ftr nr27 13.povesti anormale

1
Felicia Iftene ºtie multe po- veºti. Nici una nu e despre ea. Toate sînt despre alþii: copii, mame, colegi, studenþi, rezi- denþi, doctoranzi. ªi toate poveºtile se terminã bine. Copiii au fost bolnavi, acum au fãcut progrese incredibile, mamele au fost ºocate ºi au refuzat diagnos- ticul, acum au înþeles ºi citesc pe internet despre boala copilului, rezidenþii sînt serioºi, docto- ranzii sînt oameni de bazã în clinicã. Nu vede clar legãtura dintre succesul care o încon- joarã ºi propria persoanã. Nici nu ar avea timp. Telefonul mobil sunã o datã la cinci minute, cu mieunat de pisicã ºi o melodie veselã, telefonul fix sunã o datã la zece minute. La uºã se bate ºi mai des. Totul se rezolvã. Felicia Iftene este un erou. La inaugurarea clinicii toatã lumea spune asta ºi fiecare vor- bitor asigurã invitaþii ºi presa cã nu sînt vorbe goale, de festivi- tate, Felicia Iftene e un om ºi un medic extraordinar, fãrã ea psi- hiatria ºi neurologia pediatricã de la Cluj ar fi fost ºi acum douã secþii comasate confuz ºi departe de realitate. Ea nu stã la masa oficialitãþilor, ci sprijinitã de un corcoduº, în mulþime. Pãºeºte în faþã doar cînd trebuie sã prezinte evoluþia secþiei. De la ce era la ce este, diferenþa e incredibilã: psi- hoterapie cu home cinema, ac- variu, aromoterapie, gimnasticã cu aparate de fitness ºi masã de biliard, stimulare psihosenzori- alã cu duº subacvatic. Cînd ter- minã prezentarea, se întoarce lîngã corcoduº. Nu stã mult, merge sã verifice cum stau lu- crurile cu micii pregãtiþi pentru invitaþi. Nu este furculiþã lungã de întors micii, la asta nu s-a gîn- dit nimeni. În zece minute se cumpãrã una. V-am spus cã totul se rezolvã. ªi cuptorul pentru mici are povestea lui. E cumpãrat pentru copii, aºa a vãzut Felicia Iftene la o clinicã în America, un spaþiu pentru picnic unde copiii fac toatã treaba ºi se simt oameni normali. Copiii in- ternaþi aici nu sînt normali. Normali sînt oamenii care locu- iesc în blocurile din jurul clinicii. Ei au fãcut multe reclamaþii cum cã o clinicã de psihiatrie cu com- partiment de toxicomanii, adicã de copii ºi adolescenþi care se drogheazã, scade dramatic preþul apartamentelor în zonã. ªi în plus, copiii normali sînt în mare pericol. Ce fel de pericol, recla- manþii nu au ºtiut sã spunã exact, oare schizofrenia ºi autis- mul sînt boli contagioase? La „Dansez pentru tine”, fetiþa cu autism parcã nu fãcea rãu nimãnui ºi a ºi cîºtigat. Da, dar mama ei a dansat frumos ºi s-a lamentat de nenumãrate ori, im- plorînd mila ºi sms-urile tele- spectatorilor. Dar nimic nu e sigur. Bolile astea la cap sînt ciu- date ºi mai bine te fereºti de oa- menii care le au. ªi nu oricum, mergi direct la primãrie ºi protestezi cã tu eºti normal ºi dacã alþii nu sînt, e treaba lor ºi sã ºi-o rezolve în altã parte, nu în zona ta locativã. Altã problemã de sãnãtate pe care au avut-o oa- menii normali din zonã a fost cã puiul de cîine vaccinat ºi de- parazitat pe care doamna Iftene a vrut sã-l þinã într-un þarc fru- mos în curtea clinicii, ar fi putut sã latre. ªi ce, asta nu era o boalã, un cîine normal face ham de cîte- va ori pe zi, de obicei mult mai rar decît fac oamenii ham. Doamna Iftene spune cã puiul ãsta nu era normal, cã nu lãtra nici dacã dãdeai cu tunu’, deci... dacã nu era normal, a trebuit sã plece. Mai ales cã ºi el transmitea boli. Nici aici oamenii normali n-au ºtiut sã spunã exact cum ºi ce boli, dar nu conteazã, cã ei sînt oameni ºi ei, animale. Cîinii în general. O altã poveste pe care o ºtie Felicia Iftene este despre pros- tii. ªi începe aºa: specialiºtii or- ganizeazã periodic conferinþe ºi simpozioane despre una ºi alta. Ca între ei, specialiºtii. Cînd ca- tedra de psihiatrie pediatricã a organizat un astfel de simpozion dna Iftene ºi-a dat seama cã vor- bea mutul cu surdul. Normal cã specialiºtii ºtiau ce inseamnã un copil hiperkinetic, adicã hiperactiv, adicã care se miºcã mult. Oare pãrinþii ºi profesorii ºtiau? ªi aºa catedra de psihia- trie infantilã s-a hotãrît sã orga- nizeze cîteva întîlniri în ºcoli. Iar povestea se terminã aºa: în unele ºcoli, profesorii au spus cã ei au de þinut ore ºi ca atare n-au timp de prostii ºi dupã atîþia ani de muncã nu-i învaþã nimeni pe ei cum se face carte. În altele, profesorii i-au ascultat pe medici cu gura cãscatã ºi apoi ºi- au amintit cã ºi ei au avut copii din ãºtia în clasã ºi le-au chemat pãrinþii la ºcoalã sã le spunã cã odrasla e needucatã ºi recalci- trantã ºi deranjeazã orele. Ce ar fi trebuit sã facã ar fi fost sã punã copilul în prima bancã ºi sã-i spunã „Ia împarte tu caie- tele astea ºi apoi ºterge ºi tabla, ce bine cã eºti aici sã m-ajuþi!” Da, cam astea sînt poveºtile. Mai sînt ºi altele, de fapt nu se terminã niciodatã, tocmai pen- tru cã sînt atîþia oameni nor- mali. ªi pentru cã aºa cum spu- ne ºi doamna Iftene, cînd e vorba de copii, lucrurile nu se terminã niciodatã. De asta a ales psihiatria pediatricã: „La adulþi povestea se terminã. La copii te bucuri mereu cã eºti acolo, cã poþi sã-i ajuþi, cã poves- tea nu s-a terminat.” Anca Georgescu 14 TERAPIE INTENSIVà FOAIA TRANSILVANà ANUL 2 NR. 27 31 MAI 2007 Poveºti anormale Pînã la urmã clinica tot are un cîine, pe Ursu. Povestea spune cã, odatã, fiica dnei Iftene îl plimba pe malul Someºului. Niºte poliþiºti au oprit-o s-o întrebe cum e posibil ca un cîine aºa mare sã nu aibã botniþã. Fata a rãspuns cã n-ar avea de ce, cîinele nici nu are toþi dinþii, cã e pui. Poliþiºtii au rãspuns cã sã-i lase pe ei cu din astea, cum sã fie pui un cîine mare?! Acesta nu este un banc cu poliþiºti. Aceasta este o poveste normalã. MIRCEA MOROªAN, director CJAS Cluj Oamenii sfinþesc locul ºi asta se ve- de aici. O sã transmit Consiliului Jude- þean cã banii au fost într-adevãr folosiþi cum trebuie. DR. ªTEFAN FLORIAN E un proiect în care nu numai un om a crezut, dar un singur om a luptat mai mult decît toþi. Eu n-am crezut cu tot sufletul de la început, dar azi nu pot decît sã adresez felicitãri sincere. DR. FLORIN STAMATIAN Dacã ai bani, e bine. Trebuie sã ai ºi in- teligenþã ca sã ºtii ce sã faci cu ei. Iar aici, in- teligenþã este. Mã bucur cã am fost invitat la inaugurare. E extraordinar sã nu fii uitat. LUCIA ISTRATE, Constanþa Sãnãtatea copilului meu a început o datã cu aceastã clinicã. La început erau mulþi în sa- loane, nu arãta bine deloc. Am venit în fiecare an ºi acum sînt înmãrmuritã. Eu am fost cu copilul meu în Germania la tratament ºi pot sã spun cã e aproape ca acolo. Am fost ºi în alte centre din þarã, nu vreau sã comentez. esenþial MINISTERUL SÃNÃTÃÞII va lansa licitaþiile pentru construcþia a 8 spitale regionale de urgenþã ºi 20 de spitale judeþene de ur- genþã. Opt spitale regionale de urgenþã vor fi construite la Iaºi, Constanþa, Craiova, Timiºoara, Cluj, Tîrgu Mureº ºi douã în Bucureºti. Cele 20 de spitale de urgenþã judeþene noi vor fi con- struite la Alba Iulia, Arad, Piteºti, Bacãu, Oradea, Bistriþa, Braºov, Brãila, Reºiþa, Cãlãraºi, Galaþi, Giurgiu, Deva, Turnu Severin, Piatra Neamþ, Slatina, Ploieºti, Sibiu, Suceava, Bucureºti. Lucrã- rile de reabilitare pentru cele 15 spitale judeþene de urgenþã vor începe în martie 2008. Vor fi re- abilitate spitalele de urgenþã din Botoºani, Buzãu, Sf. Gheorghe, Târgoviºte, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Slobozia, Baia Mare, Satu Mare, Zalãu, Alexandria, Tulcea, Vaslui, Rîmnicu Vîlcea ºi Focºani. Ministrul Nicolãescu a estimat cã programul de construcþii va costa 3,5-4 miliarde de euro, spitalele noi urmând a avea dotãri de ultimã orã ºi cele mai eficiente servicii medicale. WWW.MINI-CHEFS.EU ofe- rã copiilor ºi pãrinþilor informaþii despre alimentele cele mai sãnã- toase ºi reþete pentru a le gãti. Iniþiativa vizeazã combaterea obezitãþii în rândul copiilor ºi a fost lansatã de Comisia Europea- nã ºi asociaþia de bucãtari Euro- Toques International. Site-ul îi in- vitã pe copii sã participe ºi la un concurs de afiºe pe tema: “Ce înseamnã pentru tine plãcerea de a mînca bine”, la care ºcolile interesate pot trimite lucrãri pânã la 30 iunie. Fiecare þarã va avea un cîºtigãtor naþional, iar cel mai bun afiº va fi recompen- sat cu un premiu european ºi va fi folosit pentru a promova Ziua europeanã a sãnãtãþii alimentare ºi culinare. La concurs vor putea participa toate clasele cu copii între 9 ºi 12 ani. Clasa cîºtigã- toare va obþine ca premiu o cãlã- torie la Bruxelles. Cîºtigãtorii vor fi anunþaþi în septembrie. Comisarul european pentru sãnãtate, Markos Kyprianou spune cã obezitatea este tot mai prezentã la copiii europeni ºi anual, peste 400.000 de minori se alãturã grupului de copii supraponderali. La Cluj a fost inaugura- tã cea mai nouã secþie a Spitalului Clinic de Ur- genþã pentru Copii - CLINICA DE PSIHIA- TRIE PEDIATRICà CU COMPARTIMENT DE TOXICOMANII. ªeful sec- þiei este profesor doc- tor Felicia Iftene, me- dic primar de neuropsi- hiatrie infantilã. Mare povestitoare...

Upload: anca-georgescu

Post on 15-Aug-2015

39 views

Category:

Health & Medicine


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ftr nr27 13.povesti anormale

Felicia Iftene ºtie multe po-veºti. Nici una nu e despre ea.Toate sînt despre alþii: copii,mame, colegi, studenþi, rezi-denþi, doctoranzi. ªi toatepoveºtile se terminã bine. Copiiiau fost bolnavi, acum au fãcutprogrese incredibile, mamele aufost ºocate ºi au refuzat diagnos-ticul, acum au înþeles ºi citesc peinternet despre boala copilului,rezidenþii sînt serioºi, docto-ranzii sînt oameni de bazã înclinicã. Nu vede clar legãturadintre succesul care o încon-joarã ºi propria persoanã. Nicinu ar avea timp. Telefonulmobil sunã o datã la cinciminute, cu mieunat de pisicã ºio melodie veselã, telefonul fixsunã o datã la zece minute. Lauºã se bate ºi mai des. Totul serezolvã.

Felicia Iftene este un erou.La inaugurarea clinicii toatãlumea spune asta ºi fiecare vor-bitor asigurã invitaþii ºi presa cãnu sînt vorbe goale, de festivi-

tate, Felicia Iftene e un om ºi unmedic extraordinar, fãrã ea psi-hiatria ºi neurologia pediatricãde la Cluj ar fi fost ºi acum douãsecþii comasate confuz ºi departede realitate. Ea nu stã la masaoficialitãþilor, ci sprijinitã de uncorcoduº, în mulþime. Pãºeºte înfaþã doar cînd trebuie sã prezinteevoluþia secþiei. De la ce era la ceeste, diferenþa e incredibilã: psi-hoterapie cu home cinema, ac-variu, aromoterapie, gimnasticãcu aparate de fitness ºi masã debiliard, stimulare psihosenzori-alã cu duº subacvatic. Cînd ter-minã prezentarea, se întoarcelîngã corcoduº. Nu stã mult,merge sã verifice cum stau lu-crurile cu micii pregãtiþi pentruinvitaþi. Nu este furculiþã lungãde întors micii, la asta nu s-a gîn-dit nimeni. În zece minute secumpãrã una. V-am spus cã totulse rezolvã. ªi cuptorul pentrumici are povestea lui. Ecumpãrat pentru copii, aºa avãzut Felicia Iftene la o clinicã în

America, un spaþiu pentru picnicunde copiii fac toatã treaba ºi sesimt oameni normali. Copiii in-ternaþi aici nu sînt normali.Normali sînt oamenii care locu-iesc în blocurile din jurul clinicii.Ei au fãcut multe reclamaþii cumcã o clinicã de psihiatrie cu com-partiment de toxicomanii, adicãde copii ºi adolescenþi care sedrogheazã, scade dramatic preþulapartamentelor în zonã. ªi înplus, copiii normali sînt în marepericol. Ce fel de pericol, recla-manþii nu au ºtiut sã spunãexact, oare schizofrenia ºi autis-mul sînt boli contagioase? La„Dansez pentru tine”, fetiþa cuautism parcã nu fãcea rãunimãnui ºi a ºi cîºtigat. Da, darmama ei a dansat frumos ºi s-alamentat de nenumãrate ori, im-plorînd mila ºi sms-urile tele-spectatorilor. Dar nimic nu esigur. Bolile astea la cap sînt ciu-date ºi mai bine te fereºti de oa-menii care le au. ªi nu oricum,mergi direct la primãrie ºiprotestezi cã tu eºti normal ºidacã alþii nu sînt, e treaba lor ºisã ºi-o rezolve în altã parte, nu înzona ta locativã. Altã problemãde sãnãtate pe care au avut-o oa-menii normali din zonã a fost cã

puiul de cîine vaccinat ºi de-parazitat pe care doamna Iftenea vrut sã-l þinã într-un þarc fru-mos în curtea clinicii, ar fi pututsã latre. ªi ce, asta nu era o boalã,un cîine normal face ham de cîte-va ori pe zi, de obicei mult mairar decît fac oamenii ham.Doamna Iftene spune cã puiulãsta nu era normal, cã nu lãtranici dacã dãdeai cu tunu’, deci...dacã nu era normal, a trebuit sãplece. Mai ales cã ºi el transmiteaboli. Nici aici oamenii normali n-au ºtiut sã spunã exact cum ºice boli, dar nu conteazã, cã ei sîntoameni ºi ei, animale. Cîinii îngeneral.

O altã poveste pe care o ºtieFelicia Iftene este despre pros-tii. ªi începe aºa: specialiºtii or-ganizeazã periodic conferinþe ºisimpozioane despre una ºi alta.Ca între ei, specialiºtii. Cînd ca-tedra de psihiatrie pediatricã aorganizat un astfel de simpoziondna Iftene ºi-a dat seama cã vor-bea mutul cu surdul. Normal cãspecialiºtii ºtiau ce inseamnãun copil hiperkinetic, adicãhiperactiv, adicã care se miºcãmult. Oare pãrinþii ºi profesoriiºtiau? ªi aºa catedra de psihia-trie infantilã s-a hotãrît sã orga-

nizeze cîteva întîlniri în ºcoli.Iar povestea se terminã aºa: înunele ºcoli, profesorii au spus cãei au de þinut ore ºi ca atare n-autimp de prostii ºi dupã atîþia anide muncã nu-i învaþã nimeni peei cum se face carte. În altele,profesorii i-au ascultat pemedici cu gura cãscatã ºi apoi ºi-au amintit cã ºi ei au avut copiidin ãºtia în clasã ºi le-au chematpãrinþii la ºcoalã sã le spunã cãodrasla e needucatã ºi recalci-trantã ºi deranjeazã orele. Cear fi trebuit sã facã ar fi fost sãpunã copilul în prima bancã ºisã-i spunã „Ia împarte tu caie-tele astea ºi apoi ºterge ºitabla, ce bine cã eºti aici sã m-ajuþi!”

Da, cam astea sînt poveºtile.Mai sînt ºi altele, de fapt nu seterminã niciodatã, tocmai pen-tru cã sînt atîþia oameni nor-mali. ªi pentru cã aºa cum spu-ne ºi doamna Iftene, cînd evorba de copii, lucrurile nu seterminã niciodatã. De asta aales psihiatria pediatricã: „Laadulþi povestea se terminã. Lacopii te bucuri mereu cã eºtiacolo, cã poþi sã-i ajuþi, cã poves-tea nu s-a terminat.”

Anca Georgescu

14 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 27 31 MAI 2007

Poveºti anormalePînã la urmã clinica tot are un cîine, pe Ursu. Povestea spunecã, odatã, fiica dnei Iftene îl plimba pe malul Someºului.Niºte poliþiºti au oprit-o s-o întrebe cum e posibil ca un cîineaºa mare sã nu aibã botniþã. Fata a rãspuns cã n-ar avea dece, cîinele nici nu are toþi dinþii, cã e pui. Poliþiºtii aurãspuns cã sã-i lase pe ei cu din astea, cum sã fie pui un cîinemare?! Acesta nu este un banc cu poliþiºti. Aceasta este opoveste normalã.

MIRCEA MOROªAN, director CJAS ClujOamenii sfinþesc locul ºi asta se ve-

de aici. O sã transmit Consiliului Jude-þean cã banii au fost într-adevãr folosiþicum trebuie.

DR. ªTEFAN FLORIANE un proiect în care nu numai un om a

crezut, dar un singur om a luptat mai mult decîttoþi. Eu n-am crezut cu tot sufletul de la început,dar azi nu pot decît sã adresez felicitãri sincere.

DR. FLORIN STAMATIANDacã ai bani, e bine. Trebuie sã ai ºi in-

teligenþã ca sã ºtii ce sã faci cu ei. Iar aici, in-teligenþã este. Mã bucur cã am fost invitatla inaugurare. E extraordinar sã nu fii uitat.

LUCIA ISTRATE, ConstanþaSãnãtatea copilului meu a început o datã

cu aceastã clinicã. La început erau mulþi în sa-loane, nu arãta bine deloc. Am venit în fiecarean ºi acum sînt înmãrmuritã. Eu am fost cucopilul meu în Germania la tratament ºi pot sãspun cã e aproape ca acolo. Am fost ºi în altecentre din þarã, nu vreau sã comentez.

esenþialMINISTERUL SÃNÃTÃÞII va

lansa licitaþiile pentru construcþiaa 8 spitale regionale de urgenþãºi 20 de spitale judeþene de ur-genþã. Opt spitale regionale deurgenþã vor fi construite la Iaºi,Constanþa, Craiova, Timiºoara,Cluj, Tîrgu Mureº ºi douã înBucureºti. Cele 20 de spitale deurgenþã judeþene noi vor fi con-struite la Alba Iulia, Arad, Piteºti,Bacãu, Oradea, Bistriþa, Braºov,Brãila, Reºiþa, Cãlãraºi, Galaþi,Giurgiu, Deva, Turnu Severin,Piatra Neamþ, Slatina, Ploieºti,Sibiu, Suceava, Bucureºti. Lucrã-rile de reabilitare pentru cele 15spitale judeþene de urgenþã vorîncepe în martie 2008. Vor fi re-abilitate spitalele de urgenþã dinBotoºani, Buzãu, Sf. Gheorghe,Târgoviºte, Târgu Jiu, MiercureaCiuc, Slobozia, Baia Mare, SatuMare, Zalãu, Alexandria, Tulcea,Vaslui, Rîmnicu Vîlcea ºi Focºani.Ministrul Nicolãescu a estimat cãprogramul de construcþii vacosta 3,5-4 miliarde de euro,spitalele noi urmând a aveadotãri de ultimã orã ºi cele maieficiente servicii medicale.

WWW.MINI-CHEFS.EU ofe-rã copiilor ºi pãrinþilor informaþiidespre alimentele cele mai sãnã-toase ºi reþete pentru a le gãti.

Iniþiativa vizeazã combatereaobezitãþii în rândul copiilor ºi afost lansatã de Comisia Europea-nã ºi asociaþia de bucãtari Euro-Toques International. Site-ul îi in-vitã pe copii sã participe ºi la unconcurs de afiºe pe tema: “Ceînseamnã pentru tine plãcereade a mînca bine”, la care ºcolileinteresate pot trimite lucrãripânã la 30 iunie. Fiecare þarã vaavea un cîºtigãtor naþional, iarcel mai bun afiº va fi recompen-sat cu un premiu european ºi vafi folosit pentru a promova Ziuaeuropeanã a sãnãtãþii alimentareºi culinare. La concurs vor puteaparticipa toate clasele cu copiiîntre 9 ºi 12 ani. Clasa cîºtigã-toare va obþine ca premiu o cãlã-torie la Bruxelles. Cîºtigãtorii vorfi anunþaþi în septembrie.Comisarul european pentrusãnãtate, Markos Kyprianouspune cã obezitatea este tot maiprezentã la copiii europeni ºianual, peste 400.000 de minorise alãturã grupului de copiisupraponderali.

La Cluj a fost inaugura-tã cea mai nouã secþie aSpitalului Clinic de Ur-genþã pentru Copii -CLINICA DE PSIHIA-TRIE PEDIATRICÃ CUCOMPARTIMENT DETOXICOMANII. ªeful sec-þiei este profesor doc-tor Felicia Iftene, me-dic primar de neuropsi-hiatrie infantilã. Marepovestitoare...