galina bostan, expert naţional pcdli,pnud/un women - cadrul legal în domeniul cooperării...

Cadrul legal în domeniul cooperării intercomunitare în Republica Moldova

Galina Bostan

Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie,

documente strategice naţionale / sectoriale

1.Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002

Legea conţine norme de stimulare a cooperării intercomunale, stabilind expres că:

unul din principiile care guvernează organizarea şi administrarea serviciilor publice de gospodărie comunală este asocierea intercomunală şi parteneriatul (art.6 alin.(2) lit.f))

unul din principiile care guvernează exercitarea atribuţiilor de către Guvern este promovarea parteneriatului şi asocierii intercomunale pentru înfiinţarea şi exploatarea unor sisteme tehnico-edilitare zonale (art.13 alin.(3) lit.f))

Abordarea cooperării intercomunale în legislaţie, documente strategice naţionale / sectoriale

2. Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă

Legea oferă un cadru propice intercomunalităţii în Republica Moldova (art.5), stabilind posibilitatea cooperării între diverse autorităţi publice prin intermediul unor acorduri semnate între părţi, care să conţină prevederi clare a surselor de finanţare şi a limitelor puterii de decizie pentru fiecare nivel de autoritate publică în parte.


3.Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind

administraţia publică locală

Legea stabileşte organele autorităţilor publice locale, care decid asocierea cu alte autorităţi publice locale (consiliile) şi care asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări (Preşedintele raionului).


4. Strategia naţională de dezvoltare regională, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.158 din 04.03.2010

5. Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova, aprobată prin hotărîrea Guvernului nr. 662 din 13.06.2007

6. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1065 din 02.09.2003

7. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1149 din 05.10.2006

8. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1288 din 09.11.2006

Ofertele legislative pentru cooperarea intercomunală

Forme organizatorico-

juridice

a) cu scop lucrativ:

1.Societate pe acţiuni; 2.Societate cu Răspundere Limitată; 3.Grupa financiar industrială;4.Parcurile industriale.

b) cu scop nelucrativ:

5.Instituţia publică

Forme neinstituţionalizate

6. Contractul de societate civilă

Alternativă de prestare a serviciilor de către autorităţile publice locale

7.Concesiunea

Ofertele legislative pentru cooperarea intercomunalăOfertele legislative pentru cooperarea intercomunală identificate

constituie nişte soluţii juridice abstracte, între autorităţile publice locale fiind posibile multiple combinaţii economico-juridice, chiar şi în parametri cadrului legal existent.

Pentru realizarea efectivă a cooperării intercomunale, autorităţile publice locale urmează să adapteze cea mai avantajoasă formă organizatorico-juridică de cooperare intercomunală necesităţilor şi realităţilor concrete.

Oricare ar fi forma organizatorico-juridică aleasă, autorităţile publice locale, în relaţiile cu entitatea nou formată, vor păstra anumite prerogative, legate de dreptul de a controla şi supraveghea modul de executare a obligaţiilor asumate conform contractului respectiv; calitatea serviciilor furnizate/prestate; parametrii serviciilor furnizate/prestate; modul de formare şi de stabilire a tarifelor pentru serviciile furnizate/prestate.

1.Societatea pe acţiuni (SA)

Reglementare: art. 156-170 Cod civil, Legea nr.1134-XIII din 02.04.97 privind societăţile pe acţiuni

Definiţie: Societate pe acţiuni (SA) este

societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.


Eventualele competenţe, care pot fi acoperite:

Construcţia sistemelor de alimentare cu apă; construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;

Construcţia şi întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere; construcţia podurilor locale;

Dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor; dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a energiei termice;

Organizarea transportului auto de călători; administrarea autogărilor şi staţiilor auto;

Activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret; Planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare activităţilor culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret;

Colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor de producţie; salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor;

Construcţia locuinţelor


Caracteristici: Durata S.A. este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel. S.A. poate în numele său să dobîndească şi să exercite drepturi patrimoniale şi drepturi

nepatrimoniale personale, să aibă obligaţii. Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Patrimoniul SA se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale economico-

financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie. SA este în drept să acorde şi să atragă împrumuturi. SA nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi. Societatea nu este în drept să acorde împrumuturi, precum şi să ofere garanţii în vederea achiziţionării valorilor mobiliare proprii.

Fondatori: Persoane fizice, persoane juridice, unităţile administrativ-teritoriale, întreprinderile de stat şi municipale. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.

Capitalul social: Capitalul social al SA nu poate fi mai mic de 20000 lei. Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită. Mărimea capitalului social se indică în statut, bilanţ, registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.

Funcţionarea SA: SA este una din cele mai complexe forme organizatorico-juridice. Administrarea corporativă se efectuează prin intermediul organelor interne, a căror competenţă este strict delimitată


Avantajele SA: răspunderea limitată a acţionarilor; posibilitatea de a atrage investiţii, capitaluri

mari; durata potenţială de viaţă mai ridicata; transferabilitatea proprietăţii; dacă unui

acţionar nu-i convine cum evoluează societatea, el poate să vîndă acţiunile.

Dezavantajele SA: formalităţi multiple în procesul activităţii; plafon ridicat al capitalului social.

2.Societatea cu răspundere limitată (SRL)Reglementare: art.145-155 Cod civil, Legea nr.135-

XVI din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

Definiţie: Societatea cu răspundere limitată este societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale, conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor de producţie; salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor;

2.Societatea cu răspundere limitată (SRL)Particularităţi: Asociaţii nu răspund pentru obligaţiile SRL, dar suportă riscul

activităţii acesteia în limita valorii participaţiunii lor la capitalul social; asociatul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile SRL, în limita părţii nevărsate;

SRL are un capital social minim prevăzut de lege (5400 lei); Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un

număr mai mare de 50 de asociaţi este obligată, în termen de 6 luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau să reducă numărul asociaţilor;

Capitalul social este divizat în părţi sociale, al căror cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului.

Fondatori: Persoanele fizice şi/sau juridice, inclusiv statul şi unităţile administrativ-teritoriale.

2.Societatea cu răspundere limitată (SRL)

Avantajele SRL răspunderea limitată a asociaţilor; capital minim social 5400 lei; control asupra managementului; poate avea un singur asociat.

Dezavantajele SRL hotararile privind activitatea SRL se iau in

comun de toti asociatii; posibilităţi mai limitate de acces la credite.

3. Instituţia publică

Reglementare: art. 180, 183, 184, 186-191 Cod civil

Definiţie: Instituţie este organizaţia necomercială constituită în baza unui act emis de autoritatea publică pentru exercitarea unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de învăţămînt şi altor funcţii cu caracter necomercial, finanţată parţial sau integral de la bugetul acesteia din urmă.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; construcţia instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; protecţia pădurilor; Activităţi culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret; Planificarea, dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare activităţilor culturale, sportive, de recreaţie şi pentru tineret.

3. Instituţia publicăFondator: autorităţile publice

Particularităţi: Patrimoniul se consideră transmis de fondator instituţiei cu drept

de proprietate, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Fondatorul răspunde pentru obligaţiile instituţiei în măsura în care

patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor. Instituţia publică nu este în drept să instituie alte persoane juridice,

cu excepţia uniunii de persoane juridice. Instituţia publică este în drept să desfăşoare orice gen de activitate

neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Activitatea care, conform legii, este supusă licenţierii va fi practicată doar după obţinerea licenţei.

Instituţia publică trebuie să evite, în activitatea sa, conflictele de interese.

3. Instituţia publică

Avantajele instituţiilor publice: posibilitatea atragerii granturilor; posibilitatea acoperirii competenţei, fără a suporta costuri

mari din mijloacele publice, datorită probabilităţii mari de autofinanţare a instituţiei publice din contul granturilor;

posibiltatea atragerii şi valorificării resurselor financiare din fondul ecologic local (art.83-87 din Legea privind protecţia mediului înconjurător).

Dezavantajele instituţiilor publice: diminuarea controlului APL asupra exercitării acestei

competenţe; „succesul” exercitării competenţei depinde de calităţile

profesionale şi manageriale ale conducătorului instituţiei publice.

4. Grupa financiar-industrială

Reglementare: Legea nr.1418-XIV din 14.12.2000 cu privire la grupele financiar-industriale

Definiţie: Grupă financiar-industrială - ansamblu de persoane

juridice, înregistrat de autoritatea de stat abilitată, care, în baza contractului, şi-au asociat, în întregime sau parţial, activele materiale şi nemateriale şi funcţionează ca subiecţi cu drepturi egale ai activităţii de întreprinzător în scopul realizării proiectelor şi programelor de investiţie, orientate spre sporirea gradului de competitivitate a producţiei locale şi extinderea pieţelor de desfacere a mărfurilor şi serviciilor.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: construcţia locuinţelor


Particularităţi: Compania centrală a grupei financiar-industriale răspunde pentru obligaţiile sale cu

întreg patrimoniul ce îi aparţine cu drept de proprietate şi nu răspunde pentru obligaţiile membrilor grupei financiar-industriale.

Membrii grupei financiar-industriale sînt în drept să exercite atribuţiile de control şi de dispoziţie, prevăzute de contractul de constituire sau de statutul companiei centrale a grupei financiar-industriale.

Activitatea de investiţie a grupelor financiar-industriale transnaţionale, inclusiv activitatea cu atragerea capitalului din alte ţări, se desfăşoară în conformitate cu legislaţia statului pe al cărui teritoriu se fac investiţiile şi cu acordurile cu privire la cooperarea în domeniul activităţii de investiţie şi cu privire la protejarea reciprocă a investiţiilor, încheiate între părţi.

Membrii grupei financiar-industriale: persoanele juridice cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare rezidente sau nerezidente în Republica Moldova; întreprinderile de stat şi municipale în modul şi în condiţiile stabilite de proprietarul bunurilor lor; instituţii de investiţii, fonduri nestatale de pensii şi alte fonduri, organizaţii de asigurare a căror participare este condiţionată de rolul lor în asigurarea procesului de investiţie în grupa financiar-industrială. Printre membrii grupei financiar-industriale trebuie să fie organizaţii ce funcţionează în sfera producţiei de mărfuri şi servicii, precum şi bănci sau alte instituţii financiare. Băncile străine participă la grupa financiar-industrială numai prin filialele şi sucursalele lor, care funcţionează în baza licenţei Băncii Naţionale a Moldovei.


Avantajele grupurilor financiar industriale: oferirea acestui serviciu, care altfel, este puţin

probabil că va putea fi oferit; oferirea serviciului cu un minim de resurse

Dezavantajul grupurilor financiar industriale: „succesul” depinde mai degrabă de capacităţile

manageriale a partenerilor, decît de voinţa APL de a duce la bun sfîrşit proiectul

5. Parcurile industrialeReglementare: Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile

industriale

Definiţie: Parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică şi de producţie, în care se desfăşoară activităţi economice, preponderent producţie industrială, prestare de servicii, valorificare a cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în vederea valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: construcţia sistemelor de alimentare cu apă; construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor; dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a energiei termice; construcţia şi întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere; construcţia podurilor locale

5. Parcurile industrialeCondiţii pentru crearea unui parc industrial

a. Existenţa unui teren destinat parcului industrial, care să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să fie libere de orice sarcini; să nu constituie obiectul unor litigii în curs de examinare şi/sau soluţionare în instanţele judecătoreşti sau arbitraj; să aibă acces la căile de transport; să fie accesibilă racordarea infrastructurii tehnice şi de producţie a parcului la utilităţile publice; să aibă o suprafaţă de cel puţin 5 hectare.

Aceleaşi condiţii trebuie să fie întrunite şi pentru clădirile şi utilităţile amplasate pe teren.

b.Efectuarea unor studii de fezabilitate privind oportunitatea creării parcului industrial.

c.Obţinerea acordului consiliului local

d. Cerere adresată Ministerului Economiei pentru obţinerea titlului de parc industrial.

5. Parcurile industriale

Avantajele parcurilor industriale: posibilitatea furnizării unui serviciu în localităţile în care

acesta nu există; nu este necesară identificarea unor surse financiare

suplimentare, deoarece contribuţia APL constituie terenuri de care acestea dispun;

mărirea veniturilor bugetare în urma: atragerii investiţiilor; dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; creării noilor locuri de muncă.

Eventualele dezavantaje ale parcurilor industriale, actualmente, nu pot fi evaluate, deoarece acestea sînt în curs de instituire.

6. Contractul de societate civilăReglementare: art.1339-1354 Cod civil

Definiţie: Prin contractul de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: organizarea serviciilor antiincendiare; monitorizarea calitatea serviciilor sociale; administrarea unităţilor de asistenţă socială; dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale; Întreţinerea instituţiilor de învăţămînt; gestionarea şi întreţinerea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare; gestionarea spaţiilor verzi

6. Contractul de societate civilăPărţi contractante (participanţii/asociaţii): persoane fizice, persoane juridice

Contribuţiile participanţilor/asociaţilor: Participanţii trebuie să verse contribuţiile convenite prin contract, în părţi egale, dacă nu s-a convenit altfel. Contribuţiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dacă prin contract nu s-a dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor. Contribuţia unui participant nu poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia. La lichidarea societăţii, fiecare asociat are dreptul prioritar faţă de alţi asociaţi de a primi bunul pe care l-a dat în calitate de contribuţie. Cotele-părţi din patrimoniul social sau alte drepturi decurgînd din contract nu pot fi transmise terţilor fără încuviinţarea celorlalţi asociaţi. Încuviinţarea poate fi respinsă doar din motiv temeinic. În cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi au dreptul prioritar de a cumpăra acea cotă-parte.

Încheierea contractului de societate civilă: Contractul de societate civilă se încheie în scris şi trebuie să conţină: numele sau denumirea, adresa sau sediul participanţilor; drepturile şi obligaţiile fiecărui participant; constituirea şi funcţiile conducerii; repartizarea cîştigului şi a pierderilor între participanţi; procedura eliminării unor participanţi; durata societăţii; procedura dizolvării societăţii şi împărţirii patrimoniului ei. Contractul de societate civilă nu poate fi modificat, în lipsa unei clauze contrare, decît prin acordul comun al tuturor asociaţilor.

6. Contractul de societate civilăAvantajele contractului de societate civilă: contractul de societate civilă dă naştere unui parteneriat flexibil; această formă de asociere nu implică costuri; nu presupune formalităţi de înregistrare; părţile pot prevedea în contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile

şi obligaţiile lor reciproce; posibilitatea de a participa direct şi de a influenţa procesul decizional; contractul de societate civilă nu poate fi supus procedurii insolvabilităţii,

întrucît acesta nu dă naştere unei persoane juridice

Dezavantajele contractului de societate civilă: contractul de societate civilă se bazează pe un grad înalt de încredere al

asociaţilor (apartenenţa conducerii APL la diferite partide politice ar putea constitui un risc);

probabilitatea dezvoltării fenomenului asociatului profitător – care evită să contribuie la efortul comun de realizare al activităţii/serviciului, deoarece ştie că, în virtutea unor circumstanţe obiective, nu poate fi exclus din „schemă”;

răspunderea solidară a asociaţilor pentru obligaţiile societăţii civile

7. ConcesiuneaReglementare: Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni

Definiţie: Concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială.

Eventualele competenţe, care pot fi acoperite: colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere; gestionarea deşeurilor de producţie; salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor; construcţia şi întreţinerea drumurilor şi a infrastructurii rutiere; construcţia podurilor locale; organizarea transportului auto de călători; administrarea autogărilor şi staţiilor auto

7. Concesiunea

Avantajele concesiunii: acordă posibilitatea APL de a crea, fără cheltuieli, un

serviciu public; toate riscurile sunt suportate de concesionar; posibilitatea de a mări veniturile bugetare din contul

redevenţei.

Dezavantajele concesiunii: probabilitatea că concesionarul va fi preocupat mai

puţin de interesul public, profitînd de faptul că exercită monopolul în domeniu

galina bostan, expert naţional pcdli,pnud/un women - cadrul legal în domeniul cooperării...

Documents