14 TERAPIE INTENSIVÃ

Dr. Ofelia ªuteu, medic primar epidemiologasistent universitar la Catedra de epidemiologie, UMF Cluj

«România este pe primul loc în Europa, cu cea maimare incidenþã ºi mortalitate la cancerul de coluterin.. Eu cred cã adevãrul nu trebuie prezentat golci... în cãmaºã. Dar adevãrul gol-goluþ la acest capitole cã ne putem compara cu Africa neagrã».

Bursa ºpãgii în spitale

ªtiri

Þara în care moartea merge des lacoafor este þara mea. Înainte sãmoarã de cancer, femeile au pãrpuþin, dar e pus cu grijã pe bigudi-uri. România a inventat testulBabeº-Papanicolau, care desco-perã cancerul de col uterin îna-inte ca el sã se declanºeze. Aceeaºiþarã este pe primul loc în Europala moartea provocatã de cancerulde col uterin. Culmea culmilor?Nu. Pentru cã tot în þara mea,mioara îi spune mamei cã cioban-ul a murit, ºi nu ciobanul îi spunemamei „Vor sã mã omoare; o sã-iomor eu pe ei!”

ANCA GEORGESCUgeorgescu@ftr.ro

PE HOLURILE INSTITUTULUI ON-COLOGIC din Cluj e foarte aglomerat.Dacã eºti un optimist, poþi sã te gîndeºti cãnumai la Cluj ºi la Bucureºti existã insti-tute oncologice, ºi de-asta e aglomerat.Dacã esti pesimist, te gîndeºti cã Româniamoare masiv de cancer. Iar dacã eºti curios,îl cauþi pe doctorul Florian Nicula . Este co-ordonatorul general al programului de de-pistare precoce a cancerului de col uterin.Nu are mult timp pentru noi; îºi anunþã uncoleg cã, din pãcate, pentru doamna cutarenu se mai poate face nimic, ºi pleacã. La opartidã de vînãtoare. Dupã ce aflu de la oaltã doctoriþã cum ºi cît luptã doctorul Ni-cula cu cancerul ca boalã ºi ca fenomen, trã-iesc primul moment din viaþa mea în careaprob vînãtoarea. Probabil cã trebuie cãdin cînd în cînd sã omori cu mîna ta, ca sãsuporþi în fiecare zi mîna morþii.

ROMÂNIA NU MOARE masiv de cancer,dar, fãrã dubiu, moare prea mult. Cifrelenu sînt nici suficiente, nici exacte. Chiar ºiOrganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii are pen-tru România cifre care vorbesc despre mor-talitate ºi nu despre incidenþa bolii. Deºiexistã Registre ale cancerului la treinivele: instituþional, judeþean ºi naþional,existã un procent uriaº de cazuri diagnos-ticate numai la deces; în plus, nici mediciiºi nici spitalele nu respectã întotdeauna olege care îi obligã sã raporteze cu acurateþeîmbolnãvirile. Doctoriþa Ofelia Suteu, epi-demiolog, ºtie pe de rost cancerul, în real-

itãþi ºi cifre, dar are încã ochii albaºtri ºibuni. Lucrurile pe care le spune sînt unulmai ºocant decît celãlalt. Da, România areprograme de screening pentru cancer,adicã de control preventiv, care sãîmpiedice apariþia bolii sau sã o depistezeîn faza primarã, toate þãrile civilizate leau. Le are, dar... nu merg singure, merg pebazã de bani. Bani nu avem, nu vrem sãavem, nu putem sã avem, cine mai ºtie?!Se ºtie doar cã în 2006, la Cluj, a fostnevoie de 40.000 de teste Babeº-Papanicolau, iar în þarã de 2.000.000, pen-tru un program de screening decent.Ministerul Sãnãtaþii a finanþat, atenþie,mare atenþie, 56.500 de teste. Pe þarã.Pentru prevenirea ºi depistarea canceruluila sîn, numai la Cluj ar trebui testate43.500 de femei. Tot pe an. Sînt finanþate8000 de teste. Pe þarã. Iar în Cluj, aºa mîn-dru ºi fãlos cum e, existã numai 4 mamo-grafe, ceea ce înseamnã cã ar trebui fãcuteaproape 200 de mamografii pe zi, fiecareinterpretatã de douã persoane. Pentrucancerul colorectal sînt finanþate de minis-ter 10.000 de teste pe an, în timp ce enevoie, numai la Cluj, de 232.000.

TOT MINISTERUL Sãnãtaþii a produsîn domeniu, cu multã graþie, o altã abe-raþie: pînã în 2006 nu a precizat în normelede testare Babeº-Papanicolau, nici o limitãde vîrstã. Dacã au existat solicitãri dinpartea femeilor pînã la 25 de ani, acesteaau trebuit onorate. Dupã pãrerea doc-toriþei ªuteu, acestea au fost teste irosite;specialiºtii ºtiu cã incidenþa cancerului decol uterin la femeile între 18 ºi 25 de anieste aproape nulã. În 2006 s-au înregistratdoar 8 cazuri noi, ceea ce, statistic vorbind,e extrem de puþin. În acelaºi an 2006, însã,ministerul, zelos, impune limitele devîrstã... 18-65 de ani. Specialistul nu poatedecît sã comenteze: „Este aberant, cei caresînt acolo nu stiu ce fac. Trist e cã noi ºtimexact ce trebuie fãcut, dar nu putem face”.

EFORTURILE INSTITUTULUI ON-COLOGIC din Cluj au fost de-a lungultimpului uriaºe. În 1999 s-a derulat la Clujprimul program organizat de screeningpentru cancerul de col uterin, alãturi deAsociaþia medicilor de medicinã generalãºi de Societatea Românã de Cancer. Din2002, acest program a fost extins la nivel

naþional. Nu fãrã greutate. Doctorul Ni-cula a mers mult la Bucureºti. Pentru cãorgoliile, invidia ºi sindromul cancerigen„Lasã cã stim noi, nu trebuie sã ne-nvãþativoi!” erau prezente, cum stã bine somitã-þilor ºi instituþiilor importante, ministereinclusiv. Dar a mers, probabil, ºi la vînã-toare mult, pentru cã pînã la urmã a reu-ºit. Acum, duºmanul atacã din interior.„Atitudinea medicilor de familie a fostdezamãgitoare”, spune doctoriþa ªuteu.S-a pornit de la premisa cã medicii de fami-lie sunt cei mai importanþi, ºi pot fi cei maieficienþi în a face informare ºi educaþie.111 medici au fost pregãþiti de InstitutulOncologic pentru a deveni veriga primarãa programului de screening. Astãzi, aurãmas în program doar 10 medici, pentrucã nu mai primesc 100.000 lei pentru untest, ci doar 50.000. În plus, spune doc-toriþa ªuteu, un medic de familie care are80 de pacienþi la uºã, nu are nici timp, nicirãbdare sã convingã o femeie sã facã untest care ar putea sã... dacã nu cumva...eventual... cine ºtie...

S-a încercat ºi o alta variantã, elegan-tã ºi civilizatã: Institutul Oncologic a tri-mis timp de 6 luni scrisori prin care femeileerau invitate sã facã un test Babeº-Papa-

nicolau. Probabil cã aceastã modalitate deacþiune era nepotrivitã cu nivelul nostrude civilizaþie, ca ºi cu nivelul nostru finan-ciar. Dupã 6 luni, medicii ºi-au dat seamacã doar banii pentru timbre muºcau dejaprea mult din fondurile disponibile ºi nicifemeile nu se înghesuiau sa onoreze invi-taþia. Înghesuiala însã vrei nu vrei, se vaproduce. Peste cîþiva ani, pe holurile de laOncologie. ªi la coafor...

SOCIETATEA ROMÂNÃ DE CAN-CER, cu sediul la Cluj, organizeazã gru-puri de suport pentru bolnavii diagnosti-caþi cu cancer. Membrii grupurilor se întîl-nesc o datã la douã sãptãmîni, iar întîlni-rile sînt moderate de doi psihologi volun-tari, Gabriela Martin ºi Natalia Nistor.Discutã despre viaþa lor, mai multã saumai puþinã, despre legislaþia din domeniulsanitar, dar ºi despre reþete de prãjituri.Cîteodatã, merg la operã sau la o cafenea.De curînd l-au sãrbãtorit pe Tibi. Tibi are63 de ani, spune cã se simte de 50 ºi vamerge înainte pînã la 100. A împlinit 6 anide supravieþuire.

„Nu mi-a spus nimeni, nimic. Rudeleziceau cã sînt bine, eu mã uitam în oglindã,la spital, ºi ziceam în gîndul meu cã numaicoasa îmi mai lipseºte, aºa arãtam. Plîn-geam în hohote, ºtiam cã e ceva rãu, cãs-a-ntîmplat un lucru urît. Am vãzut fiºadin întîmplare. Cînd m-am trezit dupã unadin operaþii, era bine si cald, ºi era o doc-toriþã cu ochi albaºtri, am crezut cã sînt înrai. Dar nu murisem. La început m-am gîn-dit cã sînt cel mai nenorocit om din lume; laspital oamenii erau albi ca varu’, sau gal-beni, sau gri. La Chirurgie e o uzinã mare,nu rãmîn nicicînd paturi libere. Apoi amcunoscut o doamnã la grupul de suport de laSRC, care avea cancer ºi o grãmadã de alteprobleme ºi nu se plîngea de nimic, aºa cam-am gîndit cã eu de ce sã mã plîng atîta!

Dupã aia, m-am enervat rãu cã în spi-tal m-au pus la muribunzi, au murit doi,apoi trei. Am zis atuncea: Eu nu! Aºa mãgîndesc ºi-acuma, dacã am stat între ãiacare au murit, eu nu mã mai sperii denimic. N-am adus nimic pe lume cînd amvenit, nici de luat nu iau nimic cînd mãduc, aºa cã nu mã mai stresez. Mi-o trecutvremea ca pãlãria de paie, da’ mie tot îmiplace sã pescuiesc ºi sã joc ºah; atîta îmipare rãu, cã nu pot sã merg la Felix.”

SRC organizeazã grupuri desupport ºi pentru asistentelede la Oncologie, ca ºi pentrumedici, împreunã cu volun-tari de la Institutul dePsihologie din Cluj.

Între 1972 ºi 1989 în România aexistat un program de scree-ning al cancerului de col ute-rin. Era însã formal, pentru cãîn realiate urmãrea sarcina ºiavorturile. Rezultatele desfã-ºurãrii acestui program se vãdastãzi în cifrele mortalitãþii.

Pe primul loc ca incidenþã labarbati ºi pe locul patru lafemei, cancerul bronhopul-monar este cauzat în pro-porþie de 95% de fumat. ÎnRomânia, 60% din mediciipneumologi fumeazã.

Cît costã o intervenþie medicalã, care estebursa ºpãgii în spitalele clujene? La cine ar fibine sã mergi ca sã ieºi mai ieftin cu boala ta?De exemplu, la Spitalul CFR, mercurialul econsiderat rezonabil:

- o operaþie de colon 200 de euro- o operaþie de hernie 50 - 100 de euro- o intervenþie ginecologicã 200 de euro- o operaþie la stomac 200 - 300 de euro- o histerectomie 100 - 150 de euro- o operaþie de fiere 100 - 150 de euro

O naºtere normalã, la Stanca, costã între 3ºi 5 milioane de lei vechi. O operaþie laClinica Medicalã I, se face cu 4-6 milioanede lei ºpagã, la fel ca la Spitalul Evreiesc.În general, asistenþii primesc în jur de300.000 - 400.000, iar brancardierii ºi por-tarii cam 20.000 - 30.000 de lei.

La Oncologie, preþul unei operaþii simple seînvîrte în jurul sumei de o sutã de euro.La Neurologie, o operaþie pe coloanã tecostã în total cam 300 de euro, din care 2-3milioane de lei îi dai anestezistului, care-þi iadurerea cu mîna. Toate astea, pînã cîndne-om hotãrî sã asigurãm cadrelor medicalesalarii decente (politica, politica!).

Faceþi-vã provizii de sãnãtate

Greva SANITASeste iminentã

Anunþatã cu o lunã mai devreme, cu in-tenþia bunã de a lãsa loc negocierilor cuMinisterul Sãnãtãþii, greva SANITASdevine iminentã. Ultima sãptãmînã di-naintea grevei generale ºi greva deavertisment de 2 ore de marþi nu vor lã-sa timp negocierilor cu sindicatele.Aleºii noºtri sînt ocupaþi cu aprobareabugetului de stat din care sãnãtatea afost uitatã. Cererile sindicaliºtilor suntclare: majorare salarialã de 75 %, bo-nuri de masã pentru toþi angajaþii dinsãnãtate ºi modificarea statutului asis-tenþilor medicali. În România, posturile au rãmas blocatepana la limita incapacitatii de actiune,salariile sunt mici, statutul asistenþilormedicali este incert. Sãtuli de promisiuni niciodatã onorateintegral greva SANITAS este deci imi-nentã ºi, de aceastã datã, se pare cã eava fi una de duratã ºi foarte serioasã.

Tarife majorate pentru expertizele medico-legale Guvernul a aprobat tarifele pentru efectu-area expertizelor medico-legale, a con-statãrilor ºi a altor lucrãri medico-legale.Tarifele au fost majorate cu un procent de133,2%, echivalent cu indicele de creºtere apreþurilor de consum în perioada aprilie2003 – mai 2006, transmis de InstitutulNaþional de Statisticã. Examinarea per-soanelor ºi constatarea leziunilor traumati-ce va fi taxatã cu 38 de lei, examinarea per-soanelor pentru evaluarea capacitãþii deconducere auto va costa 63 de lei, exami-narea persoanelor ºi recoltarea de probe bio-logice pentru alcoolemie va costa 26 de lei,examinarea persoanelor ºi recoltarea deprobe biologice, în care se include ºi trusastandard de recoltare pentru alcoolemie, vafi taxatã cu 80 de lei, iar examinarea medi-calã a persoanelor în vederea autorizãriideþinerii ºi preluãrii armelor ºi muniþiilor vacosta 110 lei. A fost completatã ºi lista deprestaþii medico-legale, acestea ajungînd lacifra de 172. Printre noile prestaþii se aflãprelevarea ºi conservarea de probe biologicede sînge sau salivã în vederea analizei ADN– 30 de lei, detecþia ºi cuantificarea ADN-ului de naturã umanã în probele biologicesau pe corpuri delicte – 100 lei, sau expertizamedico-legalã pentru constatarea stãrii desãnãtate, avînd ca scop stabilirea aptitu-dinilor unei persoane de a exercita o anu-mitã activitate, care va costa 400 de lei.Analizele pentru stabilirea filiaþiei biologice(paternitate sau maternitate), pe baza tes-tului ADN - pornind de la probele biologicede sînge sau salivã - vor costa 2.700 lei.

Foºtii bolnavi decancer se numesc«supravieþuitori».Tibi este unuldintre ei.

Mortalitatea prin cancer de col uterin în Europa (2002)

Moartea merge des la coafor

Sîntem bolnavi de cancer ºi de paradoxuri

FOTO LIVIU SCRIPCARU