea eroziunii. Cartarea drrpd gradeerozrune.In general, in regiunile accidentate ale ldri i, predomin[ fenomenele de

eroziune. Deaceea, principala problemd ce trebue sd ne preocupe din acest punctde uedere este cercetarea Si cartarea terenului dupd grade de eroziune.

In regiunile cu formaliuni argiloase sau marnoase pot predomina sau coe-xista, pe ldngfl eroziune, unul sau mai multe tipuri de alunecdri (alunecdrisimple, fdrd frdmAntarea terenului, alunecdri profunde sau superficiale cufrflmdntarea terenului, alunecarea solu]ui in feli i sau in blocuri, scurgerinoroioase q. a.). In alte regiuni - mai ales in cele de fl iq - putem avea frec-vent fenomene de rupturi cu rostogolirea qi scurgerea spre vale a materia-lelor, fenomene de surpare (in special in loessuri, nisipuri, pietriguri C. a.).In cercetarea terenurilor se vor observa in general gi pe unitdli de cerce-tare (subparcelele) toate aceste fenomene qi se vor nota natura gi intensi-tat,ea lor.

Caracterizarea qi clasificarea terenurilor degradate dupd grade de ero-ziune se fac dup5, criteri i le metodei adoptate oficial in U.R.S.S., expuse lnlucrarea lf i Soboleo 1 asupra eroziunii in regiunea european[ a U.R.S.S..Se disting 5 grade de eroziune in suprafa{r7, dupi mdsura in care eroziuneaa atacat qi fndepirtat orizontul cu humus - la podzoluri qi orizonturile

I Sobolev S. S.: l )esvolt,area proceselor de eroziune pe teri toriul regiuni i europenea U.R.S.S. E i lup ta cont ra io r , vo l . I . Moscova ' -Lcn ingrad 1948.

dede

t c

Page 6: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

podzolite cenuqii - sau a pStruns qi in orizontul intermediar - A /c sau-B - suu, in sfargit, a distrus in intregime gi acest orizont qi a p5truns in

substratul petrografic.Gradele'de eioziune se noteazd cu t pAnd la 5, incepAnd dela eroziunea

neglijabild (t) pAnd la eroziunea totald a s_o-l4u! (5). Aceastl notalie gi clasi-ficXriie gradeior de eroziune adoptate in U.R.S.S. 1u fost qpg

"ggpl{"^$tde coleciivul specialigtilor dela comitetul Geologic, dela I.c.A.R. qi I.C.E.S',in lucr[rile de cercetare qi cartare a eroziunii. Solurile se clasificfl dupfl gra-dul de eroziune in suprafald, in urm5toarele cate$orii:

Gradur I..it"* i

Pentru soluri le de stepl 5i soluri le depiidure nepodzolite Pentru soluri lo podzoli ie

Soluri cu croziune imperceptibilf (parcnti) .

S'a pierdutqi aparezolic.

intreg orizontttl cu humla suprafafii orizontul

Snlriri cu eroziune puternici' S'a pierdut

Soluri cu eroziune imperceptibill (nea-parentA).

Soluri cu eroziune slabi,, pini, la mode-rati,. S'a pierdut pi,nn la 50/o dinorizontul cu humus.

Soluri cu'eroziune puternici. S'a pier-rlut mai mult de b0% din orizontul

cu humus, pe alocuri apare la zi ori'zontul intermediar A/0 sau B.

Droziune foarte ptrternicii. A fost ero-datd, cea rnai mare parte a orizontu-lui intermediar A/(l sau B, pe alocuriorizontul C anarc la zi.

intre{ orizontul podzolic, erozit tnea iuu t r r ins in o r izon t r r l in tp r rned i i r r B

Eroziune foarte puternicl. S'a pierdutprin eroziuno cea mai mare Parte a

Eroziune exccsivir. A fost

orizontului intermediar R.

Eroziune excesivi. A fost <listms qi s'apierdut intresul stratia zi roea-marnd, inin suprafati se poaternoi).

tlistrus gi s'ade sol; apare

care erozluneacontinua (roci

n i e rdu t i n t r cgu l s t r a t de so l ; apa rei a sup ra fa t i i oea ima rn i , i n c i t r e e ro -ziunea in suprafaf:i se poatc contlnua(roci nioi l .

Eroziunea in adAncime - inso{,ind de obicei eroziunea in suprafa!,f l -

se manifestd morfologic prin formatea, de ogage' rApe,- ravene gi torenli '

Clasificarea acestor fo"rme de eroziune in adAncime se face dupl desimeagi m5.rimea (adAncimea qi ldlimea) lor, astfel:

!Idrim€

--tDenumi ie

a) Ogage

b/ Repe-raYene

Rare, la peste 30 m depirtare.

Desd, la 5-30 m depX,rtare.

Fo-arte dese 5i aliturate, la suhD m .

Mici, pinn Ia 40 cm adincirne.

If i j looi i , de 40-100 cm atl i in-e l n l o .

Mari, de 100-200 cm adAncime.

M i c i . d c 2 - i m a d a n e i n r e .

Ilari, peste 5 rn addncime.

80

Page 7: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Reprezentarea cartografic[ a fenomenelor qi gradelor de eroziune, p-eqtrulucrdri de ameliorare, se poate face prin planuri la scara t: 2 000 sau t: 5 000,colorate sau hagurattr,

-ln culori sau nuan!'e cu atAt mai lnchise, cu cdt

fenomenul e mai grav.Pentru reprezentarea in culori, $inf,nd seama c[ eroziunea este cu atflt

mai puternic8 cu cit scurgerile leterale de apd sunt mai abundente, noi -amadopiat reprezentarea in tente albastre tot mai ilshise, dela albastru-albi-cios-- suprafe,tele cu eroziune imperceptibil{-pAni la albastru-inchis --eroziunea in adAncime.

In planurile la scar[ mare, care se intoomesc pentru lucrdrile de proec-tare, la eroziunile in adAncime, apar: lungimea, ldlimea, for-ma general[a proecliei orizontale gi desimea fhgaqelor-, ravenelor gi a vdilor torenlialein-geneial. AdAncimea acestor eroziuni, care nu poa'e sd-apar5.. in planurilede eroziune, se poate indica in diferite puncte ale talvegului,_ prin cota aces-tuia sub nivelui suprafelei in care s'a produs eroziunea in adAncime. Pentruproectarea lucr[rilbr hidrotehnice de coreclie se fac studii de detaliu asupraacestor eroziuni (profile longitudinale qi profile transversale).

Coluviondrile de sol pe terenuri orizontale pi slab inclinate, fiind cauzatede scurgeri lente de apd,^cu efecte pozitive (depuneri), se indicd prin culoareaeroziunii de gradul 2, cu addugare de semne (plus) *.r colmatdri-le cu materiale fine - depunerile in vdi - de sol, de _mate-riale mAloase, printr'o scurgere mai puternicd. a apei, se indic[ prin culoareaeroziunii de gradul 4, cu ad[ugare de semne *.

Aluvionlr-ile, eonurile de -dejeclie,

depuse dupd scurge_ri puternice -

provocatoare aie eroziunii tn adhniime - se indicd prin culoarea eroziuniiin adAncime, cu add.ugare de semne *.

Alunec{rile se indid[ prin culoarea sau nuanla corespunzdtoare graduluidominant de eroziune, cu ad[ugarea unor sdgeli indicatoare a direcliei alu-necdrilor.

Rupturile inso'i+e de rostogoliri, curgeri qi-alunecS.ri pe coaste, se indicS.printr'b hnie albastrd - proeclia suprafelei de rupturd - suh care o seriede sdge!i va indica direciia qi'distanla pAn'X la care s'a miqcat materialul.

Su"rparile se indicd tot printr'o linie albastrd - proec{ia peretelui ver-tical ai surpdturii - tdiatd de cAteva sdgeli pe verticald..

In hdrli ' la scard mare, pe care se arati eroiiunea unor intinderi mari deteren (baiinul unui rAu, o'regiune intins5, etc.), eroziunea irr su-prafa!6-searatd prin diverse oulori'sau niranle, sau prin eifrele-indicatoare-ale-graduluide eroliune (1 -5), iar eroziunile iir adAnCime qi celelalte tipuri de degradare(alunecdri, rupturi, surp5.ri, etc.) prin anumite cifre qi semne convenlionale,de care nu e cazul sd ne ocuP*m act.

3. Cercetarea $i cartarea terenurilor rlegrailato ilupi unitfifipl tipuri stofionalo

O asemenea cercetare gi cartare nu este inc[ citatd in ]iteraturfl qi separe c[ principiul gi tehnica unei metode apar pentru prima datd in {,aranoastri.

Metoda conceputS. gi pusd la punct in ultimii 5 ani la Seclia de Soluri,I .C.E.S. constd din:

r Din cauza dificult{tilor tiperirii in culori, ln planurile ce insolesc aceastl lucrares'au folosit hagurile.

87

Page 8: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

a/ Conceplia despre_ tipuri stalionalb in terenuri degradate.. b) D.efinirea criteriilor de caracterizare gi identifica"re a tipurilor sta-

lionale ln terenuri degradate._ c/ Clasificarea.intr'un sistem a tuturor _tipurilor stalionale posibile gi

plasarea in acest sistem a tipurilor perimetrului cercetat. '

. d) Tehnica recunoaqterii pe tereh qi a separdrii pe plan a tipurilor sta-lionale gi procedeul de inregisirare pe teren a hatelor in legdturd cu descriereacomplectd a unitd{ilor de cercetar-e (subparcelele).

e) Prezentarea cartograficd a cartdrii dupd. tipuri stationale./J Alcdtuirea figei. stalionale a - perimetrului,'cu prezentarea tipurilor

stafio-nale _in cadrul sistemului de clasificare gi centralizarea datelor 'rt"il"-

nale de_ sol, pentru orientarea.rapidd.asupra ciracterelor stalionale gi asuir.aelementelor necesare proectului-de impdduriri._ a) Ooncepfia despre tipuri stationale in terenuri rlegrailate. In terenuridegradate, diversitatea de soluri, cauzatd de relief qi"alcdtuirea seologico-petrograficd, a fost puternic mdritd prin modificirile cauzate de fe"nome"nelede eroziune qi toate celelalte .proc_eJe de denudare, transport gi depunere.Din cauza acestei diversitdli d-e relief (pantd, expozi{ie), ie roce-mamd si,mai ales,.de gr.osime,a solului,.fiecare pbrimetru de tirenuri arg".J"i, p"'.izintd o diversitate de. condilii stalionale; ansamblul acestor Eondilii, 'aganumitril <compler sta[ionaL '1,-se menline uniform numai pe anumite"supra-Ie!e, cu. condilii practic neschimbate de expozilie, pantdi grad de

"rorirrrcgr insugrri ale solului. Fiecare asemenea unitate, c-aracteri*zatd prin acelaqcomplex stalional. in tot. cuprinsul ei, constitue o unitate statrionald,. Mai1.glte

unitdli .stalionale, ideniice dupi -criteriire pedologice principatr, corrl

strtue.un ttp stalional Unitdlile stalionale sunt faciesuriitatribnale,'in cadrultipurilor stalionale.

Pentru . cunoagterea.Jiecdrui perimetru din punct de vedere stalional,acesta va trebui impdrf i t in t ipur i stal ionale, fbrmate din unitdl i st" t io_nale. Tipurile sau grupele de tiluri stalionale vor constitui ,r;.;i;tri;';care proectul de impddurire va prescrie speciile, formulele qi ;reio,iere fi"impddurire.

b) Definirea eriteriilor de caraeterizare. Cr.iteriile de caracterizare qi, rleci,de identificare a tipurilor stalionale gi a unitililor staiionale in tlie""ridegradate se pot impdrli in- criterii pedologice principale," criterii pedologicesecundare. 9i criterii geo.morfologico-geologide. Criteriiie pedologice'pri".i'i*iuvor trebui sd fie de ordin fundamenid pdntru vegetalie'qi pulin

";;;;;;;;cri.terjile, pe.dologi.ce .secundare complecteazd, cind'este'nevoie, criteriileprrnclpale' tar crtteriilp .eieomorfologico-geologice dau indicalii le necesare1ll_91* litraliei, .reliefuhi,. alcdtuiii i geototico_petrografice, "etc.,

pentrudesdvargrrea caracterizdrii tipului. stalional qi-a uriitaqiior staiionale.

'

c.r i ter i i le pedologice pr i ic ipate --de importan{d' fundamentald penlruvegeta!,ie - sunt:

1. grosimea stratului de sol,2. grosimea orizontului cu humus,3. textura solului ,4. umiditatea medie a solului, do.m,inant5 ,in perioatla clc vegetalie.

- punogtin{ele noastre despre condilii le edafice'ale veEetadiei fi experientade pena acum ne-au ar i i tat cd - [ inr ind seama ae condi l i i te cl i*al ice ai"locului .- aceste patru caracter izdi i reprezintd insugir i

' fundamenl.alc aideterminante ale solului, in raport cu vegetalia.

, .criteriile.,pedologice .secundare, menite- a complecta caracterizarea pedo-Iogicd a uni t d l i lor sta{, ionale, sunt :

88

Page 9: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

1. prezenla, absenla sau abundenla2. conlinutul de humus in orizontul

principal,3. nivelul gi intensitatea efervescenlei,4. prezen{,a sau absen{,a, nivelul, abundenla qi natura sdrurilor solubile.Criteriile geonrcrlologice Si petrografice, de care trebue s[ linem seama)

sunt de naturl a ne orienta asupra condilii lor de localizare in teren gi asupracondilii lor de substrat petrografic ale unitS{ilor sta!ionale care formeazitipul stalional respectiv ; acestea sunt:

1. pozi{,ia in teren,2. panta, expozilia3. stabilitatea, inierbarea,4. substratul petrografic.

In rezumat, dupd criteriile pedologice principale qi secundare qi celegeomorfologico-geologice vom separa pe teren gi pe plan unitdyile stalionale,care reprezintd unit{li le analitice de cercetare qi cartare, iar numai duplcriteriile pedologice principale vom grupa unitdlile sta{,ionale in tipuristalionale.

c) Clasifiearea intr'un sistem al tipurilor sta$ionale. Pentru a ne orientaasupra diversitdlii stalionale din terenurile degradate, pentru a stabili oordine sistematicd in aceastd diversitate qi pentru a face posibil[ o mai evi-dentd calificare stalional5 a fiecdrei unitdli de sol din terenul cercetat, afost necesar[ conceperea qi realizarea unui sistent al tipurilor sta{ionaleposibile in terenuri degradate.

Luind ca elemente de baz[ ale sistemului ccle patru criterii fundamen-tale de caracterizare gi aplicAnd aceste criterii la solurile din eroziuni gialunecdri, la rocile descoperite prin eroziune gi la depozitele aluvionare, amalcdtuit un sistem grafic, deci o ordonare graficd dup5. patru coordonate.

Aceste patru coordonate le-am separat in doud grupe:doud coordonate de ordinul I - grosimea stratului de sol gi grosimea

orizontului cu humus - qi,doud coordonate de ordinul II - textura ti umiditatea solului.Dupd primele doud criteri i - coordonatele

cdrnpul sta{,ional intr 'o serie de p{trate, f iecarede o anumitd grosime, cu o anumiti grosime a

scheletului,,4, a cdrui grosime este un criteriu

f le.ordinul I - imp{r l impdtrat caracterizAnd un solorizontului cu humus.

Pe axa verticall a sistemului am distins urmdtoarele grupe de grosimiale stratului de sol existent:

I - soluri mai groase de 70 cm (soluri profunde qi foarte profunde)-II - soluri de 40-70 om grosime (soluri mijlociu profunde).

III - soluri de 20-40 cm grosime (soluri superficiale).IV - soluri mai subliri de 20 cm (soluri foarte superficiale).V - soluri din alunecdri, de grosimi variate.

VI - roci descoperite prin eroziuni, fird un strat de sol.VII - depozite aluvionare, conuri de dejeclie.

Justificare. Prin acord internalional (al Uniunii Staliunilor de Experi-menta!ie) s'au stabilit pentru categoriile de soluri, dup5. grosirne, limitemai mici (15, 30, 60 cm pentru solurile foarte superficiale, superficiale, mij-locii qi profunde). Noi am ridicat accste limite (20, 40, 70 cm), fiindcd solu-rile fiind expuse eroziunii pdnd la intregirea protec{,iei lor prin arboretul ceinfiin{dm, ele vor mai pierde pu[in din grosimea lor.

8 9

Page 10: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Pe axa orizontal[ a sistemului, .am distins urmdtoarele grupe de grosimiale orizontului cu humus:

f13 - orizont cu humus, gros de 30 cm (25-35), in medie si chiarmar gros.

H, - orizont cu humus, gros, in.I1. - orizont cu humus, gros, inHo - arizontul cu humus practicAu rezultat astfel pdtratele mari

{,ionale caracterizate dupd grosimea

medie , de 20 cm (15-25) .medie, de t0 cm (5-15).

lipseqte.ale cAmpului stalional, tipurile sta-

stratului de sol gi grosimea orizontuluicu humus.

Deoarece toate solurile din diversele pltrate mari sunt de anumite texturi(alcdtuiri granulometrice) qi au anumite grade medii de umiditate, vomimpdrli fiecare pdtrat, prin coordonatele zise de ordiriul II, in pdtrate maimici, separAnd:

Pe axa verticald 4 tipuri principale de texturd (pentru simplificare ;iuqurinla determindrii) :

z : soluri nisipoase - practic lipsite de argilS;a : soluri ugoare - bogate in nisip, slrace pAn[ la moderat, bogate

in argil5 (nisipo-lutoase pAnd la luto-nisipoase) ;m : soluri mijlocii --. cu con{inut mediu de nisip, pulberi qi argil5 (soluri

lutoase) ;I : soluri grele - foarte bogate in argild, cu continut foarte redus de

nisip, practic de neconstatat (soluri luto-argiloase gi soluri argiloase).Pe axa orizontalS. am separat urmdtoarele categorii de umiditate:I/ - soluri sau roci practic uscate (pereli verticali sau abrup{i).U. - soluri slab reavene, uscat-reavene sau reavdn-uscate.U" - soluri reaYene.

. U; - soluri j i lave.[/n - soluri umede.U - soluri excesiv umede sau ude.In acest mod, fiecare pdtrat principal s'a implrlit in cAte 24 p[trate

mioi sau secundare. Fiecare pdtrat mic din intreg cdmpul stalional se carac-t,erizeazL astfel printr'o anumitl grosime a sl,ratulrri de sol, o anumitd gro-sime a orizontului cu humus, o anumitS. alcdtuire granulometricd qi unanumit grad mediu de umidi tate. Clasi f icarea qi ordoiarea in cdmpul- stu-lional a tipurilor sta!,ionale este astfel realizatd.

In acest cAmp separat in pdtrate mari qi pdtrate mici se poate incadra,la un loc precis, intr'un anumit p[trdlel dintr'un anumit p{trat mare,orice timp stalional am intAlni in naturd.

Menliondm cd Ia grupa VI (roci), ordonarea texturald se face dupd tex-tura materialului ce rezultd prin desagregarea rocii.

,L,a grupa VII (depozite..aluvionare), separarea textural5.se face in cate-gorii mai numeroase, dupi natura materialului depus: pietre, pietre +,pietriq * nisip, pietrig f nisip, pietriq f nisip f mAI, nisip, nisip f mAl,rndl * nisip, sol * argil6.

d) Cum proceili,m pe teron pontru aplicarea coroct5, qi eu ranilament ametoilei ilescrise mai sus ? Mai intAi trebue qtiut cd vom cerceta qi carta deo-datd atAt dupd grade de eroziune, cAt qi dupi unitil i stalionale, spre a nuface muncd dubld.

Pe teren ni 'se

pune urmdtoqrele probleme:separarea judicioas[ a terenului in parcele gi subparcele de studiu;caracterizarea corect[ -a solului gi a celorlalte condilii stalionale ale tere-

nului, dupd cele 3 categorii de criterii;

90

Page 11: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

inregistrarea tuturor datelor indispensabile cunoaqterii comp_lecte qi car-tarii teienului dupd. grade de eroziune, tipuri gi unit[li stalionale.-

prima condili'e iidispensabil[ pentru- executarea lucrdrii este existenlaunui plan la scara t:2.000, cel muit 1:5.000, cu curbe d.e nivel gicu indi-

"".""'cet mai complectd a'relelei hidrografice, a eroziunilor in adAncime,

u*-""i."itor, a folosinlei terenului qi i tot ce poate constitui reper in

teren.Separarea pe parcele se va face dupd indicalii le generale ale terenului,

a. prJf.rut pe mici bazine hidrografice- in cadrul intregului bazin cercet'at,pe rinitdli geomorfologice mari, dup{ Iimite naturale, etc..Separarea^in par-

cele este necesard nuriai pentru a lucra ordonat pe-spal i i l imitate, a. incadra

suboarcelele in anumite pirti ale perimetrului ugoi de gdsit pe hartd qi pentru

;-J; ;Jp;rc. t .mt o notal id mai i impld qi mai precisa in legdlur l cu pozi l ia

lor in spaliu.p"".ttrie se separb. pe plan prin linii punctate, de preferat rogii' qi se

noteazS. tot pe plan cu iitefele mari ale alfabetului'Operal ia-de-baz5, in lucrarea de care ne ocupdm., este.sep.ararea paroce-

lelor in subparcele, care vor fi unitalile sta{ionale, ale perimetr'ulut. In fte-

care parceld, mergdnd de preferinld din deal spre vale,-dar la nevo.ie - pentru

;;;;;;l; J* :^iq["r. qi de timp'- 9i din vaie spre. deal, urmdrim. a separa

unitdti cdt mai mari, care s5. fii praLLic unilorme sub raportul .pantei, 9l ltfo:zitriei,' al aspectului genera| al swpraf elei solulwi, al .eroztun tt, $.1, decL' aI s-olulut'.

n.'i ,'",. pdrea c[ "i.urte

op.""ii" 6sie grea.qi pulin precis5., in teren adevdrul

este al tul : aceste *"pt" i . t l n i 'se impirn dl ta sine, 'pr in forma terenului ' i-;;p;.;ft. ,oprat"lel-ild;- fi siguri ci - afard de rare excep.lii, care de

obicei se constata "iot

- o suprafa"gd cu, practic, aceleaqi condilii.4" plltq'

o*pori9i" gi cu acelag aspect.de . in ierbare $i dg.culoare. a suprafeIer solulur '

ort " .6r."qi

conditr i ihe iol qi microcl ima. Stabi l im pe teren l imitelc f iect i rc i

"ru-"n." suprafefe, pe care le tras5'm 9i pe plan' . . , .* -

fr;p; del'imitalrea'suprafelei, .intr'un punc[ cu siLua{ie medie, se sapS-

" g;;;1; pa"e fu roca-mamd, in care Tace- toate identific[rile asupra

so lu lu i .- Dupa gros imea or izon tu lu i cu humus sau ' . in l ipsa .accs tu i i l * f , : i : : : l i

in care er6ziunea a pdtruns in or izontul urmdLor sau in rocA' Stabrl lm gran. l l l

r le eroziune. Dela l ; ; ; , ; ; ' " .* . ta ' in prealabi l . cam ce grosim.e .au. solui

; ior i ro; i ; l "r , hu*u. 1re un teren neerodai.( in padure t" l tpe:

t i i iu: : .0, :" : lr l in regiune. pe aeeeaqi forrna{iune geologico:pelroglat i : l - tuu

cel pul ln pe

o rocd asem[n[toa* J"f, r"poit miniralo{ic, t-extuial gi al ursurinlei de desa-

gregarb.Se cerceteazS. apoi solul qi intregrrl teren al suprafelei'.dupft lele-i' i "ate-

e o r i i C t - . t i t e r i i : ' C r i t e

r i i p - e - d o l o g i c t . P t i n . c i p a l e ' c r r t c -

r i i n e d o l o E i c e s e c u n d a r e E r c r l t ' e r l . l g e o m o r f o l o -

; i ; " '_; ; ; l ;? l ;

. . pentru a avea o. i rhagine"cl t pai complectd" a solului ,

se face o descriere ";-;ri '";

pt"i1ui"l, id!"titita"arr-se -eite de dorit -

q i t ipu l genet ic .s,ar p[rea ca existfl o dificultate in calificarea gradului mediu de umi-

ditate. Aci se ..*.,-l.r-"aurr[r, ,.r, discernimAnt maiaccentuat, a.u" "1:-1,1:i

nu Dutem Ere t i , dacd { inem seama de cond iE i i le care poL.de termina r tmtd t -

i* . , ["r l i r r ,?i i " i ' 'aJ-*" i l ]psLir i le care insoletc utt anumit grar l de umidi-

trate. Astfel:"-" So;"t actic uscate sa' cu mare deficit de umiditate (U<) suprafelele

rlttti."f! lau abrupte' care nu prrmesc apd de precipitalii slu,se """9et:!:q:

",,t, ""tir,ttea ins'olatriei. Exemplu: un perete stAncos, Iutos sau nrslpos

Page 12: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

l-ertical, de ravend; suprafelele ridicate, nisipoase, cu nisip mobil dedune.

uscat-reapd,z sau reavdn-uscat (ur) este solul sau materialul pdmdntoscare acumuleazfl gi reline foarte pufin{ apd, din cauza scurgerii de iuprafa![puternice (pantd mare), din cauza caphcitdlii prea mici de a priini afa(grad excesiv de indesare la solurile grele), a superficialitelii solirlui pe- orocd foarte permeabild - cum ar fi pietriqul de terasd - sau din cauzacapacitd!.ii reduse de relinere a apei (sol nisipos, sol scheletic), din cauzaexpoziliei prea insorite, etc. Exemplu: In-regiuni de stepd, silvostepd,ge^llg forestierd gi, chiar coline: pereli nisipoqifabrupli, umbrili sau pujininsori l i ; a.poi suprafelele cu sol i i is lpbs ugor, mi j lociu sau -ai g. .u, ' .uscurgerea later'ald accentuatd. a apei, Cu insorire puternicd, solul pr6a inde-sat, qi in genere, orice solcare in perioadele sec-etoase s" usrcd pand laabia ugor reavdn.

Reapdn (%) este solul, restul de sol sau sedimentul rocd-mamd care inma-gazineazd qi reline atd.ta apd, incdt in perioadele secetoase prstreazd incdo slabd, dar evidentd umiditate (se simte rece la mand, fdrd ab umezi catugide pulin.la^ strdngere). $st-fe_], sunt in regiuni aride'qi semiumede, p.r.iiaccentuat pAnd la puternic.lnclinali, bine umbrili, sau solurile de orice teiturd,dar suficient de permeabile, de pe expozilii umbrite sau slab insorite. pemdsura cregterii umiditdlii climalului -

"rgiq4 de dealuri inalte qi munli-.solul se poate..menlin-e reavdn.pe expoZilii intermediare (E, sE, v) ;ichrar pe expozilii le cele mai insorite (S, SV).

. J i lau (u.r) este in general solul care inmagazineazd gi rel ine cant i tdl iinsemnate_ d-e apd, avand chiar la multe zile dupd o ploaie, ataia umiditate,incdt.la strdngere umezepte evident mana. In regiunile aride qi semiumedepot fi in aceastd situalie solurile suficient de peimeabile, de pe suprafeleorizontale, slab inclinate. sau_ ugor depresionate'qi de pe suprafele in paniemoderal5 de pe expozilii umbrite, poale de coasid, marginil-e sau chiar tere-nurile de vdi moderat drenate, etc.; in regiunile umede, jnajoritatea solurilorde pe expozilii umbrite gi solurile supralelelor slab inclinite, ale locuriloraqeza.te, de pe expozilii le intermediare, iar in munli, chiar pe expozi{,iirnsontc-

.. umed. (u) este solul. care prin pozilia orograficd sau nivelul apei frea-tice -conline continuu atata aph, incat umezeqt*e bine mana la atingere, iarcand este strans in man[ las{ sd apard apa, fdrd insd sd picure. o fiord'spe-ciald insoleqte de obicei asemenea soluri. Sunt in general soluri de vdi qidepresiuni, ca-re. acumuleazd api mai multd decdt ai fi normal dupd canti-lgt-ea dg. precipitalii (apd scuri[ de pe coastd, apd ridicatd din pdnza frea-t icd,_apd din diverse oi izor i tur i acvi fere apdrute-pe coastf , la zi , 'etc.) .

Ud, sau cu erces de apd, (U >) este solul dirr locuri agezate, depresiunisau vdi, care conline permanent atata apd, incat se prezintd ca un ndmolmoale,.cu apd evidentd, care cuige cdnd il ludm ln mAn[ gi il strAngem cAtde pu{in, deseori chiar fdrd sd-l- strAnEem._ Dupd o scurtd practic[ de teren, iisolitd de indrumarea necesard, ori-

c ine ajunge sd cal i f ice ugor qi destul de- bine solul sau sedimentul rocd-mamd, sub raportul umiditi{ii medii.

Pentru ca descrierea solului 9i a diverselor caractere ale terenului sdfie complectd, pentru ca s5. nu ne scape ceva, iar notele de teren sd fie inre-gistrate intr'o ordine identicd pe intreg parcursul lucrdrii, se intocmegteun carnet de descriere parcelaid - numit scurt: carnet stalional de terin,in,form5. tabelard, pe cate doufl pagini aldturate, cuprinzdnd urmrtoare]eru0rlc l :

92

Page 13: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

E

)d3

n ii ! =

e i *= . i= '1 e = '= i , : : .Er:€"t;E:a3;#E:ii€l|i'#t uzl==,=rE i:i I:;E =;E::; e? EZraz' i ! . iE 'E: ' i

N Nd d

C - c :

; € a - "

N

- 9i d d - i q : E- E ' F

H - E . F .- L n ; * - ; " :' s " . " ! . F " , ^ ; \X L - t r ' : ' : a; - t - ' ! I - . +

! - 9

' E E F | ? . : !

. 1 a . = = ^ =' ; . ; ! .E ? +ti E. : . : i 3 '2E . ? " t . = q ; ' -| - ! . - e _ . J =P - t r - F r 9 . 9

? . . 2 i , ' a , ov ! @ n ' = :. ! o t i ! , d

; c d d ! - i

J .E , s i : . :! : d L !

-

. F a i 3 a 9* ' a -

a r t

5 i a

N

? . e.JD

l ; - -!

. - :

. . e . X

N r

i . f daat)

:r=ri i * ' ,*, izt , l l l l @ - * Xg,idI i:a,Eiio e I - - - o :

= - - . E l . a - -

* - A Q a - 6 -

E : + a = E ' F o ' r - c' s

J l l . : ^ r " i i - lc c B ^ S 3 4 = * /

h t s ' r c E . : = ' i , 4d a i c ; i E E i

* t l

h i - -o i o O- l l

d ; ;

a

;

E :

a * =

; . c J

;J

a

! ' I 3 l) t ,d

= 6 r

i ; @

6 9 * - -

e a ;

Z d

* : = g

€ @ od " q ^ . ^

= B ts".5

; ;E ^.E€ E. !

N =

9 - e d i i! : ! . l l

5 ' i =4 ,

' = = = P i J j . x

E s : ' 3 .F .= ' ' aE9- ! .EEi ; "i i l l O l o 6 ' : , dx : " . - - v A * 6

- : 4 m . 3 a F d

t s ' 2 : . . I F Q € " o . !

S:€;t rFTF 5 ' ; . a . 1 4 ' ;i a l J ! E d - {

- : . : m d o O ; !u - - + 4 a t

.JD

|r

a ?

"rfrzodxg

cm

rO1-r

OAI

ccc

93

IeJ13dqRS

Page 14: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Pentru a se asigura notarea tuturor caracterelor solului,-pe coperta inte-rioard a carnetului"de teren se lipeqte <tfiEa caracterelor pedologice Si.notareGlor >. In afar5 de aceste caractere, s-e mai pot trece qi caracterele accidentaleimportante: batdtorire gi compacitate excesivd, apd freaticd, etc'^In

ultima coloand (rrropun-eri) se vor da recomandalii cu caracter pro-

vizoriu asupra speciilorl foimulelor gi tehnicii de lmpSdurire- Aceste reco-mandalii -'a*".'n'au un caracter obliqatoriu pentru proectantul lucrdriide imp'ddurire - sunt foarte prelioase, ete fiind o indicalie concre.ti a tere-

""t"i,'-"i apropiate tle solulia optim5, decAt de agg-ea -pe care o poate da

Ia birou p.o"'"t..tttnl lucrdrii d"e imiaaurire. Din.solu{,iile. date la < propuneri,r,proectaniul va putea alege qi arm_oniza pe unitdI i mai mari , pe cele gdsitepAnd la urmd. ca cele mai convenabt le-

Figa caracterelor pedologice qi notarea lor.

Caractere pedologice principale :

G r o s i m e a s t r a t u l u i d c s o l ( G t )

I - rnai mare dc 70 cm, cu indicele 7, 8, 9, etc', indicitnd g-rosimeaprofilului in dm pAnd Ia orizontul C sau, in lipsa acestuia, pAnd la roca-rnam5. (exemplu: Ir, Itr, etc.).

I I - 40-70 cm grosime.III - 20-40 cm grosimeIV - 20 cm grosime.V - sol de grosime variat5, din alunec[ri.

VI - roci descoperite.VII - depozite.

. G r o s i m e a o r i z o n t u l u i c u h u m u s ( H )

Hs -25-35 cm, in medie cca 30 cm.H2 -15-25 cm, in medie cca 20 cm.H, - 5-15 cm, ln rrr.edie cctr {0 em.flo - practic fdrd orizont cu humus.

T c x l u r a ( f )

n - sol nisipos, practic fird argild.zz - sol ugor, predominant nisipos (nisipo-lutos pdnd la lrrto-nisipos).m- sol mijlociu (lutos, lutos spre luto-nisipos).g - sol greu (luto-argilos, argilos).

I - l m i d i t a t e a ( U )tl < - uscat sau cu mare deficit de umiditate.[{ - uscat-reav[n sau reavdn-uscat.U, - reavdn.U, - ji lav.Un -" umed.A > - sol ud, cu exces de apX.

C aractere pedologice secundar e

C o n ! i n u t u l d e h u m u s i n o r i z o n t u l , 4 v a f i n o t a t l / x / n(adicI, lAngd indicele r : t, 2 sau 3 al grosimii, se adaug5, ca un numitor

9 4

Page 15: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

de frac!,ie, indicele n:1,2,3 sau 4, ardtAnd, dupi culoare, conlinutul normal,redus sau foarte redus. de humus. in orizontul y').

AsLfel :

Hllb Ilzib tlslr: orizont cu humus gros de 10,20 sau 30 cm qi mai

frllk ," conlinut normal de humus gi culoare in-

Iltlz, H2iz, H'lr: orizonf cu humus gros de 70,20 sau 30 cm qi maimult, cu conlinut de humus cca r/ din normal, tleculoare brund-deschisft sau cenuqie-inchisil.

II,lf 4 II2i1, Hslr: orizont cu humus gros de 10, 20 sau 30 cm gi maimult, cu conlinut de humus cca rla din normal, deculoare deschisd, abia murdard.

C aracterul schelet,ic (Sch)

Sch - sol schelet, cu peste 40)i pietre qi pietriq.Sch/2 - sol semischelet, cu 20-40o/o pietre 9i pietrig.,Sch, - sol slab schelet, cu sub 20o/o pietre qi pietriq.Scfto - lipsa complectd a scheletului.

S t r u c t u r a g l o m c r u l a r S i n o r i z o n t u l c u h u m u s ( S t ) .

St6 -- structuri glomerular[ buni.,Sr- - structurS. glomerular[ mijlocie.,Sr, - structurd glomerulari slabi (parlial5).Sto - lipsa structurii glomerulare

N i v e l u l q i i n t e n s i t a t e a e f e r y e s c e n ! e i ( E f ) .

El - cfervescen!5 l ipsd pe prof i l .El l -3lo- efervescenld slabi (1), moderat[ (2), puternici (3), incepAncl

dela suprafa!5 (0 cm).El L-?,1" - idem, incepdnd dela x dm addncime (x : 1, 2, 3, etc.).

PrezerQa s d,rurilor solubile-9* - sdrurile solubile lipsesc.Sr ' - sdrur i le solubi le dela x dm adAncime ( i : t , 2, 3, etc.) .

e) Prezentarea eartografiel dupir, tipuri sta$ionale. Rezultatelc lucrdrilor decartare trebue prezentate cartografic pe un plan pe care il vom numi planu.ftipurilor stalionale sau planul stalional al perimetrului. Acest plan trebuesd fie astfel intocmit din punct de vedere cartografic, incAt sd fac{ posibiledeodat5, at6t o orientare de ansamblu asupra condilii lor de sol din peri-metru, cit gi urm[rirea detaliatd, pe unit[li sta{ionale (subparcele), a carac-terelor qi var iat iei solur i lor. Scara planului : 1:2000 sau 1:5000.

Prima orientare pe care trebue s5. ne-o dea acest plan esle aceea asupramd,surii tn care s'a mai pdstrat solul tn perimetrul respectiv; cum eroziuneaafecLeazd. mai intAi orizontul cu humus ,4. sau orizonturile A, * Az (la pod-zoluri qi soluri podzolite), este indicat sd ludm ca prim criteriu de prezentarecartografic5, grosimea orizontului cu humus .4 sau a orizonturilor Ar * Ar,pe care sd o prezentdm in culori gi nuanle cu atAt mai deschise, cu cet ea.este mai mici. Astfel, dintr'o singurd privire, planul stalional ne aratd camce intinderi de sol, de diferite grosimi, avem in perimetru qi cum se reparti-zeazd acestea in spaliu.

95

Page 16: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Pentru complectarea tabloului stalional, in acest plan se noteazS. pe fie-care tip sta{,ional, colorat intr'un anumit fel: grosimea stratului de sol princifre romane I, II, III, elc., qi, al6turi, umiditatea, prin cifre arabe qi indiciicunoscul i ({ , 1, 2, 3, 4, >).

O separare speciald, prin contur mai inchis, trebue sI se fac5. in grupasolurilor mai groase de 70 cm, cu orizontul ,4 ingroqat prin coluvionare.

Textura solului, prezenla gi abundenla scheletului se aplicd grafic pe plan,peste fondul de culoare a tipului stalional, indicAnd:

scheletul prin cercuri mari pline, mai inchise decAt fondul;solul nisipos prin puncte mari, mai inchise decAt fondul;solul ugor prin circa 80 o/o puncte de nisip qi cca 20 f/o puncte mici, ar[-

tdnd particulele fine;solul mijlociu, prin acelag numdr de puncte mari gi puncte mici;solul greu, numai prin puncte mici.Dintre caracterele pedologice secundare, este necesar s[ arit[m numai

prezenla sdrurilor solubile. O putem face prin semne.x rare, pe suprafe-lele unde se intAlnesc in stratul de sol sau in substrat, la adAncime mai micdde un metru sub suprafala terenului.

Tipurile stalionale urmAnd a fi prezentate, cu toate caracterizdrile qi inrnod tabelar, pentru nevoile proectului de impddurire, ele vor primi numerein continuare, incepdnd cu t ; acest,e numere se vor inscrie pe plan, la tipulrespectiv, intr'un cerc cu 0 : I cm.

Legenda planului va da indicalii le necesare.Pentru lucr5ri cu caracter urgent sau in lipsa posibilit[l i i unei bune

coloriri a planului, culoarea de fond se poate aplica, in acuareld. sau cucreion colorat, numai ca o bandi ingust5., pe marginile suprafe{,ei fiecdruitip stalional. In acest mod, insd, planul, deqi foarte clar, este mai pulinsu$estiv.

f) Centralizarea rezultatelor. Rezultatele lucrdrilor de cercetare qi car-tare stalional5 a perimetrului trebue centralizate qi ordonate in sistemulde clasificare stalional5, conceput pentru terenuri degradate. Graficul acestuisistem, pe care se plaseaz[ la loc determinat fiecare tip stalional, fiecareunitate sta{ionali, irnpreund cu car.actenizirilc dc ordin pedologic, geomor-fologic qi geologico-petrografic qi cu datele de suprafa{,d necesarS, devineastfel o fiqd cuprinzltoare de centralizare qi sistematizare a tuturor datelorgi elementelor de ordin sta{,ional. Cu drept cuvAnt, trebue s5. numim aceasb[fig5: < liSa stalionald.> a perimetrului.

Importanla practicd a acestei fiqe este de prim ordin, pentruc{ prezintflin mod concentrat gi sistematizat:

toate tipurile qi unit[li le stalionale:toate caracterele tipurilor gi unit5lilor sta{,ionale sub raport pedologic,

geomorfologic qi geologic;suprafelele tipurilor qi unitd{,ilor stalionale;localizarea tipurilor stalionale in cAmpul sistemului stalional, deci orien-

tare rapidd asupra diferitelor condilii stalionale din perimetru;gradul de apropiere a tipurilor stalionale, deci posibilitatea insumirii

lor pentru o anumitd. formul5 de impddurire.In sfArgit, figa stalional[ a perimetrului va putea deveni un element

foarte prefios, at'unci cAnd vom avea figele ecologice ale speciilor forestierein terenuri desradate.

Principiul intocmirii acestor fiqe fiind acela de a rnarca in cdmpul sta-{ional al sistemului conceput de noi toate p[trdlelele, adic[ toate tipurilestalionale in care specia respectivd. poate vegeta viguros sau cel pu{,in mul-

96

Page 17: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

lumitor, fiecare asemenea figd se- va prezenta ca o parte a fiqei stalionale -jumdtatea din stanga cu campul stalional al sistemului - pe care, anumitegrupe de. tipuri stalionale vor indica amplitudinea ecologic[ a speciei interenuri desradate.

^ ComparAnd.figa stalionald a perimetrului cu fiqele ecologice ale speciilorforestiere, tehnicianul tdndr - care niciodatd nu se poate co"nsidera suficientde cunoscS.tor in problemele de staliune qi de ecologie a speciilor - va puteast.abili. ugor, !in6.nd seama qi de zona de vegetalie in care se afld, lista spe-ciilor indicat-e.in perimetrul c-e-l ocupd. Din aceastd listd va putea alege^pecele convenabile gi va putea alcdtui formulele de impddurire pentru diverseletipuri stalionale sau grupe de tipuri stalionale.

g) Trecerea ilela liga sta$ionalil la planul (in sons spafial) lucr[rilor deimpS,durire. Figa stalionald, impreund cu carnetul stalional de teren, nedau elementele necesare pentru alegerea speciilor qi stabilirea formulelor gia tehnicii de impddurire.

Se va urmdri ca numdrul formulelor de lmpddurire s[ nu fie prea mare,spre a nu complica lucrdrile. Deaceea, in mlsura permisl de exigenlele spe-ciilor, tipurile stalionale se vor grupa in mod ralional, rezultAnd astfel unitdlimai mari de impiidurire. Aceastd grupare, ralionali qi posibild, nu este incontradiclie cu principiul corespondenlei dintre staliune qi specie, cdci pefiecare tip stalional pot fi indicate mai multe formule de impddurire, iaraceeaqi formuld, optimd pentru un tip stalional, poate fi mullumitoare qipentru alt tip stalional, apropiat sub raportul caracterelor pedologice. Seva urmdri ca acestor unitdli sI li se dea limite cAt mai evidente pe teren,pentru o orientare uqoard in spaliu, cu ocazia lucrdrilor.

In aceastS. operalie de simplificare trebue s5. rimAnem ins5. permanentfoarte exigenli, neacceptAnd extinderea unei formule de lmpldurire in tipuristalionale care nu pot asigura vegetalia mullumitoare a speciilor respective.

P A R T E A I I

APLICAREA METODEI LA CERCETAREA $I CARTAREA DUPA GRADEDE EROZIUNE $I TIPURI STTTTIONALE

a perimetrelor << Yalea lui Bogilan )D ( Prahova) << Putreila >r, (B.-Snrat)gi <rYalea Chineiii> (Moscu gi Balintegti)

Rezultatele lucrdrilor de cercetare gi cartare a acestor perimetre suntprezentate in urmdtoarele piese anexate la lucrare:

patru planuri, privind cartarea dupd grade de eroziune,patru planuri, privind cartarea dup[ tipuri stalionale,patru fige stalionale ale perimetrelor.Din cercetarea materialului prezentat gi studiile noastre pe teren, rezultfl

urmdtoarele:

1. Perimetrul <r Yalea lui Bogilan r

Perimetrul <r Valea lui Bogdan r, situat in regiunea alpini qi subalpin{,in bazinul v[ii Prahova, se intinde pe o suprafali totald de cca 500 ha, intrecotele 780 m, la confluenla torentului cu Valea Prahovei, qi 1695 m, limitasuperioar5. a bazinului de recepfie.

Suprafala cartat[ din bazinul de receplie se intinde pe 71,50 ha, intrecotele 1345 m gi 1695 m.

7-Studil gi Cercettrri-C. 2444

Page 18: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Perimetrul este, din punct de vedere hidrologic-erozional, un mare ;iputernic torent, foarte cunoscut in istoria combaterii torenlilor in laranoastrS.

Canalul de scurgere al torentului, ajuns in partea despdduritd $i erodatda bazinului de receplie, se continud spre culme printr'un sistem de raveneramificate in mod predominant spre Nord.

Porliunea cartat5 din acest perimetru cuprinde doui ravene foarte des,voltate qi cu tendinla de a se uni prin erodarea terenului ce le desparte.

Eroziunea in adAncime a dat naqtere ravenelor; sflpAnd in strate deSinaia, formate din alternanle de pllci de argile gistoase, marne gi gresiicalcaroase.

Ravenele au lungimi care variazfl intre 100 n gi 600 m, iar ldlimea pealocuri deplgegte 100 m, ajungAnd chiar la 150 m.

Addncimea lor maximd atinge 40 m, avdnd profilul transversal in V, cupereli puternic inclinali, pe care pl5cile de argild gistoas6., gresie gi marn5,curg, fenomen caracteristic fliqului.

Eroziunea in suprafali este de intensitdli variate, in funclie de valoareapantei.

Petece de rupturi superficiale ale solului dau pe alocuri aspect de coastejupuite.

Diversele grade de eroziune ocup{ urm[toarele suprafele qi localizdriin spaliul bazinului: (r'. planul Nr. t):

Eroziunea de gradul t este reprezentatd de cAteva suprafele mici, intot4 0,46 ha, situate in partea de V a bazinului, avAnd panta de 0d- 5o.

Eroziunea de gradul 2 ocupd 26,t+7 1r, qi, in geneial, ocupd bazinul dereceplie dela vdrful ravenelor, pdnd in cumpdna apelor.

Eroziulea de gradul 3, in suprafa!5 de 21,76 tra, este localizatd pe ver-santul sudic al ravenei, pe o porliune dintre cele doui ramifica{,ii terminale,precum gi pe suprafele mai mici, in partea de V a bazinului cartat.

Eroziunea de gradul 4 se intinde pe porliunea de teren dintre cele 2 rami-ficalii principale, avAnd o suprafald de 3,58 ha.

Eroziunea de gradul 5 se intAlneqte in majoritatea cazurilor pe supra-fele jupuite, care se observd in mod frecvent in tot bazinul de receplie qisunt in suprafa!5 total5 d,e 2,73 ha.

Suprafala coluvionatS. cu material adus de pe coastd ocupd 0,59 ha qieste localizatd pe mici depresiuni inspre limita superioard a bazinului de receplie.

Ravenele ocupe o suprafat5. de 16,52 ha.Din punct de vedere stalional, perimetrul torenlial <t Valea lui Bogdan r,

situat in climat alpin qi suhalpin vAntos, rece iarna, cu insolalii puternicevara, prezintd iL bazinul de receplie soluri brune qi brune schelete, iar peperelii qi fundurile ravenelor, soluri scheleto-pietroase, precum gi materialegresoase gi marnoase in pldci, care curg in felul caracteristic fligului.

Pe tipuri stalionale repartil ia este urmdtoare (v. fiqa Nr. t q, planul Nr 2;:Tipul sla{,ional Nr. 3 cu formula I.HrlrmUu, pe osuprafali de 0,89 ha,

imp-reund cu tipul stalional nr. 9, cu formula L H"mUr, pe o suprafa!5 de0,16 ha, reprezintd condilii le de sol cele rnai favorabile, fiind localizaie pesuprafele in pantd moderat5, nedepdqind L2o. La fel gi tipul stalional nr.7,cu formula I I IHslzm Ur,pe o suprafa!5 de 1,76 ha, cu deosebirea cd solulacestui tip e mai pulin profund, datoriti pantei care atinge 200.

Condilii medii de sol reprezintd tipurile stalionale nr. 4, cu formula IIH'lr* Uz,pe suprafala de 22,80 ha, nr. 6 cu formulalll Hslrm (Jz,pe o supra-fald de 0,24 ha. Sunt tipurile cu cea mai mare participare la suprafala peri-metrului, ocupAnd suprafele a cdror pantd nu depdqeqte 400.

98

Page 19: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Solul cei mai superficial qi cu orizontul cu humus cel mai slab desvoltate reprezentat de urmdtoarele tipuri stalionale:

Tipul stalional nr. 5 cu formula IV Hrm Ur, localizat pe o suprafald de2,57 ha, tipul sta{,'ional nr.2 cu formulalY }IrmUr, pe o suprafa{,5 de 11,74ha qi tipul nr.8 cu formula IY HtmUr,pe o suprafa{,d de 10,2L ha. La carac-terele pedologice principale care intrX in formulele acestor tipuri gi careindic[ soluri superficiale qi s[race in humus, sc rnai adaug5, scdzAndu-leryi mai mult valoarea, caracterul semischeletic sau chiar scheletic, care inso-ler*te formulele unitd{,ilor stalionale, inglobate in aceste tipuri.

In sfArqit, condiliile extrerne qi cele mai vitrege sunt reprezentate detipul stalional nr. 1 cu formula IV 110 g Ur,la care se mai adaugd qi carac-l,errrl scheletic, pe o suprafald de 2,79 ha, localizate in mod constant pe supra-felele jupuite .si, in general, pe coaste ale cdror pante nu scad sub 400 gi tipulstalional nr. 11 cu formula VLIlog [/,pe o suprafa![ de 16,52 ha, care repre-zintd peretii ravenelor.

Pentru lucr{rile de imp5durire, rezultd c5 din punct de vedere al solului,per'imetrul < Valea lui Bogdan D are:

condilii de sol bune pAni la suficiete, pe o suprafald de 27,68 ha, adicd:391d din suprafala total5 a perimetrului;

condi{,ii pu{,in prielnice, pe o suprafalti de 24,52 ha, care reprezinLd 34o/r,;i condilii grele pe perelii ravenelor gi coastele cu curgeri de pietre, pe osrrprafa!5 de 19,31 ha, adicd 27 o/o din suprafala perimetrului.

In acest perimetru ins{, unde vegetalia forestierd se afl[ aproape de limit.aaltitudinalS, decisivi pentru lucrdrile de impddurire sunt qi factorii de ordincliqratic, in special vAnturile qi arqila.

2. Perirnetrul < Putreda rr

Perimetrul <t Ptttreda r e situat in marginea platoului RAmnicului-Sdrat,spre cdmpie. In platoul de forma{,iune levantini superioard, cu pietriquri,pe alocuri cu substrate loessoide, argiloase sau marnoase mai vechi, ero-ziunea veche a sdpat vhi addnci qi largi, iar eroziunea recentii, acceleratd,a s[pat un complex de ravene ramificate, cu canale de scurgere foarte multprelungite, pAn[ la nivelul de baz{,

Eroziunea in suprafa{,d, de intensitdli diferite, inpantei qi naNura solului, este localizatS, dupd gradele detnarele suprafele (v. planul Nr. 3)'

Eroziunea de gradul I, pe o suprafat,d deriorul perimetrului, precum qi cAteva miciB q i H .

Eroziunea de gradul 2, pe o suprafald de 4,50 ha, este localizatd pe ceamai mare parte din suprafala parcelei C, pe o bund parte din parcela D qipe mici unitdli stalionale din parcelele B, E qi H.

Eroziunea de gradul 3, pe o suprafald de 8,82 ha, se intAlnegte pe coastacare inconjoari perimetrul qi este cuprins6 intre platoul din interiorul peri-nretruliri gi cumpdna apelor. O mai gdsim localizatd pe unitd!i sta{,ionale mici,in parcelele F gi H.

Eroziunea de gradul 4, lnsoliti de obicei qi de fenomene de alunecare,pe o suprafali de 4,05 ha, e localizatd in partea de N a perimetrului, in par-celele y'. qi 1/ qi pe unitdli mai mici, in parcelele A, C qi E.

Broziunea de gradul 5 ocupd doua niici unit5li stalionale Ea Si El, insuprafald totald de 0,13 ha.

func{,ie de valoareaeroziune, pe urm5-

6,93 ha, ocupd platoul din inte-uniti{,i stalionale din parcelele

7 ' 9 9

Page 20: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Fenomenele de coluvionare cu material adus de pe coast5. ocup5. o supra-fald pe partea inferioari a coastei, cu panta mult indulcitd, din parcela C.Asemenea fenomene se mai intAlnesc qi pe unititile Da, Ec, Hj, Hs, .Hb'Si Hd'.

Suprafala ocupatS. de ravene este de 3,58 ha.Din punct de vedere sta!,ional, perimetrul < Putreda r este situat -

rlupd N. Cernescu - in climat boreal, gi anume, in provincia climaticd Dfbr,earacterizatd prin precipitalii tot timpul anului, temperatura lunii celei maireci fiind sub - 30, a lunii celei mai calde peste 220 qi cu maximum de pre-cipitalii la inceputul verii.

Solul este de tipul cernoziomului degradat, fdri schelet sau slab schelet. in cazul cAnd s'a format pe strate loessoide argiloase sau marnoase, $i semi-schelet pdnd la schelet pe depozitele de pietriq rulat, din levantinul superior.

Repartil ia pe tipuri sta!,ionale este urmdtoarea (v. fi;a Nr. 2 qi planul Nr. 4):

Condilii optime qi medii de sol repreziniS. tipurile stalionale:

Nr. 2 cu formula I H"u U, pe o suprafald de 2,44 haNr. 16 cu formula I HrmUz pe o suprafa!5. de 0,20 haNr. t cu formula II H,juU, pe o suprafa![ de 8,21 haNr. t4 cu formula I I HsuU, pe o suprafal i de 1,17 haNr. {t cu formula Il HBm U, pe o suprafa!5 de 0,35 haNr. t3 cu formula III H"uU, pe o suprafa![ de 0,16 haNr.2t cu formula I I I I I ,auU, pe o suprafa![ de 0,47 ha.Nr. t0 cu formula I HruU, pe o suprafal i de 1,46 haNr. 22 cu formula I Hrm Uz pe o suprafa!5 de 0,02 haNr. 8 cu formula II Hru U, pe o suprafa![ de 0,30 haNr. 9 cu formula II IIzm U, pe o suprafali de 0,25 haNr. t5 cu formula III HruLI, pe o suprafald de 0,25 haNr. 23 cu formula III Hzm [J, pe o suprafa!{ de 0,05 ha

In total, o suprafa!fl de 15,33 ha, ceea ce reprezintdL 50% din suprafalatotal5 a perimetrului.

Condilii pulin favorabile reprezintd tipurile stalionale:

Nr. 25 cu formula II H, u (1, pe o suprafalX de 0,04 haNr. 3 cu formula I I I HzuUrS12 pe o suprafa![ de 4,85 haNr. 20 cu formula III Hzm U, pe o suprafald de 0,06 haNr. 5 cu formula Iy Hzu Urs 12 pe o suprafa![ de 1,97 haNr. 21+ cu formula Il HtmU, pe o suprafa!5 de 0,29 haNr. 17 cu formula III Hrn U, pe o suprafa!5 de 0,09 haNr. 6 cu formula lIl Hru U, pe o suprafa!fl de 0,59 haNr. 27 cu formula III H1 m U, pe o suprafa!,il de 0,01 haNr. 28 cu formula III 1{ m U, pe o suprafald de 0,03 ha

!up11f.1!a totald ocupatd de aceste tipuri este de 7,93, adicd 260/o.Condilii grele de sol reprezint5. restul tipurilor stalionale, adici:Nr. t8 cu formula Iy HLm U, pe o suprafald de 0,17 haNr. {9 cu formula IY HruU, pe o suprafali de 0,04 haNr. 26 cu formula IV 11, m U, pe o suprafa![ de 0,04 haNr. t2 cu formula IV fl, m U, pe o suprafa![ de 0,07 haNr. 7 cu formula Y Hru U, pe o suprafald de 2,29 haNr. 4 cu formula Y Hrm I/r pe o suprafald de 0,77 haN r . 2 9 c u f o r m u l a M o m U , p e o s u p r a f a l i d e . 0 , 3 7 h a

100

Page 21: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Nr. 30 cu formula YI IIo a U peNr. 3t cu formula YI HouU, peNr. 32 cu formula Yl Hou U, peN r . 3 3 c u f o r m u l a Y l H o u U p e

o suprafa![ de 0,05 hao suprafald de 0,54 hao suprafali de 1,79 hao suprafald de 1,20 ha

cu o suprafald totali de 7,339 ha, adici 24o/o din suprafala perimetrului.

, I" "9gl*15. reg-iune, cu media precipitaliilor anuale intre 600 qi 700 mm,

deci umiditate suficientd pentru vegetalia -forestier5.,

decisiv penti.u lucrdrilede ameliorare prin plantalii este factorul sol, mai ales prin grosimea < fizio-Iogicd I li posibilitatea de relinere a apei de precipitalii. Dai, tocmai acestecondilii lipsesc in solurile erodate ale perimetrului, foimate in cea mai mareqarle^.qe depozitele de pietrig rulat din levantinul superior, prin care apelede infiltralie se scurg repede in adincime.

3. Perimetrele < Moseu gi Balinteqti >

Perimetrele < Moscu D fi ( Balinteqti rr sunt situate pe valea chineiii. inreg. Galali, regiune puternic atacatS. de eroziune_ . I". ac^east5. regiune,, cunoscutd. in geografie sub numele de platoul covur-luiului, formatd din nisipuri levantine acoperite rie o manta- de loess, ero-ziunea veche a sdpat v[i adinci qi largi, iar eroziunea recentd., acceleratd,a. atacat p-uternic coastele nisipoase ale acestor vdi, sp[lAnd stratul de solgi formand ogaqe qi ravene adanci, unele fdrd ramifica{,ii, altele puternicramificate, cu canale de scurgere lungi de sute de metii 'qi cu varfuri cepdtrund uneori adAnc in platoul de loess.

anii ploioqi, cu viituri torenliale, aceste ravene inainteazti prin vdr-furi; iar apele .transportd materialul nisipos prin canahrl de scurgere pdndin_valea chinejii sau il depun in conuri de dejeclie, care de cele riai multeori sunt in apropiere-de. goseaua nalionald gi calea ferati Gala!i-BArlad,cauzdnd mari stricdciuni qi intreruperea frecventd a circulaliei.

-

Perintetrul < Balintesti l, in suprafali de L28,94 ha, e siiuat in NordulComunei < Balinteqti Dt pe dreapta Vdii ( hineiii.

Eroziunea in adancime a sdpat in stratul de nisip ravene in general scurte,dar.adAnci. pan{ la 40 rn gi do lilimi oc ating chiar 7-0 m, avand perelii puternicincl inal i gi abrup! i .

Ero.ziunea in suprafa!{, mai mult sau mai pulin accentuatd, in funclie decondilii le de pantd gi de folosinld a terenului, ocuph, dupd gradele de eroiiune,urmdtoarele suprafele qi localiziri, in interiorul perimetrului 1i'. pianul Nr. 5)i. Eroziunea de gradul 1, in suprafali total[ de cca 8,59 ha, este localizatli" gg.a mar mare parte _pe coasta care unegte covata din interiorul perime-trului cu cumpS.na apelor.

- Deqi coasta este puternic inclinatd, cu o pant{ ce atinge 300, eroziunean'a avrrt timp-si-qi produc[ efectul, terenul - rezultat prin defriqarea recentda unei piduri - fiind bine inierbat.

_ !"o?il"ga de gradul.2, -in .s rprafald totali de 24,2L ha, ocu1.ri. unitdlirdsplandite in p_arcelele A, I) qi c, spinarea ce se prelungeqte din'parcela i?pAnd in f, poalele. dinspre qo.se_1ug nalional5.tsali-nteqti-Bercgti gi o partedin ambii versanli ai ravenei Valea Rediului, din pircela r?.

Eroziune_a de gradul 3-, in sLrrafald tbtald de 1),02 ha, ocupi o suprafa![mai compactd in parcela C qi se localiieazd apoi pe culmea care uneqte ravenadin parcela D cu cea din parcela G, precurn qi in bazinul ravenei <r RediulEpure rl.

i 0 t

Page 22: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Eroziunea de gradul 4 ocupd 35,23 ha ,;i se intinde pe coasta ce se ridicide-a-lungul qoselei nalionale, pe o bandd ingustd, Ia limita perimetrului,de-a.lungul cumpenei apelor, precum gi in Nordul perimetrului, pe unitdlileGh Si He.

Eroziunea de gradul 5, in suprafala de 32,00 ha, e reprezentati de pere{iiravenelor.

Fenomene de coluvionare se manifesti pe,o suprafalI totald de 18,79ha. Coluvionare puternicd cu material de orizont .4 se produce in covatadin mijlocul perimetrului, in care se termind vArfurile ravenelor qi care scintinde dela ravena din parcela C, pAn{ la ravena din parcela F-.

Coluvionarea cu material amestecat e localizatd pe poalele coastei carclimiteazl perimetrul spre qoseaua nalional5.

Fenomene de aluvionare au fost identificate de o parteinferioare a ravenei din parcela G, pe o suprafa![ de 1,02

Pe tipuri stalionale repartil ia este urmS.toarea (v. fiqa Nr. 3 qi planul Nr. 6):

Condilii de sol bune pdnd la suficiente reprezintd tipurile stalionalc:

qi alta a l irniteiha.

Nr. 16 cu formulaNr. 3 cu formulaNr. L7 cu formulaNr. t4 cu formulaNr. {8 cu formuiaNr. t5 cu formulaNr. 10 cu formulaNr. 7 cu formulaNr. 2 cu formulaNr. 5 cu formulaNr. t2 cu formula

in suprafald totald delotald a Ier imetrului .

Condilii de sol pulin prielnice se intdlnesc in tipurile sta{ionale:Nr. 13 cu formula stalionali I Hrn U, pe o suprafall dc I,73Nr. lt cu formula stalional5, II Hrn U, pe o suprafa![ de 18,00Nr. 22 cu formula stalionali II Hru U" pe o suprafa![ de 2,40Nr. 20 cu formula stalionald II HrmU, pe o suprafali de 0,50Nr.2t cu formula stal ional5 I I I HrnU, pe o suprafa{, [ de 0,42Nr. 8 cu formula stalional|lIl Hrn tI, pe o suprafald de 0,39Nr. 6 cu formula stafionald. III Hrn U, pe o suprafali de 0,20

in suprafald totald d,e 23,64 ha, adicd t9l" din suprafata perirnetrului.

Condiliile grele de sol caracterizeazd urmS.toarele tipuri stalionale:

Nr. 4 cu formula stalionald IVNr. 9 .cu formula stalionald IIINr. t cu formula stalionald IVNr. 23 eu formula stat ionalS VlNr . 24 cu fo rmula s la ( iona ld V INr. 19 cu formula stalional[ VII

adicd pe o suprafa!5 totald d,e 40,67fala perimetrului.

Perimetnr, << Moscn u, in suprafa![ de 132,69 lta, cste situat pr' stingavi i i Chinej i i , in Nordul comuni i Moscu.

102

Hun U, pe o suprafald de 4,42 haHru U, pe o suprafa!{ de 19,18 haHrm U, pe o suprafa!,[ de 9,38 haH"m U, pe o suprafali de 6,08 ha

l l Hrn U, pe o suprafa{n de 3,89 haI Hrn U, pe o suprafald de 3,27 haI HruU, pe o suprafa!5 de 0,40 ha

II Hrn U, pe o suprafa![ de 4,63 haII Hru U, pe o suprafald de 12,86 haII H2m U, pe o suprafa!5 de 0,33 haI Hrm U pe o suprafa{,d de 0,14 ha64,58 ha, ceea ce reprezintd 50o/o ditl suprafala

Hrm U, pe o suprafa![ de 1,07 haHruU, pe o suprafa![ de 4,09 h.rHon (J, pc o suprafald de 2,33 haHon U pe o suprafa!fl de 20,00 lraIIo n U, pe o suprafa![ de 12,00 lraHon U pe o suprafald de 1,18 haha, ceea ce reprezint{ 3t 7" din supra-

l iahahahatrah aha

Page 23: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

Fiind situat in aceeaqi regiune qi pe aceleaqi formalii nisipoase, eroziunea,in adancime gi suprafald, prezintd aceleagi caractere ca qi la Balintegti.

Repartilia gi localizarea pe suprafele a gradelor de eroziune este urmd-toarea: (v. planul Nr. ?):

Suprafele neatinse de eroziune lipsesc.Gradut 2 de eroziune, in suprafald totald de 30,96 ha, se intAlneqte in

partea superioari a bazinului de -receplie al -ravenei_ <-Valea Boierului r,pe platoui care desparte bazinul de receplie al Vdii Boierului, de bazinulrle receplie al ravenei < Rediul Epure D, precum qi pe coasta cu pantfi. multindulcitd, din parcela B, din apropierea cdii ferate.

Eroziunea he gradul 3, in -suprafald

de 55,28 ha, ocup5 jgmdtate dinsuprafaJ,a perimetirlui, fiind localizatd pe ambele pdrli ale vArfului ravenei<,i Valea'Boierului D, pe aproaPe intreg bazinul de recep{,ie al ravenei < RediulEpure r, de unde se continud-in toat[ partea de Nord a perimetrului qi incon-jo'ard, in partea superioard, bazinul de receplie al ravenei < Valea Lung[ rdin parcela E.

Eroziunea cle gradul 4, in suprafald de 20,39 ha, ocupS mici unitali dinrrarcelele ,4 Si B,-fiind localizat[ in majoritate in partea inferioard a bazi-nului de receplie al ravenei < Valea Lungd r, din-parcela E.

Eroziunea de gradul 5, in suprafald de 23,87 ha,-ocupd cea mai maresuprafald, in parc"elele A qi B, pe coasta puternic inclinatd, din apropiereacdii ferate Gaiali-Bdrlad, precum qi pere{,ii ravenelor'

Fenomene db coluvionare ar. loc pe o suprafa![ totalfl dc 2,30 ha in ilrrnitil i stalionale qi anume: AS, Be $i Ai.

Repartil ia pe tipuri stalionale este urm5toarea (v. fiqa Nr. 4 si planul Nr. 8):

Condi{,ii de sol bunc pdnd la suficiente, reprezintd

cu formula stalional[cu formula sta{,ional[cu tormula stal ionalacu formula sta{,ionaldcu formula sta' f ionaldcu formula stalionaldcu formula stalionaldcu formula stalionald

H r n U ,H " n ( J ,H " n H ,I I ru U,H " m U ,H r m U ,Hru U"IIrm [],

stalional[ I H"g Ut Pestal ionald I I HrgU, pestalionald II IIsg Ut pestalional[ ll Hrg U, pestalionali I Hrn Ut pestalional5 Il Hnn Ut Pesta!,ional[ II IIru U, pestalionall l l Htn U, pestalionalfl III llr m U" Pe

tipurile stalionale:

suprafat5 de 1,65 hasunrafatd de 9,83 hasuprafa{5 de U,46 hasuprafald dc 4,01 hasuprafa[d de 4,71 hasuirafa!5 de 3,33 hasunra fn i i de 1 .05 hasupra fa ie de 1 ,09 ha

Nr .Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.

Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.Nr.

t382

I 4

54

107

II

I I

p e op e op e op e op e op e op c op e o

adicd o suprafa{,5 totald d,e 26,L5 ha, ceeace reprezint5 20'/" din totalulsuprafe{,ei perimetrului.

Condilii de sol mai pulin prielnice, prezint[ urmdtoarele tipuri stalionale I

dedededededededede

L7L220t8{9L5

J

t66

cu formulacu formulacu formulacu formulacu formulacu formulacu formulacu formulacu formula

o suprafa!flo suprafa!5o suprafaldo suprafalio suprafa!5o suprafa{,do suprafaldo suprafaldo suprafald

2,07 ha5,33 ha0,26 ha2,33 ha7,61 ha

38,84 ha3,1.3 ha2,38 ha0,58 ha

perimetrului.in suprafa!5 totalil de 62,53 ha, adici 47 ofo din suprafala

103

Page 24: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

condilii grele de sol reprezintd urmdtoarele tipuri sta{,ionale:

Nr. 9 cu formula stalionali IVNr. t1 cu formula stafionald IVNr. 1 cu formula stalionald IVNr. 21 cu formula sbai ionald VINr. 22 cu formula sta[ ionald VI

Hrn U, peHon U, peH o u U , p eHon. U peH r n U , p e

o suprafa!5 de 8,14 hao suprafald de 2,43 hao suprafald de 12,90 hao srrprafald de 12,4I h,ao suprafald. de 8,28 ha

ln suprafald total5 de 44,16 ha, adicd 33 o/o din suprafala perimetrului.

Mai mult decat in- perimetrul < Balintegti r, aflat in partea nordicd a bazi-L{tj {"lea chinejii >, in perimetrul <r Moscu r, situat'la timila antre stepagr srlvostepd, apa este factorul in minim, iarinsolalia factorul deseori in maximexcesiv.

Eroziunea in.suprafald, indep-drtand parfial sau integral orizontul inter-medrar, a agravat gi mai mult iufluen!,ele-acestor factori s"talionali. De aceea,grosimea mare a orizon.tului cu.humus, impreund cu constiiugia granuiomeltrici uqoar[ pand la Tljlo.glq, asigurdnd conailii rnai buneae umii'itate, suntfactorii care ridicd aptitudinile pentru vegetalia forestier[ ale solurilor acestuipenmetru.

P e s r o u e

. ICAPTIIPOBAHIID AENPAIIIPOBAHIIbIX SEMEJIb IIO CTnIIEITII APOEI{I{ UTI,IIIAM MECTOtrPOU BPACTAHI{.fl

,- -Bo{"*oa paanoo6paaze ycroBllft Mecrorrporl3pacraHrrfi Ha BeMJrfix [erpa4rrpoBauHr,rxapoSfieii, Tpebyer raHfi{e paarl4tlnoro npone4-enr,ra pa6or no o6rracennx.}, coorBercrBeqgoc arllMr4 ycJroBr{flMrr. 3ro ueo6xo4l{Moe cofJraooBaHr4e BoaMo}nlro roJlbr{o nDrr HaJrrrqrrr,rIIoqBerrHoro ftapTrrpoBaHr,rE ]ta]fiAoro IIeplrMeTpa.

Anropu fipe.qJrararo.r Mero.tr pa'pa6otH" Hap" c AerpaAlrpoBaHH],rMr4 roqBaMrr A,,HrcrroJrbaoBaHrr nplr pa6o'r4x {o o$neceslrm,Drmw nerohoM rreprtMe?p AJrff naprnpoBarrrr' pa'AeJrrrerca Ha orrpeAeJre'rr're rrJrorrraAu

npaHTI4rIecH[ OAIIHaTiOBbIe c TOTIHI{ 3pelll,Ifi Ilorrr3bl.Etu aualtrrarlecHue rlirolqan*r.r 6r,rir,r naesa'r,r eAr.rsrrrlaMrr Mecrorrpor{Bpacragr4s.

_--E4unr.rrl' Mecronpor.rspacraHrrn r.pyrrrr4pyrorc";-d;;;- il;;"o*|; eAr.rHrrrrbr, rra'Lr-BaeMbIe rllnaMr4 MeCTOnporrspacraHr4g, coorBercrBerrEo verrrp"eu [pr{3HafiaM rloqBbr,ocrroBlrbrMrr A;r'{ pacrlrreJrbHocrlr: ToJITTII{IIa [oqBeHHoro croq , TeHcrypa, Totlqr{HaroprrsoHra c ryMycoM r.r xapaHrepHaq Bra'fiHocrb B neprroA rrporr3pacraHrrfl.

Ha -nnane BBIAeJrFIorcfi eArrrrrrllbl rr rrrrrbl Mecrorrpor4apacrar'rfi, xapar{Teprrcrr4r{rroporpa(puvecHr'Ie' reoilorutlecHl{e, floqBeuHhre r4 pacrr.ITeJI},Hr,Ie, fipoBe[eglrrJe 3arllrcagr,Ie r]. HEn}I(He AJrg 3a[IICTI yCJIOBIIT-I MeCTorrpor,rSpacTarrr,rE ,.

Ha rpa(plrne uaar'tnaeuoft < {lr'ra Mecrorrporr3pacraur4q rrepr.rMerpa, D oxBarr,rBarcul\rMB tropffAl{e xlacclrQLtHalqrrrr Bce r:nnr,r uectonpol,rBpacragr{rr, nbtoprr-e Moryr BcrpeqarrcrrB AerpaArrpoBaHHbrx 3eMJrfix, [poBoAflrcq scesosl{oE{rrLre eEr.rrrr4qbr Lr rrrrrbr MecrorrporrB-pacraHrrff c yHa3aHr{eM r.rx rrJroqaAr4.3anficr,IeauneM TrrrroB MecrorlporrapacraHrrff na lpnure rrpor.rBpacraHr4fl, ycragaBJrn-

Baercff crerleHr' I4x cxoAcTBa r4 ' cJre[oBaTeJlr,fio, r{ noauontuocrl, rrx rpynnrrpoBHr,r BeAEIrr{IlbI c orr'rHaHoBofi Qopltytor:i o6reeenux, fiptr cocraBJreHrr[ flpoar{ra MeJrrroparlr4rr,_ Tanlru o6paaolr [ocpeAcrBoM aroro MeroAa Mo]n'o ycrarloBrrrl Haftrre rr4rrbr Mecro-rrpoESpacrarr[fi cyilIecrBylor B Ha]fiAoM fiepl{Merpe, xa!{a.Fl rIJroIqaAL Ir pacflpocrpaHeHl{e:-.y:frl:tl9 14, B 3aHJiloqeHr.re, rra Har{oM rrporfr}fteHrfl.l r{ B Haxr{x Meorax repr4MerpaoyAer npr{MeunTbcfl Ha}+(Aaff tpoprr.ry.na r,r lrerofi o6.necesus.

T9I-nTl1 Or6oru npocra 11 Aocrynrra opfaHaM BucruHrrx oneparr{BHrjx e[rrH,,rq.reM ooJree oIIo Mo?fier 6urs ncnors3oBatto Jlecuulr uncrlliyrou flpoerrtuponanlra.

104

Page 25: METODA DE CERCETARE $I CARTARE A TERENURILOR

R 6 s u m 6

Une mithod,e d'etude et de cartographie iles tenains il|yailis

La grande diversit6 des conditions stationnelles dans les terrains d6srad6s Dar l'610-sion, impose des travaux de reboisement tout aussi diverses, en accord I ces c6nditions.Cet accord ndcessaire est possible seulement si l'on possdde la carte p6dologique de chaquep6rimdtre.

_ Les auteurs prdsentent une mdthode pour dlaborer les cartes pedologiques des terrainsddgrad6s, au service des travaux de reboisement. Par cette m6thbde, oi s6pare la suriacedu p6rimdtre dans plusieurs parcelles et chaque parcelle en des sousparcelies - gui sontdes surfaces pral,iquement uniformes en ce qui concerne Ie sol. Ces surlaces analytiquesont 6t6 nommees < unitis stationnelles rr. Dans ces unit6s on fait l'6tude du sol en 6tabtis-sant le degr6 d'6rosion et les caractdres d6terminants pour la fertilit6.

Les unit6s stationnelles sont- group6es par ( t.vpei stationnels r, selon les quatre sui-van-ts caracteres d'importance fondamentale pouf la v6g6tation:

l'dpaisseur de la couche de sol,l '6paisseur de l 'horizon i humus,Ia texture,I'humidit6 moyenne dans la p6riode de v6g6tation.

_ Sur le plan on separe les unit6s et les types stationnels, dont les caractdres orogra-phiques, g6ologiques,- pddologiques et les alrtitudes de v6g6iation sont inscrites dans"un< carnet stationnel de terrain r.

Dans un tableau graphique intitul6 rr la fiche stationnelle du p6rimdtre rr, qui contientern un systdme de classification tous les types stationnels qu'on peut rencontrer dansles terrains d6grad6s, on inscrit toutes les unit6s stationnelles, les types stationnels etleurs aires. En emplassant les types stationnels sur Ia fiche stationnelle, on constate leurressemblance au point de vue des aptitudes de v6g6tation et, en consdquence, la possi-bilite de les grouper en des unit6s plus grandes, ir chaque unit6 recommandant une for-mule et une m6thode de reboisement.

Utilisant cette m6thode, on peut donc etablir guels sont les types stationnels qui sel,rouvent dans chaque pdrimdtre de terrain d6gradd et on peut tirer une conclusion surles aires et les parties du p6rimdtre dans lesquelles on apliquera une formule et une m6-thode de reboisement bien ddfinie.

La technique de travail est simple et accesible aussi aux techniciens des unitds op6-ratives extdrieures. A plus forte raison la m6thode pourrait Otre appliqu6e sans difficultdspar notre Institut de Projections Forestidres.