GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 142, UL 142, UL 142, UL 142, UL 142, MARTIE 2018MARTIE 2018MARTIE 2018MARTIE 2018MARTIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 4

Elevã în clasa a VIII-a A la Colegiul din Agnita, Georgiana-Daniela Muntean a reuºit o performanþã excepþionalã laOlimpiada de Limba ºi Literatura Românã. În data de 17martie 2018, la etapa judeþeanã organizatã la Colegiul Naþional„Octavian Goga” din Sibiu, eleva noastrã a obþinut Premiul Iºi calificarea la etapa naþionalã, care va avea loc în perioada3-6 aprilie 2018 la Baia Mare. Nãscutã în Merghindeal, la 6aprilie 2003, foarte serioasã, inteligentã, silitoare, sclipitoare,Georgiana a venit la liceul din Agnita în clasa a V-a. De laînceput a dovedit curiozitate intelectualã, sensibilitate ºimotivaþie în pregãtirea de zi cu zi. A participat de mai multeori la faza judeþeanã a Olimpiadei de Limba ºi Literatura

REDACÞIA GAZETEI

LE UREAZÃ TUTUROR

LOCUITORILOR DE PE

VALEA

HÂRTIBACIULUI

SÃ PETREACÃ

SFÂNTA SÃRBÃTOARE

A ÎNVIERII DOMNULUI,

CU MULTÃ BUCURIE

ALÃTURI DE CEI

DRAGI.

Agnita vãzutã de artistul plastic, Rodica Þichindelean

GEGEGEGEGEORGIANORGIANORGIANORGIANORGIANAAAAA-D-D-D-D-DANIELA MUNTEANANIELA MUNTEANANIELA MUNTEANANIELA MUNTEANANIELA MUNTEAN, de la, de la, de la, de la, de laColegiul TColegiul TColegiul TColegiul TColegiul Tehnic „ehnic „ehnic „ehnic „ehnic „AAAAA. T. T. T. T. T. Laurian” A. Laurian” A. Laurian” A. Laurian” A. Laurian” Agnita, s-agnita, s-agnita, s-agnita, s-agnita, s-a

califcalifcalifcalifcalificat la eicat la eicat la eicat la eicat la etapa naþionalã a Olimtapa naþionalã a Olimtapa naþionalã a Olimtapa naþionalã a Olimtapa naþionalã a Olimpiadei depiadei depiadei depiadei depiadei deLimba ºi LitLimba ºi LitLimba ºi LitLimba ºi LitLimba ºi Literererereraturaturaturaturatura Românãa Românãa Românãa Românãa Românã

Românã ºi fizicã. Am descoperit în ea un potenþial imens ºi osensibilitate artisticã deosebitã, fapt confirmat ºi denumeroasele premii literare obþinute la Concursuri deliteraturã la nivel naþional, regional, judeþean. Calificarea laetapa naþionalã este o consecinþã a învãþãrii permanente, aîncrederii de sine ºi a dorinþei de autodepãºire. Felicitãri,Georgiana-Daniela Muntean, eºti o elevã deosebitã cu careºcoala din Agnita se poate mândri! Cândva, am numit-o peGeorgiana „o nouã Irina Petraº”. Performanþa ei este unrãspuns fãrã echivoc. Felicitãri familiei pentru sprijinulnecondiþionat în pregãtire. Georgiana, îþi dorim mult succesla Baia Mare, suntem alãturi de tine!

Prof. dr. Maria-Daniela Pãnãzan Lorinczi

HRISTOS A ÎNVIAT!

MirMirMirMirMiracolul peacolul peacolul peacolul peacolul petrtrtrtrtrecut în „Sâmbãtaecut în „Sâmbãtaecut în „Sâmbãtaecut în „Sâmbãtaecut în „Sâmbãtalui Lazãr”, prlui Lazãr”, prlui Lazãr”, prlui Lazãr”, prlui Lazãr”, prefefefefefaþeazã nu numaiaþeazã nu numaiaþeazã nu numaiaþeazã nu numaiaþeazã nu numai

„Duminica Floriilor„Duminica Floriilor„Duminica Floriilor„Duminica Floriilor„Duminica Floriilor”””””

Stimaþi locuitori de peValea Hîrtibaciului!

ManifManifManifManifManifesesesesestãri de Ziuatãri de Ziuatãri de Ziuatãri de Ziuatãri de ZiuaPPPPPoliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Agnitagnitagnitagnitagnita

„DANSUL GENERAÞIILOR”DIN AGNITA

LA A XIII-A EDIÞIE

Buna Vestire

DesDesDesDesDesprprprprpre Spoe Spoe Spoe Spoe Spovvvvvedanieedanieedanieedanieedanie

RugãciuneMinunea de a fi

Maria Pãnãzan Lorinczi

Învierea Domnului –

Sfintele Paºti

EleEleEleEleElevi din Pvi din Pvi din Pvi din Pvi din ParararararohiaohiaohiaohiaohiaMarMarMarMarMarpod au parpod au parpod au parpod au parpod au participat laticipat laticipat laticipat laticipat la

curcurcurcurcursuri de schisuri de schisuri de schisuri de schisuri de schi

Originea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi tradiþiileadiþiileadiþiileadiþiileadiþiileoului de Poului de Poului de Poului de Poului de Paºtiaºtiaºtiaºtiaºti

ªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de feeeeettttte pe Ve pe Ve pe Ve pe Ve pe Valeaaleaaleaaleaalea

HârHârHârHârHârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluiMircea Drãgan Noiºteþeanu

Cugetãrile lui Gyuri -Singurãtatea

BRICEAGULDoina Pavel Barbu

Muma mea, mumãIoan Gligor Stopiþã

ANI DE ALTÃDATÃDorina Moldovan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Controalele rutiere efectuate în ultima

perioadã de cãtre poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului s-au soldat cu rezultateleaºteptate dar au produs ºi câteva surprize.

Dacã a gãsi în trafic conducãtori auto carenu posedã permis de conducere sau conducsub inf luenþa alcoolului a devenit ceva„normal” haideþi sã dãm câteva exemple deastfel de „normalitate”. La Nocrich, în urmacontroalelor rutiere, au fost depistaþiconducând fãrã permis de conducere P.G. de44 de ani, M.D.A. de 45 de ani ºi A.S. de 35ani acesta din urmã conducând ºi sub influenþaalcoolului - 0,35 mg/l alcool în aerul expirat.M.D.A. este cercetat ºi sub ale aspecte pentrucã maºina pe care o conducea nu aveaasigurarea ºi inspecþia tehnicã periodicãvalabile iar dumnealui a încercat iniþial sã îºiasume o altã identitate.

La Beneºti a fost depistat V.I. de 62 deani care conducea având o îmbibaþie alcoolicãîn aerul respirat de 0,60 mg/l iar la Alþînapoliþiºtii au fost chemaþi la un accidentprovocat de M.L.I. de 23 de ani din Daia.Acesta, aflat sub influenþa alcoolului – 0,60mg/l în aerul expirat ºi fãrã sã posede permisde conducere, în timp ce conducea un mopeda pierdut controlul acestuia, a derapat ºi a lovitun podeþ. În urma impactului M.L.I. a suferittraumatisme ce au necesitat internarea.

Un accident în care au fost implicate douãpersoane a avut loc pe raza comunei Nocrich.C.N. de 54 de ani din Sibiu neadaptând vitezala condiþiile de drum a pierdut controlulvolanului ºi s-a rãsturnat în afara pãrþiicarosabile. ªoferul a suferit un traumatismtoracic ºi fracturi costale iar pasagerul dinautoturism a avut doar o contuzie la umãr. Dinverificãrile iniþiale s-a constatat cã ºoferul nuconsumase alcool.

Controalele rutiere au surprins ºi situaþiicu care agenþii nu se întâlnesc zilnic. LaNocrich, spre exemplu, a fost oprit în traficun autoturism condus de B.R. de 36 ani dinBãrbuleºti, Ialomiþa, în care au fost gãsiteflacoane cu peste 10 mãrci de parfum ºi pentrucare proprietarul nu avea acte de provenienþã.Marfa a fost reþinutã în vederea confiscãrii.La Brãdeni a fost oprit un atelaj hipo careconþinea mai mult de un metru cub de lemneºi pentru care, M.P.R. de 21 de ani dinlocalitate, nu avea acte de provenienþã. LaAgnita a fost depistat A.N.M. de 32 ani dinSâmbãta de Sus conducând o autoutilitarãavând numere de înmatriculare inscripþionatenegru pe fond galben ºi care sunt valabile doarcinci zile pe teritoriul þãrii emitente, respectivGermania.

Cea mai atipicã situaþie s-a întâlnit laAgnita unde a fost oprit în trafic un autoturismcondus de un localnic. Întrucât ºoferul emanaun miros înþepãtor, tipic substanþelorpsihoactive, s-a procedat la controlulvehiculului ºi al conducãtorului auto ocazie cucare au fost depistate astfel de substanþe.ªoferul a fost condus la Spitalul OrãºenescAgnita în vederea recoltãrii de probe biologice.

Perioada ce a trecut a fost marcatã ºi dedouã decese la domiciliu, unul de la Agnita ºicelãlalt la ªomartin. Anghel Eugen din Agnitaa fost gãsit decedat la domiciliul mamei saleiar echipajul SMURD sosit la faþa locului nu aputut altceva decât sã constate decesulpersoanei iar la ªomartin Nimerealã Viorel,persoanã cunoscutã cu o boalã terminalã, adecedat în prezenþa nepoatei sale. La nici unuldintre cele douã decese nu sunt suspiciuni demoarte violentã dar în amândouã cazurileLaboratorul de Medicinã Legalã Sibiu îºi vaface datoria.

Pe aceastã cale vã facem cunoscutãdispariþia de la domiciliu a minorei AtodireseiAnca nãscutã în 2003. Minora este deaproximativ 1,55 m înãlþime, constituþieastenicã, ten deschis, pãr negru scurt, fãrãtatuaje sau semne distinctive. La momentuldispariþiei era îmbrãcatã cu geacã de culoareneagrã, ºi pantaloni blue-jeans. Persoanelecare o întâlnesc ºi o identificã sunt rugate sãanunþe cea mai apropiatã unitate de poliþiesau sã sune la numãrul de urgenþã 112.

Chiar dacã cei mai vizibili poliþiºti suntcei de la rutierã vã asigurãm cã toþi poliþiºtiide pe Valea Hîrtibaciului sunt ca întotdeauna

… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Unii dintre dumneavoastrã, citindinformãrile poliþiei, veþi spune cã poliþia nu facealtceva decât sã facã controale rutiere toatãziua. Este adevãrat cã formaþiunea de poliþierutierã este pe drum tot timpul ºi controleazãtot. Asta trebuie sã facã, asta este misiunea ei.Dar, comparativ cu colegii lor de la alte linii demuncã, au de a face cu o categorie distinctã decetãþeni – ºoferii.

Celelalte cazuri prezentate sunt decompetenþa altor birouri sau compartimentedin Poliþie ºi, poate, vi se par puþine. Chiar sunt,comparativ cu alte zone din judeþ sau din þarã.Pentru cã marea majoritate a hîrtibãcenilorsunt oameni cinstiþi, cu frica lui Dumnezeu ºia legilor. Avem ºi noi „faliþii” noºtri ºi dacã semai face o boacãnã, de altcineva decât ei, asteasunt întâmplãri.

Cu ºoferii, însã, este altã poveste. Maºinareprezintã un statut social. Cu cât mai mare,mai nouã, mai puternicã – cu atât mai sus pescara socialã eºti. Pentru unii este atât deimportant acest lucru încât fie pe stradãetaleazã o maºinã „ultimul rãcnet” ºi acasã morde foame, fie îºi cumpãrã orice maºinã, oricâtde veche, doar sã aibã maºinã ºi o conduc chiardacã nu au permis. Dacã pentru asemeneapersonaje maºina este atât de importantã, ceimportanþã credeþi cã au legile, mai aleslegislaþia rutierã, pentru ei? Cât de importantcredeþi cã sunteþi dumneavoastrã, celãlaltparticipant la trafic, sau pietonul?

De câte ori nu aþi trecut strada pe trecerede pietoni, fãrã sã vi se acorde prioritate decãtre maºini? De câte ori nu aþi mers petrotuare sau zone pietonale ºi v-aþi trezit cu omaºinã parcatã aºa încât nici nu puteai sã oocoleºti? Iar dacã aþi încercat sã vã cereþi

dreptul de a fi pieton aþi primit doar semneobscene sau cuvinte urâte. Pentru cã, deh, eiau maºinã, sunt ºoferi. Tu? Eºti un amãrât depieton. Sau biciclist … sau cãruþaº … sau oricealtceva. Pentru ei este important cã nu aimaºinã. ªi atunci nu credeþi cã astfel decontroale sunt benefice? Nu credeþi cã prezenþaîn trafic a poliþistului de la rutierã a devenit onecesitate?

Sunt sigur cã vor fi ºoferi care se vor simþilezaþi de cele de mai sus. Cã ei nu se încadreazãîn acele categorii. Serios? Ia gândiþi-vã puþin.De câte ori vi s-a întâmplat, ºofer fiind, sãparcaþi neregulamentar? De câte ori, în grabãºi pe ploaie, nu aþi trecut pe lângã pietoni pecare ia-þi udat zdravãn? De câte ori, în coloanãfiind, v-aþi oprit ºi i-aþi acordat prioritatecolegului dumneavoastrã din trafic care încercasã iasã de pe o stradã lateralã? ªi dacã aþi fãcutunul din aceste lucruri, doar o singurã datã, ºitot vã încadraþi în una dintre categorii. A celorcare mai „îndoaie” puþin legea în favoarea lorpentru cã „nu-i vede nimeni”. Nimeni fiind, înacest caz, pietonul sau celãlalt participant latrafic. Pentru cã nefiind poliþiºti, neputând sãte sancþioneze – sunt „nimeni”. Firesc ar fi sãrespectãm legea chiar dacã nu ne vede„nimeni”. Sã o respectãm pentru cã, fãcândasta, ne respectãm pe noi ºi îi respectãm ºi peceilalþi.

Dar cred cã exact ideea de „respect” estecea care lipseºte din pozã. Am uitat, întâi detoate, ce înseamnã sã fim respectaþi ºi, caurmare, uitãm cã trebuie sã respectãm la rândulnostru. Dacã celãlalt ºofer nu ne acordãprioritate, se bagã în faþa noastrã pe locul deparcare etc. ne simþim lezaþi ºi considerãm cãnu ne respectã. ºi atunci de ce l-am respectanoi pe el? Cred cã aici greºiþi. Un asemeneapersonaj, în primul rând, nu respectã legea ºi

abia apoi nu vã respectã pe dumneavoastrã.Oare ce s-ar întâmpla dacã marea majoritate aºoferilor ar respecta legea ºi apoi pe ceilalþiparticipanþi la trafic? Ar mai fi incidente sauaccidente în trafic? Probabil cã da. Atât demulte? Sunt sigur cã nu!

Consider cã respectul faþã de lege seîntinde ºi asupra agenþilor de circulaþie. Atuncicând în trafic întâlnim agentul de circulaþie îiurmãm indicaþiile chiar dacã nu ºtim ce seîntâmplã. Cã este vorba de un accident, ocoloanã oficialã, un eveniment sau o simplãfluidizare a traficului indicaþiile agentului decirculaþie ne ajutã sã nu facem lucrurile mairele decât sunt. Iar când unii ºoferi sunt mai„deºtepþi” decât agentul ºi îi ignorã indicaþiile,ce credeþi cã se întâmplã? Tu sau maºina taputeþi deveni parte în accidentul pe care ar fitrebuit sã-l ocoliþi. Ai dat buzna peste coloanaoficialã ºi s-ar putea sã fii tratat ca terorist. Te-ai putea trezi în mijlocul mulþimii care participãla un eveniment ºi sã-þi ia ceva vreme sã ieºide acolo, asta dacã nu s-a lãsat cu ceva victime.Ai putea fi cel care a încurcat circulaþia pentruceva timp ºi, în afarã de amendã ºi timpulpierdut, vei fi þinta „ironiilor” tuturor ºoferilorîncurcaþi din cauza ta. Cu ocazia festivitãþilorde Ziua Poliþiei, am avut câþiva ºoferi care auajuns în zona restricþionatã, dedicatãmanifestãrilor. Sun ferm convins cã unii dintreei au ignorat deliberat indicaþiile agentului decirculaþie ºi posibilele consecinþe tragice alegestului lor. Cã doar ei „e ºoferi”. Cine mai eca ei?

ªoferi sau pietoni, aflaþi în trafic avemobligaþia de a respecta legea ºi de a ne respectaunii pe ceilalþi. Politeþea ºi bunul simþ aduc maimulte beneficii decât încãpãþânarea ºi lipsa derespect.

Cãtã V.

Ci ºi Învierea Domnului ºi Sãrbãtorilede Paºti. Pãrintele-profesor ConstantinNecula (n.19 iulie 1970, Braºov), de laFacultatea de Teologie Ortodoxã „Andreiªaguna” din Sibiu consemneazã, într-un locde predicã vorbitã ºi scrisã, urmãtoarelegânduri line ºi senine:

„Un început de veac nou sub semnulînvierii lui Lazãr, semn al învierii noastre.Mesia vine în Ierusalim pe mânzul asinei,tocmai pentru ochii curaþi ºi credincioºi aicopiilor. De Florii priviþi-vã în ochi copiii ºisãrutaþi-i. Paºtile lor au început. Cu ei Hristosstrãbate strãzile Ierusalimului în siguranþã.Glasurile lor, mereu unite cu ale Îngerilor,vestind veºnicia Învierii”; „Noi postim ca sãne împãrtãºim cu Trupul ºi Sângele luiHristos, cu viaþã… ªi în principal sã înþelegipe unde mai eºti ca om…”; „Sãrbãtoareaînvierii este prima duminicã din orice istoriea creºtinismului”; „Liturghia este primacomuniune între oameni ºi îngeri”; „Paºtile:O manifestare a demnitãþii umane”; „Hristosînvie ca sã ne înveþe sã fim oameni. El învieºi ne redã omenia”; „Spovedania:Reîntâlnirea cu Dumnezeu. Oamenii vin laspovedanie sã spunã adevãrul, sã se simtãliberi sã o ia de la capãt. Spovedania nu esteo ºtiinþã, iar teologia este un fel demetaºtiinþã, un pic mai sus decât ºtiinþa”;„Trebuie sã fim buni tot timpul. Creºtinul esteomul Învierii tot timpul. Dacã nu este omulÎnvierii moare”; „Toþi care vin la Bisericã sunttineri, de vârste diferite, dar sunt tineri”; „Dece sã ducem copiii la Bisericã ? Ca sã seobiºnuiascã cu frumuseþea, într-o lume visatã,într-o lume care pierde frumuseþea culorilor,pierde frumuseþea chipurilor (…) ªi ce îmiplace cel mai mult cã avem o bisericã de pici!Sã vezi puºtii cum se uitã la iconostas. Pentruei Biserica are gustul pâinii ºi zâmbetulpãrintelui”.(n. a. Frânturi de reproduceri dindiverse numere ale Ziarului „Tribuna”-Sibiu)

Îi îndemn pe cititorii „GazeteiHârtibaciului” sã nu uite ca de sãrbãtoareacreºtineascã a Floriilor sã îmbrace CRUCILEtãcutelor morminte ale celor dragi înramurile înverzite ºi înmugurite ale sãlcilorplângãtoare, scãpate, ca prin minune, dinrecea îmbrãþiºare a zãpezilor târzii ale acesteinefireºti desprimãvãreri. Tot aºa cum sepregãtesc sã o facã, în „Sâmbãta lui Lazãr”,sutele de copii-culegãtori de tinere ramuriai sãliºtenilor, însoþiþi de cântecele de

rugãciune ºi închinare ale venerabilului lorconsãtean, crâsnicul-oier Picu Pãtru-Pãtruþ(1818-1872): „Veniþi cu toþi, de-mpreunã /Sã-mpletim ºi noi cununã /De odrasleînverzite / ªi de stârpãri înflorite; / Oooo…, fraþilor. / Pe Isus sã-ntâmpinãm /ªi lui sã ne-nchinãm / ªi-ale noastreveºminte / Sã le-aºternem înainte / Oooo, fraþilor…”

JOIA MARE este acea sfântã zi în care„glasul de aramã” al clopotelor bisericilorromânilor credincioºi, ortodocºi ºi greco-catolici, se aude, pentru ultima oarã, învremea Sãptãmânei Mari. Locul lor urmândsã f ie luat de „ecourile de Toacã aleLemnelor Cântãtoare ale Cerului”. Datinacredinþei strãbune spunând cã limba grea aclopotelor trebuie sã înceteze a mai bate pânãatunci când preoþii ºi cantorii prind a citi dincele 12 Evanghelii, iar crâsnicii scot CruceaMare din Altare ºi o aºeazã în mijloculbisericilor curat ºi frumos primenite.

Aºadar, în cea de-a 6-a Duminicã din Post,noi, românii ortodocºi ºi cei greco-catolici,vom cinsti, prin slujbe religioase ºi rugãciuni,„Sãrbãtoarea Floriilor”, pentru ca în ziuaurmãtoare (luni, 2 aprilie) sã pãºim în„Sãptãmâna Mare a Patimilor”, încheiatã cuIVIREA ZORILOR ÎNVIERII DOMNULUI

MirMirMirMirMiracolul peacolul peacolul peacolul peacolul petrtrtrtrtrecut în „Sâmbãta lui Lazãr”,ecut în „Sâmbãta lui Lazãr”,ecut în „Sâmbãta lui Lazãr”,ecut în „Sâmbãta lui Lazãr”,ecut în „Sâmbãta lui Lazãr”,prprprprprefefefefefaþeazã nu numai „Duminica Floriilor”aþeazã nu numai „Duminica Floriilor”aþeazã nu numai „Duminica Floriilor”aþeazã nu numai „Duminica Floriilor”aþeazã nu numai „Duminica Floriilor”

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi obligaþia

de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastã datã, la ServiciulPublic Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãrii acestuia. Nu lãsaþi sãtreacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitate la medic, la bancã, la notarsau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vã este de folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identitate trebuie sã aveþi asupra dumneavoastrã:· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare, contract

de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria locului de domiciliuetc.)

ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 ani

Aþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu au încãact de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate, cu cel mult 15 ziledupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazã însediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

ISUS HRISTOS. Fi-va atunci începutulprimei zile, din cele trei, ale sãrbãtorilor dePaºti (7, 8 ºi 9 aprilie).

Sã fiþi troieniþi de gânduri bune ºi biruiþide bucurii! HRISTOS A ÎNVIAT!

„Buna Vestire”, duminicã 25 martie2018 Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

Iniþiativa ca Agnita sã marchezeîntr-un mod particular Ziua Poliþiei i-aaparþinut comisarului Ioan Gelu Hârsancomandantului Poliþiei oraºului. Acesta,biciclist pasionat, a propus organizareaunei curse de biciclete de la Sibiu laAgnita la care sã participe împreunã cuprieteni ºi membrii ai clubului ciclist dincare face parte.

Propunerea a avut efectulbulgãrelui de zãpadã care declanºeazãavalanºa. În discuþiile duse cureprezentanþii Primãriei oraºului Agnitaîn vederea organizãrii cursei s-a adãugatpropunerea unor concursuri de bicicletepentru copii din oraº ºi organizarea uneitombole pentru participanþi. Iar atuncicând acest parteneriat în marcarea ZileiPoliþiei a fost adus la cunoºtinþaInspectoratului de Poliþie al JudeþuluiSibiu, acesta ºi-a arãtat dorinþa deimplicare în aceste activitãþi.

În doar câteva sãptãmâni lucrurileau devenit realitate. Poliþia Agnita a dustratative pentru implicarea în cursa de laSibiu la Agnita a cât mai multorparticipanþi ºi a pregãtit premiile pentrucursele de biciclete organizate în oraºpentru copii. Primãria Agnita aconfecþionat mini drapele pe care sã le

ManifManifManifManifManifesesesesestãri de Ziua Ptãri de Ziua Ptãri de Ziua Ptãri de Ziua Ptãri de Ziua Poliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Aoliþiei la Agnitagnitagnitagnitagnita

Cei care au spart gheaþa au fost lucrãtorii de laCentrul Chinologic care, împreunã cu colegii lor patrupezi,au fãcut demonstraþii bine puse în scenã spre deliciulpublicului. Demonstraþiile de dresurã ºi de cãutare dematerial explozibil au atras aplauzele la scenã deschisã apublicului care a apreciat uºurinþa cu care agenþii canini ºi-au fãcut datoria. Nu a putut trece neobservatã nerãbdareaºi pofta de joacã a patrupezilor care îºi provocau permanentpartenerii umani la acþiune. O scenetã cu teroriºti conducândmaºini în vitezã ºi trãgând focuri de armã, s-a terminat cuanihilarea acestora cu ajutorul câinilor iar în altã scenetã odomniºoarã tâlhãritã ºi-a recuperat bunurile dupã intervenþia

arboreze în zona centralã precum ºi un banner cu care sãfie întâmpinaþi cicliºtii ce urmau sã vinã din Sibiu.Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Sibiu ºi-a selectat ºipregãtit trupele ce urmau sã facã demonstraþiireprezentative activitãþii poliþiei.

Poliþiºtii din Agnita au þinut sã sublinieze importanþaacestui eveniment prin omagierea eroului agniþean cãpitanulAxente Lene, ucis miºeleºte în urmã cu 100 de ani de unsoldat neamþ beat. În uniforme de paradã au depus coroanede flori la mormântul celui care a organizat activitateaoraºului dupã ieºirea de sub administraþia austro-ungarã.Omagierea eroului a fost însoþitã de o slujbã religioasãoficiatã de preotul Ioan Jurca.

Cã a fost o zi frumoasã de primãvarã cu mult soare,cã a fost curiozitatea, cã au fost amândouã … nu ºtiu. Ce vãpot spune este cã cei peste douã sute de agniþeni prezenþiîn spaþiul din faþa primãriei - zonã restricþionatãautoturismelor ºi cu circulaþia deviatã de cãtre agenþii PoliþieiAgnita - au avut ce vedea. Iar cei peste ºaptezeci de copiiparticipanþi la jocuri au avut ce câºtiga.

Dacã plecarea coloanei de cicliºti dinspre Sibiu spreAgnita nu a fost marcatã în mod deosebit, la Agnitafestivitãþile au început prin intonarea imnului de stat,moment solemn care a dat semnalul de începere a acþiunilorce au avut loc în faþa Primãriei iar discursul adjunctuluiºefului Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Sibiu,comisarul ºef Cãtãlin-Vasile Nicolescu, a fost primul punctdin program. A urmat prezentarea serviciilor din poliþiajudeþeanã, prezente la Agnita, respectiv: Serviciul PoliþieRutierã, Serviciul Ordine Publicã, Serviciul Acþiuni Speciale,Centrul Chinologic, Compartimentul de Prevenire aCriminalitãþii, Serviciul Criminalistic, Serviciul de ResurseUmane, Serviciul Cabinet, Serviciul Comunicaþii ºiInformaticã.

ºi imobilizarea tâlharului de cãtre cei doi parteneri, om ºicâine. În tot timpul acestor activitãþi aplauzele au fostaproape neîntrerupte iar cele finale au lãudat nu doarprestaþia agenþilor canini ci ºi retragerea din activitate, dupão lungã carierã, a unuia dintre ei.

constând în obiecte legate de ciclism: cãºti deprotecþie, ceasuri, sonerii, lanþuri de siguranþã,ºepci, bidoane de apã etc. ªi pentru cã premiile dela tombolã au fost suficient de multe au beneficiatde acestea ºi copiii care nu au participat la concursulde biciclete dar care s-au legitimat ca „poliþiºtipentru o zi”.

Alãturi de pãrinþi, la fel de curioºi ca ºi ei,copiii care nu au vrut sau nu au putut sã participela concursul de biciclete au vizitat standulServiciului de Poliþie Rutierã ori s-au jucat cu armelecelor de la serviciul de Acþiuni Speciale, au primitpliante cu sfaturile celor de la CombatereaCriminalitãþii sau au fãcut poze cu „agenþii” cu patrulãbuþe de la Centrul Chinologic sau cu „mascaþii”de la S.A.S. Pozele fãcute de agenþii ServiciuluiCriminalistic au fost tipãrite „la minut” de cei de laServiciul de Comunicaþii ºi Informaticã. Astfel,pãrinþii ºi copiii, au rãmas cu o mulþime de amintiridespre o zi deosebitã.

Sosirea coloanei de bicicliºti de la Sibiu afost punctul final al manifestãrii. Sportivii ºi-auexpus echipamentul specific dar mai ales ºi-au scosîn evidenþã, bineînþeles în afarã de calitãþile fizice,bicicletele de foarte bunã calitate care i-au ajutatsã parcurgã cei ºaizeci de kilometri în doar douãore ºi jumãtate. Dar, aºa cum spectatorii au fostimpresionaþi de echipamentul bicicliºtilor, ºibicicliºtii au fost impresionaþi de primirea fãcutãde agniþeni. ªi nu doar de spectatorii agniþeni ci ºide organizatori. Pentru cã la sosire, în sala mare a

primãriei au fost aºteptaþi cu bãuturã caldã ºi ceva d’alegurii … aºa ca pe la noi … primire de care nu au avut parteîntotdeauna prin alte locuri. Alãturi de bicicliºti au beneficiatde bucate ºi bãuturã caldã din partea gazdelor - Poliþia ºiPrimãria Agnita - ºi reprezentanþii Inspectoratului de Poliþieal Judeþului Sibiu.

O vizitã a musafirilor ºi a tinerilor din Agnita la

Muzeul Vãii Hârtibaciului a completat o acþiune frumoasã

organizatã în Agnita de Ziua Poliþiei.Nu putem avea cuvinte frumoase pentru organizatori

fãrã sã avem cuvinte frumoase ºi pentru spectatori. Cu un

comportament decent, demn de o manifestare publicã, auascultat ºi reacþionat firesc la indicaþiile agenþilor de poliþie

care au asigurat zona festivitãþilor chiar ºi atunci când piaþa

din faþa primãriei pãrea un furnicar. Un gând bun ºiconducãtorilor auto care, cu douã-trei excepþii, deºi poate

nu ºtiau motivul devierii circulaþiei din zona centralã a

oraºului au respectat, întocmai ºi fãrã sã comenteze,indicaþiile agenþilor de circulaþie. ªi, nu în ultimul rând,

felicitãri copiilor prezenþi la toate momentele festivitãþilor

pentru cã au fost imaginea în miniaturã a comportamentuluipãrinþilor la care au adãugat veselia ºi candoarea specificã

vârstei.

Faptul cã poliþiºtii din Agnita ºi din Sibiu au þinut sã-ºi sãrbãtoreascã ziua organizând o activitate complexã

pentru cetãþenii oraºului dar mai ales pentru copii a fost un

prilej de bucurie pentru agniþeni iar pentru modul în careadministraþia oraºului a sprijinit aceastã iniþiativã meritã

toate laudele, fiind expresia unei bune colaborãri între cele

douã instituþii.Poate cã, la aceastã primã ediþie, nu au fost atât de

mulþi spectatori pe cât ºi-ar fi dorit organizatorii. Poate cã

organizarea nu a fost atât de perfectã cum ºi-ar fi doritspectatorii. Dar, pentru o primã ediþie organizatã pe fugã ºi

în speranþa unor ediþii viitoare organizate mai din timp, cu

mai multã publicitate ºi cu mai mulþi spectatori, credlucrurile au mers chiar bine.

Ar fi frumos ca festivitãþile din acest an - primele de

acest gen din Agnita - sã devinã o tradiþie.Cãtã V.

Accesul spectatorilor în spaþiul pieþei, restricþionatîn timpul demonstraþiei efectuate de cei de la CentrulChinologic, a fost reluat odatã cu participare copiilor laconcursul de biciclete. Pentru înscriere copii au primit olegitimaþie inscripþionatã cu numele lor, legitimaþie cu careau devenit „poliþiºti pentru o zi”. Pentru concurs, copiilor lis-a fãcut o demonstraþie despre ce trebuie sã facã pe traseulcu obstacole ºi … întrecerea a început. În baza legitimaþieiau primit o diplomã de participare la eveniment ºi au pututparticipa nu doar la concurs ci ºi la tombola cu premii

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Tradiþionalul eveniment cultural dinAgnita, Dansul Generaþiilor a ajuns la a XIII-a ediþie ºi, la fel ca la cele precedente, salaCasei de Culturã „Ilarion Cociºiu” s-a doveditprea micã pentru numãrul agniþenilor dornicisã vadã acest spectacol în care bucuriacântecului ºi jocului popular a fost prezentatãde peste 150 de copii, tineri ºi vârstnici.

„DANSUL GENERAÞIILOR” DIN AGNITA LA A XIII-A EDIÞIEau pãºit cu bucurie prichindeii, mândrii ºidornici sã le arate pãrinþilor ce buni dansatorisunt. Au jucat Hora, Învârtita ºi Haþegana ºis-au bucurat de aplauzele binemeritateoferite de spectatorii care i-au primit cu multãdragoste.

Au urmat apoi, elevii Gimnaziului G. D.Teutsch, ansamblul „Hârtibaciul”, Grupurile

Pe scenã au încântat publicul miciiartiºti din ansamblul „Hârtibaciu” formaþiade dansuri de la gimnaziul G. D. Teutsch,dansatorii consacraþi din ansamblul„Cununa” ºi veteranii ansamblului„Cununa”. De remarcat cã majoritateaveteranilor au revenit acasã pentru aparticipa la acest eveniment, unii din Sibiu,Braºov ºi Bucureºti alþii din Germania,Spania ºi Italia.

Spectacolul, care a durat peste trei ore,a fost pe mãsura aºteptãrilor.

Dupã ce ansamblul „Cununa” aimpresionat cu dansul „Romana” pe scenã

vocale de la Clubul Elevilor, ºi de la ªcoalaPopularã de Artã Ilie Micu din Sibiu. A fosto avalanºã de cântece ºi jocuri populare,multe din ele aplaudate la scenã deschisã.

Cântând în grupuri sau solo tinereleinterprete Maria Gherghel, Cezara Cernea,Edith Todor, Teo Sasu, Paula Moldovan,Denisa Roman. Andreea Silvestru ºi AdelaTodor s-au bucurat de aplauze binemeritate.

Dansatorii din ansamblul „Cununa” audat mãsura valorii lor prin virtuozitatea ºieleganþa cu care au prezentat suite de jocuripopulare din diferite zone ale þãrii, Banat,Câmpie, Oltenia dar mai ales de pe Valea

Hârtibaciului. Virtuozitate ºi eleganþãînsuºitã dupã multe ore de repetiþii, dupãmultã transpiraþie ºi dupã multe reprezentãripe scene din þarã ºi strãinãtate.

Cu multã bucurie ºi aplauze au fostprimiþi veteranii ansamblului „Cununa” uniidintre ei participanþi la toate ediþiilespectacolului „Dansul Generaþiilor”.Majoritatea plecaþi prin alte pãrþi pentru acâºtiga o bucatã de pâine, acum au revenitacasã ca sã-ºi aline dorul ºi sã se bucure deceea ce le-a fost drag de când se ºtiu,cântecele ºi jocurile populare. ªi dupã modulcum au jucat au dovedit câtã dragoste aupentru tot ce-i spirit românesc. Privindu-letrãirea pe scenã mi-au rãsãrit în minteversurile lui Lucian Blaga: „O, vreau sã joc,cum niciodatã n-am jucat/ sã nu se simtãDumnezeu în mine un rob în temniþã –încãtuºat./ pãmântule, dã-mi aripi: sãgeatãvreau sã fiu, sã spintec nemãrginirea…” Cãciasta exprimã jocul românesc, nevoia dedescãtuºare ºi zbor spiritual. ªi asta au retrãitveteranii ansamblului „Cununa” ºi trãirea lora fost transmisã spectatorilor care i-arãsplãtit cu îndelungi aplauze.

scriitorului Gherasim Rusu – Togan, „Viziunistrãvechi – ritualuri – credinþe – obiceiuriromâneºti”. Cântece ºi descântece, jocuri ºiincantaþii, ritualul cãutãrii apei curate devinesimbol pentru curãþenia spiritualã a omului,veºnic cãutãtor de puritate. Tabloul are încentru pe descântãtoarea satului,interpretatã de Eugenia Ghiºa, ºi tinerii ce-ºi aflã puritatea în izvorul curat al apeidãtãtoare de viaþã, asociatã în tablou cuimaginea pruncului nou nãscut.

Valoarea artisticã a acestui tablou a fostamplificatã de soliºtii Ioana Bogdan ºi FlorinPãrãu aceºtia reuºind sã subliniezemomentele cheie ale scenariului.

Înaintea acestui tablou al tradiþiilorsatului românesc, profesorul Mircea DrãganNoiºteþeanu ºi-a prezentat al doilea volummonografic „Sãrbãtori ºi obiceiuri la româniide pe Valea Hârtibaciului”, o lucrare amplãfoarte bine documentatã în care se regãsesctoate obiceiurile ºi ritualurile practicate înfamiliile de români din aceastã zonãetnofolcloricã, începând cu ritualurile de lanaºtere ºi terminând cu cele de laînmormântare.

La frumuseþea acestui spectacol aucontribuit ºi soliºtii vocali ai Casei de Culturã„Ilarion Cociºiu”, Ioana Bogdan, FlorinPãrãu, Constantin Vasilescu, IoanaAgârbiceanu ca ºi invitaþii speciali aiansamblului „Cindrelul – Junii Sibiului”,Marcel Pãrãu, Rãzvan Nãstãsescu ºi DanielRosalim.

În cadrul acestui megaspectacol au fostintegrate ºi douã spectacole, reprezentativepentru spiritualitatea ancestralã a satuluiromânesc, „Apa izvorul vieþii” ºi„Descântec”.

Scenariul tabloului „Apa izvorul vieþii”a fost realizat de profesorul Ioan Sârbuinspirat dupã materialul informativ din cartea

Finalul acestui îndrãgit spectacol a fostun moment de cântece patriotice la care aparticipat ºi corul „Sfântul Nicolae”,interpretând împreunã cu toþi membriiansamblului „Cununa” o suitã de cântecepatriotice însoþite de aplauzele spectatorilor.

A fost un spectacol de înaltã þinutãartisticã, realizat cu mult profesionalism deprofesorul coregraf Ioan Sârbu ºi profesoaraDoina Pãrãu. Au contribuit la acest succesorchestra condusã de Nicolae Vâºtea ºisonorizarea asiguratã de Arpad Lorinczi carea realizat ºi minunatul decor în care a avutloc acest eveniment prezentat de solistaIoana Bogdan ºi de Mihai Aldea.

I. Barsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 115, MARTIE 2018Anul X, nr. 115, MARTIE 2018Anul X, nr. 115, MARTIE 2018Anul X, nr. 115, MARTIE 2018Anul X, nr. 115, MARTIE 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

„Bucurã-te, ceea ce eºti plinã de har,Domnul este cu tine. Binecuvântatã eºtitu între femei…” (Luca 1, 28).

În fiecare an la data de 25 martie,creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Buna Vestireeveniment prin care se descoperã întregiilumi „taina cea din veci ascunsã” (Efes. 3,9), potrivit expresiei pauline. Buna Vestireeste o sãrbãtoare a Maicii Domnului, dartotodatã este ºi praznicul Întrupãrii Domnuluiprin „umbrirea” Duhului Sfânt ºi, astfelînceputul iconomiei mântuirii realizate de Fiullui Dumnezeu Întrupat. Aceastã sãrbãtoarededicatã Maicii Domnului, este singurulpraznic din ciclul mariologic care are un temeibiblic. Conform Sfântului Evanghelist Luca,Arhanghelul Gavriil a fost trimis la FecioaraMaria, care era logoditã cu dreptul Iosif dinNazaretul Galileii, pentru a-i vesti ÎntrupareaFiului lui Dumnezeu. Modul în carearhanghelul îi vesteºte acest lucru estedeosebit: „Bucurã-te ceea ce eºti plinã de har!Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tuîntre femei!” (Luca. 1, 28). Bucuria vestitãeste bucuria prezenþei lui Dumnezeu,deoarece acum Fiul lui Dumnezeu se pogoarãîn pântecele Fecioarei Maria prin Duhul Sfântpentru a Se face om. Din acest motiv socotimcã aceastã sãrbãtoare este rãdãcina tuturorcelorlalte praznice, întrucât toate celelaltemomente importante ale iconomiei mântuiriipe care le sãrbãtorim în cadrul anuluibisericesc derivã din ea.

RugãciuneMaria Pãnãzan Lorinczi

Coboarã, Iisuse, sufletul meude pe Crucea greaºi promite-iprecum tâlharului:„Astãzi vei fi cu mine în Rai!”

Izbãveºte, Iisuse, sufletul meude suferinþa chinuitoareºi spune-iprecum slãbãnogului:„Iertate-þi sunt pãcatele!”

Primeºte, Iisuse, sufletul meuca pe un porumbel albºi-nvaþã-lprecum pe ucenici:„Rãmâneþi în Iubirea Mea!”

Minunea de a fiMaria Pãnãzan Lorinczi

Dacã Tu nu m-ai fi iubit, eu n-aº fivenit în Luminã ºi n-aº fi trãit ca o steacãlãtoare pe cerul înstelat, cãlãtoare spredragoste...

Dacã Tu nu m-ai fi iubit, eu n-aº fiastãzi chip senin, fericit de-a trãi iubirea-þi ºi n-aº fi înfrânt atâta suferinþã ºidurere ca sã ajung la Tine iubire...

Dacã Tu nu m-ai fi iubit, gândurileTale n-ar fi fost ca ºi-ale mele iardragostea Ta aº fi pierdut-o prin cenuºacernitã de cerul aprins de-apocalips...Dar pentru cã Tu m-ai iubit, Tu eºti înmine dragoste ºi frumuseþe ºi gânduriºi minune...

Mã minunez în faþa minunii de a fite întâlnit în lumea asta, pentru cã Tum-ai iubit

„Dacã omul nu cautã pacea ºi sfinþenia, nu se mântuieºte. De aceea ziceMântuitorul: „De veþi ierta oamenilor greºelile lor, ierta-va ºi vouã Tatãl vostru celCeresc, iar de nu veþi ierta oamenilor greºelile lor, nici Tatãl vostru nu va iertagreºelile voastre!” Iatã condiþiile iertãrii pãcatelor! Nu putem trece peste acestecuvinte ale Mântuitorului, nu putem închide ochii ºi sã nu vedem cu ce fel de legãturine-a legat, ca sã putem primi iertarea pãcatelor, prin Taina Sfintei Spovedanii.”

Ierodiacon Visarion Iugulescu

Buna VestireÎn acest sens, se poate spune cã celelalte

praznice sunt cuprinse în praznicul BuneiVestiri, sau cã aceastã sãrbãtoare este„început” al tuturor celorlalte. Acum „tainacea din veci ascunsã” (Efes. 3, 9, Col. 1, 26;Rom. 16, 25), cum o numeºte Sfântul ApostolPavel, adicã modul în care Dumnezeu varãscumpãra pe omul cãzut în pãcat, nu numaicã se reveleazã, ci se ºi înfãptuieºte prinzãmislirea cerescului Prunc. Acest adevãreste prins extraordinar de troparul zilei:„Astãzi este începutul mântuirii noastre ºiarãtarea tainei celei din veac. Fiul luiDumnezeu Fiu Fecioarei se face ºi Gavriilharul bine-l vesteºte. Pentru aceasta ºi noi,împreunã cu dânsul, Nãscãtoarei deDumnezeu sã-i strigãm: Bucurã-te, cea plinãde har, Domnul este cu tine!”

Sãrbãtoarea, este o bunã vestire cãtreMaica Domnului, ca una ce a fost aleasã deDumnezeu pentru ca Persoana dumnezeiascãa Fiului sã ia trup omenesc din ea. Ea estecea aleasã sã participe la taina iconomieimântuirii într-un chip unic, zãmislindtrupeºte, pe Fiul cel Dumnezeiesc. De aceeaziua de astãzi este de fapt PrazniculPreasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, cãci eaa împlinit întreaga Evanghelie a DomnuluiHristos, a trãit în iadul vieþii noastrepãmânteºti într-un mod aºa de neprihãnit, aºade sfânt încât s-a învrednicit sã nascã peDumnezeu ºi sã devinã Maica Domnului. Noi,oamenii, nu ne putem închipui o slavã ºi ocinste mai mare decât aceea ca o fiinþãomeneascã sã devinã Nãscãtoare deDumnezeu. Ce slavã, ce cinste, ce mãreþie!De aceea, la acest mare ºi sfânt praznic neînchinãm ºi ne rugãm Preasfintei Maici a

Domnului, ca sã se roage necontenit iubituluiSãu Fiu, Domnului Hristos, pentru neamulomenesc, pentru fiecare fiinþã omeneascã,pentru fiecare zidire din lume, cãci totul pânãla ea ºi fãrã ea s-a cufundat în moarte, în pãcatºi în întuneric, ºi de la ea ºi prin ea totul seridicã deasupra morþii, deasupra pãcatului.Întotdeauna sã cãdem în genunchi larugãciune cãtre Preasfânta Nãscãtoare, cãtre

aceastã Sfântã mai presus de Arhangheli ºimai presus de îngeri pentru ca ea sã ne fieîntotdeauna maicã cãlãuzitoare prin întreagaviaþã, ca întreaga noastrã viaþã sã fie sprelauda ºi slava Singurului AdevãratuluiDumnezeu, a Domnului Nostru Iisus Hristos.

Preot Sasu Nicolae-Cristian,Parohia Merghindeal.

DesDesDesDesDesprprprprpre Spoe Spoe Spoe Spoe Spovvvvvedanieedanieedanieedanieedanie

Pocãinþa constã în a fugi de calea cealargã a desfãtãrilor ºi a umbla pe calea ceastrâmtã ºi necãjitã. Pocãinþa constã în pãrerede rãu ºi cãinþã pentru pãcatele fãcute, cuhotãrârea de a nu le mai face. Pocãinþa constãîn mãrturisirea pãcatelor la preot, aºa cumvedem în Sfânta Scripturã cã Domnul Hristos,dupã ce a înviat din mormânt, a venit înmijlocul ucenicilor þi le-a zis: „Pace vouã!Precum M-a trimis pe Mine Tatãl, vãtrimit ºi Eu pe voi!” ªi zicând acestea, asuflat asupra lor ºi le-a zis: „Luaþi Duh Sfânt,cãrora veþi ierta pãcatele le vor fi iertateºi cãrora le veþi þine, vor fi þinute!” Pildede iertare a pãcatelor prin spovedanie avemdestule în Sfânta Scripturã; spre exemplu:întoarcerea fiului risipitor, neosândirea femeiicare a fost prinsã în precurvie.

Apoi, mai pe scurt, Domnul Hristosspune cã a venit sã caute oaia rãtãcitã, a venitsã-i mântuiascã pe cei pãcãtoºi care sepocãiesc, cãci nu cei sãnãtoºi au trebuinþã dedoctor, ci cei bolnavi. Dupã ce Domnul i-atãmãduit pe cei 10 leproºi, i-a trimis sã searate preoþilor, adicã un fel de spovedanie.Sfântul Ioan Botezãtorul, înainte de a-i botezaîn apa Iordanului pe cei veniþi la el, îi primeasã-ºi mãrturiseascã pãcatele, deci îi spovedea.

Mai înainte, în Legea Veche, pânã la mariiprooroci inspiraþi de Dumnezeu, ca sãvorbeascã despre pocãinþã ºi iertareapãcatelor, în Legea lui Moise nu existapocãinþã, ci rãzbunare împotriva pãcãtosului.

Cãci aºa scrie în Legea lui Moise: „ ...viaþãpentru viaþã, ochi pentru ochi, dinte pentrudinte, mânã pentru mânã, picior pentrupicior...” Însã în Legea cea nouã a lui Hristos,a Evangheliei, aceste reguli s-au schimbat!Dumnezeu l-a trimis pe Sfântul IoanBotezãtorul mai înainte, sã strige: „Pocãiþi-vã, cã s-a apropiat Împãrãþia Cerurilor,faceþi roade vrednice de pocãinþã!”

De aceea a lãsat Domnul Hristos aceastãTainã: Spovedania - mãrturisirea pãcatelor.Spovedania se face la reprezentanþii luiHristos, la ucenicii Lui, care sunt preoþii,episcopii, arhiereii. Drept credincioºii creºtiniortodocºi trebuie sã se spovedeascã laarhiereii ºi preoþii duhovnici.

A ne mãrturisi, a spovedi pãcatele este ovirtute, o biruinþã a omului împotriva euluisãu, împotriva mândriei care este de ladiavolul. Mãrturisirea pãcatelor este obiruinþã faþã de însuºi diavolul, este una dinmarile virtuþi ale faptelor bune. Cãci în clipacând am primit iertare sub epitrahil de lapreot, pãcatele spuse cu cãinþã, cu lacrimi,se ºterg din catastifele demonilor.

Biserica Ortodoxã serbeazã în curândIntrarea Domnului în Ierusalim, care maiînseamnã ºi intrarea Lui în cetatea sufletelornoastre, în inima noastrã, în viaþa noastrã.Pentru aceasta se cuvine sã dezbrãcãm ºi noiveºmintele noastre, adicã pãcatele noastre,sã le aruncãm la picioarele Mântuitorului, cãciaceasta înseamnã dezbrãcarea oamenilor de

veºmintele lor ºi aºternerea lor pe cale. Sãne dezbrãcãm de omul cel vechi ºi de toatelegãturile cele rele, sã dezlegãm sufletul ºitrupul de legãturile pãcatelor, de toatepatimile ºi deºertãciunile omeneºti, de toatevorbele cele rele ºi murdare.

În loc de mir, ca Maria, sora lui Lazãr,sã-I aducem lacrimile noastre – lacrimivãrsate cu cãinþã pentru pãcatele noastre –pentru cã ºi noi L-am rãstignit ºi L-am chinuitcu pãcatele noastre pe Fiul lui Dumnezeu.Noi I-am pus cununã de spini, noi I-am bãtutpiroane în mâini ºi picioare, noi I-am strãpunscoasta cu suliþa, prin necredinþa noastrã, prinneascultarea, mândria ºi toate pãcatelenoastre. Sã-L luãm apoi prin SfântaÎmpãrtãºanie, sã-L aºezãm în scaunul inimiiºi al suf letului nostru pãstrându-L ºiascultându-L în toate zilele vieþii noastre, casã fim cu El, ºi El cu noi în veci de veci.

Pr. Marius A. BriscanParohia Ortodoxã Vecerd

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Activitãþile cu tinerii ºi copiii din Parohia

Marpod continuã ºi în aceastã perioadã. Un

grup de elevi de la ªcoala Gimnazialã din

localitate a participat luni, 26 februarie, la

cursuri de schi în staþiunea montanã Pãltiniº.

La activitatea susþinutã financiar de Parohia

Marpod, prin implicarea preotului paroh

Marius Munteanu, au participat 14 elevi din

satul sibian. La aceastã activitate

extraºcolarã, alãturi de pãrintele Marius

Munteanu s-au aflat doamnele profesoare

Bianca Dotcoº ºi Crina Bârsan de la ºcoala

menþionatã.

„Am fost primiþi cu mult drag la Centrul

«Schi4Fun» de la Arena Platoº din staþiunea

Pãltiniº, unde coordonatorul centrului ºi alþi

instructori i-au învãþat pe copiii noºtri sã

schieze. Ne-am bucurat nespus de mult sã

vedem bucuria de pe chipurile copiilor care

au participat la aceastã activitate. Copiii au

primit din partea centrului o masã caldã, iar

costurile deplasãrii au fost suportate de

parohia noastrã”, ne-a spus pãrintele paroh

Marius Munteanu.

PAªTI, PAªTILE sau sãrbãtoarea anualã aînvierii Domnului — este cea mai de seamã dintrepraznicele împãrãteºti, în creºtinãtatea ortodoxã,„al praznicelor praznic, sãrbãtoarea sãrbãtorilor”(cum este numit în Canonul Paºtilor dinPenticostar), Din punct de vedere calendaristic,de sãrbãtoarea Paºtilor este legat tot ciclul mobilde sãrbãtori, al anului bisericesc (liturgic). Deaceastã datã e legatã ordinea (succesiunea) ºidenumirea duminicilor de peste an, cu evangheliileºi apostolele care se citesc la Liturghie în tot cursulanului. Importanþa acestei sãrbãtori i-o conferã ºiciclul de trei zile, cât se sãrbãtoreºte. CuvântulPaºti (folosit de obicei la forma de plural lat.Paschae), e de origine ebraicã (Pesah-trecere) ºiera folosit pentru sãrbãtoarea azimilor (Pascha)sãrbãtoare anualã în amintirea trecerii prin MareaRoºie, când s-au eliberat din robia egipteanã (Ieºire12, 27), la 14 Nisan (prima lunã plinã de dupãechinocþiul de primãvarã). Dupã unele pãreri,termenul Paºti, cât ºi sãrbãtoarea iudaicã Pascha,ar fi de origine egipteanã (în Ib. egipteanã Paºeh= trecere). În timpul robiei în Egipt se sãrbãtoarea.în valea Nilului, ziua echinocþiului de primãvarã,adicã a trecerii soarelui din emisfera australã încea borealã (nordic), ca zi a biruinþei luminii asupraîntunericului. Evreii au pãstrat denumirea ºiserbarea, dându-i însã un sens religios ºi naþional.Din lb. ebraicã, cuvântul a fost preluat de creºtini,fãrã a fi vreo legãturã, decât de nume, întresãrbãtoarea creºtinã a Paºtilor ºi vechea sãrbãtoareiudaicã. Trecerea cuvântului în vocabularul creºtins-ar explica prin faptul cã evenimentele istoricecomemorate în sãrbãtoarea creºtinã (patimile,moartea ºi Învierea Domnului) au coincis cuPaºtele evreilor din anul 33, fiind însã de la sineînþeles cã obiectul sau motivul Paºtelui creºtin estecu totul altul decât cel al evreilor, între cele douãserbãri nefiind altã legãturã decât cea decoincidenþã de nume. Paºtile constituie cea maiveche sãrbãtoare creºtinã. Împreunã cu Duminica,sãrbãtoarea sãptãmânalã a creºtinilor, sesãrbãtoreºte din epoca apostolicã. Numirea dePaºti s-a dat la început de primii creºtinicomemorãrii anuale a Cinei celei de Tainã, careavea loc în seara zilei de 13 Nisan, adicã în joiadinaintea Duminicii Învierii. Comemorarea constadintr-o masã ritualã care imita Cina ºi era însoþitãde slujba Sfintei Euharistii. Denumirea de „Paºti”a trecut însã la creºtini, de la comemorarea Cineila comemorarea morþii Domnului. Mielul care erajertfit ºi mâncat la masa pascalã a evreilor (înamintirea mielului pascal din ultima noapte a robieidin Egipt, când Moise i-a trecut Marea Roºie ºi i-aeliberat), era considerat ca imagine saupreînchipuire a Mântuitorului, Care S-a jertfit caun miel, pentru rãscumpãrarea pãcatelor noastre(Isaia 53, 7; Ioan 1, 29 s.a.). În sensul acesta (de

Aceste rituri au fost creºtinate ºi umplute desemnificaþie teologicã creºtinã. Riturile deprimãvarã sunt la originea ouãlor de Paºti, spuncercetãtorii.

Relaþia omului cu oul este una imemorialã.Astfel, un proverb latin spunea: Omne vivum exovo („Orice viaþã provine dintr-un ou”). Logodnadintre ou ºi religie este prezentã în toatã istoriaumanitãþii: din India pânã în Polinezia, din Iran înGrecia, din vechea Fenicie pânã în America de Sud,mituri ale oului primordial vorbesc despre crearea

EleEleEleEleElevi din Pvi din Pvi din Pvi din Pvi din Parararararohia Marohia Marohia Marohia Marohia Marpod aupod aupod aupod aupod auparparparparparticipat la curticipat la curticipat la curticipat la curticipat la cursuri de schisuri de schisuri de schisuri de schisuri de schi

Educaþie ºi filantropieActivitãþi similare vor avea loc ºi în

perioada urmãtoare, dacã vremea va permitedeplasarea pânã la staþiunea Pãltiniº.

Parohia Marpod ºi ªcoala Gimnazialã dinsatul sibian ºi-au propus sã implice cât maimulþi copii din comunitate în astfel deactivitãþi extraºcolare. De asemenea, celedouã instituþii colaboreazã ºi în alte activitãþieducative ºi catehetice pentru tinerii din sat.În primãvara anului trecut, spre exemplu,elevii din sat au vizitat împreunã cu preotulparoh ºi cadrele didactice bãtrânii de laCãminul de Vârstnici din Marpod. Copiii aupregãtit pentru aceastã vizitã un momentartistic ºi le-au oferit bãtrânilor mãrþiºoare ºifelicitãri.

Activitãþile de acest gen aduc bucurie însufletele copiilor, dar ºi în cele ale noastre.Prin demararea unor astfel de acþiuni pot sãafirm cã omul se împlineºte ºi-ºi aflã sensulexistenþei sale. Mulþumim BunuluiDumnezeu ºi tuturor celor care s-au implicatîn oferirea unor astfel de bucurii copiilornoºtri!

Pr. Munteanu Marius,Parohia Marpod

Învierea Domnului –Sfintele Paºti

jertfã) e întrebuinþat cuvântul Paºte la Sf. ApostolPavel; „Cãci Paºtile nostru(� � � — to pasha imon)Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Corinteni 5,7).Comemorarea anualã a Cinei stã deci la origineasãrbãtorii creºtine a Paºtilor. Reglementându-sedurata Postului Paºtelui, a fost mutatãcomemorarea Cinei din noaptea de 13 Nisan, adicãdin Joia dinaintea Învierii ºi s-a hotãrât ca sã sefacã în noaptea de sâmbãtã, spre a nu se întrerupePostul prin mesele rituale din seara Joii Patimilor.Paºtele însemna deci, la primii creºtini,comemorarea anualã a celor trei momente din viaþaMântuitorului: Cina, Patimile ºi Învierea. Cu timpulînsã înþelesul cuvântului Paºti s-a restrâns numaila sãrbãtoarea Învierii, aºa cum îl înþelegem noiastãzi. Întrucât în Biserica veche au existatneînþelegeri privind data serbãrii Paºtelui ºi pentrua le curma, Sfinþii Pãrinþi au hotãrât, în cadrulSinodului I Ecumenic, ca Paºtele sã se serbezede toatã creºtinãtatea numai Duminica ºi aceastasã fie în prima Duminicã cu lunã plinã, dupãechinocþiul de primãvarã. Dacã însã prima lunãplinã (14 Nisan) de dupã echinocþiul de primãvarã(21 martie) cade duminica, atunci se va serba înduminica urmãtoare, pentru a nu corespunde cuPaºtele evreilor, care se serba totdeauna la 14Nisan. Data Paºtilor poate varia într-un intervalde 35 de zile (între 22 martie-25 aprilie). Pentruaceasta s-au stabilit, încã din sec. III, tabele cudata Paºtilor (numite Pascalii), pe mai mulþi ani.Dar din cauzã cã nu toatã lumea creºtinã foloseºteacelaºi calendar bisericesc (unii încã mai folosesccalendarul iulian, adicã vechiul calendarneîndreptat - stil vechi - alþii pe cel gregorian,îndreptat încã din 1582, deci stilul nou - în Apus ºio parte din Rãsãrit (printre care ºi România) s-ahotãrât ca în toatã Biserica Ortodoxã (indiferentce calendar urmeazã), Paºtele sã fie serbat laaceeaºi datã, ºi anume dupã Pascalia stilului vechi.Aceastã hotãrâre s-a luat în 1927 ºi a fost întãritãde Consfãtuirea interortodoxä de la Moscova, diniulie 1948.

Privitor la modul sãrbãtoririi Paºtilor, cea maimare sãrbãtoare creºtinã, ea era ºi este privitã cao zi de bucurie (bucuria Învierii Domnului), mareleeveniment din istoria mântuirii noastre, care stãla temelia credinþei ºi a Bisericii creºtine (ICorinteni 15, 14). Tradiþii: creºtinii vopsesc ouãroºii, pregãtesc miel ºi cozonac, iar sãrbãtoareaþine trei zile. La evrei þine 8 zile, ºi ei mãnâncãpascã în loc de pâine, adicã un fel de azimã în foisubþiri ºi uscate (pâine nedospitã).

Sursa: Pr. Prof. Ene Braniºte, Prof.Ecaterina Braniºte, „Dicþionar de cunoºtinþereligioase”, Editura „Andreiana”, Sibiu, 2010.

(http://www.mitropolia-ardealului.ro/invierea-domnului-sfintele-pasti)

Originea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi trOriginea ºi tradiþiile oului de Padiþiile oului de Padiþiile oului de Padiþiile oului de Padiþiile oului de Paºtiaºtiaºtiaºtiaºtilumii dintr-un ou. Aºa cã în toate culturile oul estesimbolul vieþii. De asemenea, conceptul cã oriceviaþã a luat fiinþã dintr-un ou este un conceptfundamental al biologiei moderne.

În ciuda unor alegaþii cum cã ouãle de Paºtiau fost simboluri pãgâne, nu existã nici o evidenþãsolidã pentru aceasta. De fiecare datã cândcercetãtorii erau ignoranþi cu privire la originileunei practici, ca un numitor comun, spuneau cãsunt simboluri pãgâne. În secolul al XVIII-lea, JakobGrimm a fãcut o conexiune între ouãle de Paºti ºi

o zeiþã numitã Ostara, cu o versiune germanãnumitã Eostre.

În Seder-ul pascal iudaic, un ou fiert ºi sãratsimbolizeazã viaþa nouã ºi sacrificiul de Paºti oferitla Templul din Ierusalim. Vechii perºi pictau ouãlepentru Nowrooz, celebrarea Noului An care avealoc la Echinocþiul de Primãvarã.

În vremurile creºtine oul este simbolul vieþiiºi existau festivaluri de fertilitate în care ouãle erauinterzise în timpul postului, pentru cã viaþa pulsaîn ele. Multe sunt tradiþiile din jurul ouãlor dePaºti. În Europa un ou era spânzurat pe pomul deAnul Nou. Era vorba de celebrarea forþeiregenerative a naturii. Ouãle fierte în Vinerea Marese credea în Europa Occidentalã cã vor naºtediamante, dupã o sutã de ani.

Tradiþia ortodoxã imemorialã vorbeºte deSfânta Maria Magdalena plângând la picioareleCrucii lui Hristos, iar Sângele Lui înroºind ouãlepuse sub Cruce. O altã tradiþie prezentã în multiplelocuri vorbeºte de faptul cã Sfânta Maria a mers laîmpãratul roman ºi l-a salutat cu: „Hristos a înviat!”.

Împãratul a zis, privind la un ou de pe masa sa:„Hristos nu a înviat aºa cum acest ou nu este roºu”.În clipa când a zis aceste cuvinte, oul s-a înroºit închip minunat. Roºul simbolizeazã aºadar Sângelelui Hristos care dã viaþã lumii. Oul însuºi estesimbolul învierii, cãci în somnul sãu se naºte onouã viaþã.

Un fel de mâncare numit hornazo servit dePaºti consistã din ouã fierte cu mai multecondimente. În Anglia de Nord, de Paºti, se joacãun joc tradiþional, participanþii ciocnind ouã fierte.Acest ritual existã ºi la români, cu expresia: Hristosa înviat! Adevãrat a înviat!, toate ouãle sparte fiind„predate” posesorului oului roºu „învingãtor”.Dacã în România, câºtigãtorul ia toate ouãle, înAnglia, cel care pierde trebuie sã mãnânce oul.De asemenea, sunt celebre ouãle Fabergé de laCurtea Imperialã Rusã, decorate cu diamante,rubine ºi alte pietre preþioase.

(https://doxologia.ro/viat a -biserici i/documentar/originea-traditiile-oului-de-pasti)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I E

ANI DE ALTÃDATÃDorina Moldovan

Ghiozdanul cu curele peticit,De ani ºi vremi, de timpuri prãfuit,Stiloul cu peniþa argintatã,Vorbesc de un trecutDe altãdatã.

Ploua cu bulbuciÎn vremuri vechi, atunci.Din cer lacrimi mari picurauÞãrâna o strãpungeauStropii calzi croiau râuPe deal în jos curgea un brâu.

Þãrâna caldãStropii mari o despuia,Îi înghiþea,În adânc i-ascundea.

Aºa era de mult, cândvaÎn copilãria mea.

Miros ºi azi uda þãrânã,Pe uliþa din sat bãtrânã.Pe drumul prãfuit de þarã,În dimineþi ºi seri de varã.

Desculþi frãmântam þãrâna udã.Las scris, la cei ce vor s-audã!Fugind, cãlcam þãrâna caldã,În veri fierbinþi, cândva, odatã.

BRICEAGULDoina Pavel Barbu

Întotdeauna se desprimãvãra într-o joi...Miercuri seara umblam prin grãdinã ºi simþeam în tãlpi cum apa se ascunde sub tentativa

de iarbã ºi cã mâine vine primãvara, ca o religie. Pe copilul din mine nu îl întreba nimeni,nimic, niciodatã. El hãlãduia dupã iluzii, prin anotimpuri. ªi aºtepta mut sã îl vadã cineva pedinãuntrul sãu.

Azi e joi ºi e primãvarã, îmi ziceam.Pe vale, femeile cu pânzele la înãlbit, întinse pe iarbã sau pe pãpãdii viclene, (nici astãzi

nu ºtiu bine,), eu, cu briceagul bunicului în buzunar, aproape, spre Hârtibaci.E joi, e primãvarã ºi plec la fluiere, adicã sã îmi fac un fluier. Din ramurã de salcie. ªtiu,

cã toþi copiii de pe la noi, sã fac asta. Cum sã tai gãurile. Sã sune albastru, ca o frunzã decarpen, legãnatã. Tai, rãsucesc scoarþa umflatã de sevã, privesc de aproape locurile unde voiînþepa... fac gãuri rotunde, egale, rãsucesc uºor sã nu se rupã... briceagul Moºului meu, furatdin lãcriþã, cã acolo se þinea briceagul ãsta adus de pe front.

Mã aºez pe iarbã, simt gâze roind prin memorie, cu grijã desprind fluierul alunecos ºi îiscot lemnuºul, închid ochii ºi suflu cu teamã... e bine, ºterg briceagul pe ºorþ, azi e joi ºi avenit primãvara, fatã dragã!

Ce lungã e amintirea aceea, ce departe fug acum spre atunci, chiar sunt pe luncã, cufluierele în mânã, cu briceagul ascuns ca o tainã, mã uit în calendarul minþii ºi e joi; ºi trecnepãsãtoare prin lunca de brânduºe, inegalabila mea luncã dintre Hârtibaci ºi drumul depiatrã. Între mine ºi amintirea asta a curs o viaþã de om, dar eu simt încã mustul ierbii deAcolo, din satul meu de departe ºi pipãie gândul meu fluierul copilãresc pe care îl încãrcãmcu sensuri, primãvara....

........................................Mã uit la tine cum mângâi briceagul acela, ca pe niºte coapse întretãiate de luminã, parcã

ai sculpta cu miºcãri de fum, ceva, poate un suflet, poate o peºterã de timp, poate o rãspântieîntre bine ºi rãu. ªi îmi aduc aminte cã e important sã nu crestezi în locuri în care doare. Cãatunci nu vei auzi, ever, un cântec mirabil, de frunzã de carpen,... mesteacãnul suna aºa cumþi-am spus ºi tu ºtii, dar carpenul cântã filigranat cu interludii bezmetice iar tu, - tu - ai grijã,când mai umbli printre amintirile mele, sã nu calci pe Dumnezeu... va veni într-o joi, poateodatã cu umbra bunicului meu.

Cugetãrile lui Gyuri -Singurãtatea

- Ce paradox! Deºi singurãtatea nu existãcu adevãrat, cu toþii ne plângem de ea sau, înfuncþie de stare o cãutãm

- În singurãtate omul se descoperã pesine ºi îi descoperã pe ceilalþi.

- În singurãtate auzi ºi vezi tot ceea cealtfel nu poþi auzi ºi vedea.

- În singurãtate înveþi rugãciunea ºimeditaþia care îþi aratã cã ea, singurãtatea nuexistã.

- Poþi fi singur în mulþime sau toþi însingurãtate.

- În lume nu existã singurãtatea. Doarsepararea care ºopteºte acest cuvânt.

- Adevãrata singurãtate e apanajul luiDumnezeu.

Marinescu Victoria 01 apr 90 de ani IlimbavVlad Maria 01 apr 89 de ani MihãileniDorobanþ Elena 01 apr 81 de ani RetiºNica Maria 02 apr 86 de ani BrãdeniMiruþ Mihai 03 apr 87 de ani RetiºGalici Marioara 05 apr 86 de ani VãrdVasiu Iosif 05 apr 81 de ani BeneºtiNistor Maria 06 apr 84 de ani ªalcãuOþetea Zosim 06 apr 83 de ani RetiºBaboº Paraschiva 06 apr 81 de ani MarpodGalea Alexandru 10 apr 83 de ani MarpodJurca Mihai 12 apr 88 de ani MihãileniÞichindelean Ioan 15 apr 81 de ani AlþînaStãnilã Letiþia 17 apr 87 de ani MihãileniFrãþilã Niculina 18 apr 82 de ani SãsãuºNiþu Ana 18 apr 80 de ani BrãdeniLemnaru Maria 20 apr 80 de ani BrãdeniArmenciu Maria 22 apr 87 de ani AlþînaCiulei Silvia 22 apr 83 de ani RetiºCalborean Ludovica-Ana 25 apr 80 de ani MovileAldea Anuþa 25 apr 82 de ani MarpodGherghel Melania 27 apr 92 de ani BruiuOþetea Ioan 28 apr 87 de ani RetiºTârnãveanu Eugenia 28 apr 83 de ani BrãdeniNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.

Celor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

(continuare)Feciorii se adunau la poarta unde era

ºezãtoarea, stãteau la poveºti un timp, pânãveneau toþi, apoi intrau în casã. Ei umblau dela o ºezãtoare la alta, fãrã altã treabã decât sãle încurce de la lucru: dãdeau foc caieruluide fuior (mai ales zgrebenilor), ca sã gate maiiute, încurcau firul tors, încercau sã le sãrute.În Retiº, bãieþii fãceau strajã din câlþi de lafatã, apoi întorceau palma, sã meargã ºperlaîn sus. Dar ce-ar fi fost ºezãtoarea fãrã ei? Omãmãligã nesãratã, searbãdã:

„ªãzãtoarea fãrã ficiori / Ca grãdina fãrãflori!”

Când intrau, feciorii îºi cãutau din priviridrãguþele, se aºezau pe laviþi ºi le luau pegenunchi. La fel procedau ºi ceilalþi, luaufetele pe genunchi, chiar dacã nu eraudrãguþele lor. În cele mai multe sate ni s-aspus cã feciorii se aºezau la stânga fetelor,adicã ºedeau sub furcã ºi depãnau hirele.Dupã ce mai torceau un timp, bãieþii scoteaufetele în tindã luându-le furcile, iar fetelemergeau dupã furci ºi le rãscumpãrau cu unsãrutat, cãci:

„Pentr-un pic de sãruta / Nici popa nu dãpãcat!”

Dacã fata nu ieºea dupã fus, feciorul îiînºira tortul de pe el pe parii gardului!

Când un fecior se strica cu fata, se puneasub furca alteia. Uneori femeile din ºezãtoarealor mergeau la cea a fetelor sã vadã sub furcilecui erau feciorii!

În Sãsãuº fetele se adunau în douãºezãtori, dupã târgul Nocrichului, în funcþiede cele douã laturi ale satului. Cele de pestevale îºi aveau gazda la Simionu Gheorii Popii,celelalte – în casa de la Ditu. Se tocmeau cugazda, care le þinea toatã iarna. Aceastaprimea 2-3 fuioare ºi 3-4 copuri de grâu de lafiecare fatã. Fetele aduceau gaz (petrol)pentru lampã, feciorii – lemne.

Când intrau în casã, avea loc urmãtoruldialog:

- Creascã ºãzãtoarea mare!- ªi cu tine, ºi mai mare!Se isca ceartã pentru locurile din

„chierve”, cele patru din fundu’ cãsii. Celemai bune erau considerate cele douã dinmijloc. Despre celelalte douã, laterale, sespunea aºa: despre cea care ºedea în stângacum intrã, se zicea cã „e cu mâna-n unghi”,despre cealaltã – cã „e cu genunchiu-n unghi”.De regulã, aºezatul se fãcea dupã bãtrâneþe:cele mai mari în fundul casei.

Fetele lucrau ºi cântau, glumeau,povesteau. Câte una era luatã în râs, cã nuºtia toarce:

- Tu Anã, mai poþi toarce?- Mai poci, tu, mai poci, ce-ai cu mine?- Am, cã tu ºi cu Leana numa’ hãclãniþi!

Nu mai ºtiþi toarce ori vi-i ruºâne? Nu v-aþisãturat de zgãmâit colþiºori?

Dupã un timp, „îºi fãceau de lucru” peacolo ºi ficiorii:

- Bunã sara, fetelor! Creascã-vãºãzãtoarea mare!

- Bunã sara, ficiori! Treceþi de la uºã mai

Muma mea, mumãIoan Gligor Stopiþã

Muma mea mumã, dulcea mea mumã,Þi-aud þipãtul mut al tãcerii din glieHai, nu te mai scãlda atât în humãCã s-a dospit aluatul de pitã ºi lichie

Vino, muma mea, hai odatã, ce faci?Cânþi în izvorul adânc cu apã receDe sub rãzorul cu îngeri preschimbaþi în maciCa sã-mi astâmpãr dorul pe acolo de-oi trece…

Te-ai ascuns sub ierburile linse de fiareSã nu-þi mai simt sãrutul cald pe obrazCe m-a fãcut din mic copil, om mareªi m-a-mbrãþiºat ºi m-a þinut la toate treaz.

Azi, mii de stele au cãzut în iarbãLacrimi mari, rotunde, s-au rostogolit peste mormântTu, mi-ai trecut un rece vânt prin barbãªi m-ai îmbrãþiºat cu aripi de pãmânt.

Mumã în toate, de toate m-ai iertatªi-ai pus câte-o fãrâmã din sufletul tãuÎn fiecarele lumii, în fiecarele meuªi m-ai oprit din zbor ºi salt necugetat.

Muma mea, mumã, dulcea mea mumãCandelã în suflet, în inimã cutumã.

ªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de fªezãtorile de feeeeettttte pe Ve pe Ve pe Ve pe Ve pe Valea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea HârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluiMircea Drãgan Noiºteþeanu

înãinte.Fetele strigau: „Treci, bãdiþã, de la uºã, /

Cã te muºc-o cãþeluºã! / Cãþeaua-i dupã cuptor/ ªi te muºcã de picior!”

„Treci, bãdiþã, dac-ai vint, / Nu mai stabuºuluit, / Ori mândruþa nu þ-o vint? / Treci ºifii de-ngãduialã, / Cã-þi va veni mâne sarã! /ªi stai cu-ngãduiala, / Cã þ-o veni joi sara!”

ªi la bãieþi era o rânduialã în Sãsãuº. Ceimici se aºezau în unghi, unul în poala celuilalt.Cei care vorbeau cu fete îºi puneau cãciula învârful furcii, semn cã e ocupat! Pe urmã puteasã se scoale de acolo, altul nu se mai aºeza.Când veneau, feciorii se puneau sub furcã ºifata juca numai cu cel de sub furcã. La unmoment dat, se stingea lampa ºi feciorul aflatsub furcã sãruta fata! Dupã ora 21, bãieþii nule mai lãsau pe fete sã toarcã. Le dãdeau fusuljos, apoi îl ridicau ºi fata trebuia sã-i dea unsãrut, chiar dacã nu-i plãcea de el!

Uneori veneau lãtureni, adicã feciori dinlaturea cealaltã sau din Chirpãr, Fofeldea oriIlimbav. În ia-sarã ne hin lãtureni – ziceaufetele ºi strigau: „Ninge, Doamne, prin coceni/ Sã ne hie lãtureni!/

Ninge, Doamne, cocenii / Sã hielãturenii!

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Dalia-Emilia ªtefan. Este elevã în clasaa XI-a A, specializarea ªtiinþe. Nãscutã la 4 iulie2000, Dalia iubeºte muzica popularã, dansurileºi tradiþiile de pe Valea Hârtibaciului. Face partedin Ansamblul Folcloric „Cununa”, condus dedomnul prof. Ioan Sârbu, director al Casei deCulturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita. Împreunãcu colegii ei din Ansamblul „Cununa” aparticipat la Competiþia Naþionalã „Românii autalent”, în etapele finale. Dar Dalia iubeºte ºicartea. Este printre elevii fruntaºi ai ColegiuluiTehnic „A. T. Laurian” Agnita. A participat, decurând, la faza judeþeanã (organizatã la Sibiu) aConcursului Naþional de Matematicã Aplicatã„A. Haimovici”, specializarea ªtiinþe, subcoordonarea doamnei profesor MargaretaVecerzan. Rezultatul ei, locul 6, este orecunoaºtere la nivel judeþean a valorii pe careo are. ªi cu siguranþã cã vor mai veni rezultateºi mai bune, având în vedere faptul cã Dalia îºidoreºte sã urmeze Facultatea de Inginerie, îndomeniul Ingineria Sistemelor Multimedia. ªinu ne oprim aici. Sãptãmâna trecutã, lasimularea examenului de Bacalaureat, Dalia aobþinut o performanþã remarcabilã: 10 la probade Limba ºi Literatura Românã (cu siguranþãva fi un inginer iubitor de culturã ºi literaturã!)ºi 9,80 la proba de Matematicã. Având în vederecã vorbim de o simulare a examenului naþional,când majoritatea elevilor trateazã cusuperficialitate momentul, performanþa este ºimai notabilã, fiindcã dovedeºte o seriozitateaparte, dar ºi o preocupare constantã pentruautodepãºire. Serioasã, dar ºi extrem demodestã, Dalia a spus despre rezultatul sãu laRomânã doar o singurã propoziþie: „A fost foarteuºor, doamna profesoarã!” Da. Este adevãrat.Întotdeauna este uºor când eºti bine pregãtit,când ai talent, când înveþi ºi când îþi pasã cuadevãrat de viitorul tãu. Sã ai multe reuºitefrumoase pe viitor, Dalia, ºi sã repeþi isprava!A lua 10, sã ºtii însã, nu este deloc uºor...

Marco Nicula. Un elev deosebit pe careorice profesor ºi l-ar dori. Cu atât mai mult cândel este ºi talentat ºi cuminte ºi aºezat, cumpãnit,modest. Marco este acel elev din clasa a VIII-aA, care îþi dã sentimentul de liniºte interioarã,de bucurie, de siguranþã. Performanþele luiMarco sunt uimitoare, mai ales la literaturã,unde, de patru ani, obþine premii la Concursurinaþionale, regionale sau judeþene. De curând a

Se întâmplã la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” AgnitaElevi de nota 10

participat la faza judeþeanã a Olimpiadei deLimba ºi Literatura Românã, unde a obþinut 101puncte, s-a clasat de ori pe locul I (cu 95 puncteºi 100 de puncte) la cele douã etape aleConcursului Naþional Comper la Limba ºiliteratura românã ºi a câºtigat Premiul al II-leaºi medalia de argint la Concursul Naþional dePoezie „Ocrotiþi de Eminescu” de la Blaj. Estepasionat de domenii umaniste, înafarã deliteraturã, având preocupãri de religie, picturã,limbi strãine. El picteazã însã foarte binecuvinte, aºa cã iatã o parte din palmaresuldeosebit pe care-l are la doar cei 15 ani ai sãi,împliniþi de curând, în 6 martie 2018: ConcursulNaþional „Ion Creangã”, ediþia a XII-a, înscrisîn Calendarul Concursurilor Naþionale ªcolareorganizat de Ministerul Educaþiei Naþionale,mai 2017, Brãila, Premiul al III-lea la secþiuneaPoezie – Gimnaziu; Concursul Regional„Scrisori de Mai”, concurs interdisciplinar decreaþie plasticã ºi literarã, Bistriþa 2017,Premiul I; Concursul Regional „OdãPrimãverii”, organizat de Colegiul Tehnic „A.T. Laurian” Agnita, ediþia a V-a, martie 2017,Premiul I la secþiunea Creaþie literarã;Concursul Naþional „Laudã seminþelor celor defaþã ºi-n veci tuturor”, organizat în cadrulFestivalului Internaþional „Lucian Blaga” Sebeº,2017, Menþiune; Festivalul Naþional de Creaþieºi Interpretare „Ana Blandiana”, ediþia a VI-a,Brãila, Menþiune la secþiunea Poezie –Gimnaziu; Concurs naþional de creaþie ºi criticãliterarã „O. Goga sau ecoul cântecului pãtimiriinoastre în mileniul III”, organizat de ColegiulNaþional „O. Goga” Sibiu, Premiul SecþiuneaLiricã; Concursul Naþional de Creaþie„Amândoi în aburul pâinii”, Tg. Mureº, 1 martie2017, Premiul I la secþiunea Poezie – Gimnaziu;Concursul Naþional de Poezie „Ocrotiþi deEminescu”, Blaj, 28 ianuarie 2017, Premiul Ila secþiunea creaþie (gimnaziu); Olimpiada deLimba ºi Literatura Românã, etapa localã, 2016,Premiul al II-lea; Concursul Naþional deCompetenþã ºi Performanþã COMPER, înscrisîn Concursurile Naþionale ale MENCª, etapajudeþeanã 2017, Premiul al III-lea la Limba ºiLiteratura Românã; Concursul Judeþean înscrisîn CAEJ Sibiu, „Culturã ºi tradiþie în murmurde colinde”, decembrie 2016 - Premiul l cutrofeu la secþiunea creaþie; Concursul zonal deCreaþie Artisticã „Florile Hârtibaciului”, mai2016, Menþiune la secþiunea creaþie; ConcursulRegional de Creaþie Artisticã „Odã primãverii”,înscris în CAER Sibiu 2016, Premiul l la creaþie;Concursul Naþional „Culturã ºi spiritualitate”,etapa judeþeanã, 2016; Concursul Naþional deCompetenþã ºi Performanþã COMPER, înscrisîn Concursurile Naþionale ale MENCª, etapajudeþeanã 2016, Premiul al ll-lea la Limba ºiLiteratura Românã; Concursul Naþional„Octavian Goga sau ecoul pãtimirii noastre”,înscris în CAEN, ed. a VII-a, Sibiu 2016 -participare la creaþie; Concursul Naþional deCreaþie Artisticã „Amândoi în aburul pâinii”, Tg.Mureº, martie 2016 - Premiul al II-lea lacreaþie; Olimpiada de Limba ºi LiteraturaRomânã, etapa localã, 2016, Premiul al III-lea;Concursul Naþional de Poezie „Ocrotiþi deEminescu”, Blaj, ianuarie 2016, Premiul al II-lea la secþiunea creaþie (gimnaziu); Concursul

Naþional de Poezie „Ocrotiþi de Eminescu”, Blaj2015, Premiul al II-lea la secþiunea creaþie,poeme în prozã; Concursul Naþional de Creaþieºi Interpretare „Ana Blandiana”, ediþia a IV-a,Brãila, mai 2015, participare la creaþie;Concursul zonal de Creaþie Artisticã „ImnEminescului”, Agnita 2015, Premiul l lasecþiunea recitare.

Georgiana-Daniela Muntean. Dupãcalificarea la etapa naþionalã a Olimpiadei deLimba ºi Literatura Românã ºi obþinerea loculuiI ºi a medaliei de aur la Concursul Naþional dePoezie „Ocrotiþi de Eminescu” (jurizat dedoamna Irina Petraº, preºedinta Filialei Cluj aUniunii Scriitorilor, absolventã a liceului dinAgnita, Cetãþean de Onoare al oraºului Agnita),este firesc pentru cititori sã afle cine este acestcopil excepþional care învaþã la Colegiul dinAgnita. Georgiana va împlini peste câteva zilevârsta de 15 ani. S-a nãscut în Merghindeal, la6 aprilie 2003. Este pasionatã de poezie,muzicã, desen, teatru, literaturã, dar ºi deºtiinþe (fizicã, matematicã). Iubeºte natura,florile, simfonia cuvintelor. Palmaresul ei esteimpresionant: Concursul Naþional „Comper –Competenþã ºi Performanþã La Limba Românãºi Matematicã”, etapa naþionalã, Premiul I laLimba ºi literatura românã; Concursul Regional„Scrisori de Mai”, concurs interdisciplinar decreaþie plasticã ºi literarã, Bistriþa 2017,Premiul al III-lea la Secþiunea Creaþie literarã;Concursul Interjudeþean „File din Poveste”,Ploieºti 2017, Premiul al III-lea la SecþiuneaCreaþie literarã; Concursul Regional ODÃPRIMÃVERII, organizat de Colegiul Tehnic „A.T. Laurian” Agnita, ediþia a V-a, martie 2017,Premiul al II-lea la secþiunea Recitare, Premiulal III-lea la Secþiunea Creaþie; Concurs naþionalde creaþie ºi criticã literarã „O. Goga sau ecoulcântecului pãtimirii noastre în mileniul III”,organizat de Colegiul Naþional „O. Goga” Sibiu,Premiul Secþiunea Epicã; Festivalul-ConcursRegional „CDIdei în cãrþi”, Sibiu, etaparegionalã, Premiul I; Concursul Naþional„Ocrotiþi de Eminescu”, ianuarie 2017, Blaj,ediþia a XVII-a, Premiul I la secþiunea Creaþie,Premiul al III-lea la secþiunea Recitare;Olimpiada de Limbã, Comunicare ºi LiteraturaRomânã - Etapa judeþeanã, Sibiu 4 martie 2017,locul VI; Olimpiada de Limba ºi LiteraturaRomânã - Etapa localã, 18.02.2017 – PremiulI, calificare la etapa judeþeanã; Olimpiada deFizicã, etapa judeþeanã, februarie 2017;Concursul Judeþean înscris în CAEJ Sibiu,„Culturã ºi tradiþii în murmur de colinde”,decembrie 2016 – Premiul al II-lea la creaþie;Concursul Naþional de Creaþie Literarã ,,IonCreanga” Brãila, concurs înscris în CalendarulMENCª, ed. a XI-a, aprilie 2016 – Premiul I lasecþiunea Prozã scurtã; Concursul Zonal de

Creaþie Artisticã „Florile Hârtibaciului”, mai2016 – Premiul I la secþiunea Recitare ºiPremiul I la secþiunea Creaþie; ConcursulNaþional de Competenþã ºi Performanþã pentruelevi COMPER, faza judeþeanã – Premiul alII-lea la Limba ºi literatura românã; ConcursulNaþional „Octavian Goga sau ecoul pãtimiriinoastre” înscris în CAEN, ediþia a VII-a, Sibiu,aprilie 2016 – participare la creaþie; ConcursulRegional „Odã primãverii” înscris în CAER,aprilie 2016 – Premiul I la secþiunea Recitaredin lirica englezã ºi Premiul al II-lea la creaþie– poezie; Concursul Naþional de CreaþieArtisticã „Amândoi, în aburul pâinii”, ediþia aXII-a, Tg. Mureº, martie 2016 – Premiul al III-lea; Olimpiada de Limbã, Comunicare ºiLiteratura Românã - Etapa judeþeanã, Sibiu 21februarie 2016, participare; Olimpiada de Limbaºi Literatura Românã - Etapa localã, 06.02.2016– Premiul I, calificare la etapa judeþeanã;Concursul Naþional de Poezie ,,Ocrotiþi deEminescu” Blaj, ianuarie 2016 – Menþiune ºiPremiul Special al Juriului la secþiuneacreaþie; Concursul Judeþean de Creaþie Artisticã„Odã primãverii” înscris în CAEJ Sibiu, aprilie2015 – Premiul al II-lea la secþiunea Creaþieºi Premiul al III-lea la secþiunea Picturã;Concursul Naþional de Poezie ,,Ocrotiþi deEminescu” Blaj, ianuarie 2015 – Premiul al III-lea la secþiunea creaþie, poeme în prozã.

Felicitãri, copii minunaþi, multe reuºitefrumoase în continuare!Prof. dr. Maria-Daniela Pãnãzan Lörinczi