CAPITOLUL t]NU

Be$atul dedu drumul volanului, atunci c&rd masina cu lu-minile stinse, se opri incet. Citeva buciti de piefriq scrAsniri

sub pneuri, apoi il inconjuri ticerea. Rimase un moment, ca str

se acomodeze cu imprejurimile, dupi care scoase un binoclupentru vedere pe timp de noapte,'vechi dar eficient. Casa apiruincet ln vizor. Birbatul se l6si pe spatar, gisindu-gi o poziliecomodi. Pe scaunul din fa{i, de l&rglel, se aflaun sac din pdn-

24. Interiorul maSinii era cam ponosit, dar curat.

MaSina fusese furati Dint-un loc de unde nimeni nu s-ar

fi agteptarDe oglinda rerovizoare atdma o pereche de palmieri in mi-

niatur6. Birbatul zimbi, in timp ce se uiti la ea. Ar trebui sd

ajungi $ el in curdnd in fara palmierilor. Apn linigtita albastri,

limpede, apusuri de culoarca somonului $i sculat tirziu dimi-neata... Trebuia sd iasi din magini- Venise timpul. De data asta

se simfea in siguranfi, mai mult ca aLtAdatA.

Luther Whirrey aveagaiz,wisi sise de ani.

La v6rsta asta, c&rd lncheieturile obosite nu te mai pot finedrept, iar arterele ti se lngroasa dupa vacarmul unei vieti, majo-

ritatea oamenilor igi incep o a doua carier6, ca bunici, ingri-jindu-i pe copiii copiilor lor.

Luther avusese o singuri carierA in intreaga lui existeng.

Pitrunsese prin efraclie ln casele altora sau in -birouri, de obi-cei in timpul noptll, ca $i acum, $i luase cat putuse si care dinlucrurile de acolo.

DeSi se aflase, ln mod evident, de partea celor certafi cu

legea, Luther nu fiAsese niciodattr cu pistolul, nici nu lovise

l3t2 DAVID BALDACCI

cu cudftl cffnd fusese cuprins de firie sau de team{, cu exeeptiaperioadei in care participase la razboiul haotic dintre Coreea deNord gi cea de Sud. Iar cu pumnii izbise dom in bmuri, 9i numaica si se apere, din moment ce acolo bi.rbatrii pretindeau cA suntmai viteji decAt ar fi,trebuit si fie.

Luther avea un singur criteriu in alegerea obiectivelor sale:fura numai de la cei care-gi permiteau si pimdi ceea ce lua el.Considera ca nu se deosebegte de armatele de oameni ca.re-irasfatau de obicei pe cei bogali 9i c4re-i convingeau si cumperelucruri de care nu aveau nevoie.

O bun[ parte din cei peste gaizeci de arri ai sai fuseseri pe-trecugi ln inchisori de siguranfA.medie - apoi de securitate ma-ximi - de pe Coasta de Est. Era creditat cu trei'condamnirian[erioare, in trei state diferite, condamndri care acum ii at6r-nau ca tnei pietre de moar6 legate de gAt. Pierduse rrulti ani dinvia1a. Ani importanti. Dm acum nu mai putea face nimic pentua schimba lucrurile.

l$i dezvoltase indemdnarea atat de mult, incdt avea fnarisperante ci nu va fi condamnat niciodati pentru a patra oari.Nu era nici un secret cu privire la ce-l agtepta in cazul unei noicondamn4ri: urma sI se aleagi cu douizeci de ani intregi. Lav6rsta lui, douizeci de ani echivalau cu o condamnare lamoarte. Puteau, la fel de bine, s6-l trimitA pe scaunul electric,dupi cum obignuia si procedeze statul Virginia cu cetifenii eiextrem de periculogi. Cetitenii acestui stat istoric erau oamenicu frica lui Dumnezeu $i doreau ca fiecare si primeasci dupifapti gi risplat4. Statul reugea si faci acest lucru condamnAndla moarte mai multe persoane decdt toate celelalte state, cu ex-ceplia a doui, iar liderii, Texas gi Florida, impirtigeau senti-mentele morale ale surorii lor din sud. Dar nu trimiteau lamoarte pe cineva pentru un simplu jaf. PdnA gi marinimogii lo-cuitori din Vrginia aveau limitele lor!

Dar, din cauza riscului, Luther nu-gi lua ochii de la cas6 -un adevarat conac, unul care era indreptifit sapoarte rm:rse-menea nume. il obsedase luni de zile. ln in noaptea asta,fascinalia acer,a v alua sfArSit.

PUTEREAABSOLUTA

Middleton, Wginia. La patruzeci si cinci de minute de

mers cu magina spre vest de Washington, pe un drum lngust.

O zoni cu domefii mari, unde ma$inile sclrmpe erau obliga-torii, iar caii prbprietarilor aveau un pret care 4r fi ajuns pentru

a-i hrini timp de un an pg locatarii unui bloc dintr-un orag.

Casele din zona ac€ea erau rispdndite pe terenuri cu atdtea

frumuseti, incat i$i medtau numele. Apreciase ironia numelui

obiectivului stru: ??re Coppersl.Fluxul de adrenalini care insopa fiecare lovitur6 era cu

adevirat unic. Luther igi imagina ci seamini cu ceea ce simtejucitorul de baseball aflat la bitaie, in timp ce aleargtr nonga-

Iant ctrtre b.aze, fara sa se grlbeasci absolut deloc, dupi ce min-gea ceanoui dinpiele aterizase undev4 in stradn. Cu multimeala picioare, cu cincizeci de mii de perechi de ochi atintiti asu-

pra unui singur om, de parcl tot aerul din lume fusese strnns

intr-un singur loc $ eliberat brusc, prin risucirea splendidl a

bdtei, de cifre aceljucitor.Luther cerceta indelung imprejurimile, cu ochii lui furci

ageri. Un licurici clipi cltre el. Altfel, era singur. AscdtA un

momentgraitul greierilor, un simplu zgomot de fond, obiqnuitpentru orice persoani care locuia mai mult timp in zonf,.

L-uther conduse ma$ina mai departe pe drumul asfaltat qipAase pe un drum scurt, de pAmant, care se sfdrWa lntr-un pelc

de arbori grosi. Parul c4runt al barbatului era acoperit cu o ci-ciuli neagra de schi. Figrua lui tibiciti fusese vopsiti in negtu,

cu cremi de carruflaj. Avea ochi calmi, verzi, si falci masive,

cenugii. Pielea ii era la fel de intinsi ca-ntotdeatna. Arata ca pe

vremea cdnd fusese cercela$ in armata. Luther iesi din magina.

Se ascunse dupi un copac gi privi obiectivul . The Copprs,ca multe conace de Fra ai ctuor proprietari nu erau propriu-zis

crescitori de animale, avea o poart4 uria$4 omamentati, dinfier forjat, prinsl de doui coloane identice din cir[.rnizi, dar nu

avea si gard. Se putea pltrunde direct de pe drum sau din pi-dure. Luther intri prin pidure.

t Gologanii (engl.)

t4 DAVID BALDACCI

ii tebuira doar douiminute ca si ajungi la marginea c6m-pului de porumb de l6nga casi. Era clar ci proprietarul nu aveanevoie de zatzavaturi cultivate in gospodtrrie, dar se pireac4-gi luase in serios rolul de mosier local. Luther no ." put"upldnge, din moment ce gisise o cArare ce-i permitea s6 ajunginevAzff p6ni aproape de u9a din fata a cladirii.

Agtepti cAteva momente, apoi dispiru in desisul nrlpinilorde porumb.

Terenul era, in cea mai mare parte, cura@t de resfuri, iarpantofii lul de tenis nu scoteau nici un sunet, un lucru impor-tant, pentru ca, tn linigtea de aici, orice zgomot se auzea {e de-pafte. Luther continui si priveasci drept inainte, iar picioarelesale, cilite, giseau singure drumul printe girurile dese, nest6n-jenite de ugoarele deniveliri ale solului. Aerul nopfii era tece,dupi caldura amefltoare a verii ce se incapAgnase sa nu-i piri-seascat dar nu suficient de rece pentru ca respirafla sa se Fans-forme in aburi ce ar fi putut fi zariti de la distanta de ochii cuivacare nu-gi gisea astAmpir sau care suferea de insomnie.

Luther igi cronometrase acliunea de mai multe ori in lunilefiecute, oprindu-se intotdeauna la marginea cdmpului, inaintede a pagi pe terenul din fata casei. in mintea lui, fiecare ami-nunt fusese htors pe loate fetele dg sute de ori, p0ni c0nd ajun-sese la un scenariu minutrios a ceea ce avea de fdcut.

Se ghemui la marginea terenului din fata clidirii 9i priviinc6 o dati in jur. Nu avea de ce si se gribeasctr. Nu existauc6ini, deci iru avea grija loa ceea ce era un luclu bun. Un om,indiferent cdt de tdnar 9i de sprinten al fi fost, nu putea si in-treaci un ciine. Iar latratul ii ficea pe cei din tagma lui LuthersA inlemneasci. ln exterior nu se vedea nici vreun sistem de secu-ritate, probabil din cauza nenumiiatelor alarme false provocatede cerbii, veverigele gi ratonii care migunau in zontr. Oricum,Luther urma sa aibA de-a face in cu6nd cu un sistem sofisticatde apf,rare, avdnd la dispozilie doar treizeci $i trei de secundepentru a-l scoate din functiune - in asta incluzdnd gi cele zecesecunde necesare pentru a scoate panoul de comandir-

PUTEREAABSOLUTA

Palrula firmei de paza fiecuse prin zoni cu Eeizeci de mi-nute in urma- Arfi ftebuit s6-gi schimbe incontinuu rutinasi sIteace o dati pe ofd, la intAmplare, prin sectoarele pe cale le su-

pravegheau. Dar, dupi o lunl de umArire, Luther descoperise

cu uSudnfa o schemi de patrulare. Avea la dispozitrie cel pufintrei ore, lnainte si apari urmatoarea echipi. Nici nu avea

nevoie de at6t de mult timp.Sotul era acolierit cu asfaltnegru, iar de zidurile din preajma

intrarii se prinseseritufisud dese- un element vital pentnr holi-ca un cuib de omizi pe creanga unui copac. Luther verificifiecare fereastri a casei: toate intunecate. Peste tot tAcere.

Urmirise caravana cu care plecasera locatarii casei spre sud, cu

doui zile in urmir, si ftrcuse cu multi alen1ie inventarul proprie-

tarilor li al angajatilor. Cea mai apropiati casi se afla la maibine de trei kilometri.

Luther respiri adAnc. Planificase totul, dar in ,,meseria"asta regula era ci nu puteai niciodata sA prcvezi totul.

Dedegl leglturile rucsacului $i se stnecuri afara din cdrnput

cultivat, cu pagi lungi, uflgri, $i in zece secunde ajunse in fataugii

solide, gtoase, din lemn intirit cu o{el, cu o incuietoare prinsa lninttuituri, ca str reziste; Nimic cale sl-l ingrijoreze pe Luther.

Scoase o cheie din buzunad hainei $ o introduse ln broasci,

dar faxa s-o rasuceasca.

Asculti chteva secunde. Apoi ifi dadu jos ranfu 9i-9i schimba

pantofii, ca si nu ldse nici o urmi de pam&rt in casi.lgi prcgati

Surubelnita elecldci special4 cu ajutorul cireiaputea si scoati de

zece ori mai repede la iveal4 circuitele la care trebuia s[ ajungA;

decet dacA ax fi facut feaba folosind o Sunrbelnita obirnuitaUrmitorul lucru pe care-l scoase din sac cdntirea exact o

sutA $aplezeci si cinci de grame gi era p4in mai mare depdt urt

calculitor de buzunar. in afara de fiica sa, reprezenta cea maibuni investitie pe cane o f6cuse in viata lui. Dispozitivul acela,

pe care ll poreclise Witt il ajutase pe Luther si nu dea gre$ lnultimele lui trei spargeri.

15

t Inteligenli, spirit

16 DAVID BALDACCI

Cele cinci ci-fre ce alcituiau codul de srguranta al locuinteifi fusesera deja fumizate lui Luther gi fuseseri programate 9i incalculatorul s6u. Secvenfa corecta reprezenta insi un misterpentru el, dar acest obstacol urma sa fie inliturat de tovarigulsiu mititel, din metal, fue 9i miclocipuri, evitind asdel urletulinfioritor al celor patru sirenb, plasate in fiecare colt al forti_retei de treimii de mefri patrafi, pe carc o invadase. Dupa aceeaar fi urmat anuntaxea pohfiei de cite calculatoml firi nume,cu care avea sl se lupte peste cateva momente. De asemene4ferestrele gi podeaua casei erau dotate cu un sistem care erasensibil la presiune, adiugdnd un plus de sigurantra incuietoriide la ugA. Dar toate astea nu insemnau nirnic, daci lVit puteasi descopere secventa corecta a codului sistemului de alarma.

Luther se uiti la cheia v6r0ti in broasci $i, cu un gest cei de-venise obiqnuinta, il4gafape Wit de cenhn4 asdel inc6t calculato_rul s6-i atime int-o parte. Cheia se invffiin broasca iarLutherse pregiti si suporte zgomotul pe care urma s6-l auda adici tiui_tul sistemului de siguranla, care avertizainEusul ci o sivini sfrr_situl lumii, daci n-o sa inftoduca raspunsul corect in intervalul detimp altrcag fdri sI irrtinie nici micarcu o milisecundi.

Luther lgi lnlocui manu$ile din piele cu altele, mai flexibile,din plastic, care aveau un stat dublu in drepnrl vdrfului dege_telor gi al palnrelor. Nu avea de gdnd si lase vreo dovadi inurma lui. Luther respiri adAnc, apoi desehise uga. tiuitul sEi_dent al sistemului de siguranli il izbi de indati. Barbatul infteiute in holul enorm gi se uiti la panoul de alarm6.

$urubelnita lui speciali se rotea fara SA scoaE vreun zgomot,cele gase $Uruburi din metal ciLztnatn mAna lui Luther Si furipuse int-un compartiment al centurii sale. Fircle subtiri legatede Wit sclipirlin argintiul luminii lunii, care pafiundea prinfe-rcastra de ldnga ugi, apoi Luther, aritind pentru o cliptr ca unchirurg ce privea in cavitatea toracici a unui pacient, descoperilocul corecl ficu legAhrile, apoi igi puse tovarisul sub tensiune.

Din partea cealalti a holului Sgni o raz6 stacojie, drept spre.el. Detectorul cu raze infraroSii descoperise deja semnalul

PU1SREAABSOLUTA

termic al lui Luther. in timp ce secundele treceau, Lutheragtepta cu ribdare ca,trnintea" sistemului de securitate sA de-

cidn daca intrusul era prieten sau vr6jmag,

Numelele sclipeau, lntr-o culoare chihlimbarie, pe ectanul

digital al lui Wit, schirnbflndu-se mai iute decdt putea percepe

ochiul. Timpul alocat lice'rea lnt-un dreptunghi micut in col-

tul din dreapta sus, al aceluiasi ecran.

Trecuri cinci sbcunde, apoi pe ecranul de sticll al lui Witapl'ruri numerele 5,13,9,3, 11 si se oprir6.

Tiuitul incet4 sistemul de alarmi fiind blocat, lumina rcgie

se stinse $ fu inlocuiti cu una verde, prietenoasa, iar Lutlrer pu-

te4 ln sfar$it, si+pi lnceapi treabal Scoase fireIe, puse placa laloc si-si a$eza echiparnentul in sac, apoi incuie cu griji uga

din faF.Dormitorul principal se afla la etajul aI treilea, la care se

putea ajunge cu un ascensor din holul principal, de la primuletaj, dar Luther p'referi sa urce pe scari. Era mai bine sl nu de-

pinda de nimic asupra ciruianu avea contolul deplin. Din pla-

nul lui de lupti nu ficea part€ sa ramdni inchis timp dt maimulte saptamini intr-un ascensor.

Se uiti la detectorul din colful inciperii, care-i zAmbea cugura lui dreptunghiulare, cu razele lui de supraveghere ador-

mite acum. Luther se ln&epti spre scari.

USa dormionrlui nu era inchis6" Dupi cOfeva srcunde, birba-

tul hi aprinse lantema de joasi tensiune, fara snalircire, 9i rtrmase

untimp privind in jur. Lucireaverde aunui al doilea panou de co-

manda, montat mng6 uga dormitonrlui, i,ntenrpea irtunericul.

Casa fusese constuitain ultimii cinci ani. Lutherverificase

actele de la tribunal si reuqise chiar s6 aibl acces la un set de

planuri ale locui4ei, aIlat tn biroul lmputemicitului cu planifi-carea Schitele erau acolo penEu ca aceastil clEdire era atit de

mare, lncdt proprietarul avusese neroie de aprobarea guver-

nului statal pentru a o co.nstrui, de parci statul le-ar fi refirzat

vreodati celor bogatri ceea ce l$i doreau.

L7

I

I

i

'

18 DAVID BALDACCI

Nu gdsise nici o surprizl in planul de construire. Era vorbade o casi mare, solidi, care merita milioanele plltite in banfgheafi de citre propriear.

Luther mai vizitase o dat4 casa, la lumina zilei, c6nd erauoamerri peste tot. Fusese chiar in camera aceea gi vizuse ce tne_buia si vad[. Tocmai de aceea se afla aici in noaptea asta.

Coroana de aproape cincisprezece centimetri, aflati dea-supra patului imens, cu baldachin, p6xea sA-l urmireasci atuncicdnd ingenunche. Alituri era o noptieri. pe ea se aflau un oeasmic din argint, cel mai nou nonun de dragoste 9i un culit penfudeschis scrisori, vechi, argintat, cu mdnerul gros, din piele.

Tot ce se gisea in cirmera aceraetamare gi scump. ln in-capere se deschideau trei debarale, fiecare avdnd dimensiunilesufrageriei lui Luther. Doui erau ocupate cu haine femeie;ti,pantofi, posete li alte lucruli pe care-gi cheltuiesc femeilebanii, in mod ralional sau iralional; Luther se uiti la foto_grafiile iffamate de pe noptieri Si se $rembi dezgustat, remar-c6nd femeiugca de doui.aeci gi ceva de ani, alituri de soful degaptezeci $i ceva.

Existau multe feluri de loterii in lume gi nu toate erau or_garintn de stat.

Multe dintre fotografii o aratau pe stapana casei cdt sepoate de goal4 iar o examinare rapidi a dulapului dovedi ci-iplicea sl se imbrace ln chestii vaporoase.

Apoi Luther se uitA la oglinda de mmi dimensiuni, cerce_tindu-i omamentele de pe margini. Dupi aceea ii cercetA latu-rile. O mobili gre4 eleganti, prinsA de perete, sau aga pirea,dar Luther Stia ca balamalele erau ascunse cu grija, in ad6nci-turi de douizeci de centimetri, de sus 9i p6ni jos.

Luther se mai uiti o dati la oglindi. Avea avantajul ci vi_zuse un obiectiv ca acesta cu vrco doi ani in urma desi nu pli_nuise si-l sparg6. Dar nu pofi si ignori un al doilea ou de aur,doar pentru ci ai mai tinut unul in palmi, iar acel ou de aur va_lorase vreo cincizeci de mii. premiul aflat in spatele acesteioglinzi putea sa fie de vreo zece oimai mare.

PUTEREAABSOLUTA

Daci folosea forta d o pdrghie, ar fi putut si-i vini de hac

tocuietorii, dar ar fi consumat tirnp pretios. $i, mai mult decdtzrieL ar fi llsat ln urmi semne ca locuinta fusese violatf,. Deqi

cladirea urma sl r6rndn4 goali in urmabaxele siptimdni, nuputeai sa $tii ce se va intimpla. Cdnd va pirisi The Coppers,

uebuia sI nu lase nici un semn. Chiar dupa ce se vor intoarce,

proprietarii nu vor v6rifica imediat seitrl. in oice caz, nu Ee-

buia sa foloseasc4'metode dure.

Se duse iute c4tre televizod cu ecran mare, lipit de un pe-

rete al inciperii imense. Zona fusese amenajati ca o cameri de

zi, cu fotolii asortate, acoperite cu creton, si cu o masa mare

pentru cafea. Luther se uiti la cele trei telecomenzi aflate pe

masi. Una pentru televizor, alta pentru videocasetofon, iar atreia pirea ci-i va ugura efortul cu noudeeci la suti. Pe fiecare

era lnscrisi o marci $i toate semi.nau intre ele, dm un scurt ex-periment dovedi ci doua dintre ele pomeau aparatura potrivita,

iar a fieia nu pomea nirnicParcurse inciperea, tndrept6 telecomanda cite oglindi li

apasa pe singurul buton ro$u, plasat ln pafiea de jos a dispoziti-

vului. De obicei, acest lucru declanga pomirea inregistrfii pe

videocaseta. Dar in noaptea rceea, apasarea lnsemna ci barrca

se deschisese pentru un client norocos.

Luther vizu cum uga se deschide incet, in ticere, rotin-du-se pe balamalele acum vizibile. Din obisnuinta puse teleco- .

manda exact acolo unde fusese, scoase un sac din pdnzi dinrucsac gi intra in galerie.

in ti*p ce lumina cu lantema prin intuneric, fu surprins slvadi un scaun capitonat in mijlocul lnciperii- incipere ce parea

si fie lungi de doi meri $ tot atit de lata- Pp braful fotoliuluise afla o telecomandtr identici, evident, o misurl de siguran{6,

pentru a evita sArimAi inchis accidental acolo. Apoi vAzu raftu-

rile de pe fiecare perete.

Lul la inceput banii, legatri in pachete, apoi conlinutul cutii-lor suhiri, care, bineinteles, nu aveau in ele bijuterii false. Luther

socoti ci erau acolo vreo dou6 sute de mii de dolari ln bonuri

L9