functiile dreptului

7/21/2019 Functiile dreptului

http://slidepdf.com/reader/full/functiile-dreptului-56d9935902550 1/7

Planul referatului:

1. Caracteristica generală a funcţiilor dreptului;

2. Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice;

3. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundaentale ale societăţii;

!. Funcţia de conducere a societăţii;

". Funcţia norativă;

#. Funcţia inforativă;

$. Funcţia educativă.

Bibliografie.

%erenul ,, funcţie & vine de la latinescul ,, fonctio' care (n traducere (nseană ,,uncă',

,, deprindere', ,, (ndeplinire'. )a acest teren (n ultiul tip se apelează tot ai frecvent,

deoarece este iposi*il a caracteriza vre-un fenoen social la justa lui valoare, dacă nu vo

(nţelege cu fenoenul respectiv activează, funcţionează.

+ro*lea funcţiilor dreptului este o pro*leă relativ nouă. ni (n şir pro*leei nu i-a

fost acordată atenţia respectivă, consider(ndu-se că dreptului (i revin aceleaşi funcţii ca şi

statului. aseenea interpretare (nsă nu s-a (ncununat cu succes. eşi statul şi dreptul sunt

1



indisolu*il legate (ntre ele, aceasta (ncă nu (nseană că ceea ce-i caracteristic statului (n od

autoat poate fi atri*uit dreptului şi invers. Fiecărei din ele (i sunt specifice anuite

caracteristici şi trăsături.

reptul are ca scop disciplinizarea societăţii uane. cest scop este slujit de o serie de

funcţii. cestea sunt definite (n literatura de specialitate drept ,, direcţii/orientări0 funaentaleale acţiunii ecanisului juridic la (ndeplinirea cărora participă (ntregul siste al dreptului

/ raurile, instituţiile, norele dreptului0, precu şi instanţele social a*ilitate cu atri*uţii (n

doeniul realizării dreptului' / . +opa, %eoria enerală a reptului0.

Funcţia dreptului este categoria ce serveşte la deterinarea rolului activ şi ultilateral al

dreptului (n viaţa şi activitatea societăţii, din punct de vedere al destinaţiei dreptului.

n opinia profesorului italian 4. Ferrari, dreptul realizează5

a0 funcţia de regleentare socială; *0 funcţia de tratare a conflictelor declarate;

c0 funcţia de legitiare a puterii./ Craiovean 6. %ratat de teoria dreptului0

7n alt autor consideră că funcţia priară a sisteului juridic este funcţia integrativă, drptul

av(nd rolul de a ,, cala' eleentele potenţiale de conflict şi de a ,, unge &, ecanisul social (n

condiţiile (n care sisteul de nore pentru care e8istă adeziune este unitar şi coerent, pun(ndu-se

pro*lea legitiării sisteului de nore, interpretării norelor dreptului, sancţiunilor şi

jurisdicţiei.

ntr-o altă opinie , sisteul juridic poate fi considerat ca un ecanis integrativ care contri*uie

la coordonarea sociatăţii, fapt ce se realizează prin intrări provenind din alt sistee ale sociatăţii

şi care sunt recepţionate de sisteul juridic, şi prin iesirile sisteului juridic catrealte su*sistee

ale societăţii.

9. :van distinge5

a0 o funcţie pasivă de control social direct, adică de codificare a o*iceiurilor, regulilor

orale şi cutuelor e8istente (ntr-o societate;

*0 o funcţie activă de instruent de odificare a coportaentelor şi valorilor e8istente

(ntr-o societate. Cu privire la cel de-al doilea tip de funcţie, evan arată că dreptil poate genera

două procese corelative5 procesul de institutionalizare, adică de intarire a unei nore prin

inzestrarea ei cu ijloace necesare pentru aplicarea sa şi procesul de interiorizare a odelului de

coportaent , adica de asiilare a valorii sau a valorilor iplicate in aceste nore, aspect cu

privire la care s-a rearcat ca dreptul e8ercita o functie care poate fi calificata ca functie

educativa.

naliza punctului de vedere e8priat de ). Friedan in aceasta aterie su*liniaza faptul ca

in aceasta opinie se releva interactiunea dintre sisteul juridic si conte8tul social care este

2



conditionata si dirijata de cultura juridica, dreptul nefiind insa o entitate independenta si

autonoa ci este sensi*il la presiuni e8terna, reflectind dorintele si puterea fortelor sociale care

prieaza. Functiile siteului juridic dupa ). Friedan fiind5

a0 atenuarea conflictelor;

*0 solutionarea controverselor;c0 controlul social;

d0 ingineria sociala;

e0 si*area coportaentelor.

e aseenea este iportant de entionat distinctia unui autor cele*ru , intre functia

represiva a dreptului prin care se consacra li*ertatea si ordinea prin interediul sanctiunilor

juridice şi functia stiulativa prin care se conditioneaza coportaentul uan, avind in vedere

nivelul cople8 al sanctiunii juridice, nu nuai punitiv ci si pozitiv , stiulativ.n conceptia profesorului . +opa, dreptul indeplineste5

a0 functia de institutionalizare sau foralizare juridica a organizarii social-politice;

*0 functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundaentale ale sociatetii;

c0 functia de conducere a societatii;

d0 functia norativa.

)a cele e8puse anterior ai adauga si functia educativa si inforativa pentru a evidentia

functiile dreptului in toata cople8itatea sa, ca siste juridic.

3



Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice;

se anifesta prin faptul ca dreptul , prin norele sale, regleenteaza organizarea

autoritatilor pu*lice ale staului, atri*utiile lor, coraportul autoritatilor pu*lice, odalitatea de

e8ercitare a celor trei puteri de stat5 puterilor legislativa, e8ecutiva si judecatoreasca. ceasct

functie rezida deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului site de

organizare sociala, aceasta se efectueaza prin inteediul )egii Fundaentale dintr-un stat si

anue Constitutia si legile organice.

Constitutia <epu*licii =oldova in capitolul 64 rgleenteaza organizarea si functionare+arlaentului pe care-l declara organ reprezentativ supre al poporului <epu*licii =oldova si

unica autoritate legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul de legiferare.

Capitolul 4 este destinat dispozitiilor cu privire la +resedintele <epu*licii =oldova, alegerea ,

andatul si atri*utiile acestuia, ulterior capitolul 46 se e8pune asupra constituirii si functiilor

uvernului <e*u*licii =oldova , in Capitolul 466 se regleenteaza raporturile acestuia cu

+arlaentul,iar capitolul 6> este dedicat utoritatii ?udecatoresti. Cu toate ca sunt deterinate

clar atri*utiile ce revin fiecarei autoritati pu*lice si find consacrat legal principiul separarii

puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei cola*orari eficiente.

Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii

crotind si garantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului ,

dreptul apare ca un factor iplicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instruent al

controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor

prin prograarea si tipizarea unor conduite socialente utile. )a fel dreptul este iportant si

!



prin faptul ca defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza

conduitele deviante.

eci pute concide ca statul prin interediul dreptului apara colectivitatea uana, precu sip

e fiecare enru al colectivitatii, asigura *una functionare a colectivitatii, neaditind

conflictele in societate. 7n e8eplu elocvent de aparare a valorilor sociale a putea da referindurile la o*iectul apararii

dreptului penal, care in articolul 2 entioneaza5 ,, )egea penala apara ipotriva infractiunilor,

persoana, drepturile si li*eratatile acesteia, proprietatea, ediul inconjurator, orinduirea

constitutionala, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a <epu*licii =oldova,

pacea si securitatea oenirii, precu si intreaga ordine de drept.'

Funcţia de conducere a societăţii

reptul este cel ai iportant instruent de realizare a conducerii sociale, a scopurilor

social-politice pe care societatea si le propune.<egleentind cu ajutorul norelor juridice cele

ai iportante doenii de activitate sociala, in drept isi gasesc e8presie scopurile pe care

societatea si le propune la acea sau alta etapa, pro*leele cu care ea se confrunta.

ctul norative juridic este un act de conducere sociala. n fora ei cea ai generala,

legea este fora universala de e8priare a dezideratelor sociale ajore. *ratisind doeniul

organizarii sociale, dreptul se circuscrie doeniului de practica sociala din doua considerente

si anue5

a0 o*ilurile care pun in iscare activitatea legiuitoruluisunt esentialente legate de

nevoile reale ale societatii, de practica raporturilor inter-uane

*0 ca efect al aplicarii norei de drept se produce o odificare a realitatii sociale prin

aceea ca dreptul ofera o fora specifica de anifestare a raporturilor sociale- fora

raporturilor juridice

reptul reprezentind deci, o tentetiva de regularizare a raporturilor inter si intra sociale.

Funcţia normativă

:ste o functie de sinteza, in sensul ca priveste si aspecte iportante ale celorlalte functii,

aceasta derivind din nevoia su*ordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa

de norele juridice. =ai ult , norativitatea juridica este o parte coponenta a

norativitatii sociale si in consecinta, atit individual cit si statul , organelle sale, persoanele

"



juridice isi desfasoara activitatea confor prescriptiilor norative ale dreptului. @ta*ilind

prin norele juridice odalitatea de coportare statul in acelasi tip verifica in ce asura

acest copartient prescris se realizeaza in practica. laturi de alte fore de regleentare

norative, dreptul , prin ansa*lul norelor si institutiilor sale , este un factor de

prograare a li*ertatii de actiune a oului.

Funcţia informativă

<eflectind realitatea, in norele juridice se acuuleaza cunostinte despre viata

ultilaterala a societatii si despre pro*leele stringente ale ei. reptul raspunzind

ierativitatii de a corespunde realitatii orinduirii sociale, concentreaza in sine sci*arile ce

au loc in societate. eneralizind norele juridice in vigoare pute face concluzii pentru aaprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a societati, caracterul

relatiilor econoice, nivelul de deocratizare al societatii etc,.

eci din continutul prescriptiilor norative ale dreptului la un anuit oent se poate

culege o inforatie apla despre societatea respectiva la acea sau alta etapa de dezvoltare.

Funcţia educativă

doptind nore juridice , statul asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale

si pune la dispozitia oaenilor o serie de ijloace culturale si spirituale prin interediul

carora sa se realizezeze educatia populatiei. eoareca aturizarea personalitatii, forarea

pozitiei aciva de viata sint insepara*ile de asiilarea profunda a legilor de catre fiecare

cetatean , in od deose*it de tineri. Cresterea nivelului de cultura juridica, instruirea

generatiei in spiritul respectului fata de legi au la ora actuala o senificatie deose*ita.

reptul, prin norele sale ocroteste valorile spirituale si culturale care sunt legate

neijlocit de functionarea ecanisului social. :l sta*ileste norele convietuirii sociale,

orientindui pe oaeni ca aceste nore sa devina doinante. Ciar si in cazul aplicari

sanctiunilor, scopul urarit este de a preveni in viitor a*ateri de la norele juridice,de a

educa si reeduca persoanele petnru reintegrarea lor eficienta in societate.

#



Bibilografie:

.!onstitutia "epublicii #oldova , adopata la $% iulie %%&, #.'. nr. , %&.

$. !odul (enal al "epublicii #oldova adptat prin )egea nr. %*+- din * aprilie $$.

/.#azilu .(.,, 0eoria 1enerala a 2reptului3, Bucuresti $$.

&. onica ".(. ,, 4ntroducere generala in dept3 Bucuresti $$.

+. (opa !.,, 0eoria 1enerala a 2reptului3 Bucuresti $.

5. . !retu, 16. 7vornic, 8. Baies, 4. 1uceac, B. 9egru, 0. 9egru, !. 9egru, 2. abunov ,,

Bazele statului si dreptului "epublicii #oldova3, !6isinau %%.

$

functiile dreptului

Documents