fundamente de sisteme biologice Şi informaticĂ medicalĂ bioinformatic Ă structuralĂ

64
Cursul 10 23-11-2011 Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU [email protected] www.aut.upt.ro/~adrianaa FUNDAMENTE DE SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATICĂ STRUCTURALĂ

Upload: berne

Post on 24-Feb-2016

36 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

FUNDAMENTE DE SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ. Con ţinut. Sisteme informatice medicale cabinete medicale (medic de familie, medic specialist) radiologie laborator staţii de urgenţă farmacii spital (clinic, administrativ). Generalităţi. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

Cursul 1023-11-2011

Ş.l.dr.ing. Adriana [email protected]

www.aut.upt.ro/~adrianaa

FUNDAMENTE DE SISTEME BIOLOGICE ŞI

INFORMATICĂ MEDICALĂBIOINFORMATICĂ

STRUCTURALĂ

Page 2: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

2

Sisteme informatice medicale cabinete medicale (medic de familie, medic specialist)

radiologie laborator staţii de urgenţă farmacii spital (clinic, administrativ)

Conţinut

Page 3: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

3

Generalităţi Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a

asista activitatea clinică şi administrativă din domeniul medical degrevează personalul medical de activităţi

de rutină lasă mai mult timp pentru

comunicarea cu pacientul focalizarea asupra diagnozei şi a tratamentului accesarea rezultatelor cercetărilor

o îmbunătăţire a serviciilor medicale oferite pacientului

Page 4: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

4

Sisteme informatice pentru cabinete ale medicilor de familie

Page 5: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

5

Medicul de familie (MF) Medicul de familie are o importanţă mare

în sistemul sanitar e primul serviciu la care apelează pacientul

când are o problemă medicală rezolvă problema sau indică unde trebuie

continuate investigaţiile (laborator, medic specialist, spital)

este interfaţa cu casele de asigurări Încărcarea medicului de familie este

destul de mare, el având câteva zeci de consultaţii pe zi

Page 6: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

6

Activităţi ale medicului de familie

stă de vorbă cu pacientul (conturează profilul pacientului, dacă e prima vizită)

realizează examenul fizic evaluează starea pacientului face un plan de investigaţii şi de

tratament realizează unele proceduri care se pot

desfăşura în cabinet stabileşte preţul (dacă este cazul) se documentează, acumulând noi

cunoştinţe

Page 7: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

7

Activităţi ale personalului asistent

realizează programările pacienţilor primeşte şi înregistrează pacientul pregăteşte fişa medicală conduce pacientul în cabinet şi prezintă

fişa scrie reţeta efectuează procedurile în cabinet încasează costul consultaţiei (dacă este

cazul) programează o viitoare consultaţie

Page 8: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

8

Stadiul actual În general, în România, calculatoarele

sunt folosite la cabinetele medicilor de familie pentru generarea de rapoarte necesare casei de asigurări

Există şi situaţii fericite în care medicii de familie folosesc în cabinetele lor calculatoare pentru înregistrarea consultaţiilor, pentru realizarea diagnozei, pentru documentare

Page 9: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

9

Facilităţi ale sistemelor pentru MF

1. Înregistrarea şi managementul datelor despre pacient:

date generale planificarea consultaţiilor accesul la istoricul pacientului evidenţierea factorilor de risc (alergii etc.) date referitoare la consultaţie

motivul prezentării/simptome diagnostic proceduri

Page 10: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

10

Facilităţi ale sistemelor pentru MF

2. Posibilitatea de a face conexiuni între instanţe şi concepte în timp

fiecare consultaţie reprezintă o colecţie de concepte corespunzătoare unui pacient

conceptele pot fi grupate de-a lungul timpului pe consultaţii sau pe clase (de exemplu se pot grupa toate observaţiile despre hipertensiune)

aceste rezultate, cumulate cu alte experienţe, pot duce la

noi protocoale pentru diagnoză şi tratament îmbunătăţirea/actualizarea ghidurilor de practică

clinică

Page 11: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

11

Facilităţi ale sistemelor pentru MF

3. Utilizarea unui vocabular structurat, a unor coduri şi clasificări

4. Generarea de rapoarte specifice standardi-zate, utilizate pentru

a fi transmise către instituţiile corespunzătoare

a creşte calitatea actului medical5. Comunicarea cu utilizatori multipli6. Tipărirea actelor necesare7. Configurare la cerere, flexibilitate

Page 12: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

12

Facilităţi ale sistemelor pentru MF

8. Acces la documentaţie medicală (inclusiv legislaţie)

9. Suport decizional10. Liste cu medicamente şi reţete11. Educaţia pacienţilor12. Rezolvarea problemelor administrative şi

de contabilitate

Page 13: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

13

Obiective Scopul utilizării unor sisteme informatice

în cadrul cabinetelor medicilor de familie: crearea unei reţele naţionale de cabinete ale

MF colectarea datelor rezultate din practica

curentă prelucrarea acestor date în vederea

analizării activităţii MF realizării unor studii care să conducă la creşterea

calităţii serviciilor medicale

Page 14: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

14

Utilizare În România există câteva situaţii în care

au fost promovate sistemele informatice pentru cabinete ale MF: MedINF în Timişoara MedPrax în Târgu Mureş

Pe plan european, ţările nordice, Germania şi Franţa sunt cel mai bine reprezentate la acest capitol; de asemenea, Marea Britanie are un lung istoric referitor la informatizarea practicii generale

Page 15: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

15

Rezultate MedINS Pe baza datelor înregistrate folosind ca

suport aplicaţia MedINS în reţeaua naţională de medici de familie MediNET, s-au realizat studii care au permis obţinerea unor rezultate remarcabile pentru îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a sănătăţii pornind de la date reale

Page 16: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

16

Rezultate MedINS1. Din înregistrările efectuate în reţea s-a

observat că afecţiunile respiratorii ocupă un procent semnificativ, fiind consumatoare de fonduri financiare mari Pe baza înregistrărilor referitoare la diverse tratamente asociate cu aceste afecţiuni se pot întocmi standarde şi ghiduri de practică şi de tratament care pot duce la

îmbunătăţirea rezolvării acestor cazuri scăderea costurilor implicate

Page 17: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

17

Rezultate MedINS2. Activitatea medicului de familie

poate fi apreciată în mod corect De exemplu, s-a evidenţiat faptul că diagnoza şi prevenţia sunt cele mai numeroase activităţi (62%), urmate de tratamente, proceduri şi medicaţie (30%), analize, interpretarea rezultatelor, proceduri administrative şi trimiteri.

Page 18: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

18

Rezultate MedINS3. S-a realizat analiza

comportamentului medicului de familie cu referire la trimiteriCorelaţia dintre solicitările de trimitere şi trimiterile propriu-zise

permite înţelegerea modului de percepţie a bolii de către pacientreflectă tendinţele din sistem referitoare la fluxul pacienţilor

Page 19: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

19

Rezultate MedINS4. S-a realizat un studiu al incidenţei

şi al stării la nivel general a bolilor cardiovasculare cu distribuţia pe sexeS-a observat că bolile cardiovasculare se situează la femei pe primul loc al diagnosticelor formulate în asistenţa primarăAcest gen de analize pot determina intensificarea campaniilor de sănătate şi de prevenţie ţintite pe anumite boli (se reduc astfel costurile şi creşte calitatea serviciilor)

Page 20: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

20

Rezultate MedINS5. Pe baza rezultatelor analizei datelor

înregistrate s-au compus recomandări cu privire la îmbunătăţirea managementului pacienţilor cu suferinţe croniceDatele colectate sunt utile pentru

stabilirea politicilor de sănătateevaluarea serviciilor de sănătate la nivelul activităţii medicilor de familie

Page 21: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

21

Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale

medicilor specialişti

Page 22: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

22

Generalităţi Sistemele informatice dezvoltate pentru

cabinetele medicilor specialişti au, în linii mari, aceleaşi caracteristici ca cele pentru cabinetele MF

Structura şi prezentarea datelor este uşor diferită, accentuând caracteristicile domeniu-lui în care activează medicul

În continuare sunt prezentate facilităţile pe care le oferă un astfel de sistem

Page 23: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

23

Facilităţi lista pacienţilor istoricul pacientului cu evidenţierea

secţiunilor importante pentru specialitatea în discuţie

alarme referitoare la alergii sau alte probleme speciale

consultaţia motiv/simptom evaluare/diagnostic recomandarea procedurilor, tratament

Page 24: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

24

Facilităţi sistem de diagnoză medicală imagistică medicală

achiziţie prelucrare

rapoarte decontări facturări

Page 25: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

25

Sisteme informatice de radiologie

Page 26: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

26

Fluxul de lucru administrarea arhivei digitale de imagini programarea procedurilor înregistrarea pacienţilor realizarea examinărilor interpretarea rezultatelor întocmirea rapoartelor activităţi organizatorice (deconturi,

controlul inventarului, întocmirea bugetului, asigurarea calităţii, identificarea şi rezolvarea problemelor)

Page 27: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

27

Utilizarea sistemelor Multe dintre aceste activităţi pot fi

automatizate Personalul este astfel degrevat de

activităţile de rutină, având mai mult timp pentru pacient

Scade posibilitatea de introducere a erorilor

Creşte calitatea serviciilor oferite pacientului

Page 28: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

28

Sisteme informatice de laborator

Page 29: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

29

Generalităţi Laboratoarele pentru investigaţii clinice

pot fi independente – oferă servicii diferitelor

persoane sau instituţii interesate parte a unui spital

Avantajele informatizării activităţii în laboratoare sunt în principal legate de diminuarea erorilor: identificarea pacientului prin coduri de bare

înscrise pe eticheta eprubetei transferarea automată a rezultatelor de la

echipamentele care analizează proba

Page 30: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

30

Generalităţi Recomandarea pentru efectuarea

analizelor de laborator se face de către medicul de familie sau medicul specialist în scopul stabilirii diagnosticului stabilirii tratamentului prevenirii unor boli

Page 31: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

31

Acţiuni care au loc într-un laborator primirea trimiterii pentru analize colectarea şi înregistrarea probei transportul probei către echipamentul

care o va analiza pregătirea probei şi efectuarea analizelor colectarea datelor rezultate furnizarea primelor rezultate (de către

tehnician) generarea rapoartelor preliminare furnizarea rezultatelor către beneficiar

Page 32: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

32

Informatizarea activităţilor cererea de efectuare a analizelor identificarea pacienţilor şi a probelor prelucrarea datelor memorarea înregistrărilor generarea rapoartelor controlul calitativ (modificarea limitelor,

anunţarea unor modificări prea mari faţă de ultimele analize)

rapoarte administrative (inventar, costuri)

Page 33: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

33

Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă

Page 34: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

34

Generalităţi Aceste tipuri de sisteme informatice sunt

foarte importante Rezolvă probleme de organizare a

activităţii Reduc mai ales timpul de intervenţie

(caracteristică vitală în activitatea unui centru de ambulanţă)

Page 35: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

35

Funcţiile sistemului posibilitatea de a selecta un diagnostic

prezumtiv existenţa sfaturilor de prim ajutor preluarea datelor de identificare a

pacientului semnalarea solicitărilor duble, triple dispecerizarea solicitărilor (momentul

înregistrării, gradul de urgenţă, distanţa, tip de ambulanţă)

stabilirea necesarului şi structurii resurselor

Page 36: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

36

Avantajele informatizării Îmbunătăţirea concordanţei între

motivele solicitării şi diagnosticul asociat Reducerea timpului de intervenţie Micşorarea distanţei Repartizarea optimă a echipajelor pe tură

în funcţie de vârfurile şi motivele de solicitare

Prelucrări statistice – creşte eficienţa Înregistrarea timpilor şi a evenimentelor Tipărirea documentelor medico-legale

Page 37: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

37

Sisteme informatice pentru farmacii

Page 38: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

38

Generalităţi Realizează în general activităţi contabile

şi de inventar specifice oricărui magazin În plus au funcţii legate de transferul

datelor către casele de asigurări de sănătate

Cele mai sofisticate sunt legate de cabinetele medicilor de familie şi ale medicilor specialişti pentru schimbul de informaţii cu aceştia

Page 39: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

39

Funcţii ale sistemului calcului preţului medicamentelor de pe

reţete în funcţie de tipul reţetei (integrală, gratuită, compensată)

gestiunea cantitativă a stocurilor gestionarea de rapoarte care să

eficientizeze aprovizionarea (conduc la cumpărarea medicamentelor cele mai cerute, micşorând stocurile)

Page 40: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

40

Funcţii ale sistemului generarea de rapoarte pentru casele de

asigurări integrarea echipamentelor pentru

citirea codului de bare de pe produse eliberarea bonurilor fiscale

urmărirea plăţilor efectuate către furnizori

Page 41: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

41

Sisteme informatice de spital – clinice

Page 42: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

42

Caracteristici Sisteme complexe care au ca subramuri

sisteme informatice: pentru asistenţa medicală pentru monitorizare de laborator pentru radiologie farmaceutice şi altele

Page 43: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

43

Caracteristici flexibilitate – adaptabil oricărui spital capacitate de a configura secţiile

conform cerinţelor securitatea datelor, semnătură

electronică gestionarea datelor despre pacienţi raportări după criterii multiple tipărire formularelor stocarea datelor în arhive corect

organizate furnizarea de informaţii financiare

Page 44: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

44

Sisteme informatice de spital – administrative

Page 45: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

45

Caracteristici Asigură suportul activităţii medicale Includ sisteme:

financiare (contabilitate, decontări) de personal şi retribuţie de management al contractelor de management al riscului (urmăresc şi dau

soluţii în situaţii neobişnuite sau când apar incidente)

de asigurare a calităţii (rapoarte care conduc la acţiuni al căror scop este creşterea calităţii)

de management al materialelor

Page 46: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

46

Sisteme informatice medicale integrate

Page 47: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

47

Reţeaua naţională MediNET Medicii de familie

manageri ai informaţiilor de sănătate ale pacientului

servicii de-a lungul întregii vieţi a pacientului datele furnizate de ei contribuie la:

îmbunătăţirea serviciilor medicale surse pentru cercetare ghiduri de bună practică ghiduri pentru activitatea didactică

MediNET – reţea naţională de colectare a acestor informaţii

Page 48: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

48

Funcţionalităţi MediNET Dezvoltarea unui nucleu interdisciplinar

de specialişti care să ofere expertiză în: informatica aplicată în servicii medicale înregistrările electronice de sănătate dezvoltarea şi implementarea sistemelor

informatice din domeniul îngrijirii sănătăţii interpretarea datelor colectate

Demonstrarea posibilităţilor oferite de siste-mele informatice ca bază pentru o ofensivă de informatizare

Formarea unei comunităţi naţionale de utilizatori ai sistemelor informatice medicale

Page 49: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

49

Probleme Bariera de comunicare interdisciplinară

surmontată prin dezvoltarea de software de către un colectiv specializat în informatica medicală

Cerinţa ca sistemul să poată fi operat de nespecialişti interfeţe intuitive, uşor de folosit, elegante,

eficiente Îmbunătăţiri continue

rafinări succesive multe consultări cu medicii

Disponibilitatea unor fonduri limitate

Page 50: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

50

MedINS Parte a MediNET care asigură

funcţii clasice – sistem pentru medic de familie întreţinerea bazei de date a pacienţilor evidenţa consultaţiilor evidenţa programărilor tipărirea şi evidenţa documentelor generarea de rapoarte

funcţii suplimentare informare medicală informare legislativă

Page 51: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

51

AdmINS Parte a MediNET responsabilă cu:

administrarea utilizatorilor sistemului configurarea rapoartelor solicitate de la

membrii reţelei concatenarea bazelor de date obţinute de la

membrii reţelei

Page 52: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

52

MediNET Dezvoltat de o echipă formată din:

cadre didactice firmă dezvoltatoare de soft medici generalişti

Alcătuit din mai multe module: patru module pentru generarea şi

transmiterea rapoartelor, câte un modul pentru: efectuarea trimiterilor la medicul specialist, întocmirea reţete lor etc.

modificarea acestora se face independent arhitectura modulară e necesară datorită

modificării formatului documentelor medicale şi al raportărilor către CAS

Page 53: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

53

MediNET Introduce servicii pentru

conectarea cu laboratoarele de analize aplicaţii în reţea locală la nivelul cabinetelor

medicale variante mobile de aplicaţii pentru medic de

familie

Page 54: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

54

MediNET Conectarea cu laboratoarele

canal de comunicaţie medici de familie – laborator

presupune 3 noi componente 1 server câte un client pentru medic, respectiv laborator

se realizează un parteneriat medic – laborator cererile de analize se trimit electronic rezultatele analizelor se primesc electronic şi

intră direct în lista de analize asociată consultaţiei

Page 55: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

55

MedINS Permite

un post de lucru al asistentei medicale înregistrări de date programări tipăriri de documente

un post de lucru al medicului consultaţii cercetare

Page 56: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

56

Mobile MedINS Aplicaţie mobilă Permite medicului

efectuarea de înregistrări pe teren descărcarea acestora pe calculatorul din

cabinetul medical

Page 57: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

57

Interfaţa cu utilizatorul Funcţiile trebuie să fie uşor de accesat Modul de apelare al comenzilor trebuie să

fie intuitiv => interfaţă “umană”

receptivă la nevoile omului îngăduitoare cu greşelile acestuia

Interfeţele – concepute ţinând cont de preferinţele medicilor

Page 58: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

58

Direcţii pentru viitor Funcţiile componentelor MediNET sunt în

continuare extinse pentru a: realiza un sistem informatic complet integrat scurtcircuita traseele birocratice îmbunătăţi substanţial comunicarea => creşte calitatea serviciilor medicale prin

degrevarea de activităţi de rutină creşterea calităţii informaţiei creşterea disponibilităţii informaţiei

Page 59: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

59

Direcţii pentru viitor Servicii dezirabile

legătura cu spitalele la internare – transferul parţial al fişei pacientului la externare – transferul informaţiilor direct în

fişierul electronic al medicului de familie legătura cu farmaciile

înregistrarea reţetelor pe un server central accesarea acestora direct din farmacii

manipulare mai eficientă a informaţiilor (decontarea reţetelor gratuite şi compensate)

operaţiile sunt marcate direct în baza de date obţinerea evidenţelor în timp real

Page 60: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

60

Direcţii pentru viitor Servicii dezirabile

aplicaţie mobilă capabilă să se conecteze de la distanţă la sistemul

din cabinetul medicului de familie pentru a accesa-modifica informaţiile

posibilităţi de monitorizare continuă a pacienţilor telemedicina

Page 61: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

61

Scenarii de viitor - pacientul monitorizarea stării de sănătate la

domiciliu locuinţe dotate cu aparatură

programări măsurători – semne vitale starea vremii analiza cantităţii de praf, polen manşoane cu senzori cutii de medicamente inteligente cântare inteligente

comunicare cu medicul sălile de aşteptare

Page 62: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

62

Scenarii de viitor - medicul Acces şi prelucrare de informaţie Aplicaţii care să-l lase să interacţioneze

mai rapid cu datele despre pacient

Page 63: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

63

Bibliografie Lăcrămioara STOICU-TIVADAR: “Sisteme

informatice aplicate în servicii de sănătate”, Editura Politehnica, 2005

Page 64: FUNDAMENTE DE  SISTEME BIOLOGICE ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ BIOINFORMATIC Ă STRUCTURALĂ

64

Vă mulţumesc pentru atenţie