Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiMarile religii/ sub coord. lui Philippe Gaudin ; trad.:

Sanda Aronescu. - Bucuregti : Orizonturi,2017lsBN 978-97 3-7 36-354-1

l. Gaudin, Philippe (coord.)ll. Aronescu, Sanda (trad.)

2

Tifle of the originat French edition: Les grandes retigions Traducerea: sanda Aronescu

- published by Ellipses -Copyright 2009, Edition Marketing S.A.

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertd[ii, nr. 4, bl. 117 , et.7 , ap.20 telefon:021.317.76.79,0744.531.333 e-mail: orizonturi@ !r ^rrr__ _-__ ,..Frr.r,^rr-r

editura-orizonturi.roirr' vrrEvrrrvrr\w

Editura ORIZONTURI

MARILERETIGII

Sub coordonarea lui Philippe GaudinCorector: Lucia GruescuiJ;il;t"r,-piiiLnacne Soheib Bencheikh el Hocine,

Claude Bressolette,coperta: Puiu Enache V6ronique Gromb6, Michel Delahoutre,

Brice Deymi6, Philippe Gaudin, Golette Kessler,Robert Munnich

O filosofie a datoriei implicd neapdrat o aservire afiin{elor de exceorie: omuiSri" poli" o fiinld a datorieifiindcd pentru "i

i ri inseamnd a avea datoria sd fii. ofilosofie a daroriei es.te gi o rirosorie a iibd;i;isiz'riiti.rului. Omul nu este libei in ,"n.ri "J

ar fi pur gi simpluautonom, el este liber pentr, "a

poJ" deveni liber, im.?,lL3i95sl.t-yi ltr_rsi

propriite ;iJtdl care sunt morate.rocm a i pe n tru ca a ielte 6d il;;iil,. "iE

inl''Jl : :i:H:?d qg tirania primd a..naturli 9i de cel a capriciitor uma.ne. Dumnezeu a dorit poate'orrf p"ntru ca acesta sd.fyea\zezggicrea[ia sd continue. Nu numaicd Dumnezeunu constrange omu.t ta propria," oorinti J;G;;'ffi;sd ne spund prin interm"oi"r p*"ool"icdderiicd acestan-o,poate regdsi dec6t dacd mai int-6i trg" i"

"*;oilsunt vinovati 9i toli,sunt iertali:-exiiaorOii;r;;tilr#fa[d de care filbsofiire care-siltir ;# rareaomurui prinelinsugigi deci incurparea ;;1;;I"""atr" om, ni se parnigte temnife sumbre.

Guprins

Notd despre noliunea de laicitate

lntroducereSemnificafia unui studiu al religiilor astdzi

Partea intdi : IUDAISMULGap. 1 - O privire de ansamblu asupra istoriei evreiegti 25

Cap.2- Doctrine gi practici... 39

Partea a doua: ISLAMULCap. 1 - Prezentarea islamului. 97

Partea a treia: CRE$TINISMULGap. 1 - Prezentarea cregtinismului.......... .' 177

Cap.2 - Biserica catolicd gi Biserica ortodoxd.... 219

Cap. 3 - Reforma protestantd 245

Partea a patra: HINDUISMUL 9i BUDISMULGap. 1 - Prezentarea hinduismului...,........... 267

Cap.2 - Prezentarea budismului .............. '. 297

Glosar........

Posfald 347

Bitanl 381

_ Iogt", religiile propovdduiesc umilinfa fald de ceea cenu po{i dec6t sd p.rimegti. Din "."rt dingdi;;fi",-;;am putea sd ddruim 9i cu atdt mai pulii sd i;fi;;;ceea ce nici nu definem, nici nu estd in puterea";;;;.trd? Ceea ce nu inieamnd ca n, Ju"m ce spune si cdnici nu avem ce face. trrtaurice CA;;ii_";rffi;, Jl;;o cliqe de tdcere, unei persoah",

""i" i-" ;fi;iit |j,ir"-T3l Dyrtezeu gtie.sa vorbeaic-j J"rpr" Dumnezeu, cd"pregStegte terenur"... Dezvdruirer-iirit"to," i"tir"ii .1, Icapacitii{iide iruminar-e a doctrineioi ieligior"d n-" iJ".ldit niciodatd nimic in favoare"

"riir"i ;;;;iJ;J;;fi;aceasta poate indemna la...Tradilia ne este datd. Spiritul supus gi supersti{ioso adoptd in mod s_uperficiai. Spiridi critit o ;";t;i;Spiritul retigios 9i cercetdto, o ,"jarJire pentru a ajungeta ceea ce nu gdsegte la spiritut;;iti;lPluralitate de obiceiuri, ,"speci universal al dreptu-rilor fiecdruia, cdutarea spirituald a tuturor acestora. Sdpornim la drum...

382

Moise giTablele LegiiJuste de Grand gi Pedro Berruguete, aprox 1476

24 25

CAPITOLUL 1

O privire de ansamblu asuPraistoriei evreiegtide Robert Munnich

lstoria poporuluievreu este cea mai lungd gi, in acelagi

timp, cea mai frdmAntatd. Ea se desfdgoard de-a lungula treizeci gi cinci de secole... Gdsim evreiin zeci de ce-tdli antice cu mult inaintea erei cregtine; astdzi, ei suntcetdlenia vreo sutd de tdri din lume. Pentru a simplifica,putem distinge trei Perioade:

- perioada biblica din secolul al Xlll-lea i.Hr' pAnd insecolul al lV-lea d.Hr.,

- diaspora,

- perioada contemporand - secolul al XIX-lea 9i se-

colul al XX-lea.

Epoca biblici

Avraam

Avraam era originar din Ur, oraq Tn Chaldeea (Meso-potamia), regiune care corespunde lrakului de astdzi' El

a trdit fdrd indoiald in epoca lui Hamurabi, Tntemeietorulprimului imperiu al Babilonului (secolul alXVlll-lea i.Hr').A cunoscut probabil strdlucita civiliza{ie sumeriand din

aceastd epocd. Povestea sa este relatatd pe larg in carteaFacerii (prima carte a Pentateuhului)' Avraam 9i familialui, supunAndu-se poruncii lui Dumnezeu, pdrdsesc

cetatea Ur gi se indreaptd spre fara Canaanului. Aceastaeste situatd intre cele doud puteri care domind orientulMijlociu, Mesopotamia, la nord gi Egiptul, la sud, at6t prinrdspdndirea culturii lor, cdt gi prin prosperitate.

Descenden{ii sdi, intre care cei doisprezece fii ai luilacob, nepotul sdu, sunt constrdngi de foamete sd pdrd_seascd aceastd lard gi sd se refugieze in Egipt, unde, lainceput, datoritd lui lacob, trdiesc in prospeiitate, apoi,in robie. Dar Dumnezeu i-a fdgdduit luiAvraam cd Ti vadezrobi intr-o bund zi giii va duce inapoiin Canaan.

Moise

Evreii gi-au menlinut in Egipt identitatea gi origi_nalitatea. Noul faraon care domnegte in Egipt ia impotrivalor o serie de mdsuri represive gi-i aduce intr-o stare decruntd robie. Moise, un evreu crescut la curtea faraonului,dd semnalul revoltei gi Ti convinge sd pdrdseascd lara(legirea). Ei traverseazdin mod miracuios Marea Rogie9i pornesc prin degertul Sinai. Dumnezeu i se aratd iuiMoise pe muntele Horeb gi in fala intregului popor adunatacolo (600.000 de suflete), rostegte cele,,zece porunci,,,pe care Elinsugi le scrie pe Tablele Legii.

Timp de 40 de ani, evreii strdbat degertul sub con_ducerea lui Moise 9i a marelui preot Aaron, fratele sdu.Poporulse revoltd de maimulte oriimpotriva acesteivie[irdtdcitoare, dar de fiecare datd, rebelii sunt pedepsifi prininterventia divind. intreaga generafie plecatb din Egipi vamuriin degert. Dupd moartea lui Moise, evreii selnga_jeazd in luptd gi intrd in posesia pdmdntului fdgdduirifei(Canaan), sub conducerea lui losua.

Regii. Primul Templu

Jara este impdrtitd intre cele doudsprezece triburicare poartd numele fiilor lui lacob. intre ele nu domnegte

26 27

intotdeauna pacea 9i in{elegerea 9i conflictele suntnumeroase. lnstitulia regalitdtii, patronatd de profetulSamuel, aduce o oarecare unitate. Saul este primulrege al lsraelului, urmat de David, care stabilegte capi-tala la lerusalim. Dupd el, fiulsdu, Solomon, va construiTemplul unde sunt depuse Tablele Legii, mogtenite dela Moise.

Exilul din Babilon

Dupd moartea lui Solomon apar divergenfele. Jara se

scindeazd in doud; la nord, regatul lui lsrael, cu capitalaSamaria (astdzi- Napluz), iar la sud, regatul lui luda, cucapitala lerusalim (722 T.Hr.).

in anul 586 i.Hr., regatul lui luda este cucerit deNabucodonosor, regele Babilonului. Templul este distrusgi locuitorii sunt lua[i ostatici.

in Babilonia, situa{ia evreilor este relativ bund' Ei simtnevoia de coeziune, de a se constituiintr-o comunitate'Sinagoga, care inlocuiegte Templul, devine centrul vietiievreiegti.

Revenirea. Cel de-al Doilea Templu

in anul 539 i.Hr., Cirus pune stdpdnire pe Babilongiintemeiazd imperiul persan. Noul stdpdn Ti va trata pe

evrei cu multd bundvoinld. El le ingdduie sd se intoarcdla lerusalim gi sd-gi reclddeascd Templul.

Sub indemnul lui Ezdra gi al lui Neemia, ia amploareinvdtdmintul religios. Se instituie o noud liturghie (lecturapublica a Torei).

Dupd ce a fost cuceritd de Alexandru Macedon (326i.Hr-), ludeea, care era o provincie a imperiului persan,devine provincie a imperiului macedonean.

Cuceritorul le-a lSsat evreilor libertSlile tradi[ionale,ceea ce echivaleazd cu o autonomie in fapt^ Ei profitd de

acest lucru pentru a aprofunda studiire sacre, ini{iindu-seastfel diverse curente de gAndire, deseori opu.".

- saducenl se recrutau indeosebi din rdndur marirorpreoti gi al persoanelor insemnate. Ei respingeau legeaorald gi nu acceptau dec6t legea scrisd fianJt;.

- Esenienff predicau egalitatea sociald. Ei duceau oviatd monahald, practicau agricurtura 9i artizanatur, iubireade Dumnezeu gi de oameni.

- Fariseiiigi spuneau ei ingigi ,,perushim,, (separa{i),pentru cd se dernarcau de sectele precedentu. ei upir_ti19au clasei populare gi acceptau atdt legea scrisd,'c6tgiintreaga lege orald.

. Aceste tendinte diferite se inscriu in efervescen[a spi-rituald a acesteiepoci. Darin pararer, crasa conducdioare,sensibild la cultura helenisticd, a adoptat treptat obiceiu-rile, limba 9i modur de comportare are cuceritoriror greci.

Acegtia au vrut sd-i sileascd pe evrei sd r""nui1" l"specificul religios, ceea ce a produs revorta acestori. inanul 162i.Hr.,in timpurhasmoneniror, a izbucnit un rdzboide eliberare gi ludeea gi-a recdpdtat independen[a.

Cucerirea romand

. in anul 63 i.Hr., ludeea este ocupatd de pompei. lrod

este numit guvernatorur Garireii, apoi regere rudeii. Erigiimpune cu o energie brutard puterea cu care irinvestisLRoma.

.spre sfargitur coronizdrii romane, bantuie spiriturde revoltd: rdzvrdtirile, migcdrire populare sunt din cein cemaifrecvente. in anul 66 i.Hr., izbucnegte marea rdscoard.Garnizoana romand este decimatd, o armatd expediatddin Siria este invinsd de poporul evreu.

^ in anul 70 i.Hr., Titus asediazd lerusalimul, il prefacein cenugd gi distruge cel de al Doilea Templu. Aceastdcatastrofd a cutremurat at6t de mult spiritele, incdt eagrlg c9T91no1gtd giin zitete noastre printr_o zi de post gidoliu (9 Ab). cateva puncte de rezisten{d au mai existat

28

'Vezi capitolul 2

pand in anul 73. Atunci a fost capturatd ultima fortdrea[6,Massada; sinuciderea colectivd a apdrdtorilor sdi, caren-au vrut sd cadd vii in m6inile romanilor, va face dinMassada simbolul vitejiei militare 9i al onoarei. Astfels-a incheiat primul rdzboi al evreilor, relatat pe larg deFlavius Josephus.

O noud rdscoald a izbucnit in anul 132 9i a declangat al

doilea rdzboi al evreilor, la fel de nemilos gi de catastrofalca primul. El fost condus de o cdpetenie emblematicd,Bar Korba, suslinutd de un vestit rabin, Rabbi Akiba.Bar Korba a murit la Betar, ultimul bastion de rezistenfd,in 135.

Diaspora

Pentru a defini rdspdndirea evreilor, se folosescTn mod

curent doud cuvinte: unul ebraic, ,,galut" (sau golah), iarcel5lalt grecesc,,,diasPora".

in perioada persand, implantarea exilatilor s-a limitatla doui !6ri, Babilonia, unde au hotdrdt sd se stabileascdmul[iexilali, gi Egiptul, unde s-au refugiat numerogievreidupd distrugerea celui de al Doilea Templu. Aceste doudmigcdrischifeazd deja cele doui axe majore ale diaspo-rei, pe de o parte, Europa gi Occidentul, pe de altd parte,

Asia gi Orientul.incd inainte de inceputul erei cregtine, numerogi autori

igi expri md su rprindere a fal6 de extraord i nara rdspdnd i re

a evreilor, lmperiul Roman numdrAnd 4 milioane, fdrd asocoti Palestina. Totalul poate fi estimat la 8 milioane'Numdrul lor reprezintd aproape de patru ori populatiaevreiascd din ludeea.

Doud aspecte majore marcheazd istoria acesteidias-pore, care a pdstrat intacte specificul 9i cultura sa, unul

pozitiv - aprofundarea gAndirii evreiegti, pe de o partel,

29

celdlalt negativ, tragic: persecu(iile gi expulzdrile, pe dealtd parte.

Perseculiile

lstoria consemneazd cdpe la anul 95g, Bulan, regelekhazarilor, din Ba rcan i, dorind sd-gi curefe regatu r d"ioo-latrie, a chemat trei soli strdini, un cregtin, ui musulmangi un evreu, ca sd aleagd religia cea mai potrivitd pentiupoporul sdu. Dupd ce a ascultat pe indeldt" urgu;"nil_le fiecdruia, er a optat in cere din urmd pentruierigia iui{vr1am, religia evreiascd, 9i toli supugii s-au coivertitdupd el.

in afard de aceastd experienld ciudatd gi iegitd dincomun, istoria evreiror din Eurofa in Evur

'weoiu este

marcatd de durere, suferinfe 9i martiri. latd o trecere inrevistd a persecu[iilor din diverse ldri.

Spania

Evreii din spania ob{in cere maiinarte ranguriin peri-oada dominatieimusurmane, epocd socotitd in anatet'e iu-daismulu i spanior V6rsta de Aui a cornun itdlii. Maimonioe,cel mai mare invdlat evreu din secolul alXil_lea, iii."iiJin arabd opera filosoficd fundamentafa, ,,inir;r;;lrdtdci{ilor", destinat evreiror care se indepartea zd de rra,-ditia lor. in timpur vArstei de Aur, ia nagtere de asemeneamisticism ul evreiesc, Kabbara gi tratatur sdu princip at, zo i ii-ul. Dar in perioada..recuceririi cregtine de la'inceputulsecolului al Xr-rea situalia se inrduidfegte. consider6ndanormald prezen(a evreilor intr_o [ari cregtind, Bisericanu precupetegte niciun efort pentru a-i cohverti. Acesteeforturi au curminat cu torturire rnchiziliei. Decretur din1492 ii obliga pe evre_i sd adopte credinla cregtina s"r,i,n

"?..contrar, sd pdrdseasca iara. Timp de mutte .""o_

le, via{a evreiascd nu s-a mai manifestat liber in Spania.

30 31

Refugialii se rdspdndesc in comunitdlile evreiegti - insudul Franlei, Tn Africa de Nord, in ltalia, Tn Sicilia, Tn

Olanda, in Turcia - alcdtuindu-gigrupdri proprii, denumite

sefarde (in ebraicd: spanioli).

Franfa 9i Germania

incd din primul secol al erei cregtine, cAteva comunitdtievreiegti s-au stabilit in Galia. [n secolele al X-lea 9i al

Xl-lea, in Franta, ca gi dincolo de Rin, infloresc o culturdoriginald gi o viatd spiritualS intensd. Acegti evrei, denumitiashkenaze (in ebraicd: germani), tolerali, izolatiTn mediullor, la periferia societdtii (ghetou), scapd influentelor ex-terioare. O legislatie restrictivd le interzice orice functieadministrativd. Evreii sunt mai ales comercianli sau ne-gustori ambulanti; ei nu intre[in cu vecinii lor decdt relatiisuperficiale. Cultura pdmAntului gi numeroase meserii le

sunt inaccesibile. intruc6t Biserica interzicea cregtinilorimprumutul cu dob6ndd, evreii au fost silifi sa se ocupede acest nego[, ceea ce li se va reproqa in mod violentgi le va atrage crunte Persecutii.

Cruciadele au produs evreilor suferinle cumplite: cru-cia[ii care porneau spre Jara SfAntd ca s-o elibereze desarazini au jefuit gi au distrus comunitdti Tntregi.

in 1348, cAnd ciuma neagrd face prdpdd, reducAndcu o treime popula[ia Europei, evreii sunt acuzati cd au

otrdvit fAntdnile.Deseori sunt invinuili de uciderea rituald a unor copii

cregtini. Asemenea calomnii servesc drept pretext unor

masacre 9i persecutii religioase.

Lituania

in secolul al XVll-lea, evreii din Lituania sunt pringi

intre doud forfe rivale: guvernul polonez 9i cazacii, alecdror bande se ndpustesc asupra populatiei evreiegti cu

o cruzime gi o barbarie fdrd precedent. Mii de evrei sunttorturati, comunitd{i Tntregi sunt exterminate, victimere secifreazdlazecide mii- Disperarea gispaima apasd asuprapopulatiei evreiegti.

Rusia gi pogromurile

in Rusla laristd, evreii sunt persecutali, constrdngi sdlocuiascd Tn anumite zone,supugi unei legislafii restriitive.Jarii mdresc numdrur decretelor care-i defavorizeazd;preotii a{Atd ura tdranilor impotriva evreilor. Aceastd po_liticd va culmina cu cumplitele pogromuri de la sfArgitulsecolului al XIX-lea. ln 18g1, cel mai ucigdtor a fosf celde la Kiev; in 1903, cele de Ia Chigindu gibdesa. Acestemanifestdri de antisemitism ii descurajea zd chiargi pe ceicare-gi puseserd toate speranlele in asimilare. ireacliaevreilor tineri va fi sd se aldture migcdrii revolulionaresau grupdrilor nationaliste evreiegti, sau sd

"r-igr"=",mai ales in Statele Unite.

Expulzdrile

Alungaticdnd dintr-o !ard, cdnd din alta, afla{i la chere_mul suveranilor momentului respectiv, evreii au dus o viafdrdtdcitoare 9i migratoare, intorcdndu-se deseoriin lara deunde fuseserd alungati, cu o extraordinare perseveren[d.

Am amintit mai sus expulzarea evreilor din Spaniain urmd cu 500 de ani. Fran[a nu s-a ardtat nici ea maiprimitoare.

Timp de gase secole, din secolul al Xlll_lea p6nd insecolul alXVlll-lea, a fost un gir neintrerupt de expulzdri,urmate de autorizalii de intoarcere. cu toate acestea,este sigur cd niciodatd n-a incetat sd existe in Fran[a oprezentd mdcar sporadicd a evreilor.

32

Perioada contemporand

Emanciparea

ldeea emancipdrii evreilor se rdsp6ndegte in SecolulLuminilor, Tn Prusia, Austria, apoi in Franfa. Ea dd glasunei reac[ii impotriva disprelului general fatd de evrei,provocat de obiceiurile, limba gi cultura lor.

Un strdlucit filosof din Berlin, Moise Mendelsohn(1729-1786), 9i gcoala de umanigti evrei, Maskilim, dinjurul lui, dau exemplul giincearcd sd-i convingd pe evreisd iasd din izolare, sd studieze 9i gtiintele profane gi sdfrecventeze gcolile laice gi universitd[ile.

ln 1787, Mirabeau publicd o lucrare intitulatd: ,,Desprereforma politicd a evreilor". Emanciparea este, de fapt,o consecintd fireascd a ,,Declaratiei drepturilor omului"care proclamd libertatea religioasd. Suslinutd cu curajde abatele Gregoire gi de contele de Clermont Tonnerre,emanciparea este votatd de Constituantd pe 28 septem-brie 1791.

Cazul Dreyfus

Din acel moment, evreul devine cetdtean cu drep-turi depline. Pentru prima datd, ii sunt deschise, fdrddiscriminare, orice carierd gi toate posturile inalte dinadministra[ie.

in 1870, ministrul de justifie evreu Adolphe Cr6mieuxdetermind votarea unui decret care acorda nationalitatefrancezd evreilor din Algeria. Dar asta n-a insemnat cdau dispdrut prejudecdtile antisemite, maiales in cercuriled reptei conservatoare.

Cazul Dreyfus s-a declangat in 1894. Alfred Dreyfus,t6ndr ofiler in Statul major, este acuzat pe nedrept cd arfi predat Germanieidocumente secrete. Eleste condam-nat pentru inaltd trddare, degradat in public Ai trimis la

33

ocne, in lnsula Diavolului, in Guyana. Emile Zola publicdin ,,L'Aurore" celebrul articol ,,Acuz", in care demascdaceastd scandaloasd eroare judiciard.

Opinia publicd francezd este profund scindatd intrecei pro gi cei contra Dreyfus. Dupd numeroase peripe[ii,adevdrul iese in cele din urmd la iveald 9i nevinovatul vafi reabilitat in 1905.

Shoah

Prima jumdtate a secoluluialXX-lea a fost marcatd dedoud evenimente, cele mai importante din istoria evreilordin ultimele doud milenii: genocidul nazist gi infiinfareastatului lsrael.

Hitler ia puterea in 1933. in ideologia nazistd, evreulaparline unei rase inferioare; el trebuie suprimat pentrua salva puritatea rasei ariene. Aceasta este ,,solufiasupremd".

in anii premergdtori celui de-al Doilea Rdzboi Mondial,ei sunt aresta[i, deportati laolaltd cu liganii giinchigiin la-gdre de concentrare. Propaganda nazistd se rdsp6ndegtein toate fdrile ocupate, intre care gi Franfa. Guvernulde laVichy adoptd in 1940 Statutul Evreilor, care-i exclude dintoate functiile publice, din profesiile liberale gi din gcoli.Anticipdnd exigenfele ocupantu I u i, guvern ul organizeazdarestdri in masd. Copii, bdtrdni gi bolnavi suntingrdmddifiin vagoane pentru vite care se indreaptd spre lagdrele deconcentrare. Auschwitz, din Polonia, rdm6ne simbolul ze-cilor de lagdre ale morlii unde sunt gazali gi argi. 700.000de evrei, francezi de spifd veche sau refugialidin Europade Est sunt astfel exterminati, sub privirile indiferenteale unei pd(i a popula[iei. CAteva glasuri s-au ridicattotugi pentru a protesta fa[d de aceastd monstruozitate,printre al{ii, cardinalul Salieges 9i pastorul Boegner. Deasemenea, mii de francezi au ascuns evrei la eiin casd,cu prefulviefii lor. in total, 6 pand la 7 milioane de evrei-

34 35

din 15 milioane - s-au prefdcut in scrum. Prin faptul cda fost organizat metodic Ai legal, acest genocid este celmai grav pe care l-a cunoscut istoria. El este impropriudenumit,,holocaust". EvreiiTi spun in ebraicd Shoah, ceeace inseamnd,,nimicire".

Statul lsrael

De-a lungul secolelor de dispersare, evreii nu gi-aupierdut niciodatd speranfa de a se intoarce intr-o bundzi in Palestina. De fapt, au existat intotdeauna evrei peacest teritoriu, fdrd intrerupere. ln secolul al XIX-lea, inurma pogromurilor, numerogi evrei rugi s-au stabilit inPalestina, unde au intemeiat colonii agricole. Astfel a luatfiintd sionismul.

in 1895, un ziarist austriac, Theodor Hertzl, care toc-mai asistase la degradarea Tn public a cdpitanului Dreyfus,scrie la Paris ,,Statul evreu". El subliniazd: ,,Dacd vreli,acesta nu va rdmdne un vis".

in 1917, guvernul britanic, in semn de recunogtinlapentru jertfele aduse de brigada evreilor care a luptat ald-turi de aliafi, s-a angajat sd infiinteze un,,cdmin na[ionalevreiesc in Palestina": aceasta a fost Declara[ia Balfour.

in urma celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, au sosit inPalestina mii de refugiati. Ei cer crearea unui stat evreuindependent.

in noiembrie 1947 , ONU aproba impd(irea Palestinei:se vor crea doud state suverane, un stat evreu 9i unstat palestinian. Tn mai 1948, este proclamat statulevreu. Arabii refuzd impd(irea: are loc primul rdzboiisraeliano-arab. O parte a palestinienilor se refugiazd inlordania.

Timp de patruzeci de ani, au avut loc mai multe con-flicte intre lsrael gi tdrile arabe vecine, fdrd niciun rezultat,cu excepfia notabild a unei pdci separate cu Egiptul in1979 (Acordul de la Camp David).