FUMATUL

,, UN VICIU DEVENIT CAPRICIU IN EUROPA ,,

Dr. Jalba Armin

Medic rezident pneumolog

Fumatul este un viciu sau o boala?

Majoritatea europenilor considera fumatul un viciu greu de stapanit, dar in realitate acest obicei este o boala.

Fumatul - este o boala, care trebuie tratata de catre medic.Factorul etiologic - al acestei boli este nicotina, un drog

continut in tutun, care determina dependenta la cei care consuma cronic produse din tutun.

Fumatul sau medical “dependenta nicotinica” – boala de a consuma timp indelungat si intr-un ritm zilnic produse pe bază de tutun ( tigari, pipa, trabuc, narghilea, etc) fara capacitatea de a putea opri fumatul oricand, atunci cand se doreste acest lucru.

Fumul de tutun conţine peste 4000 de compusi chimici toxici, 60 dintre ei fiind carcinogeni recunoscuti.

FUM DUPA FUM TE FACI SCRUM !

CARCINOGENI Acetaldehida

Acroleina

Acid cianhidric Toluen

Arsenic

Dimetilnitrozamina Cadmiu

Mercur

Clorura de vinil

Gudron

Toluidina

Monoxid de carbon

Fumatul – consecintele bolii

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC), în principal prin hipersecreţia glandelor bronşice şi blocarea acţiunii de epurare (curăţare) ciliară.

Tusea, expectoraţia, dispneea, wheezing-ul şi durerile toracice, constituie simptomele respiratorii principale.

Fumatul este un factor de risc de îmbolnăvire pentru tuberculoză prin scăderea capacităţii de apărare împotriva bacilului Koch 

Asocierea fumatului cu TBC creşte riscul apariţiei unui NBP !!!

Cancerul laringian se poate localiza în orice segment al acestui organ dar in majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei.

Fumatul constituie un factor de risc major în apariţia cancerului bronho-pulmonar .

Dependenta nicotinica

Dependenta nicotinica – este o boala psihica prin care o persoana care consuma zilnic tutun de cel putin 6 luni va deveni bolnav prin dependenta sa de nicotina, la fel de puternica precum heroina sau cocaina.

Nicotina - il determina pe fumator sa doreasca tigara, trabucul sau pipa, zi de zi , sa nu poata opri fumatul la fel de usor precum l-a initiat si sa aiba simptome fizice si psihice la intreruperea fumatului.

Ajunsa rapid in circulatia sanguina prin plamani si mucoasa bucala, nicotina se fixeaza la nivelul receptorilor acetilcolinici α4 β2 de la nivelul SNC. Se produce o crestere a concentratiei de noradrenalina provocând senzaţii de stimulare psiho-intelectuală, pe care individul le resimte ca agreabile.

 Dependenta nicotinica are doua componenta - dependenta fizica -

dependenta psihica

Dependenta nicotinica

Diagnosticul dependentei nicotinice

Diagnosticul de dependenţă nicotinică sau tabagică este valabil doar atunci când cel puţin 3 din următoarele condiţii sunt întrunite

‐ dorinţă puternică de a consuma tutun, care este mai evidentă la tentativa de a opri sau controla consumul.

‐ dificultate în a controla comportamentul vis-a-vis de consumul de tutun

‐ stare de sevraj simptomatic la reducerea sau oprirea consumului de tutun;

pentru a usura aceste simptome pacientul trebuie sa reia fumatul

‐ semne de toleranta; sunt necesare doze din ce in ce mai mari de tutun pentru a obtine efectul original care era atins la doze mici la începuturile consumului

Abstinenta nicotinica si sindromul de abstinenta la nicotina ( sevrajul tabagic)

Abstinenta tabagica: - reprezinta perioada de minimum 6 luni de la data fixata pentru oprirea efectiva a fumatului

Sindromul de abstinenta la nicotina ( sevrajul tabagic) :

- consta in totalitatea simptomelor care apar la oprirea brusca a aportului de nicotina, respectiv oprirea consumului de tutun.

Sevrajul nicotinic se poate manifesta chiar din primele ore de la renuntarea la fumat prin simptome ca :

- nevoie acuta de a fuma, iritabilitate - senzatii de neliniste, manie, anxietate, oboseala - apetit crescut, crestere in greutate - probleme de concentrare, depresie, insomnii - cefalee, ameteli

Diagnosticul clinic al dependentei nicotinice

Tipul de produs din tutun consumat Consumul tabagic – definit prin numarul de pachete-

an Indivizii care au un consum mai mare de 20 PA – mari fumatori si reprezinta un grup de pacienti dificil de tratat.

Dependenta de nicotina – 3 din cele 7 criterii OMS 1. dorinta puternica de a fuma2. dificultate in a controla cantitativ fumatul3. simptome de sevraj la intreruperea consumului4. continuarea consumului in ciuda consecintelor nocive5. prioritate fumatului asupra altor activitati6. simptome fizice de sevraj tabagic7. toleranta crescuta

Testul de dependenta FAGERSTROM ( dupa ghidul GREFA )

Scorul de dependenta nicotinica – se determină cu ajutorul testului de dependenţă Fagerstrom

(scor 0 – 3: dependenţă uşoară; scor 4 – 6: dependenţă medie; scor 7 –10: dependenţă severă)

1. Cât de repede după ce vă treziţi fumaţi prima ţigară? Sub 5 minute (3) \ 6-30 minute (2) \ 31-60 minute (1) \ După 60 minute (0)

2. Vi se pare dificil să vă abţineţi de la fumat în locuri unde acesta este interzis (de ex. Biserică, cinematograf, tren, restaurant etc)? Da (1)

Nu (0)

3. La care ţigară v-ar fi cel mai greu să renunţaţi? La prima ţigară de dimineaţă (1) \ La toate

celelalte (0) 4.Câte ţigări/zi fumaţi? 10 sau mai puţin (0) \ 11-20 (1) \ 21-30 (2) \ 31 sau mai mult (3)

Diagnosticul clinic al dependentei nicotinice

4.Câte ţigări/zi fumaţi? 10 sau mai puţin (0) \ 11-20 (1) \ 21-30 (2) \ 31 sau mai mult

(3) 5.Fumaţi mai frecvent în primele ore după trezire decât în restul zilei?

Da (1) \ Nu (0)

6.Fumaţi şi dacă sunteţi atât de bolnav încât sunteţi imobilizat la pat în mare parte a zilei? Da (1) \ Nu (0)

Analiza tentativelor anterioare de renuntare la fumat presupune o serie de intrebari despre: - numarul tentativelor

- cea mai lunga perioada de abstinenta la fumat, - tratamentul primit de pacient

Diagnosticul clinic al dependentei nicotinice

Motivatia de a renunta la fumat: - poate fi evaluata de medic

prin urmatoarele intrebari: - Doriti sa renuntati la fumat (acum) ?

- Daca v-ati hotara sa renuntati la fumat credeti ca ati reusi?- Care este motivul pentru care doriti sa renuntati la fumat?

Istoricul medical al pacientului: - important pentru terapie, cu respectarea eventualelor contraindicatii si precautii impu-se de comorbiditati. Pentru o abordare terapeutica cat mai buna a fumatorilor cu depresie, medicul cuantifica gradul depresiei prin doua intrebari :

- V-ati simtit trist, deprimat, disperat in ultima luna? - Ati avut senzatia ca faceti lucrurile fara placere, fara nici un

interes, in ultima luna?

Diagnosticul de laborator al dependenţei nicotinice

Statusul fumatului stabilit pe criteriile clinice se confirmă prin teste biochimice de determinare a biomarkerilor expunerii organismului la

fum de tutun. Aceştia sunt : - monoxidul de carbon din aerul expirat - - cotinina (un metabolit al nicotinei)

Monoxidul de carbon (CO) poate fi monitorizat cel mai uşor şi reprezintă un indicator cert al consumului de tutun. Concentraţia de CO din organismul unui fumător poate fi determinată dacă pacientul expiră într-un analizor al monoxidului de carbon – Micro Smokerlyzer Unitatea de măsură a CO este reprezentată de ppm (părţi per milion) Nefumator sub 4 ppm; Fumator peste 4 ppm

Cotinina este principalul metabolit al nicotinei. Urmărirea concentraţiei ei în organism permite stabilirea gradului de expunere al individului la fumat.Cotinina are un timp de injumătăţire de 15-20 de ore.

Tratamentul tabagismului cronic

A. Consiliere cognitiv-comportamentalăB. Terapie medicamentoasă

Consiliere cognitiv-comportamentalăa. Sfatul antifumat minimal (3-5 minute)b. Intervenţia specializată de renunţare la fumat - de tip individualc. Intervenţia specializată de renunţare la fumat - de tip consiliere

de grup

Terapie medicamentoasăd. Medicamente de linia intâi - Terapia de substituţie

nicotinică (TSN); Bupropion SR ; Vareniclinae. Medicamente de linia a doua: - Clonidina -

Nortriptilina

Medicamente de linia intâi

Terapia de substituţie nicotinică (TSN) - reprezintă o clasă de medicamente care eliberează nicotină în scopul substituirii parţiale a nicotinei provenite din produsele din tutun.

a) Guma cu nicotină - în varianta de 2 şi 4 mgb) Plasturele cu nicotină - produs disponibil în diverse

concentraţii c) Inhalatorul cu nicotină – este un dispozitiv care permite

pulverizarea de nicotina farmaceutica, care se absoarbe la nivelul mucoasei oro-faringiene ca o medicatie eficace pentru dependenta tabagica.

d) Tableta orală cu nicotină - este disponibila in variante de 1, 2 si 4 mg, eliberand nicotina la nivelul mucoasei bucale, odata cu dizolvarea ei.

e) Tableta sublinguală cu nicotină – contine 2 mg de nicotinaf) Spray-ul nazal cu nicotină – nu este permis la gravide Tigara electronica NU face parte

din TSN !

Medicamente de linia intâi

Bupropion SR - este o medicaţie non-nicotinică ce acţioneaza prin blocarea receptorilor nicotinici acetilcolinergici. Disponibil din 2000

în România , bupropionul este singurul medicament pentru terapia dependenţei nicotinice cu care cabinetele de renunţare la fumat au acumulat o experienţă de lucru de circa 10 ani.

Mod de administrare: se comercializează în cutii de 28 cp de 150 mg.

Primele 3 zile se administrează câte un cp de 150 mg bupropion per os, apoi 150 mg x 2/zi cu o durată de 7-9 sau 12 săptămâni.

Vareniclina - este un medicament din clasa produselor non-nicotinice, care actionează deopotrivă ca agonist parţial şi antagonist al receptorilor nicotinici din creier.

Mod de administrare:- doza iniţială -1 cp de 0,5 mg/zi, primele 3 zile de tratament, apoi câte 1 cp de 0,5 mg x 2/zi zilele 4-7 de tratament, iar în zilele 8-14 câte 1 cp de 1mg x 2/zi.

- doza de continuare: se indică 1 cp de 1mg x 2/zi, zilnic, între săptămânile 3-12.

Medicamente de linia a doua

Clonidina - medicament eficace în sevrajul fumatului, recomandat numai sub supravegherea unui specialist.

Clonidina este folosită în principal ca medicaţie antihipertensivă, este contraindicată la gravide şi copii iar administrarea ei impune precauţii la pacienţii care manipulează maşini/utilaje sau la conducătorii auto, datorită efectului sedativ.

Mod de administrare - doza iniţială de 0,10 mg /zi crescându-se ulterior cu 0,10 mg/zi per săptămână. Durata curei terapeutice variază de la 3-10 săptămâni.

Nortriptilina - e recomandată numai sub supravegherea unui specialist, contraindicată copiilor şi gravidelor, eliberată numai pe bază de reţetă

Mod de administrare - dozaj iniţial de 25 mg/zi, crescut progresiv până la doza ţintă de 75 - 100 mg/zi, cu o durată medie a curei de 12 săptămâni, până la maxim 6 luni.

Terapia nonfarmacologică a dependenţei nicotinice

Suportul telefonic şi materialele auto-ajutătoare informative – În România este disponibilă linia gratuită TEL VERDE 0800-878673. La

acest număr de telefon fumătorii pot primi informaţii despre accesul la cabinetele teritoriale de renunţare la fumat şi modalitatea de a fi incluşi în programul naţional Stop Fumat.

Consilierea individuală de tip cognitiv-comportamentală Aplicarea acestei tehnici în cabinetele de consiliere antifumat ajută fumătorul să înveţe să îşi observe comportamentul faţă de fumat şi să se autoevalueze.

Suportul psihologic în vederea renunţării la fumat intervenţia psihologică trebuie să debuteze cu o evaluare a caracteristicilor psihologice ale pacientului

Acupunctura Hipnoza - Nu există dovezi care să arate eficienţa în renunţare la fumat

Date epidemiologice - consum de tutun

ROMANIA Decese datorate fumatului la bărbat - 23.6% Decese datorate fumatului la femei - 6.2% Expunerea la fumatul pasiv la domiciliu a adolescenţilor - 90.4%

una dintre cele mai mari din lume. Prevalenţa fumatului la bărbaţi - 45.5%; Prevalenţa fumatului la

femei - 25.1%, populaţie peste 15 ani cu un total de 32.4% Prevalenţa fumatului la adolescenţii de sex masculin 21.5% Prevalenţa fumatului la adolescenţii de sex feminin 14,3% Consumul de ţigări per capita - 1404.

MAPAMOND- In 2011, consumul de tutun a ucis aproximativ 6 milioane de oameni, 80% dintre ei fiind în ţări cu venituri mici şi mijlocii.Acesta reprezintă o triplare a mortalităţii faţă de 2000

(2.1 milioane de oameni).

EUROPA – Prevalenţă fumatului rămane crescută

 

Fumatul – boala Europeana?

8% 14%

15%

16%22%

25%

Africa Asia S-V Orient MijlocAmerici Pacific de V Europa