Funcţiile presei

Pentru a putea găsi o explicaţie a cuvântului “funcţie” trebuie să

avem în vedere fapte diferite. Funcţia unui element al realităţii sociale

(în cazul de faţă a presei) reprezintă în primul rând finalitatea acestui

element, motivul său, ceea ce îi certifică existenţa, misiunea să. Astfel

având în vedere funcţiile televisiunii putem spune că acestea sunt de

a : educa, a informa, de a distrage. Întrebările care conduc la

descoperirea funcţiilor sunt de trei feluri: “pentru cine există

elementul social respectiv ?”, “la ce foloseşte ?” şi “ cum a

apărut ?”. Presa poate fi utilizată nu numai ca un mod de a compensa

relaţiile sociale inexistente sau incomplete, dar şi ca mod de a întări

relaţiile sociale care deja există, cum ,de asemenea, poate fi văzută ca

efort susţinut de a menţine un contact cu ceilalţi.

În cartea sa Introducere în sistemul mass-media, Mihai Coman face

asemeni lui Francis Balle o cercetare cronologică a apariţiei şi

dezvoltării funcţiilor presei. El prezintă astfel rezultatele studiilor

unor sociologi cu privire la funcţiile presei. Printre acestea sunt

rezultatele studiului lui Leo Thayer, Malcom Wiley, Michael Real şi

Denis McQuial. Sociolog american Leo Thayler a identificat 7 funcţii

ale mass-media:

de socializare

de identitate

de mitologizare

de compensare

de informare

de divertisment

de educaţie

Funcţia de informare satisface receptorului o incontestabilă nevoie

umană de a fii în permanenţă informat. Mesajele presei nu prezintă

numai ce s-a întâmplat, ci şi ceea ce s-ar putea întâmpla.

Funcţia culturizatoare se referă la furnizarea explicita de

cunostiinte cultural-stiintifice, ca în cazul unor filme documentare sau

pagini de ştiinţă în publicaţiile periodice, cât şi promovare a

valorilor, normelor şi modelelor culturale ale societăţii. Mihai Coman

spunea că mass-media se află într-o poziţie bivalentă deoarece pe de

o parte numeroasele modele de comportament pe care le oferă sunt

solicitate să exercite o acţiune educativă neutră, iar pe de cealaltă

parte, ele sunt preferate pentru resursele lor persuasive, pentru

puterea lor de a influenţa comportamentul indivizilor din grupuri cu

diferite interese.

Funcţia de legătura susţine că prin consumarea produselor

mass-media, milioane de oameni se regăsesc legaţi prin nenumărate

fire nevăzute. Datorită presei, oamenii descoperă că împărtăşesc

aceleaşi valori, că se pot mobiliza pentru aceleaşi scopuri şi vor

solidariza, la nevoie, dincolo de frontierele naţional, religioase,

politice sau rasiale, mobilizanu-se în favoarea unor cauze nobile

percepute ca ale întregii umanităţi.

Funcţia de divertisment răspunde dorinţei de relaxare a

individului, de odihnă, de evadare din grijile cotidiene.

Funcţia de interpretare se manifesta prin producţii de genul

editorialuluisau al comentariului, explrimand punctul de vedere

oficial al organului de presa sau face cunoscute publicului opiniile

personale.

Funcţia de informare satisface nevoia fundamentală a omului

modern:informarea. Acest lucru se realizează prin intermediul

ziarelor, revistelor,televiziunii, radioului şi internetul. Prin programul

de ştiri, pe care majoritatea persoanelor îl urmăreşte,populaţia este

informată cu privire la evenimentele benefice sau devastatoare din

ziua respectivă. Informaţiile pot fi aflate şi din presă scrisă(ziare,

reviste) adresate unui public ţinta sau dinpotriva, unui public

generalist.

Funcţia de liant -prin această funcţie se face apel la solidaritatea

oamnilor, prin diversele mijloace de informare(radio,televiziun, presa

scrisă).

Un exemplu : emisiunea postului PROTV care, în fiecare an înainte

de Crăciun, publicului îi sunt prezentate cazuri ale unor oameni

nevoiaşi.

Un alt exemplu ar fii articolul din tabloidul „Libertatea” unde în

penultima pagina sunt prezentate cazuri ale unor oameni afectaţi de

diverse boli, care necesita operaţii şi tratamente.Prin acestea se

încearcă o solidaritate socială cu cei afectaţi.

Bibliografie

Victor Visinescu- Jurnalism contemporan

Mihai Coman- Introducere în sistemul mass-media

Vasile Sebastian Dancu- Cultură şi comunicare de masă( curs)