ft7 - primăria municipiului tecuciprimariatecuci.ro/urbanism/wp-content/uploads/2019/09/29... ·...

7 -- rT 2i

- ft7 •1L

I

Sn

B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI ThA 4349

Cuprins

INTRODUCERE.....................................................................................................................3

Date de recunoastere a documentatiel ..........................................................................3

Obiectivelelucràrii ........................................................................................................... 3

DIAGNOSTICPROSPECTIV....................................................................................................4

Datedesinteza ................................................................................................................4

Analiza situatiei existente................................................................................................4

Aezare........................................................................................................................4

Cadrulnatural..............................................................................................................5

Relaii In teritoriu; circulatie, mobilitate .....................................................................

Potentialul economic...................................................................................................8

Potentialuluman ....................................................................................................... 11

Elemente de analizâ morfo-spaialã, patrimoniu istoric i peisaj ............................. 12

Organizare funcional5: intravilan, zonificare, bilan ................................................ 14

Zonederisc ............................................................................................................... 15

Echipare tehnico-edilitarä ......................................................................................... 16

Problemede mediu ................................................................................................... 17

Concluzii asupra situatiei existente - disfunctionalitati principale ............................... 18

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBAN ISTICA ..................................................................... 20

Ateptàriale populaiei ................................................................................................. 20

Evolutie posibila - prioritati .......................................................................................... 20

Scenarii de interventie .................................................................................................. 21

Organizare urbanisticã .................................................................................................. 22

Principiidirectoare .................................................................................................... 22

Directiide actiune ..................................................................................................... 22

Optimizarea relatiilor In teritoriu .................................................................................. 22

Dezvoltarea activitàilor economice ............................................................................. 23

Agricultura i silvicultura ........................................................................................... 23

Produciaindustrialà ................................................................................................. 23

Dezvoltareaservicillor ............................................................................................... 23

Organizarea circulaiei; mobilitate urbana durabila ..................................................... 23

Propuneri pentru circulaia rutierã ........................................................................... 23

Propuneri pentru circulaia lentà .............................................................................. 24

Propuneri pentru stationare ..................................................................................... 25

Propuneri pentru circulaia feroviarà ........................................................................ 25

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DL ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuretti e-mail: [email protected]

Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

TNA B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

Màsuri In zonele CU riscuri naturale ..............................................................................25

Zone CU risc la inundatii.............................................................................................25

Zone cu exces de umiditate.......................................................................................26

Mãsuri de protectie antiseismicâ .............................................................................. 26

Reglementàri urbanistice propuse................................................................................26

Zonificare funcionaIà ................................................................................................ 26

Dezvoltarea echipàrii edilitare ......................................................................................27

Gospodàrirea apelor - propUneri 27

Alimentarea CU ap5 i canalizarea - propuneri..........................................................27

Extinderea retelei de distributie a gazelor naturale .................................................28

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electricà ...................................... 28

Dezvoltarea retelelor de telecomunicatii..................................................................28

Mãsuri de protecia mediului........................................................................................28

Aerul..........................................................................................................................28

Apa.............................................................................................................................28

Solul...........................................................................................................................28

Deeuri....... 29

Zgomotul............................................................................. 4:]

CONCLUZII, MASURI IN CONTINUARE......................................... 29

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: [email protected]


THA 4349 B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

PLAN URBANISTIC GENERL4LMUNICIPIUL TECUCI - actualizare

MEMORIU DE SINTEZA

INTRODUCERE

Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea planului PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL TECUCI

Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI TECUCI

Proiectant

Data elaborarii

Obiectivele Iucrrii

Planul urbanistic general cuprinde reglementàri pe termen scurt, la nivelul Intregii unitài administrativ-teritoriale de baza, Cu privire la:

a) stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan In relatie Cu teritoriul administrativ al loCalitãii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea functionalS In corelaie cu organizarea reelei de circulaie;

d) delimitarea zonelor afeCtate de servitui publice;

e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnicoedilitare;

f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice i a siturilor arheologicereperate;

g) zonele care au instituite un regim special de protecie prevãzut In legislaia in vigoare;

h) formele de proprietate §i circuIaia juridicà a terenurilor;

i) precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate §i plantate.

j) zonele de risc natural delimitate §i declarate astfel, conform legii, precum §i la màsurilespecifice privind

prevenirea §i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor §i realizareaconstructiilorin aceste zone.

k) zone de risc datorate unor depozitãri istorice de deeuri

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu i lung cu privire la:

a) evoluia In perspectiva a localitãii;

b) direciile de dezvoltare functionalà In teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulatie i de echipare prevãzute in planurile de amenajare a teritoriului

naionaI, zonal i judeean.

d) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform Iegii, precum i la s(JiEepecifice pri-

vind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea conftli!or Io aceste zone.

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare i restructurare /,(( '\'.. f) stabilirea §i delimitarea zonelor cu interdicie temporarà i definitivà de cpstriLe;h

g) delimutarea zonelor in care se preconuzeaza operauunu urbanustuce de reg4erar LrbanL /

1' '•

I,

k\ DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA- C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: officearhitectura-urbanism.com.ro Tel mobil: 0759.381.708 Web: www.arhitectura-urbanismcom.ro

B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI TNA 4349

DIAGNOSTIC PROSPECTIV

Date de sinteza

Suprafaa teritoriului administrativ - ha - 8.676

Suprafaa intravilanului existent —ha - 1772,65

Profil predominant Industrial-agricol-tertiar

Numãr de locuitori 44.451

Densitate populatie (loc./ kmp.administrativ) 512

Numàr bocuinte (nr.) 15.866

Suprafata bocuibilâ (mp AD) 803.214

Indice de locuibibitate (supraf.bocuibiI/ bocuitor— mp/Ioc) 18

Suprafata spatil verzi (ha) 77

Lungime stràzi - km 123

Lungime strzi modernizare - km 66

Lungime retele alimentare cu apâ (km) 94,8

Procent bocuinte racordate la alimentarea Cu api potabiI (%) 90

Lungime reebe canalizare (km) 139,6

Procent locuinte racordate la canalizare (%) 79

Lungime retele gaze naturale (km) 74,3

Suprafata intravilanului propus - ha - 2191,54

Crestere intravilan (ha/%) 418,46

Analiza situatiei existente

Asezare

TNA 4349

B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

Longitudine: 27°25'48.43"E

In relaie Cu alte Centre urbane, municipiul Tecuci se aflä la:

• 80 km de Galati - reedin1a judeului,

• 220 km de Bucureti

• 180 km de Iai

• 20 km de Mãràeti

• 40kmdeFoclani

• 50 km de Bârlad

• 50 km de Tg. Bujor

• 105 km de Bacàu

• 110 km de Buzàu

Cadrul natural

Relief

Municipiul este situat In PodiuI Moldovei, la limita sudicà aColinelor Tutovei i la contactul acestora CU

Piemontul Poiana-Nicoreti, In Câmpia de terase care ii poartg numele— Câmpia TeCUCiuIui, Cu 0 altitudinemedie de

50 m deasupra màrii.

Amplasat la confIuena râului Bârlad CU pârâul TeCUCI i foarte aproape de Valea Siretulul (10 km),municipiul se

intinde In lunca i pe terasele Bârladului i Tecuciului.

Clirna - -

Clima municipiuluiTecuCi este temperat-Continentala, cu infIuene de ariditate, marcatä de viscole (iarna)

isecete prelungite In celelalte anotimpuri, mai CU seamàvara.

Temperaturile medii lunare cele maicoborâte se inregistreazàin ianuarie (-3,03°C) jar cele mal ridiCate in julie

(21,65°C). Temperatura medie plurianUalà la TeCUCI este de 9,99°C, Cu 0 amplitUdine medie termicãde 4,1°C.

PrecipitaiiIe atmosferice.In perioada 1896-1970 cantitatea medie anualä a fost de 465,8 mm; in perloada 1965-

1996 cantitatea medie anUalã de precipitaii a fost de 481,7 mm, ca in perioada 1980-1996 aceasta sà marcheze o

scàdere importantàinregistrând 432,3 mm.

Vânturile.La TecUci, freCvena cea mai mare revine vânturilor din nord i nord-est, cu peste 30%, datoritã

evolutiel aCestora in context cu anticiclonhi siberian i scandinav, i cu ciclonli mediteraneean i arab, i favorizate

deorientarea consecventã (N-S) a Vãii Bârladului In spaiul geografic al municipiului Tecuci. Vânturile din sud

semanhfestã CU 0 frecvenà de 11%. Putem aprecia cã circuIaia aerului la Tecuci se desfãoarãin lungul

VàiiBârladUhui CU 0 frecvenã de aproape 42%. Durata calmului atmosferic este de 35,8%.

Con dijii hidrografice

Apele subterane

La nivelUl teritoriului municipiuluiTecuci intâlnim ape subterane de adâncime, captive (cusaU fãrã presiune) i

freatice (libere). Au fost identificate ape subterane captive dispUse in 3-6 orizonturi. Din aceste orizonturi, in urma

forajelor executate, se alimenteazàcu apà potabiIàiindustriaIà o mare parte a municipiului.

Apele freatice, pàtrunse prin rocile poroase de la suprafaà, acumulate in pietriUri i nisipuri deasUpra primului

strat impermeabil, sunt deosebit de bogate atât la nivelul Iuncii, cat §i al teraselor.

Unitatea hidrogeologicà a Luncii Bârladului deine aproape 0 treime din suprafaa municipiului, apa

freaticàaflându-se la adâncimi de 0-3 m pânã la 6 m. Unitatea hidrologicã a teraselor (Cernici4T ci,Ideine cea mai mare parte din teritoriul mUnicipiului, aproximativ 70%. Apelesubterane de zi sub

formã de izvoare deosebit de frecvente la baza teraselor.

Apele de suprafaä • 7':; ç;?)'

/ k., . J•:;

!L DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTAM C.I.F. R029253940 - sector SBucuresti e-mail: [email protected]



Râul Bârlad este cel mai important curs permanent de apã care strãbate teritoriulmunicipiului Tecuci. Râul Bârlad(cod cadastral XII - 1.78) este cel mai mare afluent de stânga al Siretului, areun bazin de recepie Cu o suprafaà de 7.220 km2, cu 0 lungime a reelei hidrograficecodificate de 2.565 km.La intrarea In Tecuci primete pe partea dreaptà p. Prisaca i apol p. Tecucel, cu careconflueazã Iângã S.C. Abator S.A. Tecuci, precum §i p. Rates care conflueazã pe stânga Bârladului la Iimitasudic5 a teritoriului.

Pentru prevenirea inundaiilor la Tecuci, albia râului Bârlad a fost corectatãi Indiguitã, ridicându-se diguri §iin

lunca râului, pentru a proteja cartierele de ràsàrit ale municipiului, situate pe malul stâng. Albia pârâului Tecuci a

fost de asemenea corectatã (fãrã taluzare cu dale de beton). Cu toate acestea, In 1996, pârâul Tecucel, In urma unei ploi toreniaIe, InregistratIn bazinul sãu hidrografic, a inundat o bunà parte din sud-vestul municipiului.

Pe suprafaa municipiulul exists si ape stãtàtoare sub formã de lacuri, bãIi i mIatini.Portiunile inmIàtinite

ocupàsuprafee importante in Lunca Bârladului. Aa se pot meniona mIatiniIe din vecinàtatea Lacului Porcului,

dela "Ocaua lui Cuza", pe Rotunda, la Fabrica de MobiIi, sporadic, In toatã lunca, mai cu seamin apropierea

digului de protecie contra inundatiilor. Suprafaa lacurilor amenajate la Tecuci nu depãete 5 ha, acestea apãrând

In urma drenàrii mIatiniIor.

Geologie ,ci cond4ii geotehn ice

Din punct de vedere geologic, muriicipiul se aflã in zona plaformei sudice a PodiuluiMoldovenesc, In zona sa de

contact cu Podiul Dobrogean. Stratul de roci sedimentare ceconstituie soclul solid al platformei ajunge i la grosimi de 3.000 m i este format din gresii, calcare, marne, isturi, dolomite i conglomerate, peste care se succed

formaunile neogene-pliocenei cuaternare, pietriurile fluviolacustre (stratul acvifer), complex marnos, depozitele

loessoide, aluvionare i eoliene. Lunca Bârladului este supusà transformàrilor impuse de aciuneainundaiilor

periodice, care duc la colmatarea albiel minore i la instabilitatea cursului de apã pesectoarele nelindiguite. In

zonele meandrate se remarcã i eroziunea de mal. Din punct de vedere geotehnic, solurile din zona Tecuci se caracterizeazä prin prezenaformaiuniIor loessoide,

macroporice, cuaternare, aezate pe depozite macrogranulare, care nucreeazà probleme majore legate de

alunecrile de teren.

Con ditii pedologice

Cadrul natural de formare a solurilor la Tecuci este oferit de unitatea de câmpie uncle altitudinile absolute nu

depàesc 100 m i nu coboarã sub 30 m. Substratul litologic in cadrul càruia s-a desfãurat pedogeneza prezintã o oarecare uniformitate specificà

unitàtii de relief existente. Astfel pe Terasa Cernicari sunt prezente luturile loessoide i unele depozite de nisip, in

vreme ce pe Terasa Tecuci i In Lunca Bârladului sunt prezente depozitele aluvionare (nisipuri, pietriuri, luturi,

argile etc.) dispuse in straturi alternante.

Dada pe terase apa freaticà se aflà la adâncimi uneori mai mari de 20 m, In Lunca Bârladului aceasta se gàsete

la foarte mica adâncime, Incât influenteazã procesul de pedogeneza. La formarea i evoIuia solurilor un rol

important joacà clima, care in cazul Tecuciului este temperat continentalã, cu accentuate infIuene deariditate.

Vegetaia de silvostepà, la Tecuci "un ochi de stepà", a contribuit la apariia pe terase a solurilor bogate in

humus de foarte bunà calitate. La Tecuci exists patru clase de soluri:

1. Clasa molisoluri;

2. Clasa solurilor hid romorfe;

3. Clasa solurilor halomorfe;

4. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. In cuprinsul teritoriului tecucean predominã solurile ce aparin clasei molisoluri (cerrqrij.

icernoziomuri cambice). 7,4 In Lunca Bârladului sunt prezente soluri din clasele: hidromorfe §i halomorfe, in vreme ce 'lurU,n Dt,

trunchiate i desfundate au räspandire sporadica in general restransa pe tot cuprinsul municip(ilui Je'cui.

Solurile din zona Tecuci sunt de proveniena aluvionarã i au o fertilitate ridicatã, cli

mare pretabilitate la foIosina arabilä, mai ales in partea de vest, undepantele sunt mai line u s ht4csr

:--- 4c/!

DOBRESCtJ LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARKITECTURA

Ad

--

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: [email protected]



Iucrãri speciale ameliorative. In partea de nord-vest inord regãsim terenuri degradate de-a lungul râului Bàrlad,

improprii pentru folosinta arabilà icare sunt expuse fenomenului de salinizare i gleizare. In zona de est regãsim

terenuri dinclasele III-IV de pretabilitate la arabil, care pot fi folosite doar pentru cultivarea plantelor defuraj sau pentru Impãdurire. Dei factorii pedoclimatici sunt, In general, favorabili agriculturiiintensive, sunt necesare Iucràri

de imbunàtàiri funciare In zonà: regularizarea cursurilor de apã, indiguirea luncilor, desecarea i eliminarea

excesului de apà, drenajul zonelorjoase etc.

Flora

Vegetaia municipiuluiTecuci arecaracter de stepài silvostepà.

Flora specificã care cuprinde zàvoaie de Iuncã din arbuti iarbori de esentã moale, plante ierboase i hidrofile,

se mai regàsete doar pe terenurileneocupate de culturi agricole, aflate Intr-o continua restrângere.

Fauna

Fauna este cea specificà zonei de luncà i câmpie, respectiv mamifere (iepuri, cãpriori, mistrei, vulpi, jderi,

vidre, veverite), pàsãri (mierle, stãncute, coofene, rate, gâte, liite, stârci, sitari, gàinue sàlbatice), peti (crapi,

bibani, cara, plãtici).

Arii naturale protejate

Pe raza municipiului Tecuci se aflà "Locul fosilifer Rates", arie naturalã protejatã (cod 2.406), desemnatã prin

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a Ill-a - zone protejatela categoria Rezervatii i monumente ale naturii.

In Tecuci mai sunt ocrotite câteva exemplare de platan (Platanus acerifolia WilId.) amplasate In

GrãdinaPubIicãi in parcul Casei de Culturà.

Relatii in teritorlu; circulatie, mobilitate

r1iI __ii1Wj $U

.rwS 1tIiP' /1

I .—e

IBM

'p J.

Fig. 2.Reeaua de cI de comunica;iI In zona Tecuci

Cäile rutiere

Principalele cãi rutiere de pe teritoriul municipiului Tecuci sunt:

• DN 24 ([581) cu traseul DN 2 (Tiita) - Tecuci - Bârlad - Vaslui - lai - Sculeni -,Jfitièra cu pb(ca

Moldova - parte integratà a reteleiTEN-T comprehensive (fostul condor pan-europ4iri'1X)............ .

• DN 25 cu traseul Tecuci (DN 24) - Hanu Conachi - $endreni(DN2B) (1 . j-') \:

• VTECVarianta de ocolirelecuci: (DN 24)- (DN 25) ): • DJ 251 cu traseul Tecuci (DN25)—Galati

ii

4C

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbanism.com.ro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

7' TNA 449


DJ 252H Cu traseul Tecuci (DN 25) - Furcenii Noi (DJ 252)

Municipiul beneficiazã de o osea de centurà In zona de nord-vest, jar lucrãrile la varianta de ocolire sud-vest, care sà lege DN 24 de DN 25 sunt In curs de execuie cu fonduri europene.

Potrivit Masterplanului general de transport aprobat cu HG666/2016 coridorul DN24-DN25 este prevãzut pen-

tru modernizare, inclusiv legãtura cu viitorul drum expres prevàzut a legal Moldova de la Nord la Sud. Drumurile judeene necesità lucrãri de reabilitare i modernizare.

Comunicaiiferoviare

Municipiul Tecuci este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din Moldova, fund amplasat la

intersecia magistralei feroviare 600 Bucureti-lai, cu linia dublu electrificat Màrãeti-Galai.

Municipiul dispune de douã gãri, tranzitate zilnic de circa 40 de trenuri, Insà Halta Tecuci Nord nu are o

infrastructurã corespunzãtoare pentru furnizarea unor serv icii moderne de transport. Transportul feroviar de mar -fun i persoane a Inregistrat un declin dramatic dupã 1989, In favoarea transportu-

lui rutier, ceea ce a afectat negativ economia localà.

Trama Ioca!à;diagnostic de mobilitate

Trama localà este cvasi-regulata, cu stràzi de categoria III-IV, In màsurà destul de semnificativa nemodernizate

(din totalul de 123 km de strãzi doar 66 km - puin peste 50% - sunt modernizate).

Conexiunile pe direcia est-vest sunt limitate de calea feratã i râul Bârlad.

Pe o serie de artere din zona centralà se Inregistrazã depãiri ale capacitàii de trafic.

0 serie de intersecii - mai ales in zona veche a oraului, necesitã reamenajare.

Amenajãrile pentru circulaia lentà sunt necorespunzàtoare: zonele pietonale sunt restrânse i neintegrate Intr-

un sistem coerent, trotuarele sunt neamenajate sau In stare proasta In multe zone, lipsesc pistele pentru biciclete.

Nu existà un sistem de transport public la nivel local.

Stajionarea

Numãrul locurilor de parcare i gestiunea br sunt deficitare, in special In zona centralà i In zonele de locuine

colective.

Potentialul economic

industria

Sectorul industrie i construcii este al doilea ca importanã In structura economieimunicipiului Tecuci,

asigurând 27,3% din cifra de afaceri, 34,4% din locurile de muncã i 19,9%din numãrul total de ageni economici.

Ponderea acestui sector s-a redus substantial dupã 1989, pe fondul restructuràrii sau a Inchiderii celor mai

importa nte Intreprinderi industriale construiteIn perioada comunistã. In prezent, industria localã este dominatà de 3 ramuri cu tradiie la nivel local:

• industrial alimentarã (conserve de legume i fructe, condimente, sucuri naturale,moràrit i panificaie, lac-

tate i brânzeturi, came i preparate din came, bàuturi alcoolice ivinuri) - cu unitãi care realizeazà o cifrã de afa-

ceri totalà de circa 120 mil. lei/an, cu peste 750de salariati;

• industria constmuciibor metalice i a mainibor i echipamentebon pentruagriculturà (ambalaje metalice - cu-

tii, capse, dopuri; produse metalice pentru construcii —profile, tigle, tablã cutatã; tocãtori pentru resturi vegetale;

tâmpbãrie Al - PVC, rubouri, jaluzele;hale industriale; buncàre pentru ceneale; fIane; cântare; silozuri, transpor-

toare, selectoare,ventilatoare, maini de tratat semine; acoperiri metalice, construcU-s Jdt; -p(elucrãri

prinachiere, repere metabice, etc.) - cu o cifrã de afaceri totalã de circa 85 mil. lei/an i 40$ qsallarLai.

• industria textilà (confecii textile) - cu o cifrã de afaceri de circa 60 mil. lei/an Op e II . I! --:.•

Agricultura ,z silvicultura

LU*ANDRA UIKOU INDIVIUUAI. Ut AKMh1tTUKA C.l.F. R029253940 - sector 5,Bucuretti e-mail: [email protected] Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanisrn.com.ro

7, B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI TNA 4349

Data fund suprafaa agricola (care reprezintà cca.80% din suprafaà), agricultura prezentã un potential Insem- nat.

Agricultura a reprezentat ocupaia de bazáIn zonà.

Farâmiarea terenurilor agricole (suprafaa agricolã medie utilizatà de o exploataie agricola este de doar 1,89

ha potrivit recensãmântului agricol din 2010, fatã de media judeului de 3,59 ha/exploataie)Insa flu favorizeazã dezvoltarea unei agriculturi eficiente.

Solurile din zona Tecuci sunt de provenienta aluvionarã i au o fertilitate ridicatã, datoritàcernoziomurilor, cu

mare pretabilitate la foIosina arabilà, mai ales in partea de vest, undepantele sunt mai line i flu sunt necesare

lucrãri speciale ameliorative. In pat -tea de nord-vest iinord regasim terenuri degradate de-a lungul râului Bàrlad,

improprii pentru folosina arabilà icare sunt expuse fenomenului de salinizare i gleizare. In zona de est regãsim

terenuri dinclasele III-IV de pretabilitate la arabil, care pot fi folosite doar pentru cultivarea plantelor defuraj sau

pentru Impãdurire. Dei factorii pedoclimatici sunt, In general, favorabili agriculturiiintensive, sunt necesare lucràri

de Imbunàtàiri funciare In zonã: regularizarea cursurilor de apà, indiguirea luncilor, desecarea i eliminarea

excesului de apà, dreriajul zonelor joase etc.

Pe raza municipiuluiTecuci existà amenajàri hidro-ameliorative de irigaii i desecare - amenajarea Tecuci-

Nicoreti, cu o suprafaà amenajatà la irigat de 16.592 ha, aflatà Inadministrarea organizaiilor de utilizare a apei

pentru irigaii, formate din fermierii din zonã.

Aceastã amenajare a fost recent modernizatã printr-o investiie pilot de la bugetul de stat, Invaloare de circa 9

mil. de lei. Totui, infrastructura este utilizatã doar partial, pentru ca mulifermieri nu si-au permis achiziionarea

echipamentelor de udare, plata preului ridicat de livrare aapei sau angajarea de personal de specialitate.

Terenurile din zona Tecuci sunt afectate defenomenele de eroziune, de sär5turare, de exces de umiditate, de

exces/deficit de substanenutritive. Lucrãrile agricole greite aplicate de fermieri au accefltuat acest fenomen de

degradarea solurilor.

Silvicultura ocupà un bc neInsemnat, dat fund suprafaa de doar 38 ha de vegetaie forestierà existente pe raza

municipiului.

Activitatea de silviculturà se realizeazà Cu precàdere prin intermediul Ocolului Silviclecuci, din cadrul

ROMSILVA, care administreazä peste 80% din pãdurile din zonamunicipiului.

Turismul

Actualmente dezvoltarea turismului In municipiulTecuci este foarte redusã. La ora actualã existã puine structuri de primire turisticà: 2 hoteluri, un motel ii o pensiune, toate de mica

capacitate.

Activitàti tertiare

In ultimii ani, sectorul teriar a ocupat o pondere Insemnatã in ecoflomia municipiuluiTecuci, definind i profilul

acestuia. Din numärul total de societãi comerciale din municipiu, cea mai mare pondere o ocupã cele care

activeazã In domeniul serviciilor i comertului. In general, cei mai multi operatori economici activeazà In domeniul comeruIui.

La nivelul municipiului Tecuci sunt Inregistrate circa 4.800 de persoanejuridice plãtitoare de taxe i impozite

locale, dintre care peste 1.200 sunt societãi comercialeactive, In timp ce restul sunt persoane fizice autorizate,

Intreprinderi individuale, etc. Cele mai multe dintre acestea sunt active In sfera serviciilor, domeniu in care iniiativa antreprenorialã s-adezvoltat cel mai mult In perioada post-decembristä. Aceti ageni economici au Inregistrat

inanul 2013 o cifrà de afaceni de 709 mil. lei (circa 160 de mil. Euro), ceea ce reprezintã 3,7% dintotalul inregistrat la

nivel judeean. Sectorul teriar are cea mai im portantà contribuie la economia municipiului, acesta

firmebor, 69,3% din cifra de afaceni i 61,9% din bocurile de muncã. Acest sector est

comertului i reparaiilor, Cu peste 500 de fit-me i circa2.000 de salariai. Acest sector

In ultimii ani, prin intrarea pe piaaIocaIà a maribor reeIor internaionaIe i naionaI c

Market, LidI, Lem's, Flanco, Altex, etc.), care au realizat investiii semnificative in

1fl\totalul

&lb\\toru I

rtaiI (Xàufiand Pny

A. < mo 7 d7ari l/y

f

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: [email protected]

Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitecturaurbanisrn.com.ro


dimensiuni, inclusiv prin reconversia unor foste spalii industriale. Odata cu intrarea acestormari retalieri pe piata, care practicã preuri mai recluse, rnuli cornerciani locali de proxirnitatei-au Inchis afacerile.

Un alt sub-sector care a cunoscut o dezvoltare continua In ultirnii ani este cel bancar i al asigurãrilor, In

municipiul Tecuci existând agenii ale celor maiirnportante bAnci comerciale din România.

Potenjialul m un icipiuluiTecuci ca oportun itate de dezvoltare economicä

Potenialu1 geografic

In unitatea administrativ teritorialã Tecuci, ca de altfel in cea mai mare parte a judeului Galai, conditiile climatice sunt favorabile atât domeniului agriculturii cat i energiei electrice.

Un bc aparte II ocupà potenialul energetic pentru producerea energiei din surse regenerabile. Vitezele medii ale vântunilor sunt ridicate, acestea delinând un poteniab foarte ridicat pentru valorificarea

sursebor regenerabibe de energie (energie eolianà).

De asernenea, numàrul foarte mare de zile insonite pe an oferã conditli de vaborificare a energiel solare cu

rentabibitate ridicatà din punct de vedere economic.

ENERGIA SOLARA este aceea care la ora actualà este cea mai uor de utilizat, cu raportul cel mai favorabil intre

investiii §i rezultatele obtinute atât din punct de vedere economic, cat §i al rapiditãii.

ENERGIA VANTULUI. Zona Tecuci constituie zonà favorabibà utilizãrii forei vântului pentru producerea de ener-

gie electricã, inregistrând o vitezã medie a avântului in jurul pragubui de rentabilitate de 3,5 rn/s.

Resursele subsolulul sunt relativ sãrace In zona Tecuci i se rezumä la materiale de construcie (argue,

buturi,nisp un, pietriuri) i ape uor mineralizate In Lunca Bârladului

Pe teritoriul municipiuluiTecuci existà suprafee intinse de terenuri arabile (81% din terenunile agricole),acesta

fund amplasat Intr-o zonà favorabilã dezvoltàrii agricubturui. Din suprafaa totalà a teritoriului administrativ al

municipiuluilecuci, 82,7% este ocupat de terenurile agricole.

Total 7233 7173

Suprafaa arabila 5624 5816

Suprafaa livezi i pepiniere porn icobe 293 221

Suprafaa vii i pepiniere viticobe 262 210

Suprafaã pajiti 1 1054 1 926

Tabelul 1 Suprafata agricolá dupä modul de folosin;a In perioada 1990-2014 (sursã date INS)

Deloc de neglujat sunt i particularitaçile reliefului care nu impun restricii In extinderea i dezvoltarea durabilã

a municipiuluilecuci atât din punct de vedere al amenajàrii teritoniului i urbanismului, cat i economic. Totui

particularitàile sobubui (Cu zone mlãtinoase) irnpun unele restricii in utilizarea terenurilor.

Accesibilitatea - potential logistic

Accesibilitatea este o condiie necesarã dar nu i suficientà pentru dezvoltarea economicà a unui teritoriu. 0

zonã prost servità de reeaua infrastructunii este mal puin favorizatã In dezvoltare deck abta bine servitä. Sirnpla pnezenã a unon drumuri rutiene sau feroviare irnportante nu semnificä automat i dezvoltanea tenitorialã.

Atnactivitatea conferã mãsura in care accesibilitatea atribuitã reebei infnastructurii de transport a fost valorificatã in

planul dezvoltànii economice a teritoniului din zona de infbuenà a reelei. 2

2 Raicu, 5 ., Popa, Mihaela, "Trans porturile i amenajarea tenitoniului - Accesibilitate i

AGIR, nn.4/2009, http://www.agir.ro/buletine/496.pdf

J1DGBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECi C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: [email protected]


/.' ,\

/1 1.. . -.-i 1/

TNA 4349


MunicipiulTecuci prezintã o accesibilitate corespunzãtoare pe cale rutierö iferoviarã(vezi cap.ReIaii In teritoriu, pag.7.)

Datorità densitãtii, varietii i importantei cãilor de comunicatii Tecuci prezinEi un potential de dezvoltare a activitãtilor din sfera logistica (depozitare, transfer, ambalare, prelucrare, distributie).

Potential turistic

Cadrul natural nu prezintã un potential turistic insemnat.

Elemente de atractivitate, regenerare sau oportunitate In perspectiva dezvoltärii economice

Industrie: Platformele industriale subutilizate In prezent oferã oportunitali semnificative de implantãri

economice. Terenurile libere din vecintatea càilor de comunicatii oferà oportunitãi pentru parcuri logistice sau

industriale.

Infrastructura: Dezvoltarea, red imensionarea i retehnologizarea infrastructurii su port pentru dezvoltarea

activitãlilor economice

Capitalul uman: investitii - pornind de la ideea câ adevàrata bogáie a unei tOri este ca/itatea capita/u/ui

uman

Administra%ia publicã localã: Acordarea de facilitãti pentru poteniali investitori, dar i pentru noi

Intreprinzàtori

Fonduri europene nerambursabile: Dezvoltarea de parteneriate intre diverse societài comerciale atât din

zonà cat i la nivel judeean, national i european. Constituirea de parcuri industriale (In special eco-parcuri

industriale), incubatoare de afaceri, clustere (in special clustere inovative).

Potentialul uman

Prognoza popu1aiei

Populatia municipiului Tecuci a crescut continuu in secolul XX, pe fondul sporului naturalpozitiv i a atragerii de

populaie, cu precãdere din mediul rural, pânà la un maxim istoric de46.825 de locuitori, la recensãmântul din

1992. Dupà 1992 trendul s-a inversat i populatiaoraului a scàzut tot mai accentuat, pe fondul scãderii natalitàtii, dar

mai ales a migraiei interneli externe, popuIaia stabila scàzând cu cca.25%, mult peste media judetului Galati (-

16,3%), a regiunii Sud-Est (-14,1%) i a României (-11.8%). Explicatia constã din faptul cã municipiul Tecuci a fost

unuldintre oraele din România cele mai afectate de fenomenul migraiei externe in ultimii 20 de ani.

Structura populatiel este puternic feminizatã i cu tendintä de imbàtrinire.

Având In vedere aceste aspecte se poate aprecia cã evolutia populaiei va continua sä fie una nefavorabilã pe

termen scurt, cu speranta cà màsurile de dezvoltare urbanistica, economicã i socialã se presupune cã vor atenua,

i in cele din urmã vor inversa tendinta actualà.

Ca fenomen general, in mediul urban i rural, grupa de vârstã peste 65 ani va fi singura grupã care va inregistra

sigur o cretere in urmàtorii ani. Acest grup de vârstã va avea nevoi ridicate In ceea ce privete servicille de

sànàtate i cele sociale. Este vorba de amenajãri de ingrijire pe de o parte, dar i de asigurarea cu infrastructurà

specificã pentru persoanele care nu se mai aflà in procesul muncii insa au cerinte privitoare Ia educatie, culturã §i

amenajàri de petrecere a timpului liber.

Forrademunca

Structura fortei de muncà a suferit modificãri de-a lungul timpului, princip(le ãIre'cii fund retgerea

sectorului primar i a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului tertiar (4rvicii; corn ert, traps

La recensãmântul din 2011, ponderea persoanelor de peste 10 ani care absosrttudii superiqarejra de

14,4 %, cel al absolventilor de studii postliceale de 4,5%, 24,3% dintre locuitori absoler 1lul; 20,6% cQ)4 profe-

DORCU LAURA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTUR C.I.F. R029753940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbanism.com.rr Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.comro

Nr. Nr. Cod IMI Denumire

LMI3 Adresã Datare

crt 1. 201 GL-11-m-B-03090 Scoala tip ,,Spiru Haret" Str. 1 Decembrie 1918, 26 1887-1889

2. 202 GL-11-m-B-03091 Casa Subofiterilor Str. 1 Decembrie 1918, 27 sf. sec. XIX

3. 203 GL-11-m-A-03092 Casa Teodor Cincu, azi

Str. 1 Decembrie 1918, 36 sf. sec. XIX Muzeul Mixt Tecuci

4. 204 GL-ll-m-B-03093 Hanul Goleri, azi B.C.R.

Str. 1 Decembrie 1918, 55 sf. sec. XIX Tecuci

S. 205 GL-11-m-B-03094 Vila Maria Sendrea Str. 1 Decembrie 1918, 57 1900

6. 206 GL-ll-m-B-03095 Clãdirea Primàriei Vechi,

Str. 1 Decembrie 1918, 62 1887 1 7.

azi Casa de Culturã

Casa Tache Anastasiu, azi

207 GL-1I-m-B-03096 Camera de Comer, Indus- Str. 1 Decembrie 1918, 64 sf. sec. XIX.

trie i Agriculturà

8. 208 GL-1I-m-B-03097 Casa Cruceanu Str. 1 Decembrie 1918, 80

9. 209 GL-1I-m-B-03098 Fostul Tribunal Judeean

Str. 1 Decembrie 1918, 81 f. Tecuci

110.1 210 GL-1I-m-B-03099 Casa Elena Chico$ Str. 1 Decembrie 1918, 85

Numàr de ordine conform LM 12016

KIM

TNA 4349


sionale Ii de ucenici, 20,9% Icoli generale, 12,1% Icoli prirnare, jar 3,3% flu absolviser5 studii, dintre care 1,6% erau anaIfabei. Deli procentul popuIaiei cu studii superioare s-a dublat dupä 1990, acesta se plaseazà sub nivelul Inre-gistrat in marile centre urbane (de ex. 20,4% In municipiul Galati).

Se remarcà ponderea ridicatà a populaiei cu studii rnedii (absolveni de studii postliceale, profesionale 1i de

ucenici, liceale), preponderent cu profil tehnic, adaptate la profilul dominant industrial al municipiului din perioada corn u n istà.

Elemente de analizA morfo-spaia1à, patrimoniu istoric si peisaj

Elemen te de ana lizá morfo-spajiala

Peisajul natural predominant este de câmpie uor vãlurità, cu pantS uloarà spre valea Bârladului 1i Tecucelulul. Drurnurile naionale DN 24 Ii DN 25 reprezintà axele centrale structurante.

Parcelarul este predominant regulat, urmare dezvoltàrilor succesive pe plan prestabilit. Fac parte zonele cele mai vechi ale oralului, cu o dezvoltare mai liberã.

Spaiile publice sunt clezvoltate insuficient - mai ales in cartierele nol - Ii structurate insuficient, altfel Incât nu

se poate spune Ca alcàtuiesc un sistem.

Dominanta oralului este orizontalä, predominând construciile cu regirn redus de Inàlime - P P+2 nivele.

Fondul construit este In mare mãsurã vechi, Invechit, CU 0 stare de Intreinere necorespunzãtoare. Peste 50%

dintre locuinele din municipivau o vechime mai mare de 50 ani, iar peste60% au pereii exterior din chirpici

lipaiantà.

Varietatea de volume, Inãlimi, arhitecturã, materiale ce caracterizeazã constructiile noi tràdeazã absenta unor

reglementàri ordonatoare.

Se remarcã destructurarea ariilor care au fost ocupate de funciuni industriale Ii lipsa de reprezentativitate a

acceselor In municipiu.

Patrimoniu istoric

Municipiul Tecuci se bucurà de un patrimoniu istoric bogat, chiar dacä nu sunt monumente de valoare excepionalà (un singur monument - Casa Cincu, actual Muzeul Mixt Tecuci, este Incadrat In grupa A, celelalte fund

de grupa B).

DOBRESGU LAURA-AN DREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

1)

C. I. F. R0292 53940 - sector 5, B ucui C sti e-mail: [email protected]



Nr. Nr.

crt LMI3

Cod LMI Denumire Adresà Datare

11. 211 GL-11-m-B-03100 Casa Jan Koppethki Str. 1 Decembrie 1918, 86 sf. sec. XIX 12. 212 GL-II-m-B-03101 Casa Natalia Negru Str. Cobuc George 5 sf. sec. XIX 13. 213 GL-1I-m-B-03102 Casã Str. Elena Doamna 1-3 sf. sec. XIX 14. 214 GL-I1-m-B-03103 Casa Tudor Pamfile Str. Elena Doamna 32 sec. XIX 15. 215 GL-11-m-B-03104 Casã Str. Galai 2 1887-1888 16.1 216 1 GL-I1-m-B-03105 Casa Meran-Manoliu Str. Galai 7 sf. sec. XIX

Fosta Prefecturã a 17. 217 GL-11-m-B-03106 Jude%ului Tecuci, azi Clubul Str. Galai 15 1900

Copiilor

18. 218 GL-11-m-B-03107 Casa loniã Hrisanti Str. Hrisanti Ionitã 8 sf. sec. XIX Banca de Scont, azi Parche-

19. 219 GL-ll-m-B-03109 Str. Petrovici loan 2 inc. sec. XX tul Tecuci

20. 220 GL-11-m-B-03108 Casa Vornicul Tiron Aleea Plopilor 2 Sec.XIX 21. 221 GL-11-m-B-03110 Casa Hulea Str. Popa Sapcà 2 MijI.sec. XIX

Fostul sediu al

22. 222 GL-11-m-B-03112 Administratiei Financiare, Str. Racovitz George 28 inc. sec. XX

azi Tribunalul Tecuci

Banca Tecuci, azi Biblioteca 23. 223 GL-ll-m-B-03113 Str. Republicii 11 1890

Municipalã

24. 224 GL-11-m-B-03114 Casa Calistrat Hoga Str. Siretului 8 Mijl.sec. XIX

25. 225 GL-11-m-B-03115 Casa Vasile Beldie Str. Victoriei 4 Sf.sec.XIX

26. 226 GL-11-m-B-03116 Casa colonel Popescu Str. Victoriei 6 1897

27. 227 GL-I1-m-B-03117 Casã Str. Victoriei 8 Sf.sec.XIX

Banca Sindicatului Agricol, 28. 228 GL-ll-m-B-03118 Str. Victoriei 13 inc. sec. XX

azi Pota Tecuci

29. 229 GL-11-m-B-03119 Casà Stir. Victoriei 14 inc. sec. XX

30. 230 GL-11-m-B-03120 Casa Serban Neni;ã Stir. Victoriel 16 inc. sec. XX

31. 231 GL-11-m-B-03121 Casà Str. Victoriel 19 inc. sec. XX

32. 232 GL-11-m-B-03122 Casã Str. Victoriei, 29 inc. sec. XX

Stir. 1 Decem brie 1918 62, in 33. 256 GL-111-m-B-03142 Bustul lui Calistrat Hoga

faa Casei de Culturã

Bustul Domnitorului Alex- Str. 1 Decem brie 1918 64, In 34. 257 GL-lII-m-B-03143 1959

andru loan Cuza parc

Str. Victoriei 12, Liceul , , Spi- 35. 258 GL-I11-m-B-03144 Bustul lui Spiru Haret

ru Haret" 1934

Tabelul 1 Lista monumentelor istorice din municipiul Tecuci conf.LM12015

Elemente de peisaj Si patrimoniu natural

Relieful slab ondulat nu prezintà atractivitate deosebitã. Totui oferà unghiuri de vizibilitate largã, valorificabile

peisagistic. Acest peisaj poate reprezenta un fundal-cadru atractiv pentru valorificare diversificatà_(actviU .economice,

turism, cadru rezidenial). ;.

Fondul forestier deficitar actualmente s-ar cere amplificat pentru a oferi varietatsati1üii a ailia ml-

croclimatul. !' .-

Aria riaturalã protejatã "Locul fosilifer Rates" se cere nu numai protejatã de agriun umane ci si PL~sN va-

bare.

:

OQVCUL*UR.A-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C . I . F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: officecarhitectura-urbanism.com.ro

Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanisrn.com.ro


Organizare functional: intravilan, zonificare, bilant

Sub aspect functional, caracterul dominant al municipiuluilecuci este cel rezidential.

In tra yuan existent

Suprafata teritoriului administrativ este 8669,96 ha din care intravilanul este 1772,65 ha.

ZonijIcare fun ctionaIã

In mare, municipiulTecuci are doar doua mari zone functionale: zona rezidentialã i zona industrialã. Zona rezidentialà include un nucleu important de zon5 centralà.

In rest, exista dotãri de interes public i activitàti tertiare diseminate, dar cu o concentrare superioarà In zona strãzilor care sunt drumuri clasate.

Zona de 1ocuine

Zona de locuinte - ocupã cea mai mare parte a intravilanulul (58% din total) i cuprindeatât zone cu locuinte

individuale (cu regim de Initime P i P+1), cat i colective, In general curegim mediu de Inâlime.

Locuintele colective sunt concentrate In interiorul i adiacent zonei centrale, precum i Inapropierea platformei

industriale sud, cu front la Str. 1 Decembrie 1918. Aceste zone au un nivelsatisfãcãtor de dotare tehico-edilitar i

cu echipamente publice, dar se caracterizeazã prin gradulredus de confort al locuintelor, standardizarea acestora,

degradarea faadelor blocurilor ieficiena energeticà scàzutã a acestora, calitatea precarã a spaiilor publice i

deficitul de spatiiverzi i de locuri dejoacã, deficitul de locuri de parcare etc.

Zonele de locuinte individuale sunt alcãuite, in general, din clãdiri de locuit cu regim de Inãlime P sau P+1. A

ceste zone au un grad sporit de verde (curti) i au o suprafaã mai mare, dar sunt alcàtuite In general din construcii

vechi, vulnerabile la hazarde naturale i au o dotare tehnico-edilitarã deficitarã, mai ales in cartierele periferice,

lipsite de drumuri modernizate, retele de apã, canalizare, gaze sau iluminat public. Astfel de exemple sunt

cartierele Nicolae Bàlcescu, Cernicari, Griviteni, Tecuciul Nou.

In ultimele ani au apãrut i noi zone rezientiale, la periferia municipiului, care sunt alcàtuitedin locuinte

moderne, cu dotàri superioare, dar care s-au ridicat In zone insuficient reglementateurbanistic, ceea ce a condus la

alãturarea unor functiuni incompatibile (de ex. rezidentiale ieconomice), la juxtapunerea de clädiri de inaltimi

diferite, la lipsa infrastructurii tehnico-edilitarei a echipamentelor publice etc.

Zona instituii1or i a servicillor publice

Zona instituiilor i a serviciilor publice - cuprinde reteaua dotãrilor specifice de interesgeneral, concentrate In

zona centralà a municipiului. Pe Iângã faptul cä aceste dotri suntinsuficiente in anumite cartiere, mai ales din

perspectiva infrastructurii culturale, sportive imedicaIe (saIl de sport, bazin de Inot, biblioteci), chiar i In zona

centralä acestea nu suntintegrate intr-o zonà fluentâ urbanistic. Cele mai multe functiuni de acest tip sunt inserate

Inzonele rezidentiale, existând câteva puncte de atractie disparate (de ex. zona Primäriei, a ParculuiCentral, a

Catedralei "Sf. Gheorghe", etc.). Se remarcã lipsa unor spaii publice i a unui centrucivic al orauIui, legate prin

zone pietonale.

Zona verde

SuprafeeIe verzi i plantate - ocupã o suprafaà relativ redusà (circa 4% din intravilan), Inraport cu numárul de

locuitori i cu suprafaa construitã. Unele dintre parcuri sunt insuficientamenajate (de ex.ya Parcul

CFR), ian numànul de locuri de joacà este limitat. /' //,;4 f Acestea nu sunt suficient de sustinute pnin dotari i zone pietonale.

(( Zona industriala 9 ! )

Zona industniala existentà este concentnatã in general in partea de sud a municipiuld çuc\-- V Este reprezentatã In primul rand de marea platformà industrialã din partea de su rluL daIte

unitài disparate In intravilan, acestea dinurmã juxtapuse cu zone incompatibile functional nvicii

publice). Cele maimulte dintre spaiile industniale se AS Intr-o stare avansatà de degradare 1riat6andonate,

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,13ucureti e-mail: [email protected]



caurmare a restrângerii activitii industriale. Prin urmare, unele sit-uri de tip brownfield au fostdeja Inlocuite de zone comerciale sau chiar (de ex. Magazinul Penny Market construit pe platforma fabricli VITIMAS).

Zona gospodáriei comunale i echipàrii tehnico-edilitare

Zona de gospodãrie comunalà cuprinde platforma de depozitare a deeuriIor, staia de epurare i cimitirele.

Actuala platformà de gunoi (Platforma Rates) are o zonä de proteciesanitarã care se interfereazà cu zona de locuine i se Invecineazà cu râul Bârlad, existând risculunor infiltraii i a infestàrii apelor.

Zona tehnico-edilitarã ocupS o suprafaã restrâns i gãzduiete operatorii de apà icanaIizare, de distribuie a gazelor naturale i a energiei electrice.

Terenuri cu destinaie specialä

Zona terenurilor cu destinatie special - este concentratã In partea de nord-vest a municipiului, dar se

insinueazã spre nucleul central. Acolo se aflã fosta UM 01589, care in prezent este abandonat. Aceastã zonà se

preteazà pentru noi funciuni mixte - rezidentiale i economice. Terenul unitãii militare a fost preluat in admini-

strare de cãtre municipalitate In anul 2004. Aici existà disponibiIitài de teren de circa 25 ha, pentru care s-a elabo-

rat un PUZ, ce prevede construirea de locuinte, inclusiv sociale i pentru tineret, spalii verzi, un centru civic, zone

de promenade, un mini parc-industrial, etc. In aceastä zonã a fost deja construit hypermarket-ul Kaufland, pe o

suprafaà de Circa 2 ha.

Bilant teritorial existent

Suprafata teritoriului administrativ este 8669,96 ha din care intravilanul este 1772,65 ha.

Zone de risc

Riscu! seismic

Teritoriul municipiuluiTecuci se inscrie, conform Normativului P100 - 1/2013, in zona cu acceleraia terenului

pentru prolectare ag = 0.35g pentru cutremure având intervalul mediu de recurentà (al magnitudinii) IMR = 225 ani.

Pentru perioadele de col' se va considera Tc = 1,0 sec. In sectiunea V din PATN - Zone de risc, TECUCI este inscrisà In Anexa 3 la poz.85, cu intensitatea seismic

exprimatã In grade MSK VIII.

Riscul la inundatii

Municipiul Tecuci are zone expuse riscului la inundaii provocate de Apele de suprafatã.

De-a lu ngul timpu Iui Iunca Bârladului a fost expusã periodic inundaiiIor,uItimeIeevenimentesemnificativefiind

In septembrie 2007 (provocat de r.Tecucel) i in septembrie 2013 (provocat de râul Bârlad).

Pe raza municipiului existà o staie hidrometricä pe râul Bârlad, la care se inregistreazà urmãtorii parametri hi-

drologici caracteristici:

Rau I Statia

hidrometricà

F

(km 2 )

H

(ni)

Parametri hidrologici

0.ma(m 3/s) (Lax l%(m 3/s) R(kg/s)

Bârlad Tecuci 6778 220 9,88 495 18,8

Tabelul 2 Caracteristici statie hidrometricá Tecuci

Lucrâri existente de protecie Impotriva inunda;iilor 4

deviazà o parte din debitul Bârladului (XII-1.7 2 " I \

•

I Denumire I Localizare I Curs de apâ derivat/in I Lungime I Debite dte DetiD5tO 1/ I /(

Potnivit PMRI ABA Prut-Bârlad

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - Sector 5,Bucureti e-mail: office@arhiteCtura - urbafliSm.COm.rO


de

CI

/.

IS" /

to TNA


k riva

dee ti care se derivã (m) (m 2/s) Tecuci Bârladului (XII-1.78) 12000 435 A.B.A. Prut-Bârlad

Tabelul 3 Caracteristici deriva;ie Rates

Diguri

Denumire Curs de ap / Pozitie

Lungime Inàltime Conditii normale de exploatare

Probabilitate Qca'cui lucrare cod cadastral dig medie PIF Deinàtor

MS/MD (m) depäire p.% (m 3/s) Ind iguire râu Bârlad A.B.A. Bârlad (XII-1,78)

MS/MD 9250 3 1982 10% 155 p tBâId

Dig inelar Bârlad MS/MD 9250 3 1982 5% 157

A.B.A. Tecuci (XII-1.78) Pr ut-Bârlad

Indiguire brat Rate MS/MD 11900 3,5 1983 5%

A.B.A. Rates Prut-Bârlad

Dig remuu râu Tecucel MS/MD 1000 4 1883 10% 155

A.B.A.

Tecucel (XII - 1.78.41) Prut-Bârlad TabeIuI4 Caracteristici diguri existente Tecuci

Se constatã cã probabilitatea de depàire pentru Iucràrile de apàrare existente flu asigurã protec%ie la probabili-

tatea medie la depàire de l%(Q j%- inundaii care se pot produce, In medie, o data la 100 de ani). Dupã 2010 au mai fost efectuate Iucrãri pe râul Tecucel cu urmãtoarele caracteristici:

A.P.S.F.R. 5 I Denumire obiectiv investitii I Data receptie Iucrãri Capacitài receptionate I

r. Tecucel - localitate "Amenajare râu Tecucel pentru apàrarea I

I 6,80 km calibrare albie;

Tecuci de inundatii amunicipiului Tecuci, jud. I 2012

I 1,24 km consolidare albie. Galati" - OM 472/2008 I

Tabelul 5 Caracteristici Iucrári de apãrare noi executate pe râul Tecucel, la Tecuci

Existà, de asemenea, datoritâ inundaiilor i nivelului ridicat al pânzei freatice, zone mItinoase i zone de

bàltiri.

Riscuri de destabi/izare

Lunca Bârladului este supusã transformãrilor impuse de aciuneainundaiiIor periodice, care duc la colmatarea

albiei minore i la instabilitatea cursului de apã pesectoarel e nelindiguite. In zonele meandrate se remarcã i

eroziunea de mal.

Echipare tehnico-edilitar5

Municipiul este relativ bine echipat din punct de vedere edilitar, dispunând de alimentare cu apà potabilã, Ca-

nalizare menajerã, alimentare cu energie electricã, reea de distribuie gaze, sisteme de comunicatii electronice

(telefonie, telefonie GSM, internet, televiziune prin cablu).

Alimentarea cu apà ,ci can alizare

Alimentarea Cu apa

Alimentarea cu apà potabilà a municipiului se face din surse subterane, ceea ce nu c

Indeplinire a standardelor de calitate a acesteia. Municipiul Tecuci dispune de douà uzine de apã, dintre care doar una este functional

Reteaua de distributie a localitatii Tecuci are o lungime de 94,8 km. I

-'Areas with Potential Significant Flood Risk

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: office@arhitectura - urbanism.cOmrO Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

THA 4349


Canalizarea

Reteaua de canalizare este realizatã In sistem separativ, Insà reeaua pluvial2i trebuie extinsã i reabilitatà.

Staia de epurare a oraului are doar treaptà mecano-biologicà, neasigurand o epurare corespunzätoare apelor uzate.

Reteaua de canalizare are o lungime de 139,6 km.

Alimentarea Cu energie electricà

MunicipiulTecuci este alimentat din reelele electrice de distributie energie electricã.

Distributia pe joasS tensiune (0,4Kv) se face prin reelele alimentate din posturile de transformare.

Multeechipamente ale reelei i staiilor iposturilor de transformare sunt uzate fizic imoral.

Iluminatul public, cu lampi cu vapori de mercur, urmãrete trama stradalà, fund prezent pe majoritatea strãzilor.

Alimentarea cu gaze i Incálzirea locuinçelor

MunicipiulTecucibeneficiazã de oreea de distribuie a gazelor naturale relativ extins5, Insã multe conducte

vechi de oel trebuie Inlocuite.

In prezent, In doar 51% dintre locuine seIncãlzesc in prezent cu centralã proprie pebazã de gaze naturale, In

vreme ce 44% ausobe pe bazà de combustibil solid, iar 5% nuau nicio sursà de Inclzire.

Telecom un icajiile

lnfrastructura i serviciile de telecomunicaii de la nivelul municipiului Tecuci s-au imbunàtàit constant in

ultimii ani, pe fondul investiiilor realizate de cãtre diferii operatori privai de telefonie fixã, mobilã i internet. Pe

fondul presiunii competiionale, aceste servicii sunt oferite la standarde Inalte de calitate i Ia preuri relativ

accesibile. Printre marii operatorii din sectorul TELECOM prezeni la nivel local regàsim: VODAFONE, ORANGE,

TELEKOM, RCS-RDS, UPC etc. 0 mare problemã la nivel local o reprezintã densitatea foarte mare de linii aeriene care leagã stâlpii stradali i

impânzesc faadele clãdirilor, afectând gray estetica urbana.

Probleme de rnediu

ilerul

Valorile emisillor au inregistrat o scàdere semnificativà pe fondul scàderii activitäii industriale.

Traficul reprezintã sursã importantã de poluare.

Apa

Apele de suprafaä

Râul Bârlad se Incadreazà in categoria corpurilor de apã puternic modificate.

Apele subterane

Starea chimicà a corpului de apà subteranã ROPRO4 - Câmpia Tecuciului

Gospodàriile neracordate la reeaua centralizatà de canalizare constituie

De asemenea se poate considera Ca activitãiIe agricole constituie un pen

Apele uzate

cu azotai.

picol pentru Pânza\eatIca

o

oluarë ifui-a elor.

1' 4' Staia de epurare a oraului are doar treaptã mecano-biologicä, neasigurân -ercare corespunzâtoare a

apelor uzate.

DOBR-E&CUL*URA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5 B ucurest I e-mail: OffiCe@arhiteCtUra- urban iSm.COm .rO


ThA 4349 B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

Municipiul Tecuci este membru al ADlServiciul Regional Apã i beneficiazã defonduri nerambursabile de peste

10 mu. deEuro pentru extinderea i reabilitarea reeleide apà i de canalizare In toate cartierele oraului, respectiv

de extindere imodernizare a staiei de epurare, investiiicare se As In curs.

SO/u/

Solul este supus actiunii poluàrilor din aer i ap, fund locul de Intâlnire al diferiiIor poIuani: pulberile din aer

i gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosferà se intorc pe sol; apele de infiltraie impregneazà solul cu poluani

antrenându-1 spre adâncime; râurile poluate infecteazà suprafeele inundate sau irigate. Aproape toate reziduurile

solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la Intamplare pe sol. Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de mãsu rat i de controlat.

In evidenele Ageniei iudeene de Protecia Mediului, municipiul Tecuci figureazà cu douã situri industriale:

unul potential contaminat, unul ecologizat, respectiv Depozitul PETROM, a fost ecologizat, cu o suprafaã de 0,94 ha, i platform fostei S.C. COMMET S.A., CU 0 suprafaã de 8,4 ha, tot nefuncionaIã, dupà Inchiderea activitàii

Intreprinderii, acesta din urmà cu un grad mai ridicat de periculozitate, context In care va trebui analizat permanent

cu mai mare atenie i chiar supus unui proces de ecologizare, dacã va fi necesar.

Terenurile din zona Tecuci sunt afectate defenomenele de eroziune, de sãrãturare, de exces de umiditate, de

exces/deficit de substane nutritive. Lucrãrile agricole greite aplicate de fermieri au accentuat acest fenomen de

degradarea solurilor.

Deseuri/e

Serviciile de salubritate de la nivel local sunt furnizate, incepând din anul 2013, prin delegarede gestiune, de

càtre 2 operatori aflai in subordinea Consiliului Local al Municipiului Tecuci, respectiv:

• S.C. RAMPA RATES S.R.L.. —depozitarea controlat a deeurilor municipale;

• Compania de Utilitati Publice Tecuci S.R.L - precolectarea, colectarea i transportul deeurilor

municipale, inclusiv a celor toxice periculoase, precum i curaarea i transportul zàpezii de pe càile

publice, meninerea acestora In functiune pe timp de polei i Inghe.

Depozitarea deeurilor municipale colectate din ora, dar i din alte localitãi din zon, seface, In prezent, la de

pozitul neconform de la Rates., CU 0 suprafaà de 5,7 ha. Municipiul Tecuci s-a asociat la asociaia de dezvoltare intercomunitarà "ECOSERV", care implementeazã

proiectul de sistemintegrat In restul judeuIui. Pentru actuala perioadã de programare se are In vedere accesarea

definanãri nerambursabile pentru construcia unui nou depozit la Valea Mãrului, Cu 0 staie desortare cu

capacitatea de circa 6.000 tone/an, respectiv cu un depozit de deeuri nepericuloaseclasa B, cu o capacitate totalã

de 1 mil. mc.De asemenea, este prevàzutà achiziionarea de noieChipamente de colectare i transport al deeuritor,

precum i de unitài individuale a deeuruIorbiodegradabile. 0 altà problemà majors la nivel local este lipsa unor depozite pentru deeuri din construcii, respectiv electrice

i electronice. Depunerea necontrolata a deseurilor urbane constituie de asemenea o problemã.

Zgomotu/

Principala sursà de zgomot o constituie circulaia (rutierà i feroviarã).

Concluzii asupra situaiei existente - disfunctionalitati principale

Disfunctionalitati principale constatate sunt:

• Riscul la inundatii, In condiiile In care lucrãrile de apãrare existente sunt insuficiente.

• Drumurile publice nemodernizate sau partial modernizate.

• Tramã necorespunzàtoare In zonele noi din Tecuci: trams neorganizatà,

stràzi nepavate sau Cu pavajul In stare proastà.

• Profile necorespunzàtoare i pavaje necorespunzãtoare pentru o parte din

• Lipsa pistelor pentru bicicIiti.

• Calea feratà care taie localitatea Tecuci, cu treCeri la nivel neamenajate sau

:•cs 1r.1.

.-•' '. I zrie,'din rnunicip\u

I .. 1__.

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@srhitectura - urbanismcorn.ro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.comro

TNA 4349


• Deficitul de echipamentelor publice unele cartiere.

• Deficitul de echipare edilitarg In unele cartiere.

• Staia de epurare nemodernizatà.

• Situri industriale abandonate sau neocupate.

• Starea necorespunztoare a unei pãri importante din fondul construit.

• Aspectul exterior al cladirilor.

• Insuficiena spaiilor verzi Pu blice.

• lncompatibiIitài urbane (inserii incompatibile functional, ca regim deInãlime, ca amplasament).

' <t)

c: JL : I / :'/ / •

4

DOIRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuretti e-mail: [email protected]


HA B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

Atept5ri ale pop ulaiei

Ateptàrile populaiei au fost determinate pe baza anchetei realizate In cadrul elaboràrii Strategiei de dezvol-tare durabilâ a municipiului Tecuci 2017-2027 (actualizare).

Principalele ateptàri ale populaiei conturate sunt, In ordine:

1. Locuri de muncã

2. Spitale, policilinici dotate

3. Drumuri reparate 4. Curãenie

5. Grija fatà de categoriile defavorizate

6. Parcuri i spaii verzi

7. Extinderea alimentãrii cu gaz

8. Scoli curate i dotate

9. Autoritãi publice prietenoase

10. Oportunitãi de afaceri

Au fost percepute ca reprezentând probleme In foarte mica masurã:

1. Sigurana pe stradã

2. Mediulcurat.

Nu au lost percepute ca reprezentând probleme:

1. alimentarea Cu apà i canalizarea

2. armonia arhitecturalà

3. instituiile de culturà

4. Transportul In comun

5. Vecinii Concluzionând, principalele ateptàri ce sunt In sfera de responsabilitate a administraiei publice locale sunt le-

gate de:

1. Stimularea dezvoltãrii economice

2. Confortul locuirii

3. Dotarea unitãilorsanitare

Evolutie posibila - prioritati

Municipiullecuciare un rol polarizator important in partea de vest a judeului Galati, deservind o zonà ruralà

extinsã, Inglobând aproape 100.000 locuitori, cu locuri de muncà, servicil administrative,educaionale, sanitare,

culturale, sportive etc.

Principalele atuuri de valorificat in domeniul economic:

• potenialul agricol poate sa constituie o activitate eficientã economic, aducàtoare de venituri la bugetul local

i locul de muncà pentru o parte din populaie o In domeniul produciei vegetale valorificarea potential ului depinde de creterea suprafeei

exploataiilor agricole la nivelul exploataiilor comerciale, modificarea profilului unel pari a acestora cãtre

culturi generatoare de venituri mai man, utilizarea irigaiilor o In domeniul productiei animale este de menionat ca distanele mari dintre,IøCaRtai perrnit'mpla

sarea de ferme zootehnlce cu respectarea distanelor de protecie faa de localita,kj

• valorificarea potenialului logistic datorat accesului lesnicios la cài de transport ru/fr ffefoviarimroctlI\e

• valorificarea potenialului energetic verde solar i eolian

o terenurile pe care se amplaseazà câmpuri fotovoltaice pot in acelai timiialorificate,Øëntfli

pãunat, dacã sunt realizate corespunzãtor

:k !:-

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: office@arhitectura - urbsnisrn.cornro Tel mobil: 0769.381.708 Web: wwwarhitectura-urbanism.com.ro

TNA 4349


a trebuie Incurajatã utilizarea panourilor soiare pentru producerea apei caide atIt la institutii publice cat i la imobilele private (In primul rand la Iocuine)

• existã amplasamente disponibiie pe platforma industriaiã; este necesarã o politicà locaiã de promovare a amplasãrii investiiiiorIn zonã

• Exista, totodatà disponibil de terenuri pentru dezvoitarea activitàiior economice i pentru locuire.

Este necesarã extinderea i modernizarea echipãrii tehnico-edilitarIn acord cu normele de mediu.

Este necesarã soiuionarea dotàriior publice In cartierele mãrginae.

Trebuie stimulatà dezvoltarea serviciiior in zonele deficitare - in principal In zonele de extindere a municipiului-Tecuci.

Scenarli de interventie

Rezuita doua scenarii posibile de dezvoltare a municipiuluiTecuci in urmätorii 10 -15 ani, alàturi de scenariul "if

not" (alternativa zero). Ceie douä scenarii iau in calcul o dezvoltare economicã reaiistã, fiecare alternativã find

particularizatã de o viziune - mai optimistã sau mai pesimistã - asupra economiel municipiului in perioada de proiecie.

Scenariui optimist/ activ

Dezvoltarea municipiului se va realiza intr-un ritm susinut, bazatâ pe o crestere economicã constantà, bine susinutã de o poiiticã de promovare, jar ocuparea teritoriilor periferice, nou introduse in intravilan, se va face trep-

tat, dar constant. Zonele de productie ale orasuiui vor reprezenta motoarele iui de crestere, alaturi de o revitalizare

si imbogatire a ofertei de servicii.

In acest caz, prin PUG, teritoriile destinate cresterii - cele nou introduse in intravilan, aiàturi de terenurile des-

tinate anterior dezvoltàrii prin PUG-ui trecut sau PUZ-uri trebuiesc bine pregatite, rezervele de terenuri pentru asi-

gurarea circulatiilor trebuiesc facute Inca de pe acum, echiparea br trebuie inceputã si atrase fonduri, iar orienta-

rea functionalã si spatialà a acestor zone nu trebuie Iãsatã fãrà a corectã proportionare. Fund, In mare màsurã, i

zone de intrare In municipiu, unui din punctele importante ale PUG este acela al configurarii acestor porti de intrare

Cu Ufl cadru spatial coerent si reprezentativ.

Scenariul pesimist/ pasiv

Dezvoltarea municipiului se va concentra pe solutionarea problemelor situate in jesutul existent, fàrà a viza

dezvoltarea prin extinderea in teritoriile libere adiacente intravilanului actual si fàrà a aloca resurse pentru aceasta.

Concentrarea pe zona constituitä urbanistic are avantajul de a eficientiza efortub financiar, Insa contrazice tendina

naturalà, cãreia nici criza economicã nu i-a pus stavilã decât in mica màsurà, iar mecanismul amortizarii investitiilor

facute va fi unul lent.

Teritoriile periferice s-ar constitui intr-o rezerva pasiva de teren, conservata Si utilizata ca teren agricol si activi-

tati conexe (livezi, sere, gradini, mici ferme, etc), sub interdictia, pentru urmatorii 10 ani, a oricarei dezvoltari rezi-

dentiale sau de factura unor functiuni urbane (care necesita infrastructura de capacitate ridicata).

Scenariul IF NOT ("alternativa zero"): in care dezvoltarea municipiuluilecuci este in regresie fata de momentul

actual, iar degradarile Si procesele negative (in plan fizic, social, economic si tehnic) avanseaza, adancind discrepan-

tele, exciuziunea si saracia. Riscub neimplementarii nici unuia din scenariile 1 sau 2 este unul de izolare a orasului pe

hat-ta regiunii si a tarii, de inchidere a perspectivelor de progres urban, care sunt posibile doar in varianta asezarii

orauIui intr-un context de conectivitate macroteritoriala Dintre cele trei scenarii prezentate, cel pe care echipa actualului PUG ii recomandà este scenariul nr.1.- scenariul

optimist. Justificarea optiunhi pentru acest scenariu este legatà de necesitatea impulsionarii dezvoltarii prin investitii inte-

ligente, utilizand resursele existente ca premise favorabile pentru cresterea economica pozitiva. Aceastä opiune estejustificatá ,ci de atitudinea pro-activá a autoritótilor locale.

' DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5Bucuresti e-mail: [email protected] Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro


Organizare urbanisticà

Principil directoare

Organizarea urbanisticã a municipiului a urmarit principiile dezvoltarii durabile.

La stabilirea direciilor de dezvoltare s-a avut In vedere in primul rand strategia de dezvoltare durabilà a muni-cipiulul.

Principiul gestionãrii spaiale a oraului este dezvoltarea de la centru spre periferii.

Transpunere directà in plan spatial a principiilor dezvoltãrii durabile, dezvoltarea de la centru spre periferii

urmãrete in primul rand economia de terenuri, vãzute ca resursã prima i epuizabilà a oricãrei forme de

dezvoltare.

Gestiunarea raionaIà a acestei resurse, preocuparea pentru economisirea ei, pentru asigurarea lanselor de

dezvoltare ale generaiilor viitoare se traduce in cadrul PUG In trei reguli de organizare a structurii urbane:

1. Zonele restructurabile interne oralului (dezvoltare tip brownfield) primesc prioritate In faa extinderilor pe

terenuri neocupate (dezvoltare tip greenfield).

2. Extinderea zonei intravilane se face pe baza evaluàrii necesarului de terenuri pentru perioada de timp

vizatà.

3. Urbanizarea zonelor de extindere se face etapizat, condiia principalã pentru abordarea unei zone neocupate fund data de un nivel minim de ocupare at zonei reprezentând etapa precedentã.

Directii de actiune

Protejarea patrimoniului natural i an tropic

Se va urmàri protejarea patrimoniulul natural - "Locul fosilifer Rates", arie naturalã protejatã (cod 2.406) i

totodatã valorificarea acestuia ca destinaie turisticã. Se va proteja fondul construit valoros al municipiului, reprezentat de monumentele istorice clasate (vezi

pag.12), ca parte importantã a motenirii culturale locale 1i element definitoriu at individualitàtii localitãii.

Totodatã acest fond construit valoros prezintã o resursã de bc neglujabilà pentru domeniul turismului.

fmbunätãjirea nivelu!ui de dotare

Se vor institui reglementãri pentru asigurarea amplasamentelor necesare dotãrilor publice in zonele de locuit

periferice, existente Si f101.

Imbunatájirea confortului urban

Satisfacerea cererii de locuinte individuale cu nivel de confort modern prin extinderea zonei de locuit in acord

cu dezvoltãrile spontane inregistrate in ultimul deceniu dar cu realizarea unui nivel necesar de coerenä.

Se va accentua caracterul de centralitate al zonei centrale prin stimularea, prin reglementãri, ale implantãrilor

din sfera teriarã. Se vor stabili reglementãri privind aspectul exterior al clàdirilor i Imprejmuirilor, amenajarea spaiibor verzi In

cu rti, soluionarea locurilor de parcare in incinte.

Se vor stabili reglementàri privind utilizarea domeniului public.

Optimizarea relatiilor In teritorlu ,

Reeaua majora de cài de comunicaii rutiere asigura conexiunea municipiului in toate dr 1ecide

A fost integrat proiectul ocolitoarei de sud-vest (I / Au fost preluate prevederile din Masterplanul general de transport. / ,.' / Este necesarà modernizarea reelei de drumuri judeene pentru a asigura relaia core 'nz area-tri.u'r*ipy

ului cu zona de servire. '.

tr~pLa .,.7 S-a avut In vedere, in acord cu Strategic de dezvo!tare durabilà a municipiului Tecuci

modernizarea haltei Tecuci Nord.

21 UUDI U DI NUU I NUI VI IJURL LP= RIII I I IMU I

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: office@arhitcctur - urbansrn.comro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro


Dezvoltarea activitàtilor economice

Agricultura si silvicultura

Se propune dezvoltarea activitãilor agricole, cu accent pe agricultura durabilã i orientatà spre cerinele pieei.

Sprijinirea producàtorilor locali prin modernizarea pieelor agroalimentare existente i crearea unor piee agroalimentare noi (fixe sau volante) pe raza municipiului.

Integrarea produciei agricole Cu industria alimentarã, reteaua de depozitare, transport; dezvoltarea agenilor economici pentru prestãri de servicii In agriculturã.

Dezvoltarea pescuitului i pisciculturii pe principii durabile.

Dezvoltarea silviculturii prin conservarea fondu lui forestier existent.

Extinderea fondului forestier Cu:

• Perdele forestiere de-a lungul càilor de comunicatil

• Impaduriri ale terenurilor degradate sau improprii agriculturii.

Productia industrialã

Regenerarea zonei industriale de sud.

Valorificarea terenurilor abandonate (situ ri brownfield).

Crearea unor noi zone pentru activitãi In zona de sud i sud-vest a municipiului, pentru:

• valorificarea potenialului logistic

• crearea unui parc industrial

Se are in vedere promovarea cu precàdere a activitãtilor economice cu impact redus asupra mediului.

Se va urmãri promovarea activitãilor cu valoare adàugatà mare.

Se are In vedere conversia incintelor industriale diseminate in zona rezidentialà sau adiacente zonei rezideniale

in activitãi compatibile cu locuirea, de regulã din domeniul tertiar.

Se recomandã dezvoltarea produciei de energie verde.

Dezvoltarea serviclilor

In acord cu tendina generalà de tertializare se va crea cadrul necesar implantàrii serviciilor, preponderent in

zona centralã, in centrele de cartier i pe axele principale de comunicaie ale municipiului.

In zonele industriale se vor amplasa serviclile industriale i cvasi-industriale (depozitare, logisticã i desfacere,

comert angros, baze de producie in construcii, service auto i utilaje, parcuri tehnologice, parcuri de industrii Crea-

tive etc). Din sfera serviciilor se cuprind i serviciile turistice, legate in principal de valorificarea atuurilor locale - zona

centrale istorice i a "Locul fosilifer Rates", dar putând fi extinse in teritorlu, prin integrarea in circuite turistice.

Organizarea circu1aiei; mobilitate urbana durabilà

Prop uneri pentru circulatia rutiera

(1). lerarhizarea tramei stradaleastfel incât un numãr redus de sträzi sã acorde prioritate transportului auto - in

general drumurile clasate, arterele ocolitoare plus, dupã caz, strazile din zonele industfiaje.... iar strãzile din

zona centralà i din zonele rezideniale sã fie str5zi cu restricii de vitezà (zona i velo

partajatà sau zona "20" cu circulaie auto, velo i pietonalà partajatã). (2). Completarea tramei stradale. Se are in vedere in principal: .. .. ..

a. Zoneleindustriale (

:( b. Cartierele periferice

(3). Modernizarea stràzilor (carosabil, trotuare, piste biciclisti, rigole stradale, qmtn , t publi.pl.lti de au-

niament); modernizãrile pot include propuneri de lãrgiri care sa presupunã reaFtie?da pIekr/' (4). Amenajarea interseciilor (pe planla de circulaii sunt marcate interseciile criticnaceMi'econfigurare

pe baza unor studii de specialitate).

DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - Sector 5,Bucuresti e-mail: officecarhitectura-urbanism.com.ro


TMA 4349B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

(5). lnfiinarea de drumuri colectoare In zonele de extindere a intravilanului de-a lungul drumurile naionale; In aceste zone este necesarã realinierea parcelelor.

(6). Prevederea unui sistem de sensuri unice pentru a reduce punctele de conflict in intersectii, a reduce nece-

sarul de exproprieri i a crea posibilitatea amenajãrii unor parcaje (de regulã pentru parcarea de scurtà

aferentà instituiilor i servicillor existente cu deficit de spaiu de parcare In incintã). (7). Amenajarea intersecliilor la nivel cu calea feratã.

(8). Studierea posibilitàilor de infiinare a noi treceri la nivel peste calea feratã pentru reducerea discontinuitãilor In tra ma stradalã.

(9). Urmãrirea consecventã a obligativitii soluionãrii parcajelor aferente utilizrilor in incinta proprie pentru degajarea domeniului public

(10).Aplicarea màsurilor de reducere a nivelului de zgomot generat de traficul rutier, In special pe strãzile cu circulaie intensà.

(11).Aplicarea unor mãsuri de cretere a siguranei circulaiei:

a. Marcaje axiale cu linie continua de interdictie de depàire pe sectoare semnificative, la in-

trare/ieire din localitatea, asociate cu separatori (refugii in ax) in zona trecerilor de pietoni.

b. Semnalizarea (làmpi cu lumina intermitentà, semnalizarea luminoasã de atenionare cu flash) i

iluminare adecvatà a intersectiilor i a trecerilor de pietoni (iluminat mai intens In zona treceri-

br de pietoni)

c. Amenajari specifice circulaiei pietonale trotuare §i canalizare fluxuri pietoni in zone cu peste

200 cal/h In special in central localitãii, in vecinàtatea instituilor publice.

d. Denivelàri locale (bump, hump, marcaj profilat) la intersectii, treceri de pietoni, zone de cal-

mare a traficului

e. Semaforizarea trecerilor de pietoni daca traficul pietonal depaete 200 pietoni/h

f. Realizarea de garduri, glisiere, bariere, stâlpisori pentru canalizarea traficului de vehicule §i pie-

toni in zona punctelor periculoase

g. Introducerea la intrari/ieiri i in centru a panourilor informative, in cazul unor locaii turistice,

privind obiectivele turistice, spaiile de parcare §i semnalizàrii de orientare generalà

h. Protejarea i incurajarea circulaiei lente

(12). Se recomandã demersuri/ màsuri pentru infiintarea de plantaii de protecie in vecinãtatea ocolitoarelor.

Propuneri pentru circulatia lent

(1). Echilibrarea utilizãrii spaiului drumului intre modurile diferite de deplasare.

(2). Creterea nivelului de contientizare cu privire la mobilitatea durabilã

(3). Dezvoltarea circuIaiei pietonale insotità de: realizarea unor facilitati i amenajari pentru pietoni, persoane

cu handicap, alte dotari, amenajari necesare pentru biciclisti, realizarea de spatii verzi, imbunatatirea am-

bientului urban prin amenajari cu pavimente, mobilier urban, oglinzi de apa, fantani, alegerea unor profile

pentru arterele pietonale, descurajatoare pentru circulatia auto, realizarea unor suprafete de stationare i

distributie cu amenajari de odihna de-a lungul aleilor pietonale, iluminat public etc.

(4). Dezvoltarea traficului pentru biciclisti: Incurajarea deplasarilor cu ajutorul bicicletelor i restrângerea trans-

portului motorizat are avantaje foarte mari pentru protejarea mediulul inconjurator i a nivelului de sana-

tate a populaiei. Pe distante relativ mici, de pana la 8 km, bicicleta poate inlocui autovehicolul. Acest lucru

este posibil atunci cand acest tip de transport este incurajat prin constructia unei infrastructuri proprii, Se-

parata de celelalte moduri de transport, a unor spatii de parcare In puncte de atractiesporitaiadoptarea

unei reglementari de circulaie favorizanta.

(5) Amenajarea spaiului pentru circulaia persoanelor cu dificultai de deplasare ,/ ' (6) Studierea amenajanii unor trasee de circuIaie in sistem partajat (tip shared spa/) —.in special pe

spre zonele de loisir. .. ..

) ii

(7). Amenajarea benzilon/ pistelor velo in lunigul arterelor principale de circulaie. / II (8). Màsuri de reducere a vitezei de deplasare in zonele in care circulaia auto çe to-trebii s7se

desfaoareIn sistem partajat.

',L' UORbCU LAUR*'ANDRLLA UIKUU INDIVIDUAL Lit RKMI I Milo I—On M c. I. F. R029253940 - sector 5,Bucureti e-mail: office@arhitectura - urbanisrn.corn.rO


clef— — B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI TNA 4349

Propuneripentru staionare

(1). Pentru construciile noi parcarea se va admite exclusiv In incintã. (2). Pentru construciile existente cu incinte se vor lua mãsuri de stimulare a amenajàrii de locuri de parcare in

iflcintà.

(3). Se vor Iua màsuri de descurajare a deplasàrii cu automobilul in zonele CU deficit de spaii de parcare (prin restricionarea parcàrii, introducerea taxelor etc).

(4). Se vor amenaja parcári de reedinã In cvartalele de locuine colective, precum i parcäri de interes public In zona instituiilor publice i a altor obiective de interes public.

(5). Se vor lua mãsuri de desfiinare a garajelor individuale pe terenurile proprietate a oraului i Inlocuirea br Cu soluii colective eficiente.

(6). Se va studia posibilitatea soluionãrii parcajebor publice In solulii eficiente de utilizare a terenului (parcaje

multietajate, parcaje subterane, sisteme smart-parking)

(7). Se recomandã Ca, In cazul parcajelor la sol pentru autoturisme, amenajate pe domeniul public sau in in-

cinte, sà se utilizeze soluii de parcàri ecobogice. Scopurile urmãrite prin realizarea de parcãri ecobogice sunt:

a. volum minim de apà scursà in reteaua de canalizare pluvialà - reducerea necesarului de canali-

zare pluvialã;

b. Imbunàtãirea calitãtii apei i aerului;

c. reducerea insulelor de cãldurã

d. asigurarea unui spatiu maxim de parcare;

e. asigurarea unui spatiu (tot maxim, dacà este posibil) pentru realizarea zonei verzi.

Tipuri de materiale utilizate la realizarea parcãrilor ecobogice:

a. Pavajul permeabil

b. Sistemele grilã sau zãbrele

c. Betonul poros Sistemele de pavaje ecologice permit infiltrarea In sol a apei dupà traversarea unui strat de pietris care actio-

neaza ca un filtru.

Propuneri pentru circulatia feroviar

Studierea posibilitãii realizàrii de noi traversãri la nivel/ denivelate peste calea feratà pentru ameliorarea

conexiunilor est-vest.

Protejarea zonelor de locuit existente, adiacente cãii ferate.

Amenajarea Haltei Tecuci Nord.

Màsuri In zonele cu riscuri naturale

Zone cu risc la inundatii

In zonele cu risc la inunda;ii, evideniate pe planele de reglementãri in baza hãribor de hazard 1i a hàribor de

risc (la probabilitatea de depãire de 1%) elaborate de A.N. Apele Române, se instituie interdicie de construire noi

objective economice sau sociale, inclusiv de noi bocuinle sau anexe ale acestora. lnterdicia se detaliazâ, in baza

hãrii de risc asociatã hãrii de hazard, dupà cum urmeaz:

a) zone cu risc major - zone in care se impune instituirea interdiciei de amplasare a construciilor definitive,

uncle frecvena inundatlibor, adâncimea, viteza apel i durata inundatillor fac din aceste zone o cale de

scurgereaapebormari;

b) zone cu risc mediu - zone care urmeazà sá fie apàrate prin màsuri structurale conform

Iegislaiei i reglementãrilor in vigoare, c) zone cu risc redus zone in care nivelul pagubelor este scazut t uncle sunt nec#ar dnarmas;O<i toc

Interdicia se va reconsidera in cazul aplicarii unor mãsuri locale de punere in sign tonStatarøa'\Ind$linirll

condiiilor de ridicare a restriciei se constatà prin avizul emis de AN Apele Române. 4c

Autoritatea bocalà va coopera cu A.N.Apele Române pentru executarea in cel i'ç téi'men alu/yrilor

propuse prin Planul de Management al Riscului la lnundaii pentru Bazinul Hidrografic\ ii- a eoftflhile in

DOBRE6CU LAUR&ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARK ITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbnism.com.ro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

TNA 4349 B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

care Iucràrile de protecie Impotriva inundaiiIor existente (vezi pag.15) flu asigurã protecie la probabilitatea medie la depãire de 1% (Q1- inundaii care se pot produce, In medie, o dat5 la 100 de ani).

Zone cu exces de umiditate

Zonele cu exces de umiditate se vor considera zone bune de construit Cu mäsuri speciale.Amenajàrile necesare

se stabilesc prin proiectul tehnic elaborat In baza studiu geotehnic aprofundat al amplasamentului Intocmit In con-form itate cu NP 07412014 - Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.

In aceste zone este recomandatà utilizarea terenului pentru spaii verzi, dotri de sport i agrement.

Msuri de protectie antiseismic

CondiiiIe de amplasare i conformare a construciiIor In raport cu gradul de seismicitate, distanele dintre

clãdiri, regimul de Inime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundaiilor i adâncimea de fundare sunt diferite de la

o zonã la alta i ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de Cãtre specialiti atestai.

Funcie de condiiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construciilor ce urmeazà a se exeCuta sau a

interveniilor la construciile existente se va face in conformitate cu prevederile normativului P100 - 1/2013 i a

OG.nr. 20/1994.

Reglementhri urbanistice propuse

Zonificare functionalä

Intravilanul propus va ocupa cca2191 ha (cca.25% din suprafaa teritoriului administrativ), In cretere cu

cCa.418 ha faã de intravilanul existent.

Caracteristica principalà a propunerilor este mixitatea i ulexibilitatea in conditii de compatibilitate functionalã.

Funciuni propuse:

Locuirea

locuirea propusà este In general de tip individual cu maxim P+2 nivele

se extinde spre nordul, vestul i estul municipiulul

o parte a dezvoltàrilor e propusã a avea caracter mixt, favorizând implanturile din zona serviciilor.

Serviciile

Se propun a se dezvolta in zone mixte:

Serviciile compatibile Cu locuirea pe de o parte (serviciile publiCe, serviciile comerciale cu razã mica i medie de

servire) sunt propuse in principal in zona centralã i in zone de dezvoltare. Serviciile cu razã mare de servire, care pot crea aglomeraii, grupate, de obicei impreunã cu cu activitàiIe logis-

tice in zone de la periferia localitatii.

Activitájile productive

Activitãile industriale sunt propuse in general in sudul i vestul municipiului, In conexiune cu arterele de trafic

greu - drumurile naionale (1i arterele oColitoare) Ii CU calea feratã.

Zonele de extindere sunt In general mixte, permiând dezvoltarea in principal a activitãilor logistice, serviciilor

pentru industrie i serviciilor cu razà largã de servire. in care

nu afecteazã teritoriile protejate, potrivit OMS 119/2014. Activitàile agro-zootehni ctazä ten-

toriile protejate (zonele rezideniale) sunt propuse spre conversie/relocare.

Activitáile agriCole i agrozootehnice sunt propuse In incintele existente (sedli d7ferc

Gospodäria cornunalà ci echiparea tehnico-edilitarä

Gospodãria comunalã este reprezentatà in principal de cimitire i staia de .:- Ji Actuala rampa de deeuri, fund neconformã se va inchide i eCologiza.

C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbanisrn.corn.ro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanisrn.com.ro


Spatiile verzi, sport, agrement

Vor fi pãstrate spaiile verzi i cele de sport existente existente i se vor crea noi spaii verzi i de agrement, ast-

fel Incât sà se atingã norma de 26 mp/spatiu verde/locuitor (a se vedea plana).

Terenuri cu destinaie specialà

Zona Cu conine unitãi Cu CaraCter militar i alte objective CU destinaie specialã, definite ca atare prin acte normative.

Dezvoltarea echiprii edilitare

Gospodrirea apelor - propuneri

Amen ajärile hidroameliorative

Sistemul de irigaii existentNicoreti - Tecuci, va fi meninut, potrivit reglementãrilor legale

Sistemul de desecare existent, va fi meninut, potrivit reglementãrilor legate. Pentru obiectele ce fac parte din sistemul de Imbunàtàiri funciare se vor respecta zonele de protecie stabilite

In conformitate cu Ordinul MAPDR nr.227/2006.

Protecjia ape/or ci a lucra ri/or de protecie la inundajii

Extras din art.40 din Legea nr.107/2006, cu modificàrile ulterloare:

In scopul asigurarii protectiei a/biilor, ma/un/or, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului de curgere al ape/or, se instituie zone de protectie pentru:

a) albia minora a cursurilor de apa;

b) suprafata lacunilor naturale sau a ba/ti/or acoperite de apa si de vegetatie acvatica, precum si a plajei Si

falezei marii;

d) suprafete/e ocupate de lucrari de amenajare sau de conso/idare a albiilor minore, de cana/e si derivatii hidrotehnice la capacitatea maxima de transport a acestora, precum si de a/te constructii hidrotehnice rea/izate pe ape;

e) /ucrari de aparare impotriva inundatiilor;

f) constructii si instalatii hidromet rice, precum si insta/atii de determinare automata a ca/itatii ape/or.

(2) Latimea zone/or de protectie este stabilita conform anexei nr. 2 (Ia lege), care face porte integranta din prezenta lege. De/imitarea zone/or de protectie se rea/izeaza de Administratia Nationa/a "Ape/e Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenuri/or riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrari/or

mentionate Ia lit. d), e) sif) se extinde si asupra zone/or de protectie a acestora.

Alimentarea cu apà si canalizarea - propuneri

Alimentarea cu apä - propuneri

Prin PUG se prevede extinderea reelei de distribuie a apei potabile pe toate stràzile din

Echiparea CU hidranti exteriori

In conformitate cu normativul P118/2-2013 "Normativ privind securitatea la incend

stuctiilor Pj

Il-a - tnstalatii de stingere", retelele de distributie a apei din localitate trebuie sa fie e

Cu

care sa asigure conditiile de debit si presiune necesare stingerii incendlilor din centrele I

J .

'. DOBRESCU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTUI C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbanism.COm.rO Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

NA 4J4 B.I.A. DOBRESCU URA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GATI

T

Cunalizarea - propuneri

Reteaua de canalizare a aglomerarii Tecuci este prevazuta a se realiza in sistem divizor.

Prin PUG se prevede extinderea reelei de canalizare pe toate stràzile din municipiulTecuci.

Se prevede reabilitarea retelei de colectare a apelor pluviale i extinderea acesteia.

Extinderea retelel de distribuie a gazelor naturale

In prezent orasul Tecuci are un sistem de gaz metan, sistem din care vor fi racordate si extinderile propuse prin

PUG pentru aceasta localitate.

Dezvoltarea_sistemului de alirnentare cu energie electric Principatele lucrãri de investiii In domeniul alimentrii cu energie electricà urmàresc In special o cretere a

siguranei In exploatare prin modernizãri i retehnologizãri ale instalaiilor energetice.

Sunt prevàzute, de asemenea, o serie de lucrri In scopul amplificãrii retelelor electrice pentru deservirea noilor

zone ale localitatii, propuse pentru dezvoltarea urban isticã.Este avut in vedere in primul rand o cretere a spaiului

locativ precum i a cererii unor unitãti econom ice sau de interes social.

Alimentarea cu energie electricã a noilor zone rezidentiale sau de alt interes se va face prin extinderea reelelor

de medie tensiune subterane.

Acestea vor urmãri trama stradalã existentà sau care se propune prin actualul Plan Urbanistic General.

Posturile de transformare noi vor fi amplasate in centrele de greutate ale zonelor pe care le vor deservi.

Dezvoltarea retelelor de telecomunicatii

Se propune extinderea retelelor de telecomunicatii in zonele nou introduse in intravilan, in solutie de

amplasare subteranã, conform prevederilor din HG 490/2011 privind completarea Regulamentului general de

urbanism aprobat prin HG 525/1996. Extinderile de retele se vor realiza astfel incat sa fie respectate conditiile tehnice pentru a furniza servicii de calitate superioara.

Se vor muta in canalizaii subterane reelele existente, potrivit unui program intocmit de autoritatea localà,

prioritarã fund zona centralã a localitãtii.

Màsuri de protectia mediulul

Masurile propuse prin reglementãrile prezentului PUG urmãresc asigurarea unui mediu mai curat.

Aerul

Calitatea aerului in municipiul Tecuci este In general bunã.

Pentru mentinerea acestui nivel i in viitor sunt prevãzute màsuri privind:

• Descongestionarea traficului rutier

• Incurajarea mijloacelor alternative de deplasare

• Amplasarea numai a unitailor productive cu impact redus asupra mediului

• Amplasarea de spaii verzi, inclusiv crearea de perdele verzi

Apa Este necesarã extinderea alimentarii cu apà i a canalizärii la nivelul intregului ora.

Sunt prioritare lucrrile de modernizare a statiel deepurare a apelor uzate. Sunt necesare mãsuri de reducere a risculul de inundaii.

So Lu!

Pentru diminuarea degradàrii solui i terenurilor in municipiul Tecuci trebuie sà se adopte,urmato OT, le .çiuni:

• dezvoltarea viitoare echilibratã, bazatà pe politicã corectà de investiii; ,/,

//•- . • màsuridediminuarea poluãriiIntransporturi

degradate • mãsuri de reabilitare i reconstructie ecologicà a zonelor f( p ( I \

iJDOBRE$CU LAURA-ANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITEjUA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectur hanism.com.k\ Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro '1( ViJ j 0

II

XTMA 4349 B.I.A. DOBRESCU LAURA-ANDREEA PUG MUNICIPUL TECUCI, JUDET GALATI

Des eu ri

Va fi Inchis depozitul neconform de deeuri i va fi ecologizatã zona. Municipiul va participa la prolectul de management integrat al deeurilor la niveljude;ean.

Este necesarã punerea In practicã a colectàrii selective a deeurilor i reciclarea deeurilor.

Zgomotul

Se va urmàri aplicarea mãsurilor prevãzute In Normativul C125-2013.

CONCLUZII, MASURI IN CONTINUARE

Este necesarã urmãrirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local de urbanism asociat prezen-

tului PUG.

Se va urmari intrarea In patrimoniul municipiului a terenurilor necesare dezvoltarii tramei stradale si a centrelor

de cartier.

Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini dezvoltarea coeren-

ta, armonioasa a municipiului (exemple: interdictiile din zonele de dezvoltare, interdicii pentrurestructurarea tra-

mel stradale, alte restricii stabilite potrivit prevederilor legale.

Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a municipiului. Pe baza pro-

punerilor din prezentul PUG pot fi intocmite strategii, programe de masuri, proiecte.

Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare i a unor proiecte necesare transpuneril In

practical a prevederilor din prezentul PUG. Pentru unele tipuri de interventii prin prezentul PUG este sugerata o etapizare. Fireste insa ca In urma unor

studii mai amanuntite, Cu scenarii de dezvoltare alternative, pot fi stabilite alte prioritati.

In vederea etapizarii proiectelor i programelor este necesarà nu numai asigurarea finantarii ci i cuantificarea

efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea ulterioara a municipiului (potentialul de

atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari ulterioare, crearea de locuri de muncã, cresterea sa-

tisfactiei cetatenilor etc).

Elaborat,

Arh. Elena Maican

Lau,. RH Laura Dobres-

BIA D ESCU NDREEA

4;f ,

DU8RE rNA4-

. \ arhtct

DD

Ntp ienP \Lz0T

•/

:.•',,L;

DOBRE*CU tAURAANDREEA BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA C.I.F. R029253940 - sector 5,Bucuresti e-mail: office@arhitectura - urbanism.com.ro Tel mobil: 0769.381.708 Web: www.arhitectura-urbanism.com.ro

ft7 - primăria municipiului tecuciprimariatecuci.ro/urbanism/wp-content/uploads/2019/09/29... ·...

Documents