GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 43, DECEMBRIE 2009APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 2

- pag. 5 - 6

ORTODOXIA Pe ValeaHârtibaciului

- pag. 8

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 4

Picturã de Lucia Nica

- pag. 7

- pag. 7

De la Poli\ie … - pag. 2

- pag. 4

- pag. 4

Le doresc tuturor hârtibãcenilor, ca minunataSãrbãtoare a Crãciunului, colindele ºi datinilestrãmoºeºti sã-i gãseascã, la ceas de bucurie alãturi decei dragi!

Anul care a trecut a fost un an tumultos, plin deprovocãri care ne-a cerut sacrificii. Cred cã acum, lacumpãna dintre ani e bine sã ridicãm capul ºi sã privimînapoi cu iertare, înainte cu speranþã ºi în sus curecunoºtinþã!

Le urez tuturor ca în noul an, gândurile bune ºicurate sã-i însoþeascã pretutindeni sã-i uneascã într-unefort comun, iar fericirea ºi succesul sã le fie mereualãturi!

Sãrbãtori fericite

URARE

REDACÞIA „GAZETEIHÂRTIBACIULUI”

LE UREAZÃ TUTURORCOLABORATORILOR

ªI CITITORILOR„SÃRBÃTORI FERICITEªI UN AN NOU PLIN DE

BUCURII”

Cu prilejul sfintelor sãrbãtori aleNaºterii Domnului nostru Iisus Hristos,Anului Nou ºi Botezului Domnuluiadresez tuturor credincioºilorProtopopiatului Agnita, cucernicilorfraþi preoþi ºi tuturor cetãþenilor caldeºi sincere urãri de pace, sãnãtate ºifericire, iar ajutorul lui Dumnezeu sãvã fie alãturi în tot lucrul bun ºifolositor.

La mulþi ani!Pr. Ioan Jurca (Protopop Agnita)

Preºedintele asociaþiei „Valea Hârtibaciului” Radu Marius Curcean

MESAJ DE SFINTELE S{RB{TORI

Cr[ciunul `i colindatul

pe Valea Hârtibaciului

AU VENIT COLIND{TORIAgnita

AGNITA

BAZARUL DE CR{CIUN

CONCURS DE POEZIE PATRIOTIC{

ÎN POLONIA N-A FOST

SCHIMB DE EXPERIEN|{

„PREVENIREA DISTRUGERIIP{M}NTULUI”

- pag. 4

Colinde culesde I. Coci`iu

CR{CIUNUL ~I

CR{CIUNEASA

URARE DE CR{CIUN

PUBLICITATE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

Deºi alegerile au trecut ºi Preºedintele þãriia fost ales, ecourile campaniei electorale ºi alezilelor de vot se mai fac încã simþite. Uneledintre sesizãrile primite de poliþiºti au fostreale, multe nu s-au confirmat, dar prezenþapoliþiºtilor la faþa locului ºi verificarea celorsesizate a fost obligatorie.

În cadrul primului tur de scrutin, în datade 22.11.2009, pe raza comunei Nocrich deexemplu, la Fofeldea, un membru din comisiasecþiei de votare a sesizat faptul cã numiþii I.A.ºi A.I. din Nocrich îndeamnã oamenii ca dupãce îºi exercitã dreptul de vot sã consume alcoolîn gospodãria numitului S.G. din Fofeldea.Echipa de poliþiºti sositã la faþa locului a constatcã cele sesizate nu se confirmã, la domiciliulnumitului S.G. aflându-se doar acesta ºi soþia.S-a confirmat însã, o sesizare venitã din Ghijasade Sus unde s-a constatat cã numitul I.D. de 43de ani din Ghijasa de Sus a propus unui alegãtoro sumã de bani dacã acesta vota în favoarea unuianume candidat. Urmare a audierii numituluiI.D. precum ºi a numitei S.E., tot din Ghijasade Sus, s-a dispus deschiderea unui dosar penalpe numele celor doi.

Pe perioada campaniei electorale dintreprimul ºi al doilea tur de scrutin, s-a primit osesizare cum cã în satul Retiº comuna Brãdeni,ar fi fost rupt un afiº electoral aplicat pe unstâlp electric. Echipa care s-a deplasat lasesizare a constat cã afiºul incriminat era intact.Din verificãri a rezultat însã cã acesta a fostintr-adevãr rupt ºi ulterior înlocuit. Persoaneicare a rupt afiºul, B.G. de 55 de ani din Retiº, i-a fost aplicat un avertisment contravenþionalconform Legii 370/2004.

Al doilea tur de scrutin nu a vrut sã se lasemai prejos decât primul în ceea ce priveºteevenimentele. Astfel, în 06.12.2009, la Brãdeni,numitul M.I. de 30 de ani din Brãdeni a fostsurprins de membrii comisiei din secþia devotare în timp ce fotografia, cu ajutorultelefonului mobil, buletinul de vot pe careaplicase ºtampila - contrar prevederilor legale.Ca urmare a fost amendat contravenþional cu1.000 de lei conform art.26 lit. m din Legea370/2004. Tot în comuna Brãdeni, dar la Retiº,preºedintele comisiei din secþia de votare, laexpirarea termenului de solicitare a urneimobile ºi în urma verificãrii cererilorsolicitanþilor, a sesizat cã existã 22 de solicitãriavând adeverinþe medicale eliberate de acelaºimedic în data de 14.12.2009. Din verificãrileefectuate a rezultat cã: 10 persoane aveausolicitãrile fãcute de rude sau apropiaþi, 6persoane nici nu aveau cunoºtinþã de solicitareapentru urna mobilã fãcutã în numele lor iar 6persoane nu au putut fi audiate. Poliþia oraºuluiAgnita continuã cercetãrile în vederea stabiliriipersoanelor care au scris solicitãrile pentruurna mobilã.

Un eveniment deosebit, fãrã legãturã cualegerile, a avut loc în data de 02.12.2009 când,în Fetea, într-o cabanã locuitã de lucrãtorii uneicãrbunãrii, a fost descoperit corpul neînsufleþital unei persoane spânzurate cu un cabluelectric. Echipa operativã deplasatã la faþalocului a constatat cã este vorba de M.N. de 50de ani din Lupeni, lucrãtor la cãrbunãrie,persoanã cunoscutã cu tulburãri psihice ºiconsuma alcool cu regularitate. Nu s-auevidenþiat urme de violenþã ºi nu existãsuspiciuni de omor dar verdictul final îl va daLaboratorul de Medicinã Legalã în urmaautopsiei.

O bunicuþã de 69 de ani, B.M. din Retiº, i-a pus la lucru pe poliþiºtii Postului de PoliþieBrãdeni ºi pe cei ai Poliþiei oraºului Agnita.Nepotul acesteia a dat-o dispãrutã în dupãamiaza zilei de 26.11.2009 dupã ce aceastaplecase, în jurul orei 10 dimineaþa, în pãdure ºinu se întorsese. Poliþiºtii, ajutaþi de câþivalocuitori din Retiº, au gãsit-o a doua zi, la graniþadintre Retiº ºi Bãrcut de Braºov. Bunicuþa nuprezenta urme de violenþã ºi a declarat cã …s-a rãtãcit.

Pentru cã suntem la sfârºit de an, poliþiºtiide pe Valea Hîrtibaciului vã doresc SãrbãtoriFericite, un An Nou Fericit ºi mai bun decâtcel vechi, vã ureazã tradiþionalul

LA MULÞI ANI !

ºi vã reamintesc cã sunt …

Colindatul deschide ciclul celor 12 zile (dela Crãciun la Boboteazã) ale sãrbãtorilor deiarnã. Existã ºi colinde de Sf. Nicolae, de AnulNou, de Boboteazã ºi chiar de Paºti, darfenomenul propriu-zis al colindatului este legatde sãrbãtorirea Crãciunului.

Colindatul era o datinã strãvechereferitoare la întâmpinarea Anului Nou, ceamai mare sãrbãtoare a omului precreºtin.Biserica a integrat-o în cadrul creºtin alsãrbãtorii naºterii lui Isus. Din colindatulprecreºtin ne-a rãmas azi colindatul cu mãºti.

Pentru a organiza colindatul, feciorii seasociazã în cete. Scopul principal al ceteijunilor e de a-i iniþia în normele ºi valorilecomunitãþii, spre a le transmite, la rândul lor,generaþiilor urmãtoare. Tinerii învaþã cã auobligaþii sociale în viaþa satului. La ceatã ei seiniþiazã în cântece, joc, obiceiuri, spre a seintegra în colectivitatea sãteasca. Aici seînscrie colindatul întregului sat, cãci seconsiderã cã, în aceastã perioadã de tranziþiespre Noul An, omul poate influenþa (prinurarea cântatã a colindãtorilor) desfãºurareaciclului naturii. Tot la ceatã feciorii învaþã sãcoopereze ºi sã se subordoneze unei autoritãþi(conducãtorul cetei, tata de feciori).

Ceata organizeazã petrecerile tineretuluidin perioada sãrbãtorilor de iarnã. Feciorii ºifetele sunt acum împreunã la multe astfel deocazii ºi aºa se apropie unii de alþii, se încheagãnoile familii, „se aºeazã”, „intrã în rândul lumii”.

Ceata de colindãtori poartã feluritedenumiri:

- bute - în Vecerd, Ghijasa de Jos,Mihãileni, ªalcau, Ighiºul Vechi, Bârghiº, Apoº,Beneºti,Coveº, Agnita

- ceatã - în Bãrcut, Toarcla, Retiº, Netuº,Ruja, Vãrd, Noiºtat

- ceata junilor - Marpod- crâºma feciorilor - în Fofeldea- vecinãtate - în Peliºor- „ne bãgãm cu ficiorii” - în Sãsãuº, ChirpãrPrima grijã a feciorilor este sã-ºi aleagã

conducãtorii ºi gazda. În Retiº ºi Bãrcut toþicei aleºi se numeau tistii. Conducãtorul ceteitrebuie sã aibã armata fãcutã ºi se numeºteprimar (Vecerd), primar mare (Retiº), jude(Sãsãus, Peliºor, Fofeldea, Bãrcut, Chirpãr,Marpod, Nocrich, Þichindeal, Ruja, Vãrd,Netuº, Beneºti Ghijasa de Jos, Noiºtat), funogi(Ighiºul Vechi), vãtaf(Agnita). În unele sateexistã ºi un ajutor de jude, numit pârgar(Chirpãr, Nocrich, Þichindeal), subprimar(Coveº) , jude mic (Ruja, Noiºtat), primar mic(Retiº, Fofeldea). Cel care se ocupa deaprovizionarea cu bãuturã era crâºmarul(Vecerd, Peliºor, Bãrcuþ) sau paharnicul(Vecerd, Sãsãuº, Retiº, Chirpãr). El o ºidistribuia la petrecere. Gociul (Chirpãr) adunacolacii ºi carnea la colindat. În Peliºor aveaudoi pârgari ce duceau sacii cu darurile, numiþi„mãgãriþe” în Noiºtat. De mâncare se ocupabucãtarul (Retiº), sucaciul (Bãrcut, Coveº,Chirpãr). În Bârghiº ºi Apos erau aleºi doifeciori mai în vârstã, numiþi tisturi, cerãspundeau de mâncare ºi bãuturã.

Retiºenii ºi noiºteþenii mai alegeau unnotar ºi un casier (numit pârgar în Chirpãr),ce adunã banii strânºi de la fete ºi bãieþi. Doifeciori mai tineri, numiþi funoage în Bârghiº ºiApos, aveau în grijã organizarea jocului. ÎnChirpãr un fecior bun dansator, numitjudecãtor, avea ca sarcinã sã invite la joc fatarãmasã fãrã partener. Supravegheaîndeplinirea sarcinilor în ceatã pristavul(Nocrich, Þichindeal, Ghijasa de Jos) saucontrolorul (Retiº).

În vechime conducerea cetei era numitãde bãtrânii satului, apoi de preot, iar dupãînfiinþarea primãriilor româneºti pe la sfârºitulsecolului al XIX-lea, de primar. Astfel, pe la1890 primarul din Fofeldea strângea într-oduminicã tineretul în faþa primãriei ºi anunþa:„Ia ascultaþi cu toþii ! Am aflat de bine sãpunem în acest an jude mare pe (cutare). Sã-lascultaþi ºi sã vã purtaþi bine!” Mai târziu,feciorii ºi-au ales ei conducerea. De fapt, însecolul al XIX-lea, vechiul obicei al junilor, cuoriginea în riturile de iniþiere ale adolescenþilordin vremurile strãvechi, intra într-o fazãmodernã.

Numãrul feciorilor creºte, cãci satele s-au mãrit ºi iau fiinþã cetele. Fiind mulþi, numai pot trãi toþi la o gazdã ºi astfel apare adoua ceatã sau mai multe.

Ca reprezentanþi ai satului, în Chirpãr

erau aleºi doi taþi., oameni mai în vârstã, cumult prestigiu, care vegheau ºi rãspundeau deordinea ºi disciplina tinerilor din ceatã. ÎnBãrcut preotul era informat obligatoriu dealegerea fãcutã de feciori ºi, la rândul lui,anunþa în bisericã. Un bãrbat însurat era „tata”feciorilor în Retiº ºi avea grijã de ei peste an.Spre exemplu, duminica seara, când trãgea devecernie, el spunea celor de la joc: „gata!” ºitoþi mergeau la bisericã! În Sãsãuº primãrianumea o fatã de frunte. sã fie judeceasã. A douazi de Crãciun, dupã slujbã, judele, paharniculºi gociul mergeau cu o „fele”(sticlã de 0,5 l) derachiu la ea ºi o cereau ca judeceasã. O luau simergeau cu ea la gazdã ºi petreceau.

Ceata se organiza la lãsarea postului(Vecerd, Retiº, Marpod) sau dupã Sf. Nicolae(Sãsãuº), oricum în intervalul 15 noiembrie -Ajunul Crãciunului.

Bãieþii intrau în ceatã în general laterminarea ºcolii, pragul inferior fiind 15 aniºi rãmâneau pânã la cãsãtorie. În Ighiºu Vechinumai cei cu armata fãcutã fãceau parte dinceatã.

Numãrul cetelor dintr-un sat e variabil.Obiºnuit se alcãtuia o singurã ceatã (Chirpãr),dar se fãceau ºi 2-3 (Fofeldea, Bârghis, IghiºulVechi, Peliºor, Sãsãuº), ba chiar 4 (Ghijasa deJos).

Foarte importantã era alegerea gazdei,cãci acolo învãþau colindele, acolo depozitauvinul ºi alimentele ºi tot acolo petreceau laCrãciun, Anul Nou ºi Boboteazã. În Chirpãr,Coveº se prefera o casã mare, situatã în centrulsatului, ai cãrei proprietari se bucurau deautoritate în sat. Dacã judele dispune decondiþiile necesare, gazda se organizeazã încasa familiei lui. Gazda primeºte în schimb dela feciori un car cu lemne, colaci sau chiar bani.Tistiile din Retiº fãceau cerere la preturã ca sãse poatã bãga la o gazdã, aleasã dintre fruntaºiisatului ºi cu copii mai puþini. În Vecerd gazdanu era fixã: ori la un fecior, ori la oricine dispus,cãruia îi aduceau un car de lemne. În Bãrcutduceau lemne ºi la bisericã.

Repetarea colindelor se fãcea la gazdã, înmajoritatea satelor, la primarul cetei în Retiº,la casa judelui în Brãdeni sau pe rând, la fiecarecasã a membrilor cetei.

Cu douã zile înaintea Crãciunului, fecioriidin Bârghiº, Peliºor mergeau prin sat dupãvarzã, pe care o duceau la gazdã, unde se fãceamâncare. Fetele din Peliºor duceau hencleºe(lichie). Vinul era adus de feciori cu cãruþa, înbute, cel mai adesea de pe Valea Târnavelor.În Chirpãr grupul de feciori era însoþit de tatafeciorilor. Caii ºi cãruþa erau împodobiþi cupanglici colorate ºi flori. Când strãbãteau satul,la dus ºi la întors, feciorii chiuiau ºi cântau.

La aceastã manifestare participa tot satul,întreaga obºte, fie primind colindãtori, fiecolindând. Dupã un an de muncã, de sãrbãtoriviaþa oamenilor cunoºtea o adevãratãdescãtuºare spiritualã. Se colinda în tot satul,cãci la baza obiceiului stã acest principiu pecare se întemeiazã rânduiala convieþuirii ºi asolidaritãþii colective din satele noastre: toþipentru unul ºi unul pentru toþi. Prin venirea„lãturenilor” (de exemplu, din Movile în Retiº)se ajunge la coeziunea intrazonalã. Cãci parteanu existã în sine, în afara întregului.

În Ardeal colindatul aproape se confundãcu Crãciunul. Pe Valea Hârtibaciului se maicolinda ºi de Anul Nou, de exemplu în Chirpãr,Retiº. Se cânta colinda numitã „a zorilor”, cãciacest tip de colindat se desfãºura de obicei înzorii zilei:

Zâori, zâori, dragi surori,Da grãghiþi cu revãrsatuCã ne-apucã ziua-n satu;Sã hii, gazdã, sãnãtos,Peste ani mai veselos!

De Crãciun se colindã în Ajun, cu excepþiaBãrcutului, unde feciorii cântã în prima zi.

În seara de Ajun, în jurul orei 19, dupãvecernie, plecau de la gazdã. În Sãsãuº, Retiº,Chirpãr colindã întâi în turnul bisericii. În Retiºse considerã cã acest colind este pentruDumnezeu ºi pentru morþii din progadie(cimitir), care, la auzul clopotelor, coboarã deacolo de unde sunt duºi ºi colindã împreunã cuceata. În Marpod se cânta întâi o colindã labisericã, imediat ce se termina slujba de la ora17. Urmeazã, peste tot, notabilitãþile (preotul,primarul, notarul, învãþãtorul) ºi apoi se colindãtot satul. În Peliºor colindãtorii se adunau latata de feciori ºi cântau întâi în cimitir. În

Ghijasa de Jos feciorii, împreunã cu autoritãþilelocale ºi funcþionarii, erau invitaþi la primar,unde cântau patru colinde, apoi cântau lafiecare casã. Unde se începea în turnul bisericii(Ruja, Vãrd, Retiº) se trãgeau clopotele, semncã feciorii au început colinda. Cei din Coveº seîntâlneau în mijlocul satului. La ora 24 toþifeciorii se adunau la bisericã ºi colindau în turn.În Chirpãr numai feciorii cei mari urcã în turn,ceilalþi, împreunã cu alþi sãteni, cântã de jos.Dupã ce se terminã de colindat, se trag toateclopotele ºi merg cu toþii la preot acasã.

În ceea ce priveºte colindatul propriu-zis,scenariul este, cu puþine variaþii, cam acelaºi.Gazda e întrebatã dacã primeºte colinda. Înunele sate, cum e Sãsãuºul, nu se face acestlucru, considerându-se cã poarta descuiatã ºilampa aprinsã înseamnã acordul gazdei. ÎnMarpod colidãtorii se aºeazã la fereastra caseiºi judele întreabã: „Bunã sara, cinstitelor gazde!Care sã v-o colindãm?” Stãpânul casei deschideuºa ºi spune cu glas tare colinda preferatã. ÎnIghiºu Vechi dialogul este:

- Colinda-vom, gazdã?- Colindaþi!

Sau:- Bunã sara,gazdã-aleasã,Ne primeºti cu drag în casã?- Bine-aþi venit pe la noi!

În Fofeldea se spune:- Sã ne primiþi, sã v-aducem aminte

de naºterea Mântuitorului!- Zâceþi, ficiori!Colindatul - azi

Sãrbãtoarea Crãciunului este prinexcelenþã sãrbãtoarea familiei creºtine.Simþãmântul dragostei ºi al jertfelniciei, ce acaracterizat-o pe Fecioara Maria, trebuie sãcaracterizeze ºi azi familia creºtinã, pentru cã,din pãcate, la temelia acesteia lovescdezlãnþuite unele pãcate grele cum ar fiinfidelitatea, divorþul, abandonul copiilor,indiferenþa, care distrug aceastã celulã asocietãþii, a Bisericii ºi a neamului nostru.

Azi ceata feciorilor nu mai are o stabilitateºi nu mai manifestã o formã precisã.Schimbarea condiþiilor economice ºi spiritualea dus la destrãmarea formelor vechi, lapierderea sensurilor iniþiale, iar formeleactuale nu mai sunt decât hibride supravieþuiriale cetei vechi. Procesul de modernizare ºiurbanizare a dus la schimbãri foarte mari, înunele sate chiar la dispariþia acestor forme deorganizare socialã. Tendinþa e spre unceremonial cu caracter social: urãri, cântece,dansuri, petreceri. Darurile se reduc la bani,iar locul gazdei îl ia cãminul cultural.

De-a lungul timpului tradiþiile s-autransformat, nu întotdeauna în bine. Colindeles-au adaptat la vremurile de azi. Elementelemagice au dispãrut, simbolurile magice audevenit imagini poetice, accentul cãzând pelatura esteticã. Mulþi colindã numai pentrudaruri, cu rezultate nefaste pentru structurapoeticã a colindatului, pentru obicei, care esãrãcit.

Colindele aproape au dispãrut, fiindînlocuite cu cântece de stea. Colindatul semenþine ca o datinã, dar e în disoluþie. El apierdut în bunã mãsurã, pentru purtãtorii sãi,semnificaþia sa de ceremonial, comutându-setreptat într-un protocol al relaþiilor cordialedintre generaþii, prilej de regrupare acomunitãþii rurale, parþial dispersate în fabrici,pe ºantiere, în strãinãtate.

Nu trebuie sã se dea bani, primirea lortransformã colindatul într-un fel de cerºit! Secântã azi colinde pe fel ºi fel de ritmuri, la fel ºifel de instrumente, de fel ºi fel de interpreþi.La aceastã stare de lucruri au contribuit soliºtivocali care au dorit sã-ºi asigure un vadcomercial cu orice preþ. Ne îndepãrtãm treptatde ceea ce este firesc, vrem sã facem dincultura popularã o producþie. Adus în scenã,obiceiul colindatului se banalizeazã, nu e înspaþiul lui firesc. Nu se colindã de unul singur!Totul e superficial, se face fãrã trãiresufleteascã, fãrã afectivitate. Cultura popularãnu înseamnã doar ospeþe, chiuituri, bãuturã,clopoþei ºi osanale!Note:

1 Ilie Moise - Ceata de feciori: funcþii ºiatribuþii, în Studii ºi comunicãri, 1992, Tom VI,pag. 79-92

2 Iacob Manuil, Gazeta feciorilor, în RevistaMusa a Institutului Teologic Sibiu pe anul 1896-

1897,f.p.

Cr[ciunul `i colindatul pe Valea HârtibaciuluiDin „Monografia Vaii Hârtibaciului” De Mircea Dragan

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 3

Colindele din Transilvania, au fost scutul denebiruit, cu ajutorul cãruia românii ºi-au apãrat de-alungul vremilor fiinþa naþionalã, sunt unul din cele maielocvente acte de mãrturisire a credinþei ortodoxe. Chiarcând s-au desprins în douã ramuri, colindele românilorau rãmas aceleaºi. Tunurile lui Bucov au dãrâmat bisericiºi mãnãstiri ortodoxe dar colindele nu le-au putut opri.Nici comuniºtii n-au avut mai mult succes, cu toateîncercãrile lor de laicizare ºi de plasare a colindelor înspaþiul folcloric. Ele au rãmas expresia credinþei creºtinestrãmoºeºti, ºi frumuseþea lor a împodobit în fiecarean serile de Crãciun, cu haine româneºti.

Dar acum, când nimeni nu le mai opreºte, cetele decolindãtori sunt tot mai mici, ºi tot mai puþine uºi decreºtini se deschid pentru a afla minunata veste aNaºteri lui Hristos. În tot mai multe sate colindele suntdoar amintire. ªi când s-or ºterge amintirile, vomconstata cã am pierdut niºte comori de nepreþuit , cãsuntem mai sãraci sufleteºte.

De aceea, iniþiativa preotului Protopop Ioan Jurcade a organiza, în fiecare an, în prima duminicã dupã Sf.Nicolae, un concert de colinde la care sã participecolindãtorii de pe Valea Hârtibaciului, este salutarã, eaputând revitaliza spiritul vechilor seri de Crãciun.

Un brad de toatã frumuseþea a împodobit scenaCasei de Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita, pentru aîntâmpina cetele de colindãtori, venite sã participe la aIII-a ediþie a „Concertului de colinde”.

Într-o atmosferã de mare sãrbãtoare, pe scenã auurcat 240 de colindãtori care au vestit NaºtereaDomnului. Colindãtori din 11 sate ºi-au prezentatcomoara lor, moºtenitã din vremuri vechi.

Dupã ce preotul Cosmin Coºorean a salutat prezenþanumeroasã a colindãtorilor ºi spectatorilor, concertul afost deschis de grupul vocal al Casei de Culturã dinAgnita condus de prof. Doina Pãrãu. Au urcat apoi pescenã colindãtorii din Mihãileni, Nocrich, Fofeldea,Rãvãºel, Ghijasa de Sus, Coveº, Alþâna, Sãsãuº, Ilimbav,Retiº ºi Chirpãr.Incheierea acestui minunat spectacol afost fãcutã de corul „Sf. Nicolae” dirijat de prof. DoruPaul Niþescu.

Majoritatea grupurilor au fost formate din persoanevârstnice, care se strãduiesc sã acopere golul lãsat detinerii ce-au pãrãsit masiv satele de pe ValeaHârtibaciului. Cu atât mai remarcabilã a fost prezenþacetelor de tineri din Mihãileni ºi Chirpãr care au doveditcã în aceste sate, gospodarii au cui sã deschidã uºile înseara de Crãciun.

În aceeaºi idee, meritã felicitãri ºi prof. OlimpiaChirtop din Fofeldea, care a prezentat un grup de elevipe care i-a învãþat colinzi autentice cu pregnante nuanþearhaice. De remarcat ºi activitatea preotului ViorelPîntea din Ilimbav al cãrui grup de mici colindãtori dausperanþa cã în Ilimbav nu vor fi uitate nici colindele nicijocurile româneºti.

Preotul Protopop Ioan Jurca a mulþumit ºi i-a felicitatpe cei care au venit în Agnita sã aducã vestea minunatãa Naºterii Domnului, apropierea marelui praznic alCrãciunului , le-a mulþumit preoþilor ºi primarilor cares-au implicat în aceastã acþiune de pãstrare a spirituluicreºtin ortodox. A mulþumit de asemenea Primãriei dinAgnita ºi Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” care auasigurat sprijinul material ºi au creat cadrul necesardesfãºurãrii acestui minunat spectacol.

I. Bârsan

Agnita AU VENIT COLIND{TORI

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2009

�

Febra sãrbãtorilor de iarnã, care se apropie cu paºi repezi,i-a cuprins ºi pe elevii Colegiului Tehnic „AT Laurian” dinAgnita. Aceºtia au organizat în sala mare de ºedinþe a primãrieiun bazar cu obiecte confecþionate de ei.

Fiind al treilea an consecutiv în care are loc un asemeneaeveniment , se poate spune cã a devenit unul tradiþional. Defapt, el se înscrie într-o serie de alte activitãþi cuprinse încadrul Proiectului Comenius „STOP! Thisis our comunity”(STOP! Aceasta este comunitatea ta).

Fiecare clasã ,împreunã cu dirigintele, s-a strãduit sãconfecþioneze obiecte artizanale, unele deosebit de frumoase,altele foarte utile, pe care sã le expunã ºi sã le vândã în cadrulbazarului. Banii câºtigaþi au intrat în fondul clasei, creându-se astfel ºi un fel de competiþie între colectivele de elevi.

Tema dominantã a obiectelor expuse, a fost cea asãrbãtorilor de iarnã, a Naºterii Domnului ºi a sosirii lui MoºCrãciun.

Cei care au vizitat bazarul, nu s-au îndurat sã plece cumâna goalã dintr-un loc cu atâtea lucruri minunate

Aspectul de sãrbãtoare a aceste frumoase acþiuni a fost

La Biblioteca Orãºeneascã din Agnita a avut loc un ineditconcurs de recitat poezii patriotice. Concursul a fost organizatde învãþãtoarea Maria Munteanu, o adevãratã dãscãliþã, carei-a implicat pe elevii ei, din cl. a III-a, într-o competiþie în careaceºtia pe lângã cã au învãþat poezii patriotice, au învãþat ºisã le recite frumos. Pentru acest lucru elevii au fost împãrþiþiîn cinci grupe ºi fiecare grupã a recitat aceeaºi poezie:Tricolorul, Patria, Þara mea ºi Eu n-o sã mã despart, iar unjuriu, format din cadre didactice, a ascultat ºi a hotãrât caresunt cei mai buni recitatori.

Scopul concursului a fost, ca pe lângã cultivareasentimentelor de mândrie patrioticã, sã fie stabilit cine varecita în spectacolul dedicat zilei naþionale care a avut loc laCasa de Culturã în data de 30 noiembrie. ªi aceºtia au fostaleºi de juriu.

În afara concursului, Theodor Mareº a recitat foartefrumos un fragment din poezia „Ce-þi doresc eu þie, dulceRomânie” de M. Eminescu, iar un grup de elevi talentaþi,din clasele a III-a ºi a IV-a de la ªcoala Generalã G.D. Teutsch,pregãtiþi de Mihaela Nevodar, au fost aplaudaþi de spectatori,pentru scenetele realizate tot pe teme patriotice, respectiv„Scrisoarea a III-a” de M. Eminescu ºi „Muma lui ªtefan celMare” de D. Bolintineanu.

Spectacolul a fost încheiat cu cântecele „Veniþi români laAlba”, ºi „Treceþi batalioane române Carpaþii”, interpretatefoarte frumos de un grup vocal, format din Miruna Tibu, ElizaCurcean ºi Bogdan Dobre, pregãtit de prof Doina Pãrãu.

I.B.

Deplasarea unei delegaþii formatã din trei reprezentanþiai Asociaþiei de Prietenie „Ille et Vilaine” ºi cincireprezentanþi ai Grupurilor de Acþiune Localã din judeþulSibiu în Polonia, nu a fost un schimb de experienþã ci o vizitãde informare asupra modului de funcþionare a programuluiLEADER în Polonia ºi în Franþa.

AGNITA BAZARUL DE CR{CIUN

completatã de un scurt program de poezie ºi colinde, realizatãde prof. Luminiþa Feldãrã.

Organizatorul întregii acþiuni a fost prof. Dana Pãtru.

I. Bârsan

CONCURS DE POEZIEPATRIOTIC{

La Biblioteca Orãºeneascã din Agnita a avut loc omanifestare pe tema : „Prevenirea distrugerii Pãmântului”.Au participat elevii cl. a V-a C de la ªc. Gen. GD Teutsch,prof. Voiichiþa Pãdure ºi Cercul de Picturã de la Clubul Elevilor,institutor Marinela Cernea.

S-a discutat despre dezastrele cauzate de activitateaoamenilor, despre despãduririle necontrolate care duc laalunecãri de teren, la inundaþii, la modificãri climatice.Fenomenul are loc atât în þara noastrã cât ºi în Europa ºiduce la distrugeri de locuinþe ºi pierderi de vieþi omeneºti.

S-a vorbit despre inundaþiile din anii 2006, 2007 pe vãilerâurilor din sudul þãrii, ca ºi cele din nord, produse în 2008.

Elevii clasei a V-a au prezentat referate despre efectelepoluãrii, iar cei de la Cercul de Picturã au redat artistic

ÎN POLONIA N-A FOSTSCHIMB DE EXPERIEN|{

Partenerii unui schimb de experienþã trebuie sã aibãaproximativ acelaºi nivel de dezvoltare. Ori la data actualãfrancezii sunt foarte avansaþi, polonezii se strãduiesc sã-iajungã din urmã iar românii sunt în faza de alfabetizare.

De fapt, acesta a fost ºi motivul pentru care francezii aufinanþat deplasarea acestui grup din judeþul Sibiu în Polonia.Pentru a fi informaþi asupra modului în care lucreazã Grupurilede Acþiune Localã în Polonia ºi în Franþa.

ªi au aflat cã guvernul polonez a trimis delegaþii în Franþa,cu scopul de a se informa asupra accesãrii de fondurieuropene, inclusiv pe Axa IV LEADER, înainte de a adera laUniunea Europeanã. Pentru elaborarea strategiilor, GAL-uriledin Polonia au fost sprijinite de autoritãþile locale ºi deadministraþiile publice de la cel mai înalt nivel, inclusiv de laPrefecturã care face parte din aceste structuri.

Un rol determinant, pentru funcþionarea GAL-urilor dinFranþa ºi Polonia îl au Camerele Agricole, care acolo chiarfuncþioneazã ºi sunt eficiente.

La întâlnirea Grupurilor de Acþiune Localã din Poloniacu delegaþii din România ºi Franþa au participat reprezentanþiai tuturor instituþiilor administrative ºi guvernamentale dinregiune, dispuºi sã dea toate detaliile de care ºtiau cã avemnevoie pentru funcþionarea GAL-urilor noastre.

Cu toate explicaþiile date de ºeful delegaþiei sibiene,Valentin Arvunescu, directorul Asociaþiei de Prietenie „Illeet Vilaine”, polonezii n-au priceput ce fel de Grupuri deAcþiune Locale s-au constituit în România dacã nu au fostfinanþate.

Nu li s-a putut explica faptul cã Ministerul Agriculturiidin România a lansat programul de constituire a GAL-urilorîn 2006, când a fãcut 2 seminarii de pregãtire a animatorilor,dupã care, timp de trei ani n-a mai fãcut nimic, pânã în 15septembrie 2009, când a lansat Ghidul de elaborare a Planuluide Dezvoltare Localã, pentru selecþia GAL cu termen dedepunere în 22 octombrie.

În aceastã perioadã trei GAL-uri informale, constituitefoarte repede în 2006 ,s-au transformat în ONG cupersonalitate juridicã, în ideea de a nu se destrãma - GALMicroregiunea Hârtibaciu, GAL Þara Oltului ºi GAL PodiºulMediaºului.

Ar fi fost prea dificil ºi inutil sã li se explice modul greoiºi complicat în care funcþioneazã instituþiile din România, undeformalismul este încã la el acasã ºi acoperã de multe oriincompetenþa.

Delegaþia din Sibiu, pe lângã vizite la obiective finanþatepe Axa LIDER ºi lungi dezbateri la sediile GAL-urilor vizitate(sedii foarte bine dotate), au avut parte ºi de momenteagreabile pregãtite de gazde. Au participat la un spectacolfolcloric prezentat de elevi ºi o piesã de teatru þãrãnesc,minunat interpretatã de actori locali amintindu-ne cã odatãasemenea echipe de teatru existau ºi în multe din satelenoastre. O plimbare cu vaporaºul pe râul Warta, vizita la ocetate þãrãneascã medievalã, ºi o minunatã bisericã, au fostcompletate de vizitarea casei memoriale a scriitoruluiWladislaw Reymont (1867-1925) laureat al premiului Nobel.

Delegaþia sibianã s-a întors din Polonia cu multe impresiidar fãrã sã ºtie când vor avea ºi ei experienþã în funcþionareaGrupurilor de Acþiune Localã ºi a Camerelor Agricole.

I. Bârsan

„PREVENIREADISTRUGERII

P{M}NTULUI”

frumuseþile naturii ºi efectele negative ale poluãrii ºidistrugerilor cauzate de om. Tablouri realizate de micii artiºti,în nuanþe de gri, albastru ºi negru au prezentat aspectelenegative, iar în culori aprinse de roºu ºi galben au redatfrumuseþile naturii, care nu trebuie sã sufere din cauza omului.

A consemnat Marinela Cernea.

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 20, DECEMBRIE 2009

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Ziua de 5 decembrie va rãmâne în istoria satuluiBrãdeni ca o zi memorabilã, datoritã faptului cã atuncibiserica cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie” a primit înaltarul ei binecuvântarea bunului Dumnezeu prinSfintele Moaºte depuse în interiorul ei.

Biserica a fost construitã în anul 1824 de credincioºiiparohiei Brãdeni, ca ofrandã adusã lui Dumnezeu pentrutoatã binefacerea revãrsatã asupra lor. A fost construitãdin cãrãmidã ºi piatrã, în stilul transilvãnean, în formãde navã, având patru bolþi din cãrãmidã, cu un turnclopotniþã ridicat pe pridvor. Lãcaºul a fost ridicat prinjertfelnicia credincioºilor, iar nume de ctitori nu secunosc ºi nici mãrturii cã ar fi fost sfinþitã vreodatã.

În decursul timpului s-au executat numeroase lucrãride renovare ºi înfrumuseþare a bisericii. Mai cu seamãîntre anii 2006-2009, prin grija preotului paroh, prinjertfelnicia enoriaºilor ºi cu ajutorul binefãcãtorilor s-aschimbat duºumeaua, s-au schimbat strãnile vechi cuunele noi din lemn de ºtejar, s-a executat o alee betonatãpânã la bisericã. Dar cea mai de seamã realizare a fostîmpodobirea locaºului cu o frumoasã picturã în frescã(biserica nemaifiind pictatã niciodatã pânã atunci).

Aºa cum reiese ºi din hrisovul depus în Sfânta Masã:“S-a sfinþit, prin punere de sfinte moaºte, altarul bisericiicu hramul “Sfântul Prorooc Ilie Tesviteanul” din parohiaBrãdeni, Protopopiatul Agnita, Judeþul Sibiu, de cãtreÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza,

BUCURIE ~I EMO|IE PENTRU PAROHIA BR{DENIÎN AJUNUL S{RB{TORII SFÂNTULUI NICOLAE

(continuare în pagina 6)

S-ar pãrea cã realitatea noastrã, despre care suntemconvinºi cã ºtim totul, nu este un bloc compact, ca unmasiv stâncos ce ne striveºte, ci o stratificare de realitãþi.Un fel de teanc de foi aºezate una peste alta, uneleimaculate, intacte, netede, altele boþite, strâmbate, plinede pete. Din când în când, mai dãm o foaie la o parte ºiapare alta. Atunci ne bucurãm sau ne înspãimântãm,dupã caz, ºi oricum ne minunãm cã înainte n-ocunoºteam. ªi, dintr-odatã, imaginea noastrã desprelumea în care trãim se schimbã. Începem sã devenimconºtienþi de infatuarea noastrã, de superficialitatea carene stãpâneºte. De multe ori nici mãcar teancul de foicare ne zboarã zilnic din mânã, îndepãrtate cu violenþã,sau pe nesimþite, nu ne trezeºte din inconºtienþã.Câteodatã dobândim luciditatea prea târziu ºi privimîngroziþi în urmã, ca unii care ne-am irosit fãrã folos. ªiavem toate motivele sã ne punem întrebarea: n-ar trebuicumva sã începem a ne cãuta în Gravurile despreApocalipsã ale lui Dürer? Pentru cã, negreºit, undevaîn vreun colþiºor al imaginilor teribile, ne aflãm ºi noi.Marele pictor a reuºit sã includã toatã omenirea încelebrul ciclu, înþelegând în genialitatea lui cã toþisuntem actori ai ultimului strat al realitãþii, pe care decele mai multe ori l-am ignorat.

ªi, dintr-odatã, pricepem cã, inevitabil, aceºtia suntpolii între care ne miºcãm: pe de o parte cutremurãtorulmemento al lui Dürer, pe de alta imaginea unei ieslemodeste, în care Pruncul, încãlzit de suflarea unorfãpturi inocente, ne deschide perspectiva stratuluimagnific al realitãþii, acela în care omenirea poate fisalvatã de moarte ºi disperare. Simbolica acestei imaginie copleºitoare: într-un colþ ciobanii, sufletele simple, darpline de înþelegerea evenimentului fundamental alomenirii, alãturi magii, prosternând la picioareleÎmpãratului etern puterea, bogãþia lor pieritoare,recunoscând-o ca atare ºi dobândind conºtiinþa limitelorputerii omeneºti. Închinându-se în faþa puterii infinite aDivinitãþii creatoare, ei înþeleg cã prin buna Sa voinþã ºi

ÎN PRAGUL MARII S{RB{TORIdragostea fãrã margini pentru creatura Sa, Dumnezeune deschide singura cale posibilã cãtre izbãvirea dinmoarte. „A dori sã-L slujim pe Dumnezeu este singuranoastrã libertate ºi singurul nostru noroc“, spunePetrarca, în Viaþa în singurãtate, „cred cã un om cuadevãrat spiritual nu gãseºte nicãieri liniºte decât înDumnezeu, ultimul nostru þel“.

A venit ca un Prunc mititel într-o iesle sãracã,

pentru cã nu dorea teama, ci dragostea noastrã

Acest ultim þel devine posibil prin sãrbãtoareaNaºterii Domnului, momentul în care este îndepãrtatde la noi blestemul neascultãrii ºi ni se lasã drum libercãtre dragostea lui Dumnezeu pentru fãpturile pe careEl le-a creat. Dincolo de tot ceea ce mintea noastrã poatecuprinde, le-a creat pentru dragostea infinitã pe carene-a dãruit-o, venind ca un Prunc inocent, într-o ieslemodestã, pentru noi toþi, pentru cei slabi, pentru ceisãraci, pentru cei ce erau buni ºi pentru cei ce trebuiausã devinã buni. Pentru cei puternici ºi bogaþi, ca sãînþeleagã cã bogãþia ºi puterea adevãratã se aflã înmiracolul fãpturii înzestrate cu suflet ºi sã înveþe sãpãºeascã spre fraþii ei.

Ar fi putut veni ca un Împãrat, copleºindu-ne cuatotputernicia Sa, astfel ca sã cãdem în þãrânã, orbiþi destrãlucirea pe care ochii noºtri n-ar putea-o percepe.Dar El a venit ca un Prunc mititel într-o iesle sãracã, caunul dintre noi, pentru cã nu dorea teama, cutremurarea,ci dragostea noastrã, pentru cã ne lãsa libertatea s-oacceptãm pe a Sa, ne lãsa meritul suprem al alegeriinoastre nesilite. ªi în felul acesta ne-a deschisperspectiva de a ne pregãti pentru fericirea eternã, carene aºteaptã dincolo de moarte. Prin miracolul NaºteriiSale, Domnul ne-a învãþat cã existã ceva ce se numeºtesmerenie, modestie, frãþietate. „Când sunt slab, atuncisunt tare“, iatã secretul adevãratei forþe sufleteºti, aputerii care ne smulge din mãrginire, pentru a ne trece,aidoma unei ambarcaþiuni miraculoase, dincolo de malulpustiu al unui sfârºit definitiv, unde nu mai existã nimic.

Crãciunul este poarta noastrã spre veºnicie

Crãciunul, primul semn cã Dumnezeu, înnemãrginita Sa bunãtate ne iartã pãcatul neascultãrii ºine conduce spre o viaþã veºnicã ºi Învierea prin care acãlcat moartea cu moartea Sa! Toatã existenþa noastrãeste strãjuitã de aceste douã sãrbãtori dãtãtoare de viaþã:Naºterea ºi Învierea Domnului, cei doi poli cruciali, celedouã promisiuni pe care Mântuitorul le împlineºte, dacãvrem cu adevãrat sã mergem împreunã cu El pe acestdrum.

„Iisus S-a arãtat astfel ca Dumnezeu minunat,întrucât S-a arãtat ca fiinþa cea mai omeneascã. El aapãrut, dintr-un punct de vedere deplin încadrat încondiþiile vieþii umane, dar pe de altã parte, depãºindlimitele acestei vieþii, sãvârºind nu numai faptele celemai umane, dar ºi pe cele mai presus de lume.“, spunepãrintele Stãniloae în Teologia Dogmaticã Ortodoxã (volII, pg. 29).

Harul dumnezeiesc se întâlneºte cu naturaomeneascã într-un dialog în care universul întreg devineconºtient de sensul lui adevãrat. Unindu-Se cuumanitatea, dându-i acesteia o valoare maximã ºideschizându-i drumul spre eternitate, Hristos, „luminalumii“, ne face ºi pe noi pãrtaºi la aceastã luminã.Crãciunul este poarta noastrã spre veºnicie, purificareanaturii umane de zgura pãcatului moºtenit, înãlþând-oziditor într-o realã autenticitate, de relaþie directã întreDumnezeu devenit Om ºi oameni. El S-a fãcut Om pentruca sã lege definitiv omenirea de Dumnezeu.

Iatã miracolul acestor zile ale bucuriei, pe careconºtiinþa poporului o înþelege cu înþelepciunea sa, dela care trebuie sã învãþãm cã El a venit „sã se nascã ºisã creascã, sã ne mântuiascã“.

(text preluat din ziarul Lumina de duminicã, 20decembrie 2009)

Lidia Stãniloae

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca

Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai

Pr. Coºorean Axente-Cosmin

Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram

(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.

Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tehnoredactor: Nicolae Hodiº

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Despre valoarea slujbelor bisericeºti ºi rugãciunea lui Iisus.„Dupã ce am înþeles valoarea slujbelor ºi participarea realã la slujbe, i-am

îndemnat ºi pe alþii. Am fãcut ºi eu acelaºi lucru. Am participat. ªi preþuiescfoarte mult textele liturgice. Predicile mele sunt întemeiate foarte mult pe texteliturgice. În sfârºit, au fost niºte lucruri pe care le-am preþuit ºi pe care le-amînvãluit ºi în rugãciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine pãcãtosul!”, pe care am vãzut-o lucrãtoare în înþelesul acesta cã, maiîntâi de toate, te descoperã pe tine însuþi þie însuþi. Fãrã rugãciunea aceasta n-ajungi niciodatã sã ºtii cine eºti. N-ajungi niciodatã sã ºtii ce porþi în suflet. N-ajungi niciodatã sã te întâlneºti cu tine însuþi” (fragment din volumul Cine sunteu? Ce spun eu despre mine?, p. 43)

NE VORBE~TEP{RINTELE TEOFIL

Motto: „Sunt mare pentru cei ce mã ascultã, sunt

mic pentru cei ce nu mã ascultã ºi sunt de nimic pentru

cei ce mã ocolesc”

Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitopolitul Ardealului,

înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi, în anul 7518

de la zidirea lumii, iar de la naºterea dupã Trup a lui

Dumnezeu Cuvântul anul 2009, luna decembrie, ziua 5,

paroh fiind Pr. Nicu Lazãr…”,La slujba de sfinþire a participat Înaltpreasfinþitul

Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºiMitopolitul Ardealului (fiind primul ierarh care a slujito Liturghie Arhiereascã în Biserica din Brãdeni), preoþii:Pr. Protopop Ioan Jurca (protopop de Agnita), Pr. IoanScutea (Retiº), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº), Pr. TraianMehedinþiu (Nemºa), Pr. Ciprian Constantin (Netuº),Pr. Adrian Moldovan (Movile), Pr. Sergiu Moga (Roºia)ºi Pr. Nicu Lazãr (paroh Brãdeni); Diaconii: ArhidiaconGabriel Dumbravã ºi Arhidiacon Ioan Ciocan; înalteoficialitãþi: D-nul Deputat Ioan Cindrea ºi D-nul PrimarAurel Dobre, numeroºi credincioºi din sat sau veniþi dinalte localitãþi.

BUCURIE ~I EMO|IE PENTRU PAROHIA BR{DENIÎN AJUNUL S{RB{TORII SFÂNTULUI NICOLAE

La sfârºitul slujbei Sfintei Liturghii, ÎnaltpreasfinþitulPãrintele Dr. Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiuluiºi Mitopolitul Ardealului a acordat câteva distincþii unorpersoane mai însemnate care au avut un aport maiimportant la realizarea lucrãrilor din bisericã: Pr. ParohNicu Lazãr a fost hirotesit la rangul de sachelar; ConsiliulParohial ºi Comitetul Parohial; D-nul Primar Aurel Dobreºi Consiliul Local Brãdeni; D-nul Gheorghe Drãgan; D-nei Dr. Maria Tibacu; D-nul Zaharie Piroº; D-nul IoanBraga.

Noi sperãm ca Bunul Dumnezeu sã nebinecuvânteze în continuare ºi sã ne ajute sã continuãmlucrãrile începute sau prevãzute ºi ne bucurãm cã ne-aînvrednicit, la aniversarea de 185 de ani de la construcþiabisericii, sã avem ºi mai mult apropierea lui Dumnezeufaþã de noi prin sfinþirea adusã Sfântului Altar al locaºuluinostru.

Pr. Nicu Lazãr

(Brãdeni)

(continuare din pagina 5)

Miercuri, 2 decembrie 2009, este o zi care va rãmânepentru totdeauna în istoria parohiei Ighiºu Vechi. Acest lucruse datoreazã vizitei fãcute de P.S. Andrei Fãgãrãºanul,episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu scopul de ahirotoni ºi instala în aceastã comunitate de credincioºiortodocºi pe noul preot paroh, tânãrul teolog Paul Vecerzan,care a fost numit preot pe seama acestei parohii începândcu 1 decembrie 2009, din încredinþarea Î.P.S. Dr. LaurenþiuStreza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului.

ZI DES{RB{TOARE

LA IGHI~UVECHI

Dupã frumoasa primire fãcutã de credincioºii din IghiºuVechi, cu flori ºi cãlãraºi îmbrãcaþi în portul naþional, P.S.Andrei Fãgãrãºanul, împreunã cu un sobor de preoþi înfrunte cu P.C. Protopop Ioan Jurca, a sãvârºit SfântaLiturghie, iar în cadrul acesteia, la momentul potrivit, prinSfânta Tainã a Hirotoniei tânãrul Paul Vecerzan a fost sfinþitca slujitor al sfântului altar ºi pãstor suf letesc alcredincioºilor din Ighiºu Vechi.

Dupã rostirea jurãmântului preoþesc ºi îmbrãcareaveºmintelor, pãrintele Paul, cu multã emoþie în glas, a rostitun frumos cuvânt de mulþumire pentru toþi cei care i-aufost alãturi ºi l-au sprijinit pânã acum, pãrinþi, profesori, soþiasa, preoteasa Liliana, dar s-a adresat ºi enoriaºilor sãi, pecare i-a asigurat de tot sprijinul pentru ca viaþaduhovniceascã din aceastã parohie sã fie în continuareînfloritoare.

Nu trebuie trecutã cu vederea nici cuvântarea P.S.Andrei, plinã de înþelepciune, a P.C. Protopop Ioan Jurca,care i-a mulþumit ierarhului pentru faptul cã este la a patra

vizitã în acest an în protopopiatul Agnita. Nu au lipsit nicicuvintele de mulþumire adresate credincioºilor de cãtrevechiul lor preot paroh, Dumitru Iridon, care a pãstoritaceastã comunitate timp de 8 ani cu realizãri frumoase.

Dupã aceea preotul paroh a primit cheia Bisericii, Sfântacruce ºi Sfânta Evanghelie, însemnele autoritãþii sale înaceastã parohie ºi a fost asigurat de cãtre enoriaºii de aici,dar ºi de cãtre domnul primar al comunei Bârghiº,Mândreanu Gheorghe, prezent la acest eveniment, de totsprijinul ºi colaborarea în tot ceea ce va întreprinde.

Cum este ºi normal pentru o asemenea sãrbãtoare acomunitãþii, au participat ºi mulþi oameni strãini de aceastãparohie, pãrinþi ºi rude ale noului preot, care au dorit sã-ifie alãturi la acest început de drum, dar ºi un sobor de preoþicare au completat mãreþia momentului: P.C. Protopop IoanJurca, pr. Gregoriu Cernea, fost protopop, pr. Mihai Naicu(Agnita I), pr. Cosmin Coºorean (Coveº), pr. Dumitru Iridon,fost paroh în Ighiºu Vechi, pr. Marius Horjea (Meschendorf),pr. Cristian-Nicolae Sasu (Merghindeal).

Pr. Cristian-Nicolae Sasu

(Merghindeal)

Frãþilã Maria 01 ian 86 de ani SãsãuºLodor Ioan 02 ian 82 de ani MarpodBârsan Verghina 03 ian 93 de ani RetiºMoldovan Nicolae 04 ian 86 de ani ÞelineGrecu Teodor 05 ian 90 de ani Ghijasa de SusÞânþ Maria 07 ian 87 de ani RetiºVlad Emil 09 ian 80 de ani ÞelineRoºca Maria 09 ian 82 de ani HosmanMunten Marioara 10 ian 89 de ani MerghindealJecan Reghina 11 ian 87 de ani MerghindealBrumar Emil 12 ian 86 de ani RetiºPopia Maria 13 ian 89 de ani AlþânaCioca Emilia 13 ian 83 de ani CoveºCãlin Ana 14 ian 86 de ani Ghijasa de SusAroneasa Cornel 14 ian 84 de ani RetiºTârnãvean Maria 17 ian 84 de ani HosmanDragomir Maria 17 ian 80 de ani RetiºPãcurar Constantin 22 ian 82 de ani CoveºRaicu Teodor 23 ian 89 de ani Ghijasa de SusHerbert Ioan 23 ian 87 de ani Dealu FrumosDamian Ioan 24 ian 84 de ani HosmanBratu Silvia 26 ian 80 de ani RetiºZlata Petru 27 ian 88 de ani RujaCîndea Fimia 27 ian 86 de ani AlþânaGrecu Maria 27 ian 86 de ani StejeriºCostea Maria 28 ian 87 de ani HosmanOprean Silvia 28 ian 88 de ani Ghijasa de SusBrezaie Maria 31 ian 85 de ani Alþâna

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NIANUARIE

Co

lin

de

cu

le

s d

e I. Co

ci`iu

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Când i-a fost Mariei sã nascã, a trebuitsã plece cu omul ei, în satul în care senãscuse, pentru cã împãratul de atunci,dãduse ordin ca fiecare om sã se înscrieîn satul de unde i se trage neamul. ªiajungând în Nazaret, cã aºa se chemasatul lui Iosif, nu mai gãsirã nici un neamde al lor, aºa cã umblau din casã în casã,numai sã capete un loc de dormit.

Pe vremea aceea trãia în Nazaret unulCrãciun, om tare bogat, dar zgârcit ºiaspru, om cu inima de piatrã. Pe femeiaºi pe fetele lui le bãtea ºi le chinuia în totfelul, cum nu-i plãcea ceva, ori nu-i fãceaupe placul lui. Sãrmanele femei erau toatebetege ºi stâlcite. Când pleca la moarã,femeile dormeau cu rândul, sã nu leprindã Crãciun cã nu-l aºteaptã cu toateºi cu tot ce-i trebuia. Tocmai acum plecasecu 12 care la moarã ºi femeile nu-ºi maivedeau capul sã pregãteascã totul, sã fiebine. Iacã, tocmai când aveau mai multde lucru ºi umblau de colo pânã colo dupãfurci ºi dupã pari, iatã cã soseºte ºiFeciora Maria cu Iosif:

- Lasã-mã, femeie bunã, sã mân ladumneata, cã-s ostenitã de drum ºicurând va sosi ceasul sã nasc.

- Bucuroasã te-aº lãsa, îi rãspunseCrãciuneasa, dar am un bãrbat rãu ºiamarnic. Uitã-te la fetele mele: una-iºchioapã, alta-i oarbã ºi a treia-i oloagã.Da’ eu crezi cã o duc mai bine? Uitã-te ceam pe trup ºi pe mâini.

Se uitã Maica Domnului la ea ºi-i futare milã, cã era toatã zdrobitã ºi vânãtã.Dar Fecioara Maria le ºtia toate astea,de aceea îi mai zise:

- Lasã-mã, mãcar în ocol sã mãascund, cã nu mã mai þin picioarele.

ªi Crãciuneasa, femeie miloasã, oprimi ºi-i fãcu loc în staul, lângã iesleavitelor, unde credea ea cã bãrbatul ei n-are s-o vadã

Pe vremea aceea încã nu erau stele

pe cer, numai Luna umbla, ºi oameniilucrau la Lunã, ca acum la Soare.

ªi a venit vremea ca Maica Domnuluisã nascã ºi l-a nãscut prin cap, aºa cum ahotãrât Dumnezeu, cã va trebui sã senascã fiul lui, ca sã poatã lua zapisul dela Diavol ºi sã rãscumpere pe oameni.Cum l-a nãscut pe Domnul Iisus Hristos,boii l-au aburit, iar femeia lui Crãciun aajutat-o pe Maica Domnului.

Atunci s-a arãtat pentru întâia oarã,ca sã vesteascã venirea lui Iisus,luceafãrul de searã, pe casa lor ºi dupãasta stelele.

Crãciun vãzu de departe luminastelelor, se opri ºi zise înfuriat:

- Oare ce mi-au fãcut nebunele aceleade mi-au aprins casa? ªi se luã repedeînaintea carelor sã vadã ce-i.

În vremea asta Crãciuneasa trimisecu rodini, aºa cum se cuvenea, la MaicaDomnului pe fata cea ciuntã.

Maica Domnului tare s-a bucurat cãa fost pe lângã ea un suflet milos, care s-o îngrijeascã ºi sã-i facã toate dupãobiceiurile româneºti ºi se gândi cum sã-i rãsplãteascã? Iaca, îi puse fetei mâna laloc, ba încã i-o fãcu de aur. Trimise atunciCrãciuneasa pe fata cea ºchioapã. MaicaDomnului îi puse ºi ei un picior de aur.Trimise apoi ºi pe cea oarbã ºi MaicaDomnului îi puse alþi ochi buni ºi fatavedea parcã mai bine ca înainte. Iatã cãtocmai atunci soseºte ºi Crãciun acasã ºinu se dumireºte de ceea e vede. Vedestele pe cer, vede luceafãrul de miezulnopþii, vede atâta luminã în jurul casei ºitotuºi nimic nu arde. Odatã rãcneºte, cumîi era obiceiul ºi femeia lui, baba Iova ºicu fetele au venit fuga în calea lui toatetremurând de fricã:

- Cine a venit în casele mele în lipsamea ºi ce-i lenea asta pe voi, de nu mi-aþiieºit înainte, cum se cuvenea?

Baba Iova, vãzând cã el ºtie de

undeva, cã are oaspeþi, îi spuse totul dinfir în pãr ºi îl rugã s-o ierte, cã tocmaiatunci se spãla pe mâini, aºa cã n-a pututieºi în calea lui.

Când îi vãzu mâinile încã cu pete desânge, Crãciun, într-adevãr, se-nfurie,încât, cum era atunci cu barda-n mânã, îitãie Crãciunesei amânduã mâinile din cot.Sãrmana Crãciuneasã se vãicãrea dedurere ºi bocindu-se o rupse la fugã ºi seduse la Maica Domnului ºi-i arãtã:

- Uite ce mi-a fãcut pãgânul cela debãrbat.

- Lasã nu te plânge, cã toate suntfãcute spre cele de mântuire. Du-te ºi adãcum vei putea cu monturile, mâinile tale.

Se duse Crãciuneasa ºi fãcu cum îispuse Maica Domnului. Maica Domnuluile luã ºi, suflând peste ele, le lipi la loc ºise fãcurã aºa cum fuseserã mai înainte,ba încã ºi mai frumoase, cã erau suflateîn aur. Nu ºtiu Crãciuneasa cum sã-imulþumeascã mai frumos ºi sãrutându-imâinile, se duse la Crãciun sã-i ajute. DarCrãciun când o vãzu cu mâinile lipite laloc ºi mai frumoase ca mai înainte,rãmase ca trãsnit locului ºi nu scoate ovorbã.

- Femeia care a venit la noi ºi a nãscut,mi-a pus mâinile la loc. Apoi îi povesti cumvindecase ºi pe fetele lor.

Crãciun fu atât de miºcat de acesteminuni, încât inima lui se muie ºi, cãzândîn genunchi, îi ceru iertare femeii sale,pentru tot rãul ce i-l fãcuse ºi apoi,ducându-se în staul, i se închinã FecioareiMaria ºi lui Iisus Hristos, recunoscând-ul în el pe Dumnezeu. ªi pentru cã în casalui ºi pentru cã el a fost cel dintâi om carea crezut în Hristos s-a numit de atunciCrãciun.

Marcel Olinescu„MITOLOGIE ROMÂNEASCÔ

FLORILE DALBE

Colo-n ºesu cel frumosu

Este-mi o turmã de oi,

Tot de oi ºi de miori.

Mioriþa cea mai micã

Sare-n vânt, sare-n pãmânt,

Sare-n fruntea oilor.

Oile s-o spãimântatu,

Mare zgher cã mi-o zgheratu.

Dumnezeu le-o auzâtu,

La ele s-o scoborâtu.

D-ale, Ion, cioban mare,

D-ale cui-s aceste oi?

Nu mã, Doamne, ispitire,

Cã tu, Doamne, bine ºtire:

D-ale mele º-ale tale.

Eu le pasc ºi le d-îngraº,

Tu le creºti ºi le-nmulþeºti.

Paºte-le, Ioane, paºte-le, dragã,

Cã ºi eu te-oi dãrui

La Crãciun c-un car de fân;

La Paºtele-douã miele,

La Sânidoarã c-o mioarã.

La Ispas cu un cârd la îngraº.

Noi umblãm ºi colindãm.

Scutea Simion(Micloi), 64 de

ani,

Sãsãuºi, 20 VII 1984

Dinãintea cestor curþi

Dinãintea cestor curþi

Domnului, Domnului Doamneo

Sîntu-ºi Doamne, mese’ntinse

Mese’ntinse ºi subscrise.

Jos la mese cine ºede?

ªede Domnul Dumnezeu

Deº învaþã fii de-ai sãi:

- gãtiþi voi ºi plugurile

Pânã’n dalbe primãvarã

Cân(d) cu plugu sã-mi eºiþu

Intr’aripile câmpului

Sã’mi trageþi o brazdã neagrã.

Dar pe brazdã ce sã-mi nascã

Rari-s meri ºi raris peri;

Dar nu-s meri ºi nice peri

Cã-i o scarã to(t) de cearã

De to(t9 sue ºi scoboarã

Dumnezeu cu fiul sãu,

Tot aºa, la zile mari

La dalbele beserici

ªi la sfintele dumineci,

Ca sã-ºi cânte-o liturghie.

Liturghie ºi-o cântat

Pe pãmânt aºa-o lãsat:

Cine cruce face-ºi-o

Mai mare sfinþia sa.

Noi cântãm ºi-o colindãm

ªi la gazdã i-o ‘nchinãm

Ghijasa de sus

grup

CR{CIUNUL ~I CR{CIUNEASA

Maica se roagã

sã-i creascã Ion mare

Soarele Domnului nostru

Soare-i Doamne rãsãrit

Cu razele rãzãmând

Sub prisvoarã’s tot covoarã,

Tot covoarã, mese’ntinse,

Mese’ntinse ºi subscrise.

Jos la mese cine ºade?

ªade maica lui Ionu

De roagã pe Dumnezeu

Ca sã-i creascã Ion mare

S-l vãd vrâstã de voinic.

Hainã neagrã-ºi îmbrãcând

Luce-º d’arme încingând

Mustãcioarã-º înherând

Pe-un bun cal încãlecând

ªi þãrile ocolind.

Noi cântãm ºi-o colindãm

ªi la juraþi i-o’nchinãm

Ghijasa de sus,

28.V.1935

grup de flãcãi

O, ce bucurie sufleteascã,Din ceata muceniceascã.De-ar ºtii omul sã gândeascã,N-ar putea sã tâlcuiascã.C-acest praznic luminat,Noi cu drag l-am aºteptat.S-auzim îngerii cântândªi magii cu steaua cãlãtorind.Îngerii dând veste bunãLa tot neamul dimpreunã.Mã rog feþelor dumneavoastrãCuvânt rãu sã nu purtaþi,Ca sã dobândim folosDe naºterea lui Iisus Hristos.Sara din astã sarãªi praznicul de mâineSã-l ajungeþi cu bine.La mulþi ani!

(Urare la sfârºitul colindatului,

culeasã din Parohia Chirpãr)

URARE DECR{CIUN

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Atât „Gazeta Hârtibaciului” cât ºi„Monitorul de Sibiu” v-au m-ai relatat despreacþiunile plãnuite de voluntarii agniþeni ºibeneficiarii Casei Seniorilor Agnita. Iatã cãºi de aceastã datã avem plãcerea sã vãspunem câteva cuvinte despre „isprãvile”

Dupã o scurtã prezentare a fiecãruiparticipant, voluntarii ºi pensionarii auvizionat niºte prezentãri de clipuri depromovare a unor campanii pe care Serviciulde Voluntari Agnita le plãnuieºte pentru noulan 2010. Principala temã a fost campania“FREE HUGS” (Îmbrãþiºãri Gratis) pe caredorim sã o iniþiem în Agnita.

Principala temã propusã de tineriivoluntari, prin vocea lui Paul Hârþoagã a fostaceea a “Vieþii sãnãtoase”, discuþia moderatãde Cosmin Duºleag, coordonatorul SVA, adurat puþin peste jumãtate de orã. Atâtpãrerile personale, cât ºi cele ale grupurilorau fost spuse într-o conversaþie a generaþiilor,cât se poate de constructivã.

La final concluziile au fost spuse delidera pensionarilor, doamna Celina, care asubliniat principiile undei vieþi sãnãtoase ºisfaturile pentru mai tinerii participanþi.

„A fost o activitate antrenantã atâtpentru noi, voluntarii, dar cred cã ºi pentrucei mai în vârstã. Ei ne-au dat doar note dezece pentru iniþiativã ºi pentru participare.Le-am promis cã vom mai merge cu ei ºi cãnu vom ezita sã-i implicãm în viitoarelenoastre proiecte.” ne declara CosminDuºleag, coordonatorul Serviciului deVoluntari Agnita.

S-au dat doar note de 10 pentru iniþiativãpentru voluntari ºi s-au lãsat promisiunile cã,se vor continua astfel de întâlniri comune ºiexcursii comune.

a consemnat un voluntar.

Serviciul de Voluntari Agnita, prinCosmin Duºleag – coordonator program ºivoluntari Doreºte sã aducã la cunoºtinþaopiniei publice urmãtoarele:

Ne aflãm deja în a doua sãptãmânã dedupã alegerile prezidenþiale ºi ne vedempuºi în postura de a face apel la civilizaþieºi la bun simþ cetãþenesc. ªi acum, dupãatât de mult timp trecut de la al doilea turde scrutin, pe strãzile din Agnita, Coveº ºiRuja se pot vedea stâlpii „împodobiþi” deafiºele partidelor ºi ale candidaþiloracestora la funcþia de Preºedinte.

Aºadar, în numele societãþii civiledorim ca prin acest comunicat sã cerem înmod public tuturor partidelor care auconcurat în aceastã cursã, sã îndepãrtezeafiºele de pe stâlpi ºi astfel Agnita sã revinãla normalitate.

Gala pentru SuperVoluntari un proiectde promovare a voluntariatului si premiereacelor mai activi voluntari. OrganizatoriMinisterul Tineretului ºi Sportului prinDirecþia de Tineret Sibiu ºi Asociaþia Colors.

Anul acesta Serviciul de Voluntari Agnitaa aplicat si el la acest proiect la urmãtoarelecategorii: cel mai tânãr voluntar: Czika Sergiu,cel mai reuºit proiect: Festivalul TinereTalente 2009, Cel mai consecvent sponsor:

Serviciul deVoluntari Agnita s-aalãturat campaniei “Fiiun ºofer responsabil!“,iniþiatã de UmbrelaVerde. Voluntarii s-auplimbat timp de 2 zilepe strãzile oraºului,unde au împãrþitstickere ºoferilor care s-au alãturat campaniei.

ÎNTÂLNIRE ÎNTRE GENERA|II

voluntarilor.Iniþial plãnuitã vineri, 4 Decembrie,

activitatea comunã a voluntarilor SVA cupersoanele incluse în programul CasaSeniorilor, a avut loc doar pe 7 Decembrie2009.

Dupã o scurtã prezentare a fiecãruiparticipant, voluntarii ºi pensionarii auvizionat niºte prezentãri de clipuri depromovare a unor campanii pe care Serviciulde Voluntari Agnita le plãnuieºte pentru noulan 2010. Principala temã a fost campania“FREE HUGS” (Îmbrãþiºãri Gratis) pe caredorim sã o iniþiem în Agnita.

Apoi ne-am jucat împreunã, echipemixte, am “învãþat” geografie ºi spirit deechipã ºi coordonare, câºtigãtori am fosttoþi... tineri la suflet sau trup.

Serviciul de Voluntari Agnita

face apel la normalitate ºi civilizaþie

Comunicat

Sperãm cã aceastã cerere sã nu rãmânãfãrã rãspuns sau fãrã efect.

Mulþumim anticipat ºi dorim tuturoragniþenilor niºte Sãrbãtori calde, cu luminãºi le urãm Un An Nou 2010 cu speranþe ºiîmpliniri.

În numele Serviciului de Voluntari AgnitaCosmin Duºleag – coordonatore-mail: voluntari.agnita@gmail.comtel. 0748 082 095web: www.svasite.com

Gala pentru SuperVoluntari

GAL Microregiunea Valea Hirtibaciului, Cel mai activ jurnalist care apromovat voluntariatul: Ilarion Bârsan, cel mai activ blogger: CosminDusleag, coordonatorul de voluntari al anului: Cosmin Dusleag,voluntarul anului: Hirtoaga Paul, cel mai simpatic voluntar: IlarionBârsan, Cosmin Dusleag, Czika Sergiu ºi Hirtoaga Paul.

Toatã gaºca de voluntari a fost prezentã pe 3 decembrie la HotelIbis din Sibiu.

Din pãcate Serviciul de Voluntari Agnita s-a întors acasã doar cu unsingur premiu, în persoana lui Paul Hirtoaga, cel mai simpatic voluntar.

Avem fair-play-ul în sânge ºi îi felicitãm pe cei ce au plecat premiaþi.Îl felicitãm ºi pe Paul, care a fost premiatul serii din partea

Serviciului de Voluntari Agnita.A consemnat un voluntar.

(www.svasite.com)

Sunt SuperEducat

Unele persoane s-au arãtat extrem de încântate la aceastã iniþiativã,dar, bineînþeles, au fost ºi persoane care au refuzat aceastã iniþiativã.

Ne bucurãm cã aproximativ 50 de ºoferi au rãspuns cu entuziasmapelului nostru ºi sperãm ca urmãtoarea ieºire în stradã sã fie una caresã implice mai mulþi ºoferi.

Paul Hîrþoagã

Serviciul de Voluntari Agnita