gapcanele limbii germane - libris.ro limbii... · 2018. 8. 13. · i. grupul nominal forme de...
TRANSCRIPT
-
LAROUSSH
Gapcanelelimbii germane
Traducere gi adaptare din limba francezdde Emanuela Jalbd-goimaru
MEIEOR TF1pususmNc LlUl
-
I. GRUPUL NOMINAL
I. GRUPUL NOMINAL
SUBSTANTIVUL
GENURILE SUBSTANTIVULUI
?i Stiti cE in limba germani existd trei genuri, masculinul, femininulgi neutrul, cdrora le corespund trei articole hotdrdte: der, die, das.La plural se foloseqte intotdeauna un singur articol: die.
der Wagen $ die Wagen masina 4 ma;inile;die Dame 4 die Damen doamna 4 doamnele:das Kind 4 die Kinder copilul 4 copiii.
?I Un substantiv nu are neapdrat acelasi gen in romdnd qi in germani.Penffu a afla genul, folosili sufixele.
. Substantivele terminate in -ade, -age, -ei, -heit, _treit, -ie, -in, -schaft, _ungsunt intotdeauna de genul feminin:die Garage garajul.
. Substantivele terminate in -chen, Jein sunt intotdeauna de genul neutru:das Miidchen/ara.
. Substantivele terminate in -ting, -or qi -ismus sunt intotdeauna de genulmasculin:der Lehrling ucenicul.
?"i In cazul cuvintelor compuse, genur este stabilit de cer de-al doileacuvdnt: das Kinderlmiidch en (t6ndra care are grijri de copii/bona) ragenul neutru de la das M:idchen.
otr:eo
I, GRUPUL NOMINAL
. FOR]\IELE DE PLURALIi Cuvintele compuse iau intotdeauna forma de plural a celui de_aldoilea cuvAnt: de exemplu, die Sportltasche (sacul de sport) ia farmade plural de la die Tasche, care este die Thschen. Die Sporttasche vaavea, aqadar, la plural forma die Sporttaschen.
A{i remarcat, firi indoiali, cd existi numeroase forme de plural. IatI citevarcguli care vd vor ajuta sd le identificafi:(ixsultali tabelul care urmeazd.
lirrme de plural masculin
Otr
to
-0n
*, = (-)
(.'-)
("-)e
1 '-)er
-s
Doar pentru formele slabe de masculin:der Junge bdiatul 4 die Jungender Biir ursul * die EiirenToate substantivele masculine terminate in:-el, -en, -er
Formd loarte lrecventd :der Ofen cuptorul .) die OfenFormd foarte frecventd:
der Sack sacul 4 die SiickeDoar inder Mann bdrbatul 4 die MlinnerderWald pddurea 4 die WiilderCuvinte prescurtate gi cuvinte de origine str[in6:der Kuli pixul I die Kulisder Star vedeta * die Stars
-
I. GRUPUL NOMINAL
forme de plural neutruS = (.-)
(',-e
1"-)er
-s
-se
Toate substantivele neutre terminate in -cheru -el, -en, _er, _Iein
Doar in das KToster mhndstirea e die KliisterSubstantivele neutre se termine intotdeauna in -e, fdr6 infle_xiune (tremd):dasTorpoarta d dieToreForme foarte frecvente:das Buch cartea .) die BiicherCuvinte prescurtate gi cuvinte de origine strdind:da:; Atrto ma;ina 4 die Autosdas Hotel hotelul I die HotelsToate substantivele neutre terminate in -nis:das Zeugnis cenificatul.) die Zrugnisse
forme de plural feminin -
-nen
C'-)
("-)e
-s
Toate substantivele feminine terminate in -ung -keit, -heit-schaft, -(t)ion -eiToate substantivele feminine terminate in -in:tlieLehrerin profesoara 4 die LehrerinnenDoar in die Nlfiter mama .) die MiitterclieTochterfiica d die TiichterForme destul de frecvente, dar av6nd intotdeauna o inflexiune(tremd) pe l6ngd -e: dieHand,mina d die HiindeCuvinte prescurtate qi cuvinte de origine strdini:die Mtrtti mama d die MutfisFormd foarte rard:doar in die Erlaubnis permisiunea 4 die Erlaubnisse
otr
=do
-se
I. GRUPUL NOMINAL
SCRMREA CU MAJUSCULE
r Nu trebuie si uitali ci substantivele comune se scriu cu majusculi,la l"el ca substantivele proprii.
ll, rr(. tlclle ich mit htlaria ins Kino.,'l.rtii:i merg la cinema cu Maria.
? OECLINAREA
r gtiti ci gerrnana este o limbd cu declindri.(lc este, mai exact, declinarea?Cum func{ioneazd si la ce ajut5?(lare sunt cuvintele care se declini?
( i.rpurile nominale se declind: dupi funclia lor in frazd (subiect, complement(lircL:t, complement indirect, de exemplu) se afld la un anumit caz (nominativ,ru rrzativ, dativ si genitiv), iar dupd numdr la singular sau la plural.
I feterminantii (articolele, adjectivele posesive etc.) sunt cei care primesc marcarlcclinirrii cu exceplia a doud cazuri in care substantivul primeqte qi ei o paterlirr cleclinare:. l,a genitiv singular, masculin Ei neutru, se adaugd:
.un -s dupd determinant, dar si dupd substantiv:l)er Schliissel meines Bruders ist verschwunden.Cheiafratelui meu a dispdrut.
- primesc insi -es dacd cuvAntul este monosilabic sau dacd se termind in-s, -8, -x, -tz, -z:der Ztsg d am Kopf des Zrges trenul g in cupdtul trenului;
* qi -en dacl este vorba despre o formd slabi de masculin:der Ball des Jungen mingea bdiatului.
o-kfro
-
I, GRUPUL NOMINAL
. La dativ plural se adaugl un -n dupi substantiv:Wir haben unseren Urlaub in den Vereinigten Staaten verbracht.Ne-am petrecut vacanlatn Statele Unite.
Exceplii: dacd substantivul formeazl pluralul cu terminatiile -s, -n sau -en, nuse mai adaugi -n duph substantiv.Dort waren wir in den Nationalparks.Acolo am.fost in parcuile nationale.
IatX un tabel ce reia formele declindrii determinantilor:
singular
masculin feminin
l. GRUPUL NOt!,llNAL
?r Observati ci:'- acuzativul nu se deosebeqte de nominativ decAt in cazul substantivelortlc genul masculin:
- substantivele de genul feminin qi cele la plural au forme identice, cuexcep{ia dativului;
- substantivele de genul masculin qi cele neutre au forme asemdndtoarela dativ gi la genitiv.
CAZURILE
?o Vreti sd declinati un cuvant flri sd faceli greqeli? In aceastd situalie,trebuie sd cunoaqtegi cele patru cazuri qi sd 9ti1i cAnd s[ le folosi1i.
Nominativul
('azul nomhativ se foloseqte:. pentru subiect:
l)er Hundt steht vor dem Haw. Cdinele este infala casei..letzt steht er amTor. Acum, el este infatra portii.
. dupi urmitoarele verbe de stare:russehen wie a avea aerul cd; bleiben a rdmdne; hei8en a se numi; sein afi;sclreinen apdrea; werden adeveni.Pcter ist mein bester Freund. Peter este prietenul meu cel mai bun.Die CD wird sicher ein Erto$. CD-ul vafi cu siguranld un succes.
Acuzativul
Acuzatilul se foloseqte:. pentru complementul direct (CD):
Wir mtjchten einen neuen Wagen kaufen.Am vrea sd cumpdrdm o mn;ind noud.
IkuI
nominativ
acuzativ
dativ
genitiv
der Windein Wind
den Windeinen Wind
dem Windeinem Wind
des Windeseines Windes
die Lufteine Luft
die Lufteine Luft
der Lufteiner Luft
der Lufteiner Luft
das Feuerein Feuer
das Feuerein Feuer
dem F'euereinem Feuer
des Feuerseines Feuers
nominativ
acuzativ
die Stuflne0 Sttirme
die Stiirmed Stiirme
den Stiirmen
0 Stiirmen
der Stiirmeo Stiirme
I<
to
genitiv
-
I, GRUPUL NOMINAL
. dupi urmitoarele cinci prepozi(ii: durch prin; tilr pentru; gegerx contra;ohne fdrri; am in jurul'.I{ier ist ein Paket fiir dich. Iatd un pachet pentru tine.
. ca rdspuns laintrebarea wohin? dup6 o prepozilie mixtd, care poate fi urmatd,in funclie de modul sdu de utilizare, de acuzativ sau de dativ:Wchin geht ihr? - In den Stadtpark.Llnde mergeli? - in parcul central.
. cu complementele circumstan{iale de timp qi de misurS, in general:Ich bin den ganzen 'lag ini Bett geblieber. Am stat tn pat toatd dua.Das Bab3' ist cinen Monat al{. Bebelus,ul are o lund.Dls Wasser ist eincn Mctcr ticf. Apa are addncimea de un metru.
. dupl anumite verbe urmate intotdeauna de acuzativ, dintre care cel maifrecvent este fragen (.a tntreba):Die Sr:hi.iler {ragen die Lehrerin, vrann die Austauschpart*er kommen.Elevii o tntreabri pe profesoard cdnd le vin colegii pentru schimb de experienyd.
Dar qi dupd:abonnieren a se abona la;anliigen u tninti pe'.hrauchen a avea nrvoie de.
Aten{ie! Corespondentele romineqti ale acestor verbe nu sunt urmateintotdeauna de un complement direct:Ich habe eine neue Zeitung abonniert. M-am abonat Ia un ziar nou.
. dupd verbele inso{ite de un acuzativ dublu, ca in propozilia romdneasci,,L- am ale s pre ;edinte." :lehren a tnvdla pe cineva ceva:kosten a costa:angehen a interesa/a privi (pe cineva ceva).Der Schtileraustausch mit Deutschland kostet die Eltern 200 Euro.Schimbul gcolar cu Germania i-a costat pe pdrinli 200 de euro.
I. GRUPUL NOMINAL
. dupd verbele formate cu prefixul be-, precum beantlvorien a rdspunde la:iiio heantwortet unsere Frage. Ea rdspunde Ia intrebarea noastrd.
Dativul
l)ativul se loloseEte:. dupi verbele urmate de un complement indirect (CI) qi de un complement
direct (CD):l)ic Vbrkluferin gab dem KunrJen das Wechselgeld.Vhnzdtoarea i-a dat restul clientului.It:h lcihe dir das Geid fiir tieine CD. iyi imprumut bani pentru CD.
. dupi urmitoarele qapte prepozi{ii:.tus din, de la, dinte; hei Ia; mit cu; nach dupd, cdtre, la, spre; seit de cdnd,de, de la; vsnde, de la; zu la (pentru a preciza direc,tia).$/ir fangen nach dem Friihstiick an. incepem dupd micul dejun.
. ca rdspuns la intrebarea lVo?Wr.r warst du'l - Irn (= in dem) Keiler.Ilnde erai? - in pfunild.
. dupd anumite verbe urmate intotdeauna de dativ. Cele mai frecvente sunt:.danken a muLyumi; folgen a urma; glatben a crede; gratulieren a felicita;ltelfen a ajuta:ttolgen Sie mir! Urmatri-md!Marie hilft einern Mitschiiler.Maria ajutd un coleg.
. pentru a exprima apartenenla:ljer Hund hat mir die Schuhe zerbissen.Cdinele mi-a mdncat pantofii.
O
kdo
otr
o
-
I. GRUPUL NOMINAL
Genitivul
Genitivul se foloseqte:. cu un atribut substantival:
Heute ist der kiirzeste Thg des Jahres.Astdzi este cea mai scurtd zi a anului.
. pentru a exprima genitivul saxon, adici forma de posesiv in -s care seadaugi la substantivele proprii:Annas Jacke ist neu.Jacheta Anei este noud.-
. dupd verbele cu ocurenti rard urmate obligatoriu de un genitiv, dintrecare cele mai frecvente sunt:bediirfen a avea nevoie de; gedenken a-;i aduce aminte de; sich bemiichtigena pune mAna pe; sich schiimen a^i fi rusine.Wir gedenken derer, die im Krieg gestorben sind.Evocdm memoria celor care au murit in timpul rdzboiului.
. dupd anumite prepozifii:statt tn locul; trotztn ciuda; wdhrend tn timpul; wegen din caula.Wegen des schlechten Wetters wurde das Konzert abgesagt.Concertul a fost anulat din cauza vremii urdte.
FORMELE SLABE DE MASCULIN
Ij Anrrrnit. substantive masculine au o declinare specilicd qi primescterminalia -n la toate cazurile, mai putin la nominativ. Acestea se numescforme slabe de masculin.
OEk
o
I. GRUPUL NOMINAL
l)c:clinarea formelor slabe de masculin:
singular plural
oE<=Eo
rrominativrucuzativ
dttivscnitiv
der Junge
den Jungen
dem Jungen
des Jungen
die Jungen
die Jungenden Jungen
der Jungen
lrr'r-Ausweis des Jungen ist weg.lluletinul bdiatului a dispdrut.
('um se recunosc formele slabe de masculin?. dupi forma de plural in .n sau -en:
I )ic Jungen spielen FuBball . Bdieyii joacd forbal.. dupd terminalia -e la nominativ:
dcr Jr:nge bdiatul. dupd urmitoarele termina(ii de origine striini:
-ant, -ent, -at, -et, -it, -ist, -log, -naut-, -nom, -soph.tlcr Fassant trecdtorul; der pianist pianistul; der philosoph filozoful.I )ic Partitur des Pianisten liegt unter dem Klavier.Partitura pianistului este sub pian.
PRONT]MELE PERSONALE
ti Ca si in romAnd. in germani pronumele personale au rolul de aline locul substantivelor, astfel inc6t se declini la fel.