frigorifice

7/22/2019 frigorifice

http://slidepdf.com/reader/full/frigorifice 1/160

HORIA NECULA

INSTALAII

FRIGORIFICE

Editura BRENEditura Universul Energiei

Bucure!ti 2005



Cursul a fost aprobat de ctre Catedra de Centrale Electrice #i Energetic Industrial, Facultatea de Energetic, Universitatea POLITEHNICA din Bucure#ti

Copyright © BREN, 2005Toate drepturile apar &in editurii.

Editur acreditat CNCSIS

Adresa: EDITURA BRENStr. Lucce#ti nr. 12,Sector 6, Bucure#ti

Tel/Fax: (021) 223.43.47(021) 224.81.55

Copyright © UNIVERSUL ENERGIEI, 2005Toate drepturile apar &in editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomânieiNECULA, HORIA

Instalaii frigorifice / Horia Necula – Bucure#ti: BREN , 2005 &UNIVERSUL ENERGIEI, 2005

Bibliogr.ISBNISBN 973-86948-2-5

Referen&i #tiin&ifici: Prof. dr. ing. Adrian BadeaProf. dr. ing. George Darie

Bun de tipar:ISBN 973-86948-2-5

IMPRIMAT ÎN ROMÂNIATipar: BREN PROD s.r.l.



PREFA!"

Lucrarea prezint principalele tipuri de instala&ii #i cicluri frigorifice utilizate astziîn tehnica frigului: instala&ii frigorifice cu compresie mecanic de vapori, instala&iifrigorifice cu compresie mecanic de gaze, instala&ii frigorifice cu absorb&ie #iinstala&ii frigorifice cu ejec&ie. De asemenea, la nivelul instala&iilor frigorifice cucompresie mecanic de vapori, cele mai r spândite astzi ca utilizare, se prezint mai detaliat calculul acestora #i câteva aspecte legate de modelarea lor în vedereasimulrii numerice a regimurilor nenominale de func&ionare.

Având în vedere contextul interna&ional actual legat de diminuarea #i interzicerea

utilizrii fluidelor frigorifice cu efect negativ asupra stratului de ozon #i efectuluide ser , în prima parte a lucr rii se prezint #i câteva aspecte legate de fluidelefrigorifice #i protec&ia mediului, precum #i solu&iile de substitu&ie a fluidelorfrigorifice ce au fost sau vor fi eliminate din exploatare, prin reglementrileinterna&ionale din domeniu.

Lucrarea con&ine de asemenea, tabele cu propriet&ile termodinamice #i termofizice(la satura&ie) pentru câteva din cele mau utilizate fluide frigorifice în prezent(amoniacul, freonii R 22, R134a #i amestecul zeotrop R 407C).

Lucrarea se adreseaz studen&ilor din cadrul facult&ii de Energetic dinUniversitatea POLITEHNICA Bucure#ti, fiind parte integrat a cursurilor de

„Echipamente #i Instala&ii Termice” din anul III (toate direc&iile de specializare) #i„Instala&ii Termice Industriale” din anul IV (pentru direc&ia de specializare„Energetic Industrial”). În acela#i timp, ea poate fi utilizat cu succes #i de ctreinginerii ce doresc s-#i completeze #i împrospteze cuno#tin&ele în domeniu.



CUPRINS

1. Procedee de producere a frigului artificial………………………….. 12. Fluide frigorifice……………………………………………………… 33. Fluide frigorifice %i protecia mediului……………………………… 104. Instalaii frigorifice cu compresie mecanic( de vapori…………….. 16

4.1. Instala&ii frigorifice cu compresie într-o singur treapt………...... 164.2. Instala&ii frigorifice cu compresie în dou trepte………………...... 304.3. Instala&ii frigorifice cu compresie în trei trepte…………………… 364.4. Instala&ia frigorific în cascad…………………………………..... 384.5. Calculul termic al instala&iilor frigorifice cu compresie mecanic

de vapori…………………………………………………………....

40

4.6. Calculul exergetic al instala&iilor frigorifice cu compresiemecanic de vapori………………………………………………....

47

4.7. Modelarea instala&iilor frigorifice cu compresie mecanic devapori………………………………………………………….…....

50

5. Instalaii frigorifice cu absorbie…………………………………….. 575.1. Instala&ia frigorific cu absorb&ie cu func&ionare continu………... 575.2. Instala&ia frigorific cu absorb&ie cu func&ionare periodic……….. 645.3. Instala&ia frigorific cu absorb&ie cu absorb&ia apei de bromur de

litiu………………………………………………………………….65

5.4. Instala&ia frigorific cu absorb&ie #i difuziune…………………….. 665.5. Instala&ii frigorifice cu absorb&ie poli-etajate……………………… 67

6. Instalaii frigorifice cu compresie mecanic( de gaze……………….. 716.1. Instala&ia frigorific cu compresie mecanic de gaze f r regenerare cu func&ionare în regim sta&ionar……………………….

71

6.2. Instala&ia frigorific cu compresie mecanic de gaze cu regenerareintern în regim nesta&ionar………………………………………...

75

7. Instalaii frigorifice cu ejecie…………………………………….….. 798. Exploatarea instalaiilor frigorifice………………………………….. 84

Anexe ...................................................................................................... 951. Propriet&ile termodinamice ale amoniacului R 717 ........................... 972. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 22 .................................. 1073. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 134a .............................. 1174. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 407C ............................. 127

Bibliografie ............................................................................................ 156



1. PROCEDEE DE PRODUCERE A FRIGULUI ARTIFICIAL

Na#terea frigului artificial este legat de apari&ia omului pe Pmânt #i denecesitatea conservrii alimentelor, existând în acest sens dovezi, înc din Romaantic, cu privire la conservarea ghe&ii în grote sau cariere pe perioadele mai calde.Dar, prima instala&ie frigorific industrial a fost una cu absorb&ie, prezentat în1862 la Expozi&ia universal de la Londra de ctre Ferdinand Carré [8]. La circazece ani de la acest eveniment apare #i primul dulap frigorific precum #i primelecamere frigorifice utilizate la transporturile navale, folosind de aceast dat instala&ii cu compresie mecanic de vapori, cu o capacitate frigorific de circa 47kW [8].

Evolu&iile ulterioare în domeniul frigului artificial au condus la ideea c

aceasta poate servi #i altor industrii #i nu numai celei alimentare. Astfel, dup 1990au aprut #i primele aplica&ii în domeniul construc&iilor, climatizrii, frigiderelorcasnice, medicin (criochirurgie, conservarea plasmei sanguine, fabricareamedicamentelor, etc.) #i tehnica spa&ial.

Dac la nivelul procedeelor de producere a frigului, metodele sunt astziclare, preocuprile actuale sunt orientate spre utilizarea a unor noi materiale #ifluide #i nu în ultimul rând se urmre#te reducerea consumurilor energetice #i protec&ia mediului ambiant, atât în faza de execu&ie cât #i de exploatare ainstala&iilor frigorifice.

Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii orice corp se poater ci pe cale natural pân la temperatura mediului ce îl înconjoar . R cirea lui încontinuare se poate realiza numai pe cale artificial.

Instala&iile frigorifice se utilizeaz pentru scderea #i men&inereatemperaturii unui corp sau sistem de corpuri sub temperatura mediuluiînconjur tor. Prin mediu înconjur tor se în&elege rezervorul imens de energieconstituit de ap, aer #i pmânt, cruia preluarea sau cedarea de energie, în oricecantitate, nu îi modific starea termodinamic (temperatur , presiune, etc.).

În procesul de r cire particip întotdeauna cel pu&in dou corpuri: corpulr cit #i corpul care realizeaz r cirea, numit agent frigorific.

Clasificarea instala&iilor de producere a frigului artificial se face în generaldup urmtoarele criterii [3]:

- principiul de func&ionare;- tipul ciclului frigorific;- periodicitate.

Dup principiul de func&ionare instala&iile frigorifice utilizate în industrie,comer & sau aplica&ii casnice pot fi cu compresie mecanic de vapori, cu compresiede gaze, cu absorb&ie (compresie termochimic), cu ejec&ie sau termoelectrice. Maiexist #i alte procedee de producere a frigului artificial (magnetocaloric, prin efectEttinghaus, #.a.) [3], care nu #i-au gsit înc o aplica&ie industrial. În consecin&, procedeele de producere a frigului pot fi termodinamice, electrice #i magnetice.

Instala iile frigorifice cu compresie mecanic! utilizeaz propriet&ileelastice ale gazelor #i vaporilor ce se manifest prin cre#terea temperaturii lor întimpul comprimrii #i scderea temperaturii în procesul de destindere.

Instala iile cu absorb ie sau compresie termochimic! au principiul de lucru bazat pe realizarea succesiv a reac&iilor termochimice de absorb&ie a agentului de



Instalaii frigorifice2

lucru de ctre un absorbant, dup care urmeaz desorb&ia agentului din absorbant.

Procesele de absorb&ie #i desorb&ie joac în acest caz rolul proceselor de aspira &ie(destindere) #i refulare (comprimare) executate de compresorul mecanic.Compresia termochimic se realizeaz prin utilizarea unui amestec binar,consumându-se energie termic.

Instala iile cu ejec ie utilizeaz energia cinetic a unui jet de vapori saugaz. În func&ie de construc&ia ajutajului #i de modul de desf #urare a procesului,aceste instala&ii pot fi cu ejector sau turbionare.

Instala iile termoelectrice, care au la baz efectul Péltiér, permit ob&inereafrigului artificial prin utilizarea direct a energiei electrice. Este cunoscut faptul c la trecerea curentului electric printr-un ansamblu format din dou materialediferite, se constat apari&ia unei diferen&e de temperatur la cele dou lipituri ale

sistemului. Aplicarea pe scar larg a acestui efect a devenit posibil odat cudezvoltarea tehnicii semiconductoarelor.Dup tipul ciclului frigorific instala&iile frigorifice pot func&iona în baza

unui proces închis sau deschis.În cazul primului proces agentul de lucru parcurge diferitele elemente

componente într-un contur închis, temperatura sa variind între limitele impuse decele dou surse de cldur . În aceast categorie se încadreaz instala&iile frigorificecu compresie mecanic de vapori, cu absorb&ie, cu ejector (instala&ii frigorifice cuejec&ie de vapori reci), precum #i unele instala&ii cu compresie mecanic de gaze.

Instala&iile care func&ioneaz pe baza unui proces deschis sunt caracterizate prin aceea c în timpul func&ionrii agentul de lucru este total sau par &ial extras dininstala&ie. În locul agentului evacuat este introdus o noua cantitate de agent

proaspt. Ca procedee termodinamice deschise putem men&iona r cirea prinevaporarea apei #i r cirea prin amestecuri frigorifice.Dup periodicitate instala&iile frigorifice pot fi cu func&ionare continu, în

regim sta&ionar sau cu func&ionare discontinu, în regim nesta&ionar.



2. FLUIDE FRIGORIFICE

Un agent (fluid) frigorific este o substan& care evolueaz în circuitul uneiinstala&ii frigorifice #i care, datorit unui proces endoterm, constând în schimbareade faz a substan&ei din starea lichid în cea de vapori, într-un vaporizator, permite producerea frigului prin absorb&ia de cldur . Aceasta cldur este evacuat înexteriorul instala&iei printr-un proces exoterm, constând în schimbarea de faz invers, din vapori în lichid, într-un condensator.

Agen&ii frigorifici sunt substan&e omogene sau amestecuri de substan&e care preiau, în cursul ciclului frigorific, cldura de la mediul ce trebuie r cit #i o cedeaz la o temperatur mai ridicat unui altui mediu (în general mediul ambiant). Ace#tiatrebuie s îndeplineasc o serie de cerin&e termodinamice, fizico-chimice,

fiziologice, economice #i de protec&ia mediului. Propriet&ile termodinamice trebuies corespund cerin&elor impuse de schema #i tipul instala&iei frigorifice, precum #ide nivelul de temperatur al celor dou surse de cldur , în special de cel al frigului produs.

Agen&ii frigorifici trebuie s! vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea atmosferic!. La folosirea vidului, pot aprea infiltra&ii deaer, care conduc la înr ut&irea transferului de cldur #i la mrirea consumului deenergie pentru pompare. Nu este de dorit nici o presiune prea mare,corespunztoare temperaturii ridicate a ciclului, pentru c, în acest caz, se complic #i se scumpe#te instala&ia datorit în principal problemelor deosebite de legate deasigurarea etan#rilor.

C !ldura latent ! de vaporizare (condensare) trebuie s fie cât mai ridicat !,

ea determinând reducerea debitul de agent frigorific pentru o produc&ie de frig dat. Presiunile de lucru ale agen&ilor frigorifici pentru temperaturile uzuale înaplica&iile industriale #i casnice (- 30 'C…+ 30 'C), trebuie s fie considerabil sub presiunea critic! (alura curbei de satura&ie trebuie s fie convenabil), deoarece prin aproprierea de punctul critic se mic#oreaz cldura latent de vaporizare #i semresc consumul de energie în ciclu #i pierderile prin laminare.

Densitatea $i vâscozitatea agen&ilor frigorifici se recomand a fi cât maicoborâte, aceste propriet&i influen&ând direct pierderile de presiune #i implicitconsumul de energie.

Conductivitatea termic! $i coeficien ii de convec ie trebuie s aib valoricât mai mari, pentru a realiza un bun schimb de cldur , ceea ce conduce lareducerea suprafe&elor de schimb de cldur , deci a investi&iilor în instala&ie.

Principalele caracteristici ale unor agen&i frigorifici sunt prezentate întabelul 1. De asemenea, în anexe se prezint propriet&ile termodinamice #itermofizice (la satura&ie) pentru amoniac (R 717) #i freonii R22, R 134a #i R 407C.



Tabelul 1. Caracteristicile fizice #i ac&iunea fiziologic a principalilor agen&i frigorifici.

AgentulParametrii la punctul de

topire

Parametrii la fierberea normal p = 1,013 bar

Punctul critic

DenumireaSimbolchimic

Simbolconv.

Densitateala condi&iinormale

Masamolar

(kmol/kg) tt ('C)

r t ('C)

tf ('C)

ρf (kg/m3)

r f (kJ/kg)

tcr ('C)

pcr (bar)

Clasade

toxi-citate

Limitaamesteculuiexploziv înaer (vol.%)

Bioxidul de carbon CO2 1,97 44,01 -56,6 196 -78,5 1560 573,1 31 73,7 5 -

Amoniac NH3 R 717 0,771 17,03 -77,9 332 -33,35 682 1368,5 132,35 113,5 2 15,3-27,0Bioxidul de sulf SO2 2,93 64,06 -75,5 116 -10,01 1458 390 157,5 78,8 1 -Apa H2O 0,804 18,02 0 333 +100 958,3 2258 374,2 221,2 6 -Metanul CH4 0,717 16,04 -182,5 59 -161,5 422 510 -82,5 56,4 5-6 5,0-15,0Etilena C2H4 1,261 28,05 -169,5 104 -103,5 569 483 9,5 51,2 5-6 3,0-33,0Etanul C2H6 1,356 30,07 -183,3 95 -88,63 546 485 32,2 48,9 5-6 2,9-13,0Propilena C3H6 1,915 42,08 -185 69,9 -47,7 612 438 91,4 46 5-6 2,0-11,0Propanul C3H8 2,019 44,09 -188 80 -42,3 583 428 96,8 42,6 5-6 2,1-9,5Butanul C4H10 2,668 85,12 -159,6 78,3 -11,7 596 367 133,7 36,7 5-6 1,6-8,5

CF4 R 14 3,93 88,01 -187 8 -128 1630 135 -45,5 37,5 6 -CF3Cl R 13 4,66 104,47 -181 -81,5 1525 150 28,78 38,6 6 -

CHF2Cl R 22 3,86 86,48 -160 -40,8 1413 234 96 49,77 5 NeexplozivCF2Cl2 R 12 5,40 120,92 -155 34,3 -29,8 1486 167 112 41,15 6 -CH3Cl R 40 2,25 50,49 -97,6 128 -24 1003 429 143 66,8 3-4 8-18CF2Cl R 114 7,63 170,93 -94 +3,5 1520 146 145,7 32,8 6 -

CHFCl2 R 21 4,59 102,92 -135 +8,9 1405 243 178,5 51,66 4-5 NeexplozivCFCl3 R 11 6,13 137,38 -111 50 +23,7 1480 182 198 43,7 5 -CF2Cl R 113 8,36 187,39 -36,6 +47,7 1510 144 214,1 34,1 4-5 -C2HF5 R 125 5,47 120,02 -100,6 -48,14 1515 164 66,18 36,92 5 -C

2H

2F

4 R 134a 4,68 102,0 -101 -26,4 1377 217 101 40,7 5 -

R 32/R 125/R 134a

R 407C 3,88 86,2 -43,8 1382 248 86,05 46,34 -

Freoni

R 32/R 125 R 410A 3,30 72,59 -51,6 1351 271,5 70,17 47,7 -



Fluide frigorifice 5

Vaporii de agent frigorific nu trebuie s! fie solubili fa ! de uleiul de

ungere al compresorului pentru a evita antrenarea acestuia în instala&ie, ceea ce arreduce coeficien&ii de transfer de cldur . Din contr , vaporii de agen&i frigorificitrebuie s! fie solubili fa ! de ap!, pentru a evita formarea dopurilor de ghea&, înspecial în organele de detent (laminare).

Agen&ii frigorifici trebuie s fie de asemenea iner &i fa& de metale #imaterialele de etan#are, s nu fie inflamabili, s fie stabili din punct de vederechimic în domeniul de utilizare, s nu fie toxici #i s aib costuri reduse. Ac&iuneafiziologic a unor agen&i frigorifici este prezentat în tabelul 1, caracterizareaclaselor de toxicitate fiind ilustrat în tabelul 2.

Tabelul 2. Caracteristicile de toxicitate ale agen&ilor frigorifici [15].

Clasa Caracterizarea toxicit(ii clasei1

Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat estemortal dup 5 minute

2Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat estemortal dup o or

3Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat estemortal dup 5 o or sau cu efect ireversibil de paralizie

4Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat începes fie vtmtor dup 2 ore

5Amestecul volumic pân la 20 % în aerul aspirat nu pricinuie#te vtmri ireversibile dup 2 ore

6 Amestecul volumic pân la 20 % în aerul aspirat nuare nici o ac&iune dup 2 ore

Alegerea agen&ilor frigorifici se face în fiecare caz în parte func&ie descopul instala&iei, condi&iile de lucru, particularit&ile constructive #i criteriileeconomice.

Primul fluid frigorific utilizat a fost apa, înc din 1755, într-un montaj delaborator realizat de William Cullen. Apoi, în 1834, americanul Jacob Perkinsrealizeaz o instala&ie frigorific ce func&iona cu eter sulfuric #i în 1844, tot unamerican, John Gorrie realizeaz o instala&ie frigorific cu compresie #i detent deaer . În 1859, Ferdinand Carré realizeaz o ma#in frigorific cu absorb&ie, cuamoniac, în timp ce patru ani mai târziu, Charles Tellier pune la punct un

compresor func&ionând cu eter metilic.Pân la sfâr #itul secolului XIX, dou noi fluide frigorifice sunt utilizate:bioxidul de carbon (CO2) ca #i dioxidul de sulf (SO2) dar unul din fluidele dejafoarte r spândite este amoniac, atât pentru instala&iile cu absorb&ie dar #i pentrucele cu compresie. Aceste trei fluide, deci amoniacul (R 717), dioxidul de carbon(R 744) #i dioxidul de sulf (R 764) vor r mâne pân spre anul 1930 substan&ele celemai utilizate.

Cu excep&ia amoniacului, toate fluidele frigorifice men&ionate mai sus audisprut aproape total dup 1930 ca utilizare în industria frigorific, urmare aapari&iei în State Unite a unei noi categorii de fluide frigorifice: clorofluorcarburile,cunoscute cu prescurtarea CFC, sau sub numele de freoni.




Mai târziu, începând cu anul 1980, oamenii de #tiin& au început s trag

un semnal de alarm asupra efectelor pe care le au fluidele de tip CFC asupramediului înconjur tor. Este motivul pentru care fabrican&ii au demarat punerea înutilizare a unor fluide frigorifice de substitu&ie, mai pu&in nocive pentru viitorul planetei, dintre care unele sunt deja pe pia&. Ace#ti substituen&i fac parte din dou categorii de substan&e chimice: hidrocloroflurocarburi sau HCFC (con&in mai pu&iniatomi de clor ca CFC) #i hidrofluorocarburi sau HFC (atomii de clor sunt înlocui&icu atomi de hidrogen).

Având în vedere numrul mare de fluide frigorifice s-a pus la punct unsistem de nota&ii, stabilit pe grupuri de componen&i chimici astfel:

a)

Hidrocarburile din categoria alcanilor $i a deriva ilor lor halogena i;Ei sunt codifica&i prin litera R urmat de trei cifre (R xyz):x: indic numrul de atomi de carbon minus unu;y: indic numrul de atomi de hidrogen plus unu.z: indic numrul de atomi de fluor.

Pentru identificarea formulei chimice a unui fluid, se completeaz cu atomide clor pân se atinge numrul total de atomi monovalen&i, ce poate fi fixat la 4 pentru un derivat al metanului, 6 pentru un derivat al etanului, 8 pentru un derivatal propanului, etc (exemplu R 22 sau R 022: C = 1, H = 1, F = 2 #i în consecin& Cl= 1, de unde rezult formula CHF2Cl).

Când agentul frigorific con&ine #i atomi de brom, nota&ia este urmat de unB, cu un indice ce reprezint numrul de atomi de brom.

b) Alchenele $i deriva ii halogena i ai alchenelor ; Modul de codificarenumeric este acela#i ca precedentul, dar se adaug un 1 pentru ciframiilor (exemplu R1150);

c) Hidrocarburile ciclice $i deriva ii ciclici; Litera C este utilizat înaintea numrului de identificare a fluidului frigorific (exemplu RC270);

d) Compu $i organici diver $i; Acestora le este atribuit seria 600, numrul

alocat fiecrui fluid fiind arbitrar (exemplu R 630 pentru metilamin);

e) Compu $i inorganici diver $i; Acestora le este atribuit seria 700 #i pentru ob&inerea numrului de identificare a fluidului frigorific, seadaug la 700 masa sa molecular (exemplu R 717 pentru amoniac);

f) Amestecurilor zeotrope le este atribuit seria 400, numrul deidentificare fiind arbitrar atribuit fiecrui fluid în parte;

g) Amestecuri azeotrope le este atribuit seria 500, numrul deidentificare fiind de asemenea arbitrar.




Tabelul 4. Principalele fluidele frigorifice.

NotaiaFormula

(Compozi&ia masic)Denumirea Categoria

R 11 CCl3F Triclorofluorometan CFCR 12 CCl2F2 Diclorofluorometan CFC

R 12B1 CF2ClBr Bromoclorodiflorometan HalonR 13 CClF3 Monoclorotrifluorometan CFC

R 13B1 CBrF3 Bromotrifluorometan HalonR 22 CHF2Cl Monoclorodifluorometan HCFCR 23 CHF3 Trifluorometan HFC

R 32 CH2F2 Difluorometan HFCR 113 C2Cl3F3 Triclorofluoroetan CFCR 114 C2Cl2F4 Diclorotetrafluoroetan CFCR 115 C2ClF5 Cloropentafluoroetan CFCR 123 C2HCl2F3 Diclorotrifluoroetan HCFCR 124 C2HClF4 Clorotetrafluoroetan HCFCR 125 C2HF5 Pentafluoroetan HFCR 134a C2H2F4 Tetrafluoroetan HFCR 141b C2H3Cl2F Diclorofluoroetan HCFCR 142b C2H3ClF2 Clorodifluoroetan HCFC

R 143a C2H3F3 Trifluoroetan HFCR 152a C2H4F2 Difluoroetan HFCR 290 C3H8 Propan HC

R 407AR32 + R125 + R 134a

(20/40/40 %)- -

R 407CR 32 + R 125 + R 134a

(23/25/52 %)- -

R 410AR 32 + R 125

(50/50 %)

R 500R 12 + R 152a(73,8/26,2 %)

- -

R 502 R 22 + R 115(48,8/51,2 %)

- -

R 503R 13 + R 23

(59,9/40,1 %)- -

R 600 C4H10 Butan HCR 717 NH3 Amoniac -R 744 CO2 Dioxid de carbon -

În tabelul 5 sunt prezentate fluidele frigorifice recomandate spre utilizarefunc&ie de tipul instala&iei #i domeniul de temperatur .



Fluide frigorifice 9

Tabelul 5. Domenii de utilizare a agen&ilor frigorifici [8].

Tipul instalaieiDomeniul detemperatur(

Agentul frigorific

Pompe de c(ldur( ⊗ Foarte înalt temperatur (cascad cu doi agen&i frigorifici)* înalt temperatur ** recuperare de cldur #iînclzire local

(sursa calde)120 la 160 °C

70 la 120 °C35 la 70 °C

ap, R 114 sau R 142b

R 114, R 142bR 12, R 500, R 22, R 502

Instalaii de aer condiionat *** putere mare (turbocompresoare,

absorb&ie)*** putere medie (compresoarevolumetrice)*** putere redus ** condi&ionare aer automobile

(sursa rece)

0 la 10 °C

R 11, R 12, ap (absorb&ie)

R 22, R 12

R 12R 12, R 134a

Instalaii frigorifice cutemperaturii moderat sc(zute

(compresie într-o singur( treapt() *** putere mare*** putere medie*** putere redus

-5 la -20 °C NH3, R 717, R 22R 12, R 22, R 502

R 12Instalaii frigorifice cu

temperaturii joase curente*** putere mare (compresie în dou trepte)*** putere medie (compresie într-osingur treapt - magazine)*** putere redus (congelatoare)

-20 la -50 °C NH3, R 22, R 502,

R 1381R 502

R 502Instalaii frigorifice cu temperaturi

foarte coborâte* ciclurile "în cascad" clasice (maimul&i agen&i frigorifici separa&i)

( cicluri "cu cascad integrat"(pentru lichefierea gazului natural)

-50 la -160 °C

înalt joas temperatur temperatur R 12, R 22, R13, R23,R 502, NH3, R 503,

C3H6 C2H4, CH4 (petrochimie) (petrochimie)

Amestecuri de hidrocarburiC3H6, C2H4, CH4,....

⊗: prototip (: rare *: pu&in întâlnite **: curente ***: foarte des întâlnite



3. FLUIDELE FRIGORIFICE *I PROTEC!IA MEDIULUI

De la apari&ia lor în jurul anului 1930, fluidele frigorifice din categoriaclorofluorocarburilor au fost considerate ca substan&e ce nu prezentau decâtavantaje. Dar începând cu anul 1980, oamenii de #tiin& au început s se preocupede efectul lor asupra mediului înconjur tor, pentru a r spunde unor probleme înlegtur cu dou fenomene bine precizate: distrugerea stratului de ozon #i cre#tereaefectului de ser .

Efectul de ser ! este produs de radia&ia solar care dep#e#te radia&iileinfraro#ii emise de sol prin diversele gaze din atmosfer , acest fenomen permi&ândmen&inerea la suprafa&a pmântului a unei temperaturi ce face posibil via&a. Dac efectul de ser nu ar exista, temperatura medie la suprafa&a pmântului ar fi mai

mic cu circa 20 K ca cea actual, ceea ce nu ar face posibil via&a pe planetanoastr . CO2 prezent în atmosfer este transparent la 85 % din radia &ia solar #iabsoarbe 80 % din radia&ia infraro#ie reflectat de planet, modificând echilibrultermic la suprafa&a pmântului, producând înclzirea atmosferei. Alte gaze legatede activit&ile umane particip la efectul de ser . Dintre acestea CFC au ocontribu&ie destul de important.

În ultimii douzeci de ani a fost observat o cre#tere a efectului de ser , ocontribu&ie important (mai mult de 25 %) având-o agen&ii frigorifici de tip CFC.

Aceast contribu&ie important este legat pe de o parte de durata lor devia& în stratosfer (∼60 ani pentru R 11 #i ∼120 ani pentru R 12) #i pe de alt partede capacitatea lor ridicat de absorb&ie termic în spectrul infraro#u. Astfel omolecul de R 11 este de 10 000 ori mai absorbant ca o molecul de CO2.

De#i efectul de ser este necesar globului, cre#terea sa poate conduce lamodificri climatice dezastruoase, încât este necesar s fie &inut sub control. Distrugerea stratului de ozon stratosferic constituie un cu totul alt fenomen

deoarece se raporteaz la radia&iile ultraviolete ale soarelui.Stratosfera este stratul atmosferic cel mai îndeprtat de pmânt, situat între

15 #i 50 km altitudine. Ea con&ine aproximativ 90% din ozon (O3), concentra&ia satrecând printr-un maxim important pe la 30 km altitudine, unde se formeaz unstrat de ozon de circa 20 km. În stratosfer se absoarbe aproximativ 99% dinradia&iile ultraviolete provenind de la soare, realizându-se astfel un ecran protectoreficace pentru via&a pe pmânt.

Moleculele de CFC care sunt eliberate în atmosfer , încep o circula&ieascendent spre stratosfer , care poate dura pân la cinci ani.

Când aceste molecule intr , în final, în contact cu radia&iile solare dinstratosfer , la temperaturi de aproximativ -90 °C, for &ele de coeziune care men&inmoleculele de CFC se dezintegreaz. Acest proces elibereaz un atom de clor care poate reac&iona cu ozonul. Când atomul de clor intr în contact cu ozonul se pot produce o serie de reac&ii chimice (fig. 1).



Fluidele frigorifice %i protecia mediului 11

Fig. 1. Ciclul ozonului #i reac&iile între CFC #i ozon.

Rezultatul final al acestor reac&ii este înlocuirea ozonului cu dou noimolecule: oxigen #i un atom de clor nemodificat. Cum atomul de clor ieseneschimbat din aceast reac&ie, conform speciali#tilor, el poate distruge pân la100 000 molecule de ozon înainte de a deveni inactiv. De asemenea, s-a estimat c moleculele de CFC pot supravie&ui în stratosfer de la 70 la 100 ani.

Con&inând hidrogen (care reduce considerabil durata lor de via& atmosferic prin reac&ii de hidroliz) #i prin faptul c aduc mai pu&in clor înatmosfer , HCFC sunt mult mai pu&in agresive fa& de ozon, iar HFC suntinofensive, în schimb halonii, prin prezen&a bromului, sunt mult mai agresivi.

Dac efectul de ser nu este contestat, distrugerea stratului de ozonstratosferic de CFC reprezint obiectul unor controverse deoarece dup Conferin&ade la Copenhaga din noiembrie 1992, 92 de oameni de #tiin& din întreaga lume ausemnat un apel ctre toate puterile publice din &rile semnatare ale Protocolului dela Montreal, pentru a se reveni asupra deciziilor luate. Cele „7 ra &iuni” de a sereveni asupra Protocolului de la Montreal au fost:

- nu se poate neglija clorul de origine natural;- reducerea stratului de ozon nu este confirmat pe o lung durat;- existen&a pu&urilor de CFC în atmosfer ;- „gurile” în ozon au fost observate înaintea utilizrii CFC;- pericolul reprezentat de cre#terea radia&iilor ultraviolete a fost mult

supraevaluat;- Protocolul de la Montreal va costa mult occidentul #i va provoca mortealumii a treia;

- Protocolul de la Montreal a fost semnat precipitat, pentru ra&iuni esen&ial politice.

Pentru evaluarea impactului diferitelor fluide frigorifice asupra mediului,oamenii de #tiin&a au cutat s le compare între ele din punctul de vedere alefectului de ser #i al distrugerii stratului de ozon, definind coeficien&i specifici.

Contribu&ia, însumat pentru o perioad de 100 ani, a unui kg de gaz,relativ la cea a unui kg de CO2, privitor la efectul de ser , este apreciat prin poten&ialul global de înclzire GWP (Glogal Warming Potential). În tabelul 3 este




prezentat contribu&ia freonilor la efectul de ser , aceasta fiind direct propor &ional

cu durata de via& a substan&ei respective în atmosfer [8]. Contribu&ia la efectul deser se raporteaz la ac&iunea freonului R 11, valoarea de referin& pentru acestafiind 1.

Tabelul 3. Durata de via& în atmosfer , poten&ialul de distrugere al stratului de ozon ODP #i poten&ialul global de înclzire GWP pentru unele fluide frigorifice.

Fluidfrigorific

Formulachimic

Durata de via& (ani)

ODP(CFC 11 = 1)

GWP*(CFC 11 = 1)

CFC 11 CCl3F 50 ) 65 1 1CFC 12 CCl2F2 120 0,9-1,0 2,8-3,4CFC 113 C2Cl3F3 90 0,5 ) 0,8 1,3-1,4CFC 114 C2Cl2F4 180-200 0,6-0,8 3,7-4,1CFC 115 C2Cl3F5 380-400 0,3-0,5 7,4-7,6HCFC 22 CHClF2 15,3 0,04-0,06 0,32-0,37HCFC 123 C2HCl2F3 1,6 0,013-0,022 0,017-0,020HCFC 124 C2HClF4 4 0,016-0,024 0,092-0,100HFC 125 C2HF5 28,1 0 0,51-0,65HFC 134a C2H2F4 15,5 0 0,24-0,29HCFC 141b C2H3Cl2F 7,8 0,07-0,11 0,084-0,097HCFC 142b C2H3ClF2 19 0,05-0,06 0,34-0,39HFC 143a C2H3F3 41 0 0,72-0,76HFC 152a C2H4F2 1,7 0 0,026-0,033

În cazul instala&iilor frigorifice, paralel cu ac&iunea direct asupra efectuluide ser a freonilor emi#i în atmosfer (apreciat prin GWP), se exercit #i o ac iuneindirect ! de înc!lzire, prin CO2 degajat la producerea energiei consumate deinstala&ia frigorific, mult mai mare decât ac&iunea direct asociat. Astfel, la unfrigider casnic, ac&iunea direct este apreciat la 20% (7% prin fluidul frigorific R12 #i 13% prin agentul gonflabil din izola&ia cu spum de poliuretan, R11). Restulde 80% este contribu&ia indirect, apreciat prin CO2 emis în atmosfer în timpul producerii energiei electrice de ac&ionare a instala&iei frigorifice (pe baz decrbune sau petrol, într-o central termoelectric).

Astfel se introduce un echivalent al contribu&iei globale de înclzire TEWI (Total Equivalent Warming Impact) calculat &inând seama de toate influen&eleasupra efectului de ser [16]:

E mGWP TEWI ⋅+⋅= α , (1)

unde: m este masa total de fluid frigorific evacuat, în kg; α – emisia specific de CO2 pentru producerea de energie electric, în kg CO2/kWh (valorile medii sunt:0,51 pentru Europa, 0,67 pentru America de Nord #i 0,58 pentru Japonia [4]); E –consumul de energie electric al instala&iei pe toat durata de via&, în kWh.




Reducerea ozonului, calculat în regim stabil pentru 1 kg de gaz emis

anual în atmosfer este apreciat prin poten&ialul de distrugere al ozonului ODP (Ozone Depletion Potential). Valoarea de referin& este 1 pentru R 11, celelaltefluide fiind comparate pe baza unit&ii de mas (1 kg emis pe suprafa&a pmântului). Valorile ODP pentru cele mai utilizate fluide frigorifice sunt prezentate în tabelul 3.

Îngrijor rile oamenilor de #tiin& relative la efectele clorofluorocarburilorasupra mediului au condus puterile publice din numeroase &ri la luarea unormsuri restrictive privitoare la fluidele frigorifice poluante.

Comunitatea interna&ional are primul contact legat de aceast problem înmartie 1985 prin Conven&ia de la Viena. În 1987, 33 &ri au semnat Protocolul de laMontreal, reglementându-se produc&ia de CFC #i dispari&ia acestora la orizontul

anului 2000. Revizuirea acestui protocol prin Conferin&a de la Copenhaga înnoiembrie 1992, extinde msurile #i asupra altor fluide frigorifice incluzând #iHCHC #i devanseaz data opririi produc&iei de CFC. Conferin&a de la Copenhaga afost adoptat de 95 de &ri la scara întregului glob pmântesc, &rile ce nu au aderatla aceasta nereprezentând decât circa 5% din consumatori.

În calendarul reducerii #i opririi produc&iei de CFC, anul 1995 a reprezentato dat cheie: întradevr, în toate &rile Comunit&ii Europene oprirea produc&iei deCFC a demarat la 1 ianuarie 1995. Mai mult ca niciodat, problemele înlocuiriiCFC sunt de maxim importan& #i actualitate. Oprirea produc&iei de CFC acompaniilor nord-americane, europene #i japoneze a generat dou consecin&emajore :

- o penurie durabil #i în cre#tere de CFC, care se traduce printr-o

supralicitare a altor fluide frigorifice;- un risc real de degradare a calit&ii func&ionale a instala&iilor care setraduce prin existen&a unor probleme în men&inerea unei bunefunc&ionri a echipamentelor.

În plus, noile reglementri europene asupra HCFC (în principal interdic&iileutilizrii HCFC 22 în echipamentele cu puteri electrice mai mari de 150 kW) vin s complice strategiile întreprinderilor, fie fabricante sau utilizatoare de ma#inifrigorifice. Problematica actual nu se mai limiteaz deci numai la CFC #i laHCFC. Fabrican&ii de componente, instala&ii frigorifice sau de condi&ionare,speciali#tii de între&inere, instalatorii sau utilizatorii sunt deci direct interesa&i deaceste reglementri.

Diferite solu&ii industriale pentru înlocuirea CFC (fluide pure, amestecuri

de fluide) sunt deja propuse spre aplicare. Din contr pentru înlocuirea HCFC #i în principal HCFC 22, solu&iile nu sunt înc satisf ctoare #i nici definitive. HCFC 22este un fluid pentru care, la ora actual nu s-a gsit nici un substituent neinflamabilavând propriet&i termodinamice #i profiluri de presiune-temperatur similare.Amestecurile par a fi pentru moment solu&ii interesante în substitu&ia HCFC.Utilizarea amestecurilor în sistemele frigorifice pot oferi în plus unele avantaje casubstituen&i ai HCFC: economie de energie, reglaj de putere, dac echipamentelesunt prevzute de o asemenea manier astfel încât s permit utilizarea acestoravantaje.

În figura 2 sunt ilustrate principalele fluide de substitu&ie pure sauamestecuri de fluide func&ie de poten&ialul de distrugere al stratului de ozon (ODP)




#i de poten&ialul global de înclzire a Pmântului (GWP). La ora actual exist o

serie de amestecuri de fluide care au fost propuse #i testate pentru a substituifluidele interzise. În tabelul 6 sunt prezentate câteva din cele mai utilizateamestecuri ca fluide frigorifice.

Fig. 2. Fluide de substitu&ie.




Tabelul 6. Amestecuri de fluide de substitu&ie.

Cod fluidfrigorific

Compozi&ia masic (%)

Varia&ia detemperatur (K) la

schimbarea de faz,la presiuneatmosferic

Fluidesubstituite

Amestecuri de HCFC

R 401A R 22/R 152a/R 124 (53/13/34) 4,9 CFC 12R 401B R 22/R 152a/R 124 (61/11/28) 4,6 CFC 12R 401C R 22/R 152a/R 124 (33/15/52) 4,7 CFC 12R 402A R 125/R 290/R 22 (60/2/38) 0,9 CFC 502R 402B R 125/R 290/R 22 (38/2/60) 1,0 CFC 502R 403A R 290/R 22/R 218 (5/75/20) 2,5 CFC 502R 403B R 290/R 22/R 218 (5/56/39) 0,9 CFC 502R 405A R 22/152a/142b/C318 (45/7/5,5/42,5) 5,6 CFC 12R 406A R 22/R 600a/R 142b (55/4/41) 9,9 CFC 12R 408A R 125/R 134a/R 22 (7/46/47) 0,5 CFC 502R 409A R 22/R 124/R 142b (60/25/15) 7,9 CFC 12

Amestecuri f r clor

R 404A R 125/R 143a/R 134a (44/52/4) 0,8 CFC 502R 407A R 32/R 125/R 134a (20/40/40) 6,4 CFC 502

R 407B R 32/R 125/R 134a (10/70/20) 4,1CFC 12,CFC 502

R 407C R 32/R 125/R 134a (23/25/52) 7,1 HCFC 22R3 2/R 125/R 134a (30/10/60) 7,4 HCFC 22R 32/R 125/R 143a (10/45/45) 0,5 CFC 502

R 32/R 134a (30/70) 7,4 HCFC 22R 507 R 125/R 143a (50/50) 0,0 HCFC 22

R 410A R 32/R 125 (50/50) <0,1 HCFC 22

R 411A R 1270/R 22/R 152a (1,5/87,5/11) HCFC 22R 411B R 1270/R 22/R 152a (3/94/3) CFC 502R 290/R 600a (50/50) 8,6 CFC 12

R 23/R 32/R 134a (2/31/67) 9,5 HCFC 22



4. INSTALA!II FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANIC" DEVAPORI

Instala&iile frigorifice cu compresie mecanic de vapori se folosesc pentruob&inerea unor temperaturi, în general în intervalul -20…-90'C. Acestea pot fi:

- cu compresie într-o singur treapt;- cu compresie în mai multe trepte;- în cascad.Instala&iile frigorifice într-o singur treapt sunt utilizate pentru ob&inerea

unor temperaturi -20…-30'C, cu tendin&a de a ajunge pân la –60'C prin perfec&ionarea ciclului (subr cire avansat înainte de laminare, supraînclzireavaporilor aspira&i de compresor, folosirea unor agen&i frigorifici cu caracteristici

superioare).Instala&iile frigorifice cu dou #i trei trepte de compresie se utilizeaz îngeneral în domeniul -30…-60', folosindu-se un singur agent de lucru.

Instala&iile frigorifice în cascad (dou sau trei) sunt utilizate pentruob&inerea unor nivele de frig de -70…-90'C, cascadele fiind parcurse de agen&ifrigorifici diferi&ii.

Avantajul instala&iilor frigorifice cu compresie const în aceea c, laschimbarea strii de agregare prin vaporizare #i condensare, coeficien&ii de transferde cldur au valori ridicate, astfel c schimbtoarele de cldur din circuitulfrigorific pot fi dimensionate în condi&ii economice. În plus, aceste dou procesesunt izoterme în cazul fluidelor pure, ceea ce face posibil reducerea pierderilordatorit ireversibilit&ii transferului de cldur între agentul frigorific utilizat #i cele

dou surse de cldur , prin men&inerea diferen&elor minime de temperatur în limiteacceptabile. În cazul utilizrii unor amestecuri de fluide, în special a amestecurilorzeotrope, procesele de vaporizare #i condensare nu mai au loc la temperatur #i presiune constant, dar #i în acest caz profilul de varia&ie a temperaturilor înaparatele de schimb de cldur conduce la reducerea diferen&elor minime detemperatur dintre fluidele de lucru.

4.1. Instalaiile frigorifice cu compresie într-o singur( treapt(

• Ciclul procesului ideal. Func&ionarea unei instala&ii frigorifice ideale cucompresie mecanic de vapori se bazeaz pe ciclul Carnot inversat (fig. 3), în careagentul de lucru parcurge o succesiune de transformri compuse din dou izoterme#i dou adiabate.

Procesele care compun ciclul sunt urmtoarele:- comprimarea adiabat reversibil (izentropic) (1-2) în compresorul K,

care determin cre#terea parametrilor presiune #i temperatur de la pv ,T v la pc , T c;

- condensarea izobar-izoterm (2-3) în condensatorul C. În cazul ideal,transferul de cldur are loc la diferen&e infinit mici de temperatur ,deci T c = T a (temperatura de condensare = temperatura mediuluiambiant);



Instalaii frigorifice cu compresie mecanic( de vapori 17

- destinderea adiabat reversibil (izentropic) (3-4) în detentorul D,

care determin scderea parametrilor presiune #i temperatur de la pc ,T c la pv , T v;

- vaporizarea izobar-izoterm (4-1) în vaporizatorul V, care are loc la presiunea #i temperatura de vaporizare pv #i respectiv T v. Transferul decldur de la sursa rece la agentul frigorific are loc la diferen&e infinitmici de temperatur , deci T v=T f (temperatura de vaporizare =temperatura la care se ob&ine frigul).

a b

Fig. 3. Schema (a) #i ciclul (b) instala&iei frigorifice ideale cu compresie mecanic de vapori:K – compresor, C – condensator, D – detentor; V – vaporizator; M – motor electric.

Bilan&ul termic al ciclului ideal al instala&iei frigorifice cu compresie areforma:

+=+

kg

kJ l ql q d cc0 , (2)

sau:

( )

+=−+=

kg

kJ l ql l qq d cc 00 ; (3)

unde: ( )41410 s sT hhq v −⋅=−= este cldura specific absorbit învaporizatorul instala&iei la temperatura coborât, T v, în kJ/kg;

( )3232 s sT hhq cc −⋅=−= – cldura specific cedat în condensatorul

instala&iei la temperatura ridicat, T c, în kJ/kg;

l d

K

C

V

D ~M

1

23

4

l c

q 0

q c

1

23

4h 1

h 2 h 3

h 4

s 3 = s 4 s 1 = s 2

T c = T a

T v = T f

T

s

s56




12hhl

c

−= – lucrul mecanic consumat în compresor, în kJ/kg;

43 hhl d −= – lucrul mecanic ob&inut prin detenta vaporilor, în kJ/kg;

d c l l l −= – lucrul mecanic total al ciclului, în kJ/kg.

Pentru caracterizarea perfec&iunii acestui ciclu, se utilizeaz eficien a frigorific!, care se define#te prin raportul dintre produc&ia (sarcina) frigorific specific q0 a instala&iei #i lucrul mecanic consumat l , rezultând în acest cazeficien&a frigorific a ciclului ideal sau Carnot:

l

qC

0=ε . (4)

Înlocuind valoarea lui l cu cea rezultat din bilan&ul termic al instala&iei, seob&ine:

( ) ( )

( ) ( )vc

v

cvc

v

vc

v

cC

T T f

T

T T T

T

T T s

T s

aria

aria

ariaaria

aria

qq

q

,1

1

14321

15641

1564125632

15641

0

0

=−

=−

=−⋅∆

⋅∆=

−−−−−−−−

=

=−−−−−−−−−

−−−−=

−=ε

(5)

Aceast rela&ie arat c eficien a ciclului frigorific ideal depinde numaitemperatura de condensare T c #i temperatura de vaporizare T v, fiind cu atât maimare cu cât acestea sunt mai apropiate. Eficien&a frigorific nu este un randament,având valori mai mari sau mai mici ca unitatea.

• Schema %i ciclul teoretic al instalaiei frigorifice cu compresiemecanic( de vapori f (r( subr(cire. Ciclul ideal, a#a cu a fost prezentat, nu poatefi realizat practic din urmtoarele motive:

- procesul de comprimare 1-2 trebuie deplasat în domeniul vaporilorsupraînclzi&i pentru a evita comprimarea vaporilor umezi care poate produce eroziune #i instabilitate hidraulic. Acest lucrul presupunevaporizarea complet a agentului frigorific în vaporizator, deci

alimentarea compresorului cu vapori satura&i usca&i;- procesul de destindere 3-4 trebuie înlocuit, pentru simplificareainstala&iei (detentorul fiind un element dificil de realizat constructiv,lucrul mecanic de detent fiind #i foarte mic), printr-un ventil delaminare. Prin aceast înlocuire, destinderea nu mai are loc adiabatic,ci izentalpic, mic#orându-se produc&ia frigorific specific. În acela#itimp, se mre#te #i lucrul mecanic consumat, cu valoarea lucruluimecanic de destindere l d , care se ob&inea în detentor.

Schema #i ciclul teoretic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic devapori f r subr cire sunt prezentate în figura 4.




Fig. 4. Schema (a) #i ciclul instala&iei frigorifice teoretice cu compresie mecanic de vapori f r subr cire, în diagramele T - s (b) #i lg p – h (c):

K – compresor, C – condensator, VL – ventil de laminare; V – vaporizator; M – motor electric.

Procesul de laminare 3-4, în ventilul de laminare VL determin scderea parametrilor de la pc , T c la pv , T v, la entalpie constant h3 = h4. Titlul amestecului bifazic la ie#irea din ventilul de laminare, se ob&ine astfel:

( )v

l

l

l l l

r

hh

hh

hh xhh xhhh

−=

−−

=⇔−⋅+== 3

1

341443 , (6)

unde: hl reprezint entalpia agentului frigorific în stare de lichid la satura&ie, latemperatura #i presiune de vaporizare, în kJ/kg;r v – cldura latent de vaporizare la temperatura de vaporizare, în kJ/kg.

K

C

V

VL ~M

1

23

4

q 0

|q c |

|lc |

a

1

2

3

4

h 1

h 2

s 4 s 1 = s 2

T c

T v

T

s

q 0

s 3

2’

Cr

b

Cr

1

23

4

h 3 =hi 4 h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

2’

h 2

q c

l c

c




Lucrul mecanic total al ciclului este chiar cel necesar comprimrii:

( )

−=−−−=−==

kg

kJ hhhhhhqql l cc 1241320 . (7)

Eficien&a frigorific a ciclului teoretic va fi:

12

410

hh

hh

l

q f −

−==ε . (8)

Deplasarea comprimrii în domeniul vaporilor supraînclzi&i #i efectuarea

destinderii prin laminare, determin reducerea eficien&ei frigorifice a cicluluiteoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referin&). Se poate determinaastfel, gradul de reversibilitate al ciclului teoretic fa& de cel ideal:

112

41 <−

⋅−−

==v

vc

C

f t T

T T

hh

hh

ε

ερ . (9)

• Schema %i ciclul teoretic al instalaiei frigorifice cu compresiemecanic( de vapori cu subr(cire. Pentru a compensa mic#orarea produc&ieifrigorifice specifice cauzat de înlocuirea destinderii cu o laminare, dup condensarea vaporilor se practic o subr cire. În acest fel se diminueaz influen&a

negativ a ireversibilit&ii procesului de laminare asupra eficien&ei frigorifice. Deasemenea, este cunoscut faptul c volumul specific al vaporilor este mult mai mareca cel al lichidului, ceea ce înseamn c, sec&iunea ventilului de laminare (respectivdimensiunea sa) este mult mai mic în cazul laminrii unui lichid fa& de cazullaminrii aceluia#i debit de vapori. Subr cirea se poate realiza chiar în interiorulcondensatorului, prin prevederea unei suprafe&e de schimb de cldur suplimentaresau într-un schimbtor de cldur special, utilizându-se un agent de r cire sauvaporii de agent frigorific produ#i în vaporizator, înainte de a fi aspira&i încompresor (subr cire regenerativ).

Schema #i ciclul teoretic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic devapori f r subr cire sunt prezentate în figura 5.

Cum izobarele în domeniul lichidului sunt foarte apropiate de curba de

satura&ie, procesul de subr cire poate fi reprezentat în diagrama T-s, practicsuprapus peste curba de satura&ie.

Prin subr cirea condensatului, produc&ia specific de frig se mre#te (cu omrime corespunztoare suprafe&ei 4-3-3’-4’-4), f r a modifica consumul de lucrumecanic.




Fig. 5. Schema (a) #i ciclul instala&iei frigorifice teoretice cu compresie mecanic de vapori cusubr cire, în diagramele T - s (b) #i lg p – h (c):

K – compresor, C – condensator, SR – subr citor; VL – ventil de laminare;V – vaporizator; M – motor electric.

Gradul de subr cire al condensatului este:

[ ] K T T T T T SRcSR −=−=∆ '33 , (10)

unde: T SR este temperatura de subr cire, în K.

În acest caz, puterea frigorific specific devine:

∆+=−+−=−=

kg

kJ qqhhhhhhq SR

00'4441'410' . (11)

q 0

K

C

V

VL ~M

1

23’

4

|l c |

|q c |

SR

|q SR |

3

aCr

1

23

4

h 3 = h 4 h 1

p c

p v

lg p

h

q’ 0

2’

h 2

q c

l c

3’

4’

q SR

h 3’ =h 4 b

1

2

3

4

s 4 s 1 = s 2

T c

T v

T

ss 3

2’

Cr

3’

4’

s 3’ s 4’

∆q 0 SR

c




Sarcina termic specific a subr citorului este:

∆=−=−=

kg

kJ qhhhhq SR

SR 0'44'33 , (12)

unde: SRq0∆ este cre#terea puterii frigorifice specifice datorit subr cirii, în kJ/kg.

Eficien&a frigorific a ciclului teoretic cu subr cire va fi:

f

SR

f

SRSR

c f q

q

q

q

l

q

l

qq

l

qεεε >

∆+⋅=

∆+⋅=

∆+==

0

0

0

00000 11'

' , (13)

deci aceasta este mai mare decât cea a ciclului frigorific f r subr cire.

• Influena supraînc(lzirii vaporilor aspirai de compresor. În condi&iireale de func&ionare, pentru a fi siguri c procesul de vaporizare este completîncheiat, pentru a avea o reglare eficient a instala&iei #i pentru îmbunt&ireaumplerii cilindrului compresorului, se recurge la supraînclzirea vaporilor înaintede aspira&ie. Aceast supraînclzire poate avea loc chiar în vaporizator, dar nu esterecomandat datorit coeficien&ilor de transfer de cldur mici, în cazul vaporilor,ceea ce ar conduce la suprafe&e de schimb de cldur importante. Supraînclzirea

se poate realiza #i natural prin contactul direct dintre suprafa&a conductei deaspira&ie în compresor #i mediul ambiant. De asemenea, cum vom vedea în paragraful urmtor, supraînclzirea se poate realiza #i prin subr cirea regenerativ.

Ciclurile teoretice ale instala&iei frigorifice cu compresie mecanic devapori cu supraînclzire, în diagramele T-s #i lg p-h, sunt prezentate în figura 6.

Fig. 6. Ciclurile instala&iei frigorifice teoretice cu compresie mecanic de vapori cu subr cire, îndiagramele T - s (b) #i lg p – h (c).

Cr

1

23

4

i 3 = i 4 i 1

p c

p v

lg p

i

q’ 0

2’

i 1’

q c

l’

2”

1’

i 2”

1

2

3

4

s 4 s 1 = s 2

T c

T v

T

s

q 0

s 3

2’

Cr 2”

1’

∆q 0 SI

T si =T 1’




Gradul de supraînclzire al vaporilor în vaporizator:

[ ] K T T T T T v siSI −=−=∆ 1'1 , (13)

unde: T SI este temperatura vaporilor supraînclzi&i în aspira&ia compresorului, în K.

Puterea frigorific specific în cazul ciclului cu supraînclzirea vaporiloraspira&i de compresor este:

∆+=−+−=−=

kg

kJ qqhhhhhhq SI

001141410 ''' , (14)

unde:SI

q0∆ este cre#terea puterii frigorifice specifice datorit supraînclzirii, înkJ/kg.

Lucrul mecanic specific al ciclului cu supraînclzire este mai mare decâtcel al celui f r supraînclzire:

=−>−=

kg

kJ l hhhhl 12'1"2' , (15)

iar datorit faptului c #i puterea frigorific specific cre#te, eficien&a frigorific aciclului cu supraînclzire va fi mai mare sau mai mic decât cea a ciclului f r

supraînclzire, func&ie de natura agentului frigorific utilizat:

'1"2

4'10

'

''

hh

hh

l

q f −

−==ε . (16)

Nu se recomand ca supraînclzirea s dep#easc 5…10'C în cazulamoniacului, altfel aceasta va influen&a negativ eficien&a frigorific. În cazulfreonilor, supraînclzirea nu afecteaz decât într-o mic msur eficien&a frigorific a instala&iei, aceasta fiind recomandat a fi cât mai mare, ajungându-se la valori de pân la 30...40'C [15].

• Ciclul teoretic al instalaiei frigorifice cu compresie mecanic devapori cu subr(cire regenerativ(. Deoarece supraînclzirea în vaporizator nu esteeficient din punct de vedere al intensit&ii transferului de cldur , se recomand supraînclzirea vaporilor pe seama subr cirii condensatului, în cadrul unui transferde cldur (ireversibil) regenerativ. În acest caz, sarcina termic aferent supraînclzirii este practic egal cu sarcina termic a subr cirii.

Realizarea subr cirii regenerative prezint urmtoarele avantaje:- suprafa&a vaporizatorului este utilizat în mod eficient;- se asigur un grad de subr cire avansat, ce nu poate fi ob&inut cu

ajutorul apei de r cire;




- sunt mic#orate pierderile de frig în mediul ambiant prin suprafa&a

conductei de aspira&ie în compresor, deoarece acesta este alimentat cuvapori supraînclzi&i cu o temperatur relativ ridicat.

Dezavantajele instala&iei sunt legate tocmai de prezen&a regeneratorului,care complic #i scumpe#te instala&ia #i introduce o pierdere suplimentar cauzat de ireversibilitatea transferului de cldur la diferen&e finite din acest schimbtor decldur .

Schema, diagrama temperatur -suprafa& de schimb de cldur dinregenerator (T-S ) #i ciclul teoretic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de vapori cu subr cire regenerativ sunt prezentate în figura 7

Fig. 7. Schema (a), diagrama T-S pentru regenerator (b) #i ciclurile instala&iei frigorifice teoretice cucompresie mecanic de vapori cu subr cire regenerativ în diagramele T-s (c) #i lg p-h (d):

K – compresor, C – condensator, R – regenerator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.

s

q 0

K

C

V

VL

1’

2

3

4

|l c |

|q c |

R

13’

a

1

2

3

s 1 s 1’ = s 2

T c

T v

T

s 3

2’

Cr

3’

4

s 3’ s 4

q SR

1’

q SI

c

Cr

1

23

h 3 h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

2’

h 2

q c

l c

3’

4

q SR

h 3’ =h 4

1’

h 1’

d

T 1’

T v

T c

T 3’

RegeneratorT

Vapori

Lichid

b

∆T SR

∆T SI




În condi&ii teoretice sarcinile termice specifice la subr cire #i supraînclzire

sunt egale:

−==−=

kg

kJ hhqhhq sr SI '331'1 . (17)

Deoarece supraînclzirea nu are loc în vaporizator, puterea frigorific specific va fi:

−=

kg

kJ hhq 410 , (18)

iar eficien&a frigorific:

'12

410

hhhh

l q

c f −

−==ε . (19)

• Schema %i ciclul teoretic al instalaiei frigorifice cu compresiemecanic( de vapori cu separator de pic(turi. Pentru asigurarea func&ionrii încondi&ii uscate a compresorului, se poate utiliza #i schema cu separator de picturi(fig. 8). În acest caz, în schem apar dou contururi, parcurse de debite diferite deagent frigorific. Alimentarea vaporizatorului se face în aceast situa&ie cu lichid lasatura&ie, în a#a numitul sistem „înecat”. Pentru celelalte scheme prezentateanterior, la care intrarea în vaporizator pe partea agentului frigorific era îndomeniul vaporilor umezi, sistemul de alimentare se nume#te „uscat”.

Fig. 8. Schema (a) #i ciclul (b) instala&iei frigorifice teoretice cu compresie mecanic de vapori cuseparator de picturi:

K – compresor, C – condensator, SR – subr citor; VL – ventil de laminare;SP – separator de picturi; V – vaporizator.

|l c |

q 0

K

C

V

VL

1=4”

23

4

|q c |

SP

1

3’

SR|qSR |

4’

2m&

1m&

a

1=4”

2

3

4’

s 4 s 1 = s 2

T c

T v

T

s

2’

Cr

3’

4

s 4’

x 4

b




Dup efectuarea laminrii 3’-4, agentul frigorific cu starea 4 de vapori

satura&i umezi, cu titlul x4, este dirijat în separatorul de picturi SP unde are locseparare în lichid saturat cu starea 4’ #i vapori satura&i usca&i cu starea 4”. Vaporiiforma&i în vaporizator (teoretic cu starea 1=4”) sunt de asemenea introdu#i înseparatorul de picturi. Astfel, chiar dac vaporizarea agentului frigorific învaporizator este incomplet, compresorul este alimentat cu vapori satura&i usca&idin separatorul de picturi. În acela#i timp, separatorul de picturi asigur alimentarea cu lichid saturat cu starea 4’ a vaporizatorului.

Pentru a determina raportul celor dou debite 1m& #i 2m& care circul princele dou contururi ale instala&iei frigorifice, se efectueaz bilan&ul termic alseparatorului de picturi:

[ ]kW hmhmhmhm '42111241 ⋅+⋅=⋅+⋅ &&&& . (20)

Entalpia agentului frigorific la ie#irea din ventilul de laminare se poatescrie:

⋅+=

kg

kJ r xhh v4'44 , (21)

de unde rezult coeficientul de debit, definit ca raportul debitelor ce parcurg celedou contururi:

11'41

14

'41

14'41

'41

41

1

2 <−⋅−=

−⋅−−=

−−==

hhr x

hhr xhh

hhhh

mm&

&µ . (22)

Considerând 410' hhq −= puterea frigorific specific a instala&iei

frigorifice f r separator de picturi, iar '41 hhr v −= , rezult:

11'

41

40

'41

41 <−=⋅−

==−−

= xr

r xr

r

q

hh

hh vv

v

µ . (23)

În aceste condi&ii, eficien&a frigorific a ciclului cu separator de picturi

este:

f ccc

v

c

vSP f l

q

l

q

l

r

l m

r m

P

Qεµµε ==⋅=⋅=

⋅⋅

== 00

1

20 '

&

&, (24)

unde: Q0 este puterea frigorific total, în kW; P – puterea total de compresie, în kW.




Se constat c prezen&a separatorului de picturi nu modific eficien&a

frigorific a ciclului frigorific, mrimile Q0 #i P fiind egale cu cele carecaracterizeaz ciclul frigorific f r separator de picturi.

• Schema %i ciclul real al instalaiei frigorifice cu compresie mecanic( de vapori. Schema #i ciclul instala&iilor frigorifice reale cu compresie mecanic devapori într-o singur treapt sunt prezentate în figura 9. Se observ c exist o seriede deosebiri fa& de ciclul instala&iei frigorifice teoretice.

Fig. 9. Schema (a) #i ciclurile reale ale instala&iei frigorifice teoretice cu compresie mecanic devapori în diagramele T-s (b) #i lg p-h (c):

K – compresor, C – condensator, SR – subr citor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.

Abateri ale procesului real fa& de cel teoretic sunt:- procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat

reversibil datorit frecrilor mecanice #i gazodinamice, precum #i caurmare a schimbului de cldur cu pere&ii; Valoarea lucrului mecanicde compresie se calculeaz cu rela&ia:

|l c |

q 0

K

C

V

VL

1

23

4

|q c |

3’

SR|q SR |

a

1

2

3

s 4 s 1 = s 2s

T c

T v

T

s

2’

Cr

3’

4

s 2

2 s

b

Cr

1

23 2 s

h 3 h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

2’

h 2

q c

l c

3’

4

q SR

h 3’ =h 4

l c,t

c




⋅

−

⋅⋅⋅

−⋅=

−

kg kJ

p pv p

k k l

k

k

v

cvv

i

c2

1

1011

1η

, (25)

unde: ηi este randamentul intern al compresorului; pv , pc – presiunea în vaporizator #i în condensator, în Pa;vv – volumul specific al vaporilor de agent frigorific la intrarea încompresor, în m3/kg;k – exponentul adiabatic al agentului frigorific.

- procesele de transfer de cldur între agentul frigorific #i mediul der cire (ap, aer) din condensator #i subr citor presupun existen&a unordiferen&e finite de temperatur , care imprim acestor procese uncaracter ireversibil;

- procesele de transfer de cldur între mediul r cit #i agentul frigorificdin vaporizator se desf #oar de asemenea la diferen&e finite detemperatur , fiind deci un proces ireversibil;

- circula&ia agentului frigorific prin instala&ie este înso&it de pierderi de presiune;

- echipamentele, conductele, #.a. prin care evolueaz fluidele de lucruschimb cldur cu mediul ambiant.

Totu#i, pentru simplificarea calculelor, #i în cazul ciclului frigorific real se&ine în general seama de o serie de ipoteze simplificatoare:

- procesul de comprimare 1-2 este adiabat ireversibil;

- procesul de evacuare a cldurii ctre mediul ambiant se compune dindesupraînclzirea izobar 2-2’ , condensarea izobar-izoterm 2’-3 #isubr cirea izobar 3-3’ ; temperatura de condensare T c este superioar temperaturii apei (aerului) de r cire la ie#irea din aparat cu diferen&a∆T c necesar efecturii transferului de cldur (fig. 10 – a, b);

- procesul de laminare 3’-4 este adiabat ireversibil (cu cre#tereaentropiei);

- procesul de vaporizare 4-1 este izobar-izoterm #i se desf #oar la otemperatur T v (T 0) inferioar temperaturii agentului purttor de frig laie#irea din aparat cu diferen&a ∆T v necesar desf #ur rii transferului decldur (fig. 10 – c);

- se neglijeaz supraînclzirea vaporilor în conducta care alimenteaz

compresorul.În aceste condi&ii se constat c:

[ ] K T T T T T T T T T SRccacv f v ∆−=∆+=∆−= '3"" ;; , (26)

unde: T” f este temperatura purttorului de frig la ie#irea din vaporizator, în K;T”a – temperatura agentului de r cire la ie#irea din condensator, în K;T 3’ – temperatura condensatului subr cit, în K;∆T v – diferen&a minim de temperatur din vaporizator, în K;∆T c – diferen&a minim de temperatur din condensator, în K;




Fig. 10. Diagramele T-S pentru condensator (a), subr citor (b) #i vaporizator (c).

Pentru determinarea mrimilor de stare în punctele caracteristice aleciclului, este necesar determinarea randamentului intern, adiabatic al comprimrii:

12

12,

hh

hh

l

l s

c

t c

i −−

==η , (27)

unde: l c,t este lucrul mecanic teoretic de compresie, în kJ/kg;l c – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;h2s – entalpia vaporilor la ie#irea din compresor în cazul procesului teoretic

(izentropic), în kJ/kg.Astfel, rezult entalpia real a vaporilor la ie#irea din compresor:

−+=+=+=

kg

kJ hhh

l hl hh

i

s

i

t c

cηη

121

,

112 . (28)

Pentru calcule aproximative se poate estima valoarea randamentului internal compresorului ca raport al temperaturilor absolute de vaporizare #i condensare[3]:

c

vi T

T ≅η . (29)

Eficien&a frigorific a ciclului real va fi:

t f i s

ic

r f hh

hh

hh

hh

l

q,

12

41

12

410, εηηε ⋅=

−−

⋅=−−

== , (30)

unde: ε f,t este eficien&a frigorific a ciclului teoretic.

T’ f

T =T 0

T 3’

Vaporizator

S v

T

T” f ∆T

c

T a2

T a1

T c

T 3’

Subr(citor

S SR

T

b

T’ a

T 2

T c T” a

Condensator

S c

T

∆T c

a

∆T a




Gradul de reversibilitate al ciclului real fa& de cel de referin& (Carnot)

este:

11

12

41, <⋅−−

⋅==C s

iC

r f r

hh

hh

εη

ε

ερ . (31)

4.2. Instalaiile frigorifice cu compresie în dou( trepte

Realizarea unor nivele de frig tot mai coborâte în vaporizatorul instala&ieifrigorifice cu compresie mecanic de vapori, în condi&iile în care temperatura decondensare r mâne constant, implic mrirea continu a raportului de compresie pc /pv. Aceast mrire are efecte negative asupra func&ionrii instala&iei, datorit

mic#or rii factorului de debit #i a randamentului indicat al compresorului #i mririiexcesive a temperaturii vaporilor la ie#irea din compresor, cea ce înr ut&e#tecondi&iile de ungere ale acestuia. Aceast temperatur nu trebuie s dep#easc valorile admisibile de circa 145 'C, corespunztoare temperaturii de cocsificare auleiurilor de ungere. Din aceste cauze, pentru rapoarte de compresie pc /pv > 8…9,este necesar s se utilizeze comprimarea în dou trepte, între care vaporii întretreptele de comprimare sunt r ci&i cu ap sau agent frigorific lichid.

Schemele instala&iilor frigorifice cu compresie în dou trepte sunt diverse,în func&ie în general de tipul agentului frigorific, temperatura agentului de r cire #iscopul urmrit.

În fig. 11 #i 12 sunt prezentate patru variante de realizare a ciclului

frigorific cu compresie mecanic de vapori în dou trepte.• Schema %i ciclul instalaiei frigorifice cu compresie în dou( trepte cuo laminare %i r(cire intermediar( parial( (incomplet() realizeaz între celedou trepte de compresie o r cire intermediar cu ap a vaporilor (fig. 11 - a).Aceast r cire este par &ial, vaporii r mânând supraînclzi&i. La aceast instala&iedebitul de vapori comprima&i este acela#i în ambele compresoare. Din punctul devedere al consumului de lucru mecanic #i al eficien&ei frigorifice al ciclului,valoarea optim a presiunii intermediare pi este [5]:

[ ] Pa p p p cvi ⋅= . (32)

Mrimile caracteristice ale ciclului sunt urmtoarele:

- puterea frigorific specific:

−=−=

kg

kJ hhhhq 51610 , (33)




Fig. 11. Schemele #i ciclul instala&iilor frigorifice cu compresie mecanic de vaporiîn dou trepte cu o laminare:

a – instala&ia cu r cire intermediar par &ial; b – instala&ia cu r cire intermediar complet; K1 –compresor de joas presiune; K2 – compresor de înalt presiune; C-SR – ansamblul condensator-

subr citor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator;BI – butelie de r cire intermediar .

Cr

1

23

h 5’ h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

4’

h 4

q c

5’

6

q SR

h 5 =h 6

l c,1

p i

l c,2

45 2’

VL

K2

C-SR

V 1

2

5

l c1

6

3

4

K1

l c2

q c +q SR

q 0

RI

a

VL2

q c +q SR

K2

C-SR

V 1

2

5

l c,1

6

3

4

K1

l c,2

q 0

BI

7

2m&

1m&

VL1

b

Cr

1

23

h 5’ h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

4’

h 4

q c

5’

7

q SR

h 5 =h 6 =h 7

l c,1

p i

l c,2

45 2’

1’

6




- lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II #i respectiv total:

( ) ( )

−+−=+=

−=−=

kg

kJ hhhhl l l

hhl hhl

cctr c

cc

3412212,

342121 ;;

, (34)

- sarcina termic specific la condensator-subr citor:

−=− kg

kJ hhq SRc 54 . (35)

Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treapt va fi:

( ) ( ) ( ) ( )

−−−=−−−−−=

=−=∆

kg

kJ hhhhhhhhhh

l l l tr ctr cc

324'234121'2

2,1,

, (36)

iar eficien&a frigorific a ciclului:

( ) ( )1'2

51

1,

01,

3412

51

2,

02, hh

hh

l

q

hhhh

hh

l

q

tr c

tr f

tr c

tr f −−

==>−+−

−== εε , (37)

unde: ε f,1tr este eficien&a ciclului frigorific într-o singur treapt ce ar func&ionaîntre acelea#i presiuni pv #i pc;ε f,1tr - eficien&a ciclului frigorific în dou trepte;l c,1tr – lucrul mecanic de compresie într-o singur treapt, în kJ/kg;l c,2tr – lucrul mecanic de compresie în dou trepte, în kJ/kg;

Se constat astfel o cre#tere în general cu circa 3…4% a eficien&eifrigorifice a instala&iei cu compresie mecanic de vapori în dou trepte, cu osingur laminare #i r cire intermediar par &ial, fa& de instala&ia frigorific într-osingur treapt ce ar func&iona între acelea#i presiuni extreme.

Avantajul schemei const în simplitate constructiv #i costul coborât alinstala&iei. Datorit temperaturii ridicate a vaporilor în compresorul de înalt presiune, utilizarea ei este îns limitat la instala&iile cu freoni, la care temperaturade vaporizare coboar sub –40 'C. La temperaturi mai coborâte se recurge la ciclulcu r cire intermediar complet.

• Schema %i ciclul instalaiei frigorifice cu compresie în dou( trepte cuo laminare %i r(cire intermediar( complet( realizeaz între cele dou trepte decompresie o r cire intermediar complet prin introducerea în schem a unei buteliide r cire intermediare BI #i a unui ventil de laminare auxiliar VL1 (fig. 11 - b). Deaceast dat, fa& de cazul schemei anterioare, se creeaz dou contururi parcurse




de debite de agent frigorific diferite. Pentru a stabili raportul celor dou debite se

apeleaz la bilan&ul termic pe butelia intermediar :

( ) [ ]

163

62

1

2

3261221

>−−

==⇒

⇒⋅=⋅−+⋅

hh

hh

m

m

kW hmhmmhm

&

&

&&&&

µ. (38)

Puterea total de compresie se determin prin însumarea puterilor decompresie ale celor dou compresoare::

( ) [ ]kW l l ml ml m P P P ccccccc 2,1,12,21,12,1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= µ&&& . (39)

Rezult astfel lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg deagent care circul prin treapta de joas presiune (I):

( )

−⋅+−=⋅+==

kg

kJ hhhhl l

m

P l cc

ctr c 34122,1,

12, µµ

& (40)

#i eficien&a frigorific a ciclului:

( )3412

0

2,1,

0

2,

002, hhhh

q

l l

q

l

q

P

Q

cctr cc

tr f −⋅+−=

⋅+===

µµε . (41)

R cirea complet determin o cre#tere a eficien&ei frigorifice cu 2…3%.Avantajul principal al schemei const în reducerea substan&ial a temperaturii derefulare din compresorul de înalt presiune K2, ceea ce permite evident reducereatemperaturii de vaporizare. Dezavantajul acestei instala&ii îl reprezint gradul marede vaporizare în ventilul principal de laminare VL2, la temperaturi de vaporizarecoborâte, ceea ce determin reducerea puterii frigorifice #i în consecin& a eficien&eiciclului. Pentru a elimina acest efect se recurge la instala&ia cu dou laminri sau lasubr cirea lichidului de înalt presiune în butelia intermediar .

• Schema %i ciclul instalaiei frigorifice cu compresie mecanic( devapori cu dou( trepte, cu dou( lamin(ri %i r(cire intermediar( complet( (fig.

12. – a). În acest caz, debitul 2m& comprimat în compresorul de înalt presiune K2,condensat #i subr cit este laminat în întregime în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pc la pi. În continuare, acest debit este introdus în butelia de r cireintermediar BI unde, prin vaporizare par &ial, determin r cirea intermediar complet (procesul 2-3) a debitului 1m& comprimat în compresorul de joas presiune K1. În timp ce vaporii usca&i cu starea 3 sunt aspira&i în compresorul K2,debitul 1m& extras pe la partea inferioar a buteliei intermediare (lichid saturat) estelaminat în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pi la pv. Urmeaz vaporizareaîn vaporizatorul V #i realizarea efectului frigorific q0, dup care ciclul se reia.




Fig. 12. Schemele #i ciclul instala&iilor frigorifice cu compresie mecanic de vapori în dou trepte:a – instala&ia cu dou laminri #i r cire intermediar complet; b – instala&ia cu subr cirea lichidului

de înalt presiune;K1 – compresor de joas presiune; K2 – compresor de înalt presiune; C-SR – ansamblul

condensator-subr citor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de r cire intermediar .

Cele dou contururi ale instala&iei sunt parcurse de debite diferite, legturadintre ele realizându-se prin ecua&ia de bilan& termic pe butelia intermediar :

VL2

q c +q SR

K2

C-SR

V 1

2

5

6

l c,1

3

4

K1

l c,2

q 0

BI

8

2m&

1m& VL1

7

Cr

1

23

h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

4’

h 4

q c

5’

8

q SR

h 7 =h 8

l c,1

p i

l c,2

45

2’

1’

76

a

Cr

1

23

h 5 =h 6 h 1

p c

p v

lg p

h

q 0

4’

h 4

q c

5

8

h 7 =h 8

l c,1

p i

l c,2

47 2’

1’

6

VL2

q c

K2

C

V 1

2

5

l c,1

6

3

4

K1

l c,2

q 0

BI

8

2m&

1m&

VL1

7

m

b




[ ] 163

72

1

232716221 >−

−==⇒⋅+⋅=⋅+⋅ hh

hh

m

mkW hmhmhmhm &

&

&&&& µ , (42)

Se constat astfel c în cazul instala&iei cu dou laminri coeficientul dedebit este mai mare ca în cazul instala&iei cu o singur laminare , .1.2 lamlami µµ > ,deoarece h7 < h6 .

Laminarea în dou trepte conduce la cre#terea puterii frigorifice specifice,fa& de cazul instala&iei cu o singur laminare:

( ) ( ) ( ) .1,086.1,0866181.2,0 lamlamlam qhhqhhhhhhq >−+=−+−=−= . (43)

Puterea total de compresie va fi în acest caz:( ) [ ]kW l l ml ml m P P P ccccccc 2,1,12,21,12,1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= µ&&& . (44)

Comparând cele dou cicluri frigorifice (cu o laminare #i cu dou) seconstat c, de#i coeficientul de debit µ cre#te, cre#terea puterii frigorifice specificeq0 la instala&ia cu dou laminri este predominant, ceea ce conduce în consecin& #i la cre#terea eficien&ei frigorifice a ciclului cu dou laminri:

( ) .1,3412

0

21

000.2, lam f

cccclam f hhhh

q

l l

q

l

q

P

Qε

µµε >

−⋅+−=

⋅+=== (45)

• Schema %i ciclul instalaiei frigorifice cu compresie mecanic( de

vapori cu dou( trepte, cu subr(cirea lichidului de înalt( presiune (fig. 12. – b)asigur r cirea intermediar a vaporilor între cele dou trepte de compresie în butelia de r cire intermediar BI, prin amestec cu agentul frigorific condensat,subr cit #i laminat. Pentru aceasta, vaporii comprima&i în compresorul de joas presiune K1, ptrund în butelia de r cire intermediar , unde se r cesc pân latemperatura de satura&ie, apoi împreun cu vaporii forma&i în butelie suplimentar,sunt aspira&i de compresorul de înalt presiune K2, comprima&i #i refula&i încondensatorul C. Dup condensare #i subr cire, lichidul se împarte în dou pr &i. O parte se injecteaz în butelia de r cire prin intermediul unui ventil de laminare,cealalt parte se subr ce#te în serpentina montat în butelia de r cire, apoi selamineaz #i este trimis în vaporizatorul V, unde vaporizeaz la joas temperatur ,absorbind o cantitate de cldur de la un agent intermediar. Aceast categorie deinstala&ii sunt întâlnite în practic #i sub denumirea de instala&ii frigorifice cuinjec ie par ial !, fa& de cele prezentate anterior care sunt cu injec ie total !.

Ca #i în cazurile anterioare, bilan&ul termic pe butelia intermediar ofer legtura dintre debitele ce parcurg cele dou circuite formate:

( ) [ ]

163

72

63

6572

1

2

71326125121

>−−

=−

−+−==⇒

⇒⋅+⋅=⋅−+⋅+⋅

hh

hh

hh

hhhh

m

m

kW hmhmhmmhmhm

&

&

&&&&&&

µ. (46)




Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circul

prin treapta de joas presiune (I) este:

( )

−⋅+−=⋅+==

kg

kJ hhhhl l

m

P l cc

ctr c 34122,1,

12, µµ

&. (47)

Eficien&a frigorific a ciclului se determin cu rela&ia:

( )3412

81

2,1,

0

2,

00

hhhh

hh

l l

q

l

q

P

Q

cctr cc f −⋅+−

−=

⋅+===

µµε . (48)

4.3. Instalaiile frigorifice cu compresie în trei trepte

La temperaturi de vaporizare, în general sub –60'C, instala&iile frigorificecu compresie în dou trepte devin neeconomice datorit rapoartelor mari decomprimare pe o treapt, lucru care determin coeficien&i de debit redu#i, decidimensiuni mari pentru compresoare.

Schema #i ciclul unei instala&ii frigorifice cu compresie mecanic de vaporiîn trei trepte este prezentat în figura 13.

Treptele 2 #i 3 se consider o singur treapt comun #i se determin astfel

cvi p p p ⋅=' #i apoi cii p p p ⋅= '" .

Particularitatea schemei const în prezen&a celor dou butelii intermediare.

Rapoartele debitelor de agent frigorific se determin din ecua&iile de bilan& termicale celor dou butelii intermediare:- bilan&ul termic al BI1:

[ ] 1103

112

1

22,13211110221 >

−−

==⇒⋅+⋅=⋅+⋅hh

hh

m

mkW hmhmhmhm

&

&&&&& µ ; (49)

- bilan&ul termic al BI2:

[ ] 185

94

2

33,253928342 >

−−

==⇒⋅+⋅=⋅+⋅hh

hh

m

mkW hmhmhmhm

&

&&&&& µ . (50)

Puterea frigorific specific este:

[ ]kg kJ hhq 1210 −= , (51)

iar sarcina termic specific la condensator-subr citor:

[ ]kg kJ hhq SRc 76 −=− . (52)




Fig. 13. Schema (a) #i ciclul (b) instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de vapori în trei trepte:K1 – compresor de joas presiune; K2 – compresorul de medie presiune;

K3 – compresor de înalt presiune; C-SR – ansamblul condensator – subr citor; VL – ventil delaminare; V – vaporizator; BI – butelie de r cire intermediar .

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circul prin treapta de joas presiune (I) se determin cu rela&ia:

( ) ( ) ( ) [ ]kg kJ hhhhhh

l l l

m

l ml ml m

m

P l

ccc

ccccc

563,22,1342,112

3,3,22,12,2,11,

1

3,32,21,1

1

−⋅⋅+−⋅+−=

=⋅⋅+⋅+=

=⋅+⋅+⋅

==

µµµ

µµµ

&

&&&

&

. (53)

Eficien&a frigorific a ciclului va fi în aceste condi&ii:

( ) ( ) ( )563,22,1342,112

12100

hhhhhh

hh

l

q

P

Q

cc f −⋅⋅+−⋅+−

−===

µµµε . (54)

Instala&iile frigorifice cu compresie mecanic de vapori în trei trepte pot fi#i ele realizate în mai multe variante (scheme), ca cele de la compresia în dou trepte, calculul lor fiind similar.

q c +q SR

V1

2

5

l c,1

6

3

4l c,2

BI1

8 3m&

1m& VL1

2m&

C-SR7

q 0

l c,3

VL2

VL3

BI29

10

11

12

K1

K2

K3

a

1'12

3

1

10p’ i

p c

p” i

lg p

h

q 0

p v

11

8

9

7'7 6'

54

l c,1

q c +q SR

l c,2

l c,3

Cr

b




4.4. Instalaia frigorific( în cascad(

Instala&ia frigorific în cascad se utilizeaz pentru realizarea unortemperaturi foarte coborâte, caz în care, datorit coeficien&ilor mari de compresienecesari, instala&iile cu compresie în mai multe trepte devin imposibil de realizateconomic. Ea const în cuplarea mai multor instala ii care func ioneaz! cu agen i frigorifici diferi i.

În fig. 14 este prezentat schema #i ciclul unei instala&ii frigorifice încascad în dou trepte. Se observ c vaporizatorul treptei superioare este, înacela#i timp, condensatorul treptei inferioare (schimbtorul de cldur Vs-Ci).

Fig. 14. Schema (a) #i ciclul (b) instala&iei frigorifice în cascad cu dou trepte:K i – compresorul din treapta inferioar ; K s – compresorul din treapta superioar ;

C – condensator; VLs – ventilul de laminare din treapta superioar ;VLi – ventilul de laminare din treapta inferioar ; V – vaporizator;

Vs-Ci – vaporizator-condensator.

Pentru reducerea dimensiunilor compresorului de joas presiune serecurge la utilizarea unor agen&i frigorifici cu presiuni la satura&ie mai ridicate la

temperaturi de vaporizare joase, cum ar fi: R 13, R 14, R 23, R 503, etanul (C 2H6),etilena (C2H4), difloretilena (C2H2F2) #i al&ii. În aceast situa&ie presiunea decondensare, la temperatura apei de r cire, sunt foarte ridicate #i, pe de alt parte,condensarea devine imposibil de realizat datorit temperaturilor critice coborâte aleacestor fluide. Treapta superioar lucreaz cu agen&i frigorifici obi#nui&i: amoniac(NH3), R 12, R 22, R 141 #i al&ii.

Sarcina termic a schimbtorului vaporizator-condensator este:

[ ]kW qmqmQ s siciC V i s ,0, ⋅=⋅=− && , (55)

C q c

V

l c,i

l c,s

im&

VLi

sm&

Vs-Ci

q 0

VLs

1 i

2 i 3 i

4 i

4 s

3 s

1 s

2 s

K i

K s

a

1 s

2 s

3 s T c

T v

T

s

2’ s

Cr

4 s 1 i

2 i

2’ i 3 i

4 i

q 0

b




sau, sub forma sarcinilor termice specifice, corespunztoare celor dou procese decondensare #i respectiv vaporizare:

−=−=

kg

kJ hhqhhq s s siiic 41,032, ; , (56)

unde: qc,i este sarcina termic specific la condensare în cascada inferioar , înkJ/kg;q0,s – produc&ia frigorific specific în cascada superioar , în kJ/kg.

Din ecua&ia de bilan& termic pe schimbtorul de cldur vaporizator-condensator (55) rezult raportul debitelor ce parcurg cele dou cascade:

s s

ii

s

ic

i

s

hh

hh

q

q

m

m

41

32

,0

,

−−

===&

&µ . (57)

Pentru efectuarea transferului de cldur în schimbtorul vaporizator-condensator este necesar o diferen& de temperatur între cei doi agen&i de5…10'C. Aceast diferen& imprim procesului de transfer de cldur un caracterireversibil, ceea ce face ca instala&ia frigorific în cascad sa aib o pierderesuplimentar de exergie.

Puterea frigorific specific (în cascada inferioar ) #i sarcina termic specific la condensare (în cascada superioar ) se determin cu rela&iile:

−=

kg

kJ hhq ii 410 , (58)

−=

kg

kJ hhq s sc 32 . (59)

Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agentfrigorific din cascada inferioar ) este:

( ) s sii

scici

sc sici

i

cc

hhhh

l l m

l ml m

m

P l

1212

,,

,,

−⋅+−=

=⋅+=⋅+⋅

==

µ

µ&

&&

& , (60)

unde: P c este puterea total de compresie, în kW;

im& – debitul masic de agent frigorific din cascada inferioar , în kg/s;

sm& – debitul masic de agent frigorific din cascada superioar , în kg/s;l c,i – lucrul mecanic de compresie din cascada inferioar , în kJ/kg;l c,s – lucrul mecanic de compresie din cascada superioar , în kJ/kg;




Eficien&a frigorific a instala&iei va fi:

( ) s sii

ii

c f hhhh

hh

l

q

1212

410

−⋅+−−

==µ

ε . (61)

4.5. Calculul termic al instalaiilor frigorifice cu compresie mecanic( de vapori

Calculul termic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de vaporiîntr-o singur treapt presupune determinarea urmtoarelor mrimi [3]:

- debitul volumetric de vapori V &, în m3/s #i cilindreea C , în cm3,necesare pentru alegerea compresorului;

- puterea termic a condensatorului Qc, în kW, necesar pentrudimensionarea acestuia;

- puterea efectiv P e, consumat de compresor, în kW;- debitul apei de r cire am& ,în kg/s.

Datele necesare pentru efectuarea calcului termic sunt:- puterea frigorific Q0, în kW;- temperatura purttorului de frig la ie#irea din vaporizator T f ”, în 'C;- temperatura agentului de r cire la intrarea în condensator T a’ , în 'C;- gradul de subr cire, ∆ΤSR sau temperatur de subr cire T SR, în 'C

( SRcSR T T T ∆−= );

- gradul de supraînclzire, ∆T SI , sau temperatura de aspira&ie încompresor (de supraînclzire) T SI , în 'C ( SI vSI T T T ∆+= , dac învaporizator sunt aspira&i vapori supraînclzi&i);

Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor #i tabelelor de vapori, sestabilesc parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice aleciclului frigorific. În fig. 15, este prezentat diagrama lg p – h pentru freon 22,necesar calculului instala&iilor care utilizeaz acest agent frigorific.

Determinarea temperaturilor de vaporizare T v #i respectiv condensare T c seface în func&ie de diferen&ele minime de temperatur din vaporizator ∆Τv,condensator ∆Τc #i respectiv de varia&ia temperaturii agentului de r cire încondensator ∆Τa (fig. 10). Alegerea diferen&elor minime de temperatur din

vaporizator #i condensator se face pe baza unor calcule de optimizare. Astfel, dac consider m de exemplu variabil diferen&a minim de temperatur din vaporizator#i presiunea de condensare constant, prin cre#terea acesteia se reduce suprafa&a deschimb de cldur a vaporizatorului, deci investi&ia în aparat scade. În schimb,cre#te puterea de pompare #i raportul de compresie. Cre#terea raportului decompresie conduce la cre#terea puterii consumate de compresor #i aceasta, corelat cu cre#terea puterii de pompare conduce la cre#terea cheltuielilor anuale deexploatare. În consecin& se ob&ine o reducere a investi&iei #i o cre#tere acheltuielilor anuale de exploatare, ceea ce impune un calcul de optimizare pentrustabilirea diferen&ei optime minime de temperatur din aparat.




Varia&ia temperaturii agentului de r cire în condensator ∆Τa se poate stabilitot în baza unui calcul de optimizare. Astfel, o valoare mai mare a acestei diferen&ede temperatur conduce la mic#orarea debitului de agent de r cire, în condi&iilemen&inerii constante a sarcinii termice. Reducerea debitului de agent de r cireimplic reducerea puterii de pompare, deci scad cheltuielile anuale de exploatare.Pe de alt parte, reducerea debitului conduce la mic#orarea coeficien&ilor detransfer de cldur , ceea ce conduce la cre#terea suprafe&ei de schimb de cldur #ia investi&iei în aparat.

Exist #i aplica&ii în care agentul de r cire este apa provenit de la un turnde r cire, caz în care varia&ia temperaturii este impus de aceast instala&ie.

Debitul masic de agent frigorific se calculeaz cu rela&ia:

=

s

kg

q

Qm

0

0& . (62)

Debitul volumetric de agent frigorific în aspira&ia compresorului sedetermin cu formula:

⋅=

s

mvmV aa

3

&& , (63)

unde: va este volumul specific al vaporilor aspira&i în compresor, în m3/kg.

Fig. 15. Diagrama lg p – i pentru freon 22.

Datorit existen&ei unor factori func&ionali (existen&a spa&iului mort sauvtmtor, a pierderilor de presiune a vaporilor la trecerea prin supapele de




aspira&ie #i refulare ale compresorului, a ireversibilit&ii procesului de comprimare,

a pierderilor de cldur în mediul ambiant #i a neetan#eit&ilor), se define#tefactorul (coeficientul) de debit al compresorului λ (sau randamentul volumetricglobal vη ) ca raportul dintre debitul volumetric în aspira&ia compresorului aV & #i

debitul volumetric transvazat (baleiat) de compresor V &[14]:

V

V av &

&==ηλ . (64)

Debitul baleiat #i cilindreea se pot calcula cu rela&iile:

⋅⋅= −

smnC V

3310

60& (65)

#i

[ ]332

104

cm N sd

C −⋅⋅⋅⋅

= π

, (66)

unde: C este cilindreea compresorului cu piston (volumul descris în unitatea detimp de piston la cursa de aspira&ie), în cm3;n – viteza de rota&ie a compresorului, în rot/min;d – diametrul cilindrului compresorului, în mm;

s – cursa pistonului, în mm; N – numrul de cilindri ai compresorului.

În figura fig. 16 este reprezentat schema de principiu a unui cilindrucompresor #i a diagramei p-v de func&ionare a acestuia, cu precizarea diferi&ilor parametri ce intervin în modelarea procesului func&ional de la nivelulcompresorului frigorific cu piston. Parametrii geometrici sunt reprezenta&iconsiderând volumul geometric al unui cilindru egal cu o unitate (V s = 1):

[ ]332

104

cm sd

N

C V s

−⋅⋅⋅

== π

. (67)




Fig. 16. Schema de principiu a unui cilindru compresor #i a diagramei func&ionale p-V : ∆ pv – pierderea de presiune la trecerea prin supapa de aspira &ie; ∆ pc – pierderea de presiune la

trecerea prin supapa de refulare; V 0 – volumul spa&iului mort; V d – volumul în procesul de destindere;V s – volumul cursei pistonului; l 0 - lungimea spa&iului mort; l d – cursa în procesul de destindere; s –

cursa pistonului; d – diametrul cilindrului; A – sec&iunea cilindrului compresor; λ - factorul de debit

al compresorului; iλ - factorul de debit indicat al compresorului.

Factorul de debit al compresorului λ se poate exprima #i ca produs alcoeficien&ilor par &iali de debit [13]:

eT ieT l λλλλλλλλ ⋅⋅=⋅⋅⋅= 0 , (68)

unde: 0λ este coeficientul par &ial de debit care &ine seama de existen&a spa&iului

mort (vtmtor);

l λ - coeficientul par &ial de debit care &ine seama de laminarea vaporilor latrecerea prin supapa de aspira&ie;

iλ - coeficientul indicat, l i λλλ ⋅= 0 ;

T λ - coeficientul par &ial de debit care ia în considerare preînclzireavaporilor în procesul de aspira&ie; acest coeficient poate fi determinatorientativ cu rela&ia empiric [13]:




c

vT

T T =λ . (69)

eλ - coeficientul par &ial de debit care caracterizeaz etan#eitatea

cilindrului. Coeficientul de etan#are eλ are în general valori de

0,95…0,98.

În figura 17 se prezint o diagram de varia&ie a coeficientului de înclzireîn func&ie de raportul de compresie pc /pv pentru compresoarele cu amoniac [3].

Fig. 17. Varia&ia coeficientului de înclzire T λ în func&ie de raportul de compresie.

Coeficientul indicat, denumit #i randamentul volumetric indicat alcompresorului, se poate determina cu rela&ia [3]:

−

⋅−=

= 11

1

m

v

c

v

ci p

pc

p

p f λ , (70)

unde: c este coeficientul spa&iului mort:

C

V c 0= ; (71)

m – exponentul politropic (m = 0,9…1,1);V 0 – volumul spa&iului mort, în cm3.

Valorile coeficientului spa&iului mort c pot fi considerate aproximativ,dup cum urmeaz [12]:

- pentru compresoare orizontale mari: c = 0,015…0,025;- pentru compresoare orizontale mici: c = 0,005…0,08;- pentru compresoare verticale mari: c = 0,01…0,02;- pentru compresoare verticale mici: c = 0,03…0,05.

pc /pv 10 20 30 40 50

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

λT




În general, se recomand ca factorul de debit λ s nu scad sub 0,6.În func&ie de cilindreea calculat, se poate alege compresorul necesar

instala&iei frigorifice din gama oferit de firmele constructoare.Sarcina (puterea) termic a condensatorului instala&iei frigorifice cu

compresie se determin cu rela&ia:

[ ]kW qmQ cc ⋅= & . (72)

Analog, sarcina termic a subr citorului este:

[ ]kW qmQ SRSR ⋅= & . (73)

Puterea efectiv a compresorului, necesar pentru alegerea motoruluielectric de antrenare, se calculeaz cu formula:

[ ]kW l ml m

P m

c

mi

sce

ηηη

⋅=

⋅

⋅=

&& , , (74)

unde: l c,s este lucrul mecanic teoretic (izentropic) de compresie, în kJ/kg;l c – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;ηi – randamentul indicat al compresorului;ηm – randamentul mecanic al compresorului.

Debitul apei de r cire la condensator #i subr citor se determin cu rela&iile:

∆⋅=

s

kg

T c

Qm

ca pa

cca

,,& , (75)

∆⋅=

s

kg

T c

Qm

SRa pa

SRSRa

,,& , (76)

unde: c pa este cldura specific a apei la temperatura medie, în kJ/(kg.K);∆T a,c, ∆T a,SR – varia&ia temperaturii apei de r cire în condensator, respectiv

subr citor, în K.

Pentru determinarea factorului de debit #i a randamentului indicat alcompresorului se poate utiliza #i o nomogram de tipul celei prezentate în figura18.




Fig. 18. Nomograma lui Linge ce permite determinarea factorului de debit λ #i a randamentului

indicat iη al unui compresor [8]:

f – factor de corec&ie ce se aplic atunci când temperatura de vaporizare este mai mic ca –25'C;

( )[ ] f T i

⋅−−= λλλ 1 .

De asemenea, în figura 19 se prezint varia&ia factorului de debit #i arandamentului indicat pentru compresoare cu freon 22, în func&ie de raportul decomprimare #i varia&ia randamentului mecanic al compresorului în func&ie dedebitul volumetric orar de vapori [3].




a bFig. 19. Varia&ia factorului de debit #i a randamentului indicat (a), în func&ie de raportul de compresie

la compresoarele pentru freon 22 #i a randamentului mecanic a compresoarelor cu piston (b), înfunc&ie de debitul volumetric orar de vapori.

4.6. Calculul exergetic al instalaiilor frigorifice cu compresiemecanic( de vapori

Utilizarea eficien&ei frigorifice în determinarea gradului de perfec&iunetermodinamic a ciclului nu este posibil pentru c, prin defini&ie, ea raporteaz clduri cu poten&iale diferite. Pentru evitarea acestui neajuns, este necesar , pentrucalcule mai exacte, analiza exergetic a ciclului instala&iei frigorifice, prin definireaunui randament exergetic al instala iei exη :

c

qex l

e0=η , (77)

unde: eq0 este exergia fluxului termic absorbit de la mediul r cit, care mai poart denumirea #i de produc ia frigorific! specific! redus! [2, 9].

Exergia fluxului termic absorbit de la mediul r cit se poate calcula curela&ia:

⋅=

kg

kJ qe emq

000θ , (78)

unde: 0emθ este factorul exergetic mediu de temperatur al procesului de

vaporizare:

vem

T

T 00 1−=θ , (79)

unde: T 0 este temperatura absolut a mediului ambiant, în K.

Rezult c eficien&a frigorific a instala&iei este o func&ie de dou variabileindependente, una caracterizând perfec&iunea termodinamic a instala&iei, iar




cealalt depinzând numai de condi&iile de temperatur . Deoarece 1<ex

η , iar 0

emθ

variaz între 0 #i -+, eficien&a frigorific poate fi mai mare sau mai mic decâtunitatea #i nu poate caracteriza perfec&iunea termodinamic a instala&iei. Aceasta se poate face numai prin intermediul randamentului exergetic.

Bilan&ul exergetic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de vaporiîntr-o singur treapt (fig. 9) poate fi scris sub forma [11]:

vVLSRcck emin ee πππππππ +++++++= "'0 , (80)

unde: ein este exergia specific introdus în instala&ie sub form de energieelectric primit de la electromotorul compresorului:

=kg

kJ

m

P e me

in&

, , (81)

unde: P e,m este puterea electric a motorului de antrenare acompresorului, în kW;m& – debitul masic de agent drigorific, în kg/s;

e0 – exergia transmis de 1 kg de agent frigorific agentului purttor de frig(intermediar), în kJ/kg:

−⋅=⋅=−= kg kJ T T qqee

f

f emvq 0000 10 θπ , (82)

unde: vπ sunt pierderile de exergie datorate transferului de cldur la

diferen& finit de temperatur ∆T v în vaporizatorul instala&iei; f emθ – factorul exergetic mediu de temperatur al agentului

purttor de frig;T f – temperatura medie a purttorului de frig în vaporizator, în K;

emπ – pierderile de exergie de natur electromecanic în grupul compresor – electromotor:

( )

⋅⋅−=

kg

kJ einmeem ηηπ 1 , (83)

unde: ηe este randamentul electric al motorului de antrenare;ηm – randamentul mecanic al compresorului;

k π – pierderile interne de exergie în compresor:




−+⋅⋅= kg kJ eee meink 21ηηπ , (84)

'cπ – pierderile de exergie cu agentul de r cire al condensatorului:

−⋅=⋅=

kg

kJ

T

T qq

ac

aemcc

0' 1θπ , (85)

unde: aemθ – factorul exergetic mediu de temperatur al agentului de

r cire al condensatorului;

T a – temperatura medie a agentului de r cire din condensator, în K;

"cπ – pierderile de exergie datorit transferului de cldur la diferen& finit

de temperatur ∆T c în condensator:

−−=

kg

kJ ee cc

'32

" ππ ; (86)

SRπ – pierderea de exergie în subr citor:

−=kg kJ eeSR '33π ; (87)

VLπ – pierderea de exergie în ventilul de laminare:

−=

kg

kJ eeVL 4'3π . (88)

Într-un proces elementar varia&ia exergiei este dat de rela&ia:

dsT dhde ⋅−= 0 , (89)

în care dh #i d s sunt varia&iile de entalpie, respectiv de entropie în procesulconsiderat.

Cele mai importante pierderi de exergie au loc în condensator, în specialdatorit schimbului de cldur la diferin& finit de temperatur . Pierderile încompresor ocup locul al doilea ca mrime, urmând pierderile în vaporizator,datorate diferen&ei de temperatur între agentul frigorific #i agentul intermediar.Pierderile exergetice în ventilul de laminare sunt reduse, ele influen&ând în mic msur economicitatea instala&iei, iar cele în subr citor au o valoare atât de mic încât pot fi neglijate [3].




4.7. Modelarea instalaiilor frigorifice cu compresie mecanic( devapori

Exist numeroase modele de calcul a instala&iilor frigorifice în literatura despecialitate, modelele de calcul care pot fi grupate în dou mari categorii func&ie de prezen&a sau absen&a buteliei de lichid în circuitul frigorific [10]. În ambele cazurise pot distinge modele relativ simple, care nu &in cont de bilan&ul masic din sistem#i modele complexe ce &in cont de bilan&ul masic.

Modelarea (simularea func&ionrii) instala&iilor frigorifice este adesearealizat pe baza a dou ecua&ii de bilan&: bilan&ul entalpiilor #i bilan&ul presiunilor[10]. Aceste bilan&uri impun ca suma entalpiilor schimbate de fiecare component alsistemului s fie egal cu zero #i cre#terea de presiune în timpul procesului de

compresie s fie egal cu suma pierderilor de presiune pentru celelalte componenteale instala&iei frigorifice (vaporizator, condensator, ventil laminare, etc.). Aceste bilan&uri sunt strict legate de un al treilea : bilan&ul masic al agentului frigorific.

Utilizarea unor amestecurilor zeotrope (binare sau ternare) în instala&iilefrigorifice pune probleme specifice. Pentru ma#inile ce func&ioneaz cu amestecurizeotrope, modelarea lor necesit în plus un bilan& masic pentru fiecare componental amestecului, ceea ce implic cunoa#terea compozi&iei amestecului ce tranziteaz instala&ia, care poate diferi sensibil de valoarea nominal din diferite motive [10] :

• o procedur inadecvat de umplere a ma#inii frigorifice cu fluid, undefect de etan#eitate a ma#inii poate conduce la scurgeri ale amesteculuiîn faza de vapori;

• o solubilitate diferit cu uleiul fa& de diferitele componente ale

amestecului;• un efect de separare ale componentelor amestecului între etajele de

joas #i înalt presiune;• o acumulare de fluid în circuitul frigorific.Utilizarea amestecurilor zeotrope impune realizarea unui al patrulea

bilan&, bilan&ul masic pe fiecare component al amestecului pentrudeterminarea compozi&iei reale ce tranziteaz circuitul frigorific [10]. Pentruanaliza acestui bilan& trebuie introduse sau determinate diferite compozi&iimasice ale amestecului: compozi&ia ini&ial, compozi&ia tranzitat (încircula&ie) #i compozi&ia existent local.

Într-o instala&ie frigorific cu compresie #i amestecuri zeotrope, compozi&ia

tranzitat (în circula&ie) nu este identic cu compozi&ia ini&ial, introdus îninstala&ie, datorit distribu&iei compozi&iei în zonele bifazice #i aceast diferen& devine important dac exist acumulri de fluid în cadrul sistemului.

O instala&ie frigorific cu compresie se compune în general din patruelemente principale: vaporizator, condensator, compresor #i ventil de laminare.Func&ionarea fiecrui element poate fi simulat prin corela&ii matematice.Ansamblul acestor corela&ii constituie modelul matematic al instala&iei. În general,se renun& la modelarea ventilului de laminare, pentru regimurile sta&ionaresupraînclzirea fiind o valoare impus.

Fiecare element ce constituie instala&ia trebuie studiat separat înainte de arealiza modelul global al instala&iei frigorifice. Programul de ansamblu care




reune#te modelele elementare nu comport decât un numr relativ redus de

variabile de intrare (temperaturile #i debitele apei de r cire #i ale purttorului defrig la intrarea în schimbtoarele de cldur , viteza de rota&ie a compresorului #igeometria sistemului). Cantitatea (masa) de agent frigorific introdus în circuit esteconsiderat în model prin intermediul bilan&ului masic. Aceasta se poate stabili pentru o instala&iei frigorific existent prin cântrire (cu o balan&a electronic) amasei de agent frigorific introduse în instala&ie din butelie. Pentru modelesimplificate, se poate renun&a la bilan&ul masic pe agentul frigorific, în acest caz,gradul de subr cire constituind o data de intrare pentru modelul de calcul. Carezultate ale modelului de calcul avem temperaturile de condensare #i vaporizare, puterile termice puse în joc, puterea electric la compresor ca #i eficien&afrigorific.

Rolul modelului compresorului este de a calcula parametrii #i debitulagentului frigorific la ie#irea din compresor. Datorit numrului redus decaracteristici oferite în general de fabrican&i se aleg în general modele de calculrelativ simple, cum ar fi cel propus de P. Haberschill, S. Borg, M. Mondot #i M.Lallemand [10].

Astfel pentru un compresor cu piston, modelul ales ar r spundeurmtoarelor ipoteze de calcul :

• compresia #i detenta spa&iului volumului mort se realizeaz politropic cu

acela#i coeficient politropic kp : kpref c

kpaspv v pv p ⋅=⋅

• agentul frigorific sufer o detent izentalpic la trecerea prin clapetele de

aspira&ie #i refulare, pierderile de presiune fiind neglijabile ;• compresorul are schimb de cldur cu mediul ambiant.

În figura 20 se prezint modulul de calcul al compresorului cu parametriisi caracteristici la intrare #i ie#ire.

Fig. 20. Modulul de calcul al compresorului.

Mrimile la ie#irea modelului de calcul al compresorului (temperatura derefulare a agentului frigorific T ref , debitul masic de agent frigorific m&, putereaelectric de compresie P e) sunt determinate cu ajutorul urmtoarelor rela&iilor dintabelul 7.

COMPRESOR

N, n, d, s

T asp

T ref

P e

m&

mcp

pv

pc




Tabelul 7. Relaii de calcul pentru parametrii de ie%ire ai modelului compresorului cu piston

M(rimea Relaia de calcul ExplicaiiTemperaturade refulare aagentului frigorific

cref ref pv f T ,= Ecua&ia de stare a fluidului

Debitulmasic deagent frigorific

vol asp sd

n N m ηρπ

⋅⋅⋅⋅

⋅⋅=4

2

& Randamentul volumetric:

−⋅+=

kp

v

cvol

p

pc

1

11η

Coeficientul politropic:

( )k n

v

ck ref k

p

pbT akp

⋅+⋅=

Coeficientul spa iului volumuluimort efectiv:

t b

v

ct p

pac

⋅=

unde: N este numrul de cilindri,n - viteza de rota&ie,

s - cursa pistonului,d - diametrul cilindrului pistonuluiρasp - densitatea agentuluifrigorific în aspira&iacompresorului,T ref - temperatura agentuluifrigorific la ie#irea dincompresor;Coeficien&ii ak , bk , nk , at , $i bt vorfi identifica&i pe baza rezultatelorexperimentale

Putereaelectric! necesar ! compresiei

Qhhm P aspref Re −−⋅= & Puterea termic relativ pierdut în mediul ambiant:

qb

v

cq

e p

pa

P

Qq

⋅==*

Coeficien&ii aq #i bq vor fiidentifica&i pe baza rezultatelorexperimentale




Ecua&iile prezentate în tabelul 7 introduc trei parametri: coeficientul

politropic kp, coeficientul spa&iului volumului mort efectiv c #i puterea termic pierdut în mediul ambiant Q (sau puterea termic relativ pierdut în mediulambiant q*). Ace#ti trei parametri vor fi identifica&i experimental.

Cunoscând geomtria intern a compresorului, putem calcula #i masa deagent frigorific (mcp) con&inut la nivelul acestui aparat al instala&iei frigorifice.

Modelu l de calcul al condensatoru lu i permite evaluarea performan&eloracestuia plecând de la cunoa#terea condi&iilor de intrare #i a geometriei aparatului.Acesta poate fi un model global sau local, func&ie de modelul ales pentrudeterminarea coeficien&ilor de transfer de cldur , pentru cele dou fluide agentulfrigorific #i agentul de r cire. În figura 21 este prezentat modulul de calcul al

condensatorului cu parametrii si caracteristici la intrare #i ie#ire.

Fig. 21. Modulul de calcul al condensatorului.

Calculul condensatorului frigorific este unul iterativ #i demareaz prinalegerea unei valori ini&iale pentru presiunea de condensare ( pc). Valoarea graduluide subr cire (∆T SR) fie este impus, în cazul modelelor f r bilan& masic, fie rezult din bilan&ul masic al instala&iei frigorifice. Se poate astfel calcula temperatura (T SR)#i entalpia (hSR) agentului frigorific la ie#irea din aparat. Entalpia agentuluifrigorific la ie#irea din condensator este egal cu entalpia agentului frigorific laintrarea în vaporizator (procesul de laminare este izentalpic). Dispunând în datelede intrare în model #i de entalpia sau temperatura vaporilor supraînclzi&i la ie#ireadin compresor (T ref ), din ecua&ia de bilan& termic, pe partea agentului frigorific, sedetermin sarcina termic a condensatorului (Qc) #i temperatura agentului de r cirela ie#irea din aparat (T”a), debitul ( am& ) #i temperatura agentului de r cire la intrare

(T’ a) fiind de asemenea, date de intrare în modelul condensatorului. Calculcondensatorului se poate realiza pe cele trei zone caracteristice acestuia(desupraînclzire, condensare #i subr cire) sau poate fi unul simplificat, careconsider preponderent, din punct de vedere termic doar zona propriu-zis decondensare. Tot ca parametrii de intrare în modelul condensatorului avem suprafa&ade schimb de cldur (S c) #i geometria intern a acestuia, precum #i debitul deagent frigorific ( m&). În continuare urmeaz calculul termic al condensatorului, #i prin utilizarea metodei ∆t med (diferen&a medie logaritmic de temperatur ) sauε-NTC (eficien& – Numr de unit&i de Transfer de Cldur ) pentru schimbtoarelede cldur [3], se determin o nou valoare pentru sarcina termic a aparatului.

CONDENSATOR

S c

am& m& T’ a T ref ∆T SR

T”a

pc

Qc

mc




Dac aceast nou valoare se încadreaz într-o limit de eroare acceptabil (în

general 1%) fa& de sarcina termic rezultat din bilan&ul termic, înseamn c presiunea de condensare a fost aleas corect, în caz contrar algoritmul de calcul sereia cu o nou valoare pentru presiunea de condensare. În final, cunoscândgeometria intern a condensatorului #i propriet&ile agentului frigorific, putemdetermina masa de agent frigorific con&inut (acumulat) în condensator (mc).

Modelu l vaporizatorul ui se realizeaz &inând cont de asemenea, de tipulconstructiv al acestuia. Modelul de calcul poate fi de asemenea, un model globalsau local, func&ie de modelul ales pentru determinarea coeficien&ilor de transfer decldur , pentru cele dou fluide agentul frigorific #i purttorul de frig. În figura 22este prezentat modulul de calcul al vaporizatorului cu parametrii de intrare #i ie#ire

caracteristici.

Fig. 22. Modulul de calcul al vaporizatorului.

Ca #i în cazul condensatorului, calculul este unul iterativ #i demareaz prinalegerea unei valori ini&iale pentru presiunea de vaporizare ( pv). Valoarea graduluide supraînclzire (∆T SI ) fiind impus se poate calcula temperatura #i entalpiaagentului frigorific la ie#irea din aparat. Din ecua&ia de bilan& termic, pe parteaagentului frigorific, se determin sarcina termic a vaporizatorului (Qv) #itemperatura purttorului de frig la ie#irea din aparat (T” f ), debitul ( f m& ) #i

temperatura purttorului de frig la intrare (T’ fi) fiind date de intrare în modelulvaporizatorului. Tot ca parametrii de intrare în modelul vaporizatorului avemsuprafa&a de schimb de cldur (S v) #i geometria intern a acestuia, debitul de agentfrigorific( m&), entalpia (hSR) #i temperatura agentului frigorific la intrare. În

continuare, urmeaz calculul termic al vaporizatorului, determinându-se printr-unadin metodele de calcul ale schimbtoarelor de cldur , o nou valoare pentrusarcina termic a aparatului. Aceast nou valoare se compar cu sarcina termic rezultat din bilan&ul termic, modificându-se presiunea de vaporizare pân laconvergen&a celor dou valori. În final, cunoscând geometria intern avaporizatorului #i propriet&ile agentului frigorific, putem determina #i masa deagent frigorific con&inut (acumulat) în vaporizator (mv).

VAPORIZATOR

S v

f m& m&

hSR T’ f ∆T SI

T” f

P v

Qv

mv




Algoritmul de calcul al modelu lu i de ansamblu al instala iei fr igori fice

este prezentat în figura 23.

Fig. 23. Algoritmul de calcul al modelului instala&iei frigorifice

COMPRESOR

CONDENSATOR

VAPORIZATOR

FINAL

p c p v ∆ T SI

p v T ref m cp P e

m SR sau T SR

T’ a T” a

Q c

m c T SR (h SR )

∆ T SI

p v

T’ f

Q v

T” f

p c= p* c NU

DA

m v

NU

NU

DA

m SR sau ∆ T SR DA

a m &

f m &

BILAN!UL MASIC

Test deconvergen(

Test deconvergen( p v= p* v

m &

m &




Plecând de la valori ini&iale la intrarea compresorului ( presiunile de

condensare $i vaporizare, gradul de subr !cire, gradul de supraînclzire, masatotal de agent frigorific introdus în instala&ie #i caracteristicile geometrice),apelarea succesiv a modelelor de calcul ale compresorului, condensatorului #ivaporizatorului conduce la noi valori pentru presiunile de condensare #i vaporizare.Calculele se repet pân ce dou valori succesive sunt diferen&iate de un ecartimpus de algoritm. Pe schema de calcul precedent se suprapune o a treia itera&ieasupra gradului de subr cire ∆T SR (sau masa de agent frigorific din zona desubr cire a condensatorului, mSR). Convergen&a se ob&ine prin substitu&ii succesiveale acestor valori.

Masa total de agent frigorific din instala&ie (m) se calculeaz însumândmasele con&inute în compresor, condensator, vaporizator #i canalizri (&evile de

legtur între componentele instala&iei).Dup cum se poate constata modelarea numeric se realizeaz plecând dela datele furnizate de fabricant #i de la corela&ii matematice generale pentrufenomenele caracteristice. Anumite valori experimentale sunt necesare pentrumodel, pentru a deduce, de exemplu, coeficientul politropic, coeficientul spa&iuluivolumului mort efectiv #i puterea termic relativ pierdut în mediul ambiant lanivelul compresorului



5. INSTALA!II FRIGORIFICE CU ABSORB!IE

Func&ionarea instala&iei frigorifice cu absorb&ie se bazeaz tot pe ciclulCarnot inversat, compresia agentului frigorific realizându-se pe cale termochimic, prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se energie termic.

Amestecurile binare, utilizate ca agent de lucru în instala&iile frigorifice cuabsorb&ie, sunt constituite din dou componente: agentul frigorific #i absorbantul.Absorbantul trebuie s dizolve puternic agentul frigorific f r s intre cu el înreac&ie #i s aib temperatura de vaporizare, la presiune constant, mult mai mareca a acestuia. Procesul de absorb&ie este înso&it, de obicei, de o degajare de cldur ,care trebuie îndeprtat din aparat pentru a nu frâna procesul, absorb&ia fiind maiintens la temperatur coborât.

În instala&iile frigorifice cu absorb&ie, cea mai mare r spândire o areamestecul ap-amoniac, apa fiind un puternic absorbant pentru amoniac (într-unvolum de ap, la 0'C, se poate dizolva 1148 volume amoniac). Cantitatea decldur degajat la absorb&ie este de 800 kJ/kg amoniac lichid #i de 1260 kJ/kgvapori amoniac. În tehnica condi&ionrii se mai utilizeaz #i amestecul ap-bromur de litiu, apa jucând de aceast dat rolul agentului frigorific iar bromura de litiufiind solventul (absorbantul).

Instala&iile frigorifice cu absorb&ie pot fi cu func&ionare continu #i cufunc&ionare periodic

5.1. Instalaia frigorific( cu absorbie cu funcionare continu(

Schema de principiu a unei instala&ii frigorifice cu absorb&ie cu func&ionarecontinu este prezentat în figura 24.În vaporizatorul V agentul frigorific cu debitul m& vaporizeaz la presiunea

pv, absorbind cldura Q0, la nivel termic coborât, din incinta r cit sau de la agentulintermediar (purttor de frig). Vaporii de amoniac forma&i ptrund în absorbitorulA, unde la presiunea pv se dizolv în solu&ia srac de amoniac în ap. cantitatea decldur Qa degajat în absorbitor este evacuat de apa de r cire. Solu&ia concentrat format este preluat de pompa P #i trimis la presiunea pc în generatorul de vaporiG. Aici, pe baza cldurii Q g primite din afar (abur de joas presiune) are locînclzirea #i fierberea solu&iei bogate (cu debitul masic bm& #i concentra&ia ξb),realizându-se desorb&ia agentului frigorific sub form de vapori #i diluarea solu&iei.În urma procesului din generator rezult m& kg/s vapori de concentra&ie ridicat (teoretic ξ”=1) #i mmb && − kg/s de solu&ie srac cu concentra&ia ξ s. Vaporii forma&ise condenseaz în continuare în condensatorul C, unde cedeaz cldura Qc.Condensatul format, dup laminare, este reintrodus în vaporizatorul instala&iei.Solu&ia diluat se reîntoarce din generator în absorbitor prin ventilul de laminareVL 1, în care presiunea sa este redus de la pc la pv. În felul acesta, în instala&iafrigorific cu absorb&ie, pe lâng circula&ia agentului frigorific, are loc #i ocircula&ie a solu&iei binare între absorbitor #i generator.

Pentru mrirea economicit&ii #i siguran&ei în func&ionare, în schema de principiu a instala&iei frigorifice cu absorb&ie prezentat în figura 24, se mai




intercaleaz un schimbtor de cldur (economizor), un rectificator #i un

deflegmator.

Fig. 24. Schema de principiu a unei instala&ii frigorifice cu absorb&ie cu func&ionare continu:C – condensator; G – generator de vapori; VL – ventil de laminare; A – absorbitor; P – pomp; V –

vaporizator.

Schimbtorul de cldur (economizorul) se amplaseaz între absorbitor #igenerator, realizând reînclzirea solu&iei concentrate care intr în generator cusolu&ie diluat trimis de la absorbitor. În felul acesta, se mic#oreaz consumul decldur în generator #i debitul de ap de r cire necesar absorbitorului.

Rectificatorul de instaleaz dup generator pentru separarea vaporilor deabsorbant de vapori de agent frigorific, în scopul evitrii ptrunderii vaporilor deap în condensator #i apoi prin ventilul de laminare VL 2 în vaporizator, undeace#tia s-ar solidifica. În coloan, rectificarea se face prin contactul vaporilorforma&i în generator cu solu&ia concentrat care ptrunde în acesta. De cele maimulte ori, aceasta este înglobat în generator.

În deflegmator, prin r cirea cu ap din returul absorbitorului sau cu solu&ie bogat rece, se realizeaz condensarea vaporilor de ap din vaporii de amoniac,astfel încât, dup rectificator #i deflegmator, se poate practic considera c exist numai vapori de amoniac (ξ ≅ 1).

P p Q 0

C

V

VL 2

3

v v v

^ ^

^^^

VL 1

G

A

P

Q a

Q g

45

2

1

6

77’

8

9

1’

Q c

m&

bm&

mmb && −

m&

b

ξ s

ξ”

ξ ”



Instalaii frigorifice cu absorbie 59

Schema complet a instala&iei frigorifice cu absorb&ie este prezentat în fig.

25.

Fig. 25. Schema complet a instala&iei frigorifice cu absorb&ie:G – generator; D – deflegmator; C – condensator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; A –

absorbitor; E – economizor; P – pomp.

Pentru calculul instala&iei frigorifice cu absorb&ie se utilizeaz, de obicei,diagrama h - ξ, unde ξ, este concentra&ia în agent frigorific a amestecului binar. Înfigura 26, este reprezentat diagrama h - ξ pentru amestecul binar ap – amoniac,exemplificându-se modul de construc&ie al izotermelor în domeniul vaporilorumezi.

Pentru reprezentarea proceselor care au loc în instala&ia frigorific cuabsorb&ie, este necesar cunoa#terea presiunilor în condensator, vaporizator,generator #i absorbitor, precum #i nivelul temperaturilor în aceste aparate. Pentrusimplificarea calculului, uzual, se consider presiunea din generatorul de vaporiegal cu cea din condensator ( p g = pc), iar presiunea din vaporizatorul V egal cucea din absorbitor ( pv = pa). Aceste presiuni se determin în func&ie detemperaturile respective, care la rândul lor sunt dictate de nivelul termic alagentului înclzitor al generatorului #i al apei de r cire a condensatorului #iabsorbitorului.




Fig. 26. Diagrama h - ξ pentru amestecul binar ap – amoniac [3].

Astfel:

[ ]C T T T T ar ca °∆+== 1 ; (90)

[ ]C T T T ai g °∆−= 2 , (91)

unde: T a ,T c ,T g sunt temperaturile în absorbitor, condensator #i generator, în 'C;T ar , T ai – temperaturile apei de r cire #i respectiv a agentului de

înclzire, în 'C;∆T 1, ∆T 2 – diferen&ele de temperatur necesare pentru realizareatransferului de cldur . Aceste diferen&e de temperatur se optimizeaz,




&inând seama c prin mrirea lor cre#te diferen&a medie logaritmic de

temperatur în aparat, sczând suprafa&a acestuia #i costul su, în schimbcre#te raportul de compresie #i consumul de energie al instala&iei. Uzual,aceste diferen&e de temperatur au valori de 5…8'C.

Reprezentarea ciclului instala&iei frigorifice cu absorb&ie în diagrama h - ξ pentru amestecul binar, este prezentat în figura 27.

Fig. 23. Ciclul instala&ie frigorifice cu absorb&ie în diagrama h - ξ.

În diagram se construiesc, în primul rând izobarele p g = pc #i pa = pv, apoiizotermele T a , T v (impus de cerin&ele consumatorului de frig), T c #i T g . Sedetermin astfel punctele care caracterizeaz starea agentului frigorific învaporizator (punctul 5), temperatura agentului frigorific la ie#irea din condensator(punctul 3), starea solu&iei la ie#irea din absorbitor (punctul 9) #i din generator

(punctul 6 ).Vaporii de agent frigorific cu starea 2 (în echilibru cu lichidul (solu&ia) cu

starea 1) intr în condensatorul C unde condenseaz la presiune #i concentra&ieconstant, ajungând la starea corespunztoare punctului 3. Procesul de laminarerealizeaz mic#orarea, la entalpie constant, a presiunii agentului frigorific de la pc la pv. Deoarece în cursul acestui proces nici concentra&ia nu se modific, punctul 4 se confund cu punctul 3, el caracterizând îns un amestec vapori – lichid (punctul4’ ) cu presiunea pv. Lichidul cu starea 4’ intr în vaporizator, unde se preînclze#te pân la starea de satura&ie (punctul 5’ ), dup care vaporizeaz. Deoarecevaporizarea are loc la temperatur #i concentra&ie constant, punctul 5, carecaracterizeaz starea solu&iei dup vaporizare, este determinat de intersec&ia

6=7

1

7’

9

1’

3=4

5

2

p c

p v

p c

p v

h

vapori

lichid

ξs ξ b ξ” 1 ξ

T v

t c

4’5’

8

T g

T a T v




izotermei t v în domeniul vaporilor umezi cu dreapta ξ”=const. Vaporii forma&i învaporizator (punctul 5), împreun cu solu&ia diluat din generator dup r cire #ilaminare (punctul 7 ), ptrund în absorbitor. Procesul de absorb&ie presupune dou faze: amestecul (7’ – 8 – 5) #i r cirea 8 – 9, pân la temperatura de ie#ire dinabsorbitor t a. Solu&ia îmbog&it cu starea 9 este preluat de pompa P #i introdus sub presiune cu starea 1’ în generator unde are loc înclzirea 1’ – 1, închizându-seastfel circuitul.

Calculul termic al instala&iei frigorifice cu absorb&ie are drept scopstabilirea mrimilor necunoscute: debite masice, concentra&ii, entalpii, etc. Acestase bazeaz pe ecua&iile de bilan& termic pentru fiecare aparat, cunoscând sarcinafrigorific a instala&iei Q0:

- pentru vaporizator:

( ) [ ]kW hhmqmQ 4500 −⋅=⋅= && , (92)

de unde rezult debitul masic de agent frigorific:

[ ] skg hh

Q

q

Qm /

45

0

0

0

−==& . (93)

- pentru generatorul de vapori:

Ecua&ia de bilan& masic are expresia:

( ) ( ) ( ) s sbb sbbb mmmmmm ξξξξξξξ −⋅=−⋅⇔⋅−+⋅=⋅ "" &&&&&& , (94)

de unde rezult factorul de circula&ie (multiplul de circula&ie):

1"

>−−

== sb

sb

m

m

ξξ

ξξµ

&

&. (95)

În consecin&a sarcina termic a generatorului se determin cu rela&ia:

( )

( ) ( ) [ ]kW hhmhhm

hmhmmhmQ

b

bb g

1662

162

'

'

−⋅+−⋅=

=⋅−⋅−+⋅=

&&

&&&& (96)

sau sub forma sarcinii termice specifice:

( ) ( )

−⋅+−==

kg

kJ hhhh

m

Qq

g g 1662 'µ

&. (97)

- pentru absorbitor:

( )

( ) ( ) [ ]kW hhmhhm

hmhmmhmQ

b

bba

9775

975

−⋅+−⋅==⋅−⋅−+⋅=

&&

&&&& (98)




sau sub forma sarcinii termice specifice:

( ) ( )

−⋅+−==

kg

kJ hhhh

m

Qq a

a 9775 µ&

. (99)

- pentru condensator:

( ) [ ]kW hhmqmQ cc 32 −⋅=⋅= && . (100)

Ecua&ia de bilan& de energie electric pe pomp este:

( ) [ ]kW hhm P b p 91' −⋅= &

(101)

sau:

[ ]kW p p

m p

m P vcbb p

ρρ

−⋅=

∆⋅= && , (102)

unde ρ este densitatea solu&iei, în kg/m3.

Din combinarea expresiilor (88) #i (89) se poate determina entalpia solu&ieiconcentrate la intrarea în generator:

+=kg kJ

m P hh

b

p

&91' . (103)

Rezult în continuare #i lucrul mecanic specific al pompei:

( )

−⋅==

kg

kJ hh

m

P l p p 91'µ

&. (104)

Ecua&ia de bilan& pe întreaga instala&ie este:

+=++kg kJ qql qq ca p g 0 . (105)

Prin urmare, eficien&a frigorific a instala&iei va fi:

p g p g f l q

q

P Q

Q

+=

+= 00ε . (106)




Reprezentarea proceselor în diagrama h - ξ #i întocmirea bilan&urilor

termice s-a f cut pentru instala&ia ideal. Principalele deosebiri, în cazul instala&ieireale, constau în:

- existen&a pierderilor de cldur în mediul ambiant (generator, economizor);- existen&a pierderilor de presiune între generator – condensator #i

vaporizator – absorbitor;- existen&a pierderilor datorit subr cirii solu&iei în absorbitor.

La calculul instala&iei, aceste pierderi se iau în considera&ie, uzual, prinintroducerea unui coeficient global de pierderi, a crui valoare este 0,8…0,9 [3].

5.2. Instalaia frigorific( cu absorbie cu funcionare periodic(

La instala&ia frigorific cu absorb&ie #i func&ionare periodic (fig. 28),acela#i aparat 1 îndepline#te pe rând rolul absorbitorului #i generatorului. În prima perioad (perioada de încrcare), aparatul 1 se înclze#te #i îndepline#te rolul degenerator. Vaporii ob&inu&i, prin ventilul de laminare 2 sunt dirija&i încondensatorul 3. Condensatul ob&inut se acumuleaz în vaporizatorul 4, ventilul 5 fiind închis. În a doua perioad (perioada de descrcare), aparatul 1 se r ce#te #iîndepline#te rolul de absorbitor. Solu&ia srac r cit absoarbe vaporii de agenttermic din vaporizatorul 4, presiunea în sistem coborând #i vaporizareaintensificându-se, la presiune #i temperatur redus. În aceast perioad ventilul 2 este închis, iar ventilul 5 deschis. Modificarea perioadei de func&ionare se poateface manual sau automat.

Fig. 28. Schema instala&iei frigorifice cu func&ionare periodic:1 – generator-absorbitor; 2, 5 – ventil; 3 – condensator; 4 – vaporizator.

Avantajul instala&iei îl constituie simplitatea ei, siguran&a în func&ionare #i pre&ul coborât. Pentru asigurarea unei alimentri continue cu frig, se pot cupla dou astfel de instala&ii.

Eficien&a frigorific a instala&iei este coborât, datorit pe de o parte,absen&ei schimbului de cldur între solu&ia bogat #i srac, iar pe de alt partenecesit&ii înclzirii în fiecare ciclu a masei de material din aparatul 1.




5.3. Instalaia frigorific( cu absorbie cu absorbia apei de bromur( de litiu

Instalaia frigorific( cu absorbia apei de bromur( de litiu utilizeaz apa ca agent frigorific #i o solu&ie de bromur de litiu ca absorbant. Principiul lorde func&ionare nu se deosebe#te de cel al instala&iilor care utilizeaz absorb&iaamoniacului în ap. Datorit folosirii apei ca agent frigorific, cu toate c proceseleau loc sub un vid destul de înaintat, în aceste instala&ii, r cirea apei nu se face sub5…7'C, ele fiind utilizate, în special, pentru instala&iile de condi&ionare.

În figurile 29 #i 30 sunt prezentate dou din cele mai r spândite scheme deinstala&ii frigorifice cu absorb&ia apei în solu&ie de bromur de litiu.

Fig. 29. Schema instala&iei frigorifice cuabsorb&ia apei în solu&ie de Br-Li, tip Carrier:

1 – generator; 2 – condensator; 3 –vaporizator; 4 – absorbitor; 5 – economizor;

6, 7 – ventil de laminare; 8 – pomp decircula&ie; 9 – pomp de recirculare.

Fig. 30. Schema instala&iei frigorifice cu absorb&iaapei în solu&ie de Br-Li, tip Trane:

1 – generator; 2 – condensator; 3 – vaporizator; 4 –absorbitor; 5 – economizor; 6 – pomp de circula&ie;

7 – pomp de recirculare.

Solu&ia srac din absorbitor, prin economizor este trimis în generator,

unde este înclzit cu abur sau ap fierbinte, rezultând vapori de ap. Deoarecevaporii rezulta&i sunt puri, nu mai sunt necesare rectificatorul #i deflegmatorul,vaporii fiind transmi#i direct în condensator. Condensatul, dup o laminare, ptrunde în vaporizator, unde vaporizeaz, absorbind cldura de la apa r cit.Vaporii forma&i se absorb în solu&ia de bromur de litiu, închizându-se circuitul.Pentru intensificarea proceselor de absorb&ie #i vaporizare, precum #i pentru a seevita modificarea condi&iilor de func&ionare datorit formrii unei coloane delichid, solu&ia în absorbitor #i vaporizator este recirculat cu pompe speciale.

Multiplul de circula&ie µ al instala&iilor se determin din ecua&ia de bilan& material a generatorului:




( )vb s

ξξµξµ +⋅−=⋅

1 , (107)

unde: ξ s, ξb, ξv sunt concentra&iile solu&iei srace care intr în generator, a solu&iei bogate care se întoarce în absorbitor #i a vaporilor produ#i.

Deoarece în generator se produc vapori de ap puri ξv = 0, rezult:

sb

b

ξξ

ξµ

−= . (108)

5.4. Instalaia frigorific( cu absorbie %i difuzie

Instala&ia frigorific cu absorb&ie #i difuzie se deosebe#te de celelaltema#ini cu absorb&ie prin aceea c sunt complet lipsite de piese în mi#care #i deventile de laminare, presiunea total fiind aceea#i în tot circuitul. Circula&iaagentului frigorific se realizeaz prin echilibrarea presiunii din circuit, prin difuziavaporilor agentului frigorific într-un gaz inert. Amestecul utilizat în aceste instala&iieste format din ap #i hidrogen ca gaz inert.

Schema unei astfel de instala&ii este prezentat în figura 31 [3].

Fig. 31. Schema instala&iei frigorifice cu absorb&ie #i difuziune: 1 – înclzitor. 2 – termosifon; 3 – generator; 4 – rectificator; 5- condensator; 6 – rezervor de hidrogen;

7 – vaporizator; 8 – dulap frigorific; 9, 12 – economizor; 10 – absorbitor; 11 – separator.

În generatorul 3, din solu&ia de amoniac #i ap, se degaj, prin înclzire,vaporii de amoniac, care dup ce trec prin rectificatorul 4, ptrund în condensatorul5. Condensatorul #i rectificatorul sunt r cite cu aer. Presiunea în sistem este egal cu presiunea din condensator #i este dictat de temperatura mediului înconjur tor.Condensatul rezultat intr în vaporizatorul 7, care este umplut cu hidrogen. Aici areloc o evaporare a amoniacului, ca urmare a diferen&ei dintre concentra&ia vaporilor




la suprafa&a stratului superficial al amoniacului lichid #i concentra&ia de amoniac a

gazului inert. Vaporii rezulta&i difuzeaz în hidrogen. Amestecul rezultat, fiind maigreu decât hidrogenul pur, coboar în vaporizator. Presiunea par &ial a amoniaculuiîn amestecul hidrogen-amoniac cre#te pe msur ce amestecul coboar învaporizator, mrindu-se #i temperatura sa de vaporizare. Din vaporizatoramestecul, prin economizorul 9, intr în absorbitorul 10, unde vine în contact cusolu&ia diluat care circul dinspre generator, f r a ocupa întreaga sec&iune aconductei. Solu&ia se îmbog&e#te în amoniac, degajându-se cldura de absorb&ie,care este evacuat în mediul ambiant. Hidrogenul, eliberat de vaporii de amoniac,devine mai u#or #i se reîntoarce prin economizorul 9 în vaporizator. Pentru aasigura circula&ia solu&iei slabe, nivelul solu&iei în generator trebuie s fie superiorcelui din absorbitor cu ∆ H . Solu&ia bogat din absorbitor, prin termosifonul 2, este

introdus în generator, închizându-se circuitul.În instala&ia frigorific cu absorb&ie #i difuziune se realizeaz astfel treicircuite: al agentului frigorific (amoniacului), al solu&iei #i al hidrogenului.Amoniacul circul prin toate elementele instala&iei, solu&ia între generator #iabsorbitor, iar hidrogenul între absorbitor #i vaporizator.

Domeniul de utilizare al acestor instala&ii este cel al puterilor frigorificemici (pân la 60 W), respectiv al frigiderelor casnice. Avantajul lor îl constituieabsen&a pieselor în mi#care, costul coborât, func&ionare sigur #i f r zgomot. Încazul în care înclzirea se face electric, economicitatea lor este îns inferioar celeia frigiderelor cu comprimare mecanic de vapori, motiv pentru care utilizarea #ifabricarea lor a fost abandonat.

5.5. Instalaii frigorifice cu absorbie poli-etajate

Orice instala&ie frigorific sau pomp de cldur cu absorb&ie este de faptun cuadripol termic care are ca intr ri dou fluxuri termice, Q0 cu temperaturasczut T v #i Q g cu temperatura ridicat T g #i ca ie#iri alte dou fluxuri termice Qa #iQc având temperaturile T a, respectiv T c (foarte apropiate), situate ca valori între T v #i T g . Acest cuadripol este reprezentat schematic în diagrama ln p - –1/T (Oldham –Clapeyron) din figura 32. În general, valorile cele mai importante ale presiunii,temperaturii #i concentra&iei pentru un amestec de fluide frigorifice suntdeterminate plecând de la starea de lichid saturat în diversele puncte caracteristiceale instala&iei. Acest lucru permite încadrarea schemelor ciclurilor cu absorb&ie îndiagrame ln p - –1/T ce caracterizeaz faza de lichid a amestecului respectiv.

Instala&iile frigorifice cu absorb&ie reprezint o solu&ie posibil pentruînlocuirea tehnologiilor poluante existente actualmente în domeniul instala&iilorfrigorifice cu compresie mecanic de vapori. Din nefericire, utilizarea lor estelimitat din cauza eficien&elor frigorifice coborâte #i a ecartului de temperatur dintre vaporizator #i condensator care sunt reduse (comparabile cu cele realizate deinstala&iile cu compresie). Acest fapt explic interesul actual manifestat pe planmondial pentru mrirea acestor indici de func&ionare prin utilizarea ciclurilor poli-etajate. Ele sunt realizate prin suprapunerea a dou, trei, sau mai multe ciclurielementare (de acela#i tip sau nu) #i pot fi concepute atât pentru mrirea eficien&eifrigorifice (ciclu multi-efect ) cât #i a ecartului de temperatur (ciclu multi-ecart ).




Fig. 32. Cuadripolul termic al instala&iei frigorifice cu absorb&ie.

Gama de cicluri poli-etajate este foarte larg #i este destul de dificil de

gsit o teorie structurat care s permit deducerea tuturor variantelor posibile.Exist în acest sens o metod bazat pe teoria grafurilor care prezint un grad marede generalitate dar este îns destul de abstract [1].

Orice ciclu poli-etajat poate fi descompus într-o serie de cicluri mono-etajate (elementare) care vor avea o parte din aparatele lor cuplate prin procese detransfer de cldur . Aceste suprapuneri de cicluri frigorifice cu absorb&ie, poart denumirea de cascade, ca #i la instala&iile frigorifice cu compresie mecanic devapori. Func&ie de parametrii p, T #i ξ ce caracterizeaz func&ionarea instala&iilorfrigorifice cu absorb&ie sunt definite trei familii de cascade, fiecare familie putândfunc&iona între dou valori constante ale uneia din aceste mrimi.

Pentru exemplificare în figura 33 este prezentat varianta unui ciclu cudublu efect ce func&ioneaz între dou valori de concentra&ie, împreun cu

descompunerea în cicluri elementare.Calculul acestor cicluri poli-etajate se bazeaz pe calculul ciclurilorelementare, urmat de aplicarea ulterioar a metodei superpozi&iei [6]. Pentru fiecareciclu elementar ipotezele simplificatoare sunt urmtoarele:

- sarcina termic a condensatorului este aproximativ egal cu sarcinatermic a vaporizatorului ( 0qqc ≅ );

C G

V A

VL 1

VL 2P

p c = p g

p a = p v

T c T a T v T g -1/T

ln p Q g Q c

Q 0 Q a




Fig. 33. Schema (a) #i descompunerea în cicluri elementare (b) a ciclului dublu-efect ce func &ioneaz între dou valori de concentra&ie.

V p

Vip

A jp

Aip

Cip

Gip

G jp C jp

1=ip g q ip

f ipcq ε=

1=ipaq

ip f

jp g q ε=

ip f

ipq ε=0

jp f

ip f

jpq εε=0ip f

jpaq ε=

jp f

ip f

jpcq εε=

(b)

V A

p î

jp

g T T a T v ip

g T

-1/T

ln p

q 0 q a

Cip Gip

ip g q

ipcq

G jp

jp g q

p m

p j

C jp

jpcq

ip

cT

(a)




- sarcina termic a absorbitorului este aproximativ egal cu sarcina

termic a generatorului de vapori ( g a qq ≅ );

- se neglijeaz lucrul mecanic specific al pompei l p.

Dac se utilizeaz rela&ia pentru eficien&a frigorific (105) #i se consider un flux termic unitar primit de generatorul de vapori, primele dou ipotezemen&ionate mai sus devin: f c qq ε== 0 #i 1== g a qq . Notând cu exponen&i „ jp”

#i „ip” parametrii caracteristici ciclurilor elementare de joas respectiv înalt presiune, valoarea eficien&ei frigorifice pentru ciclu cu dublu efect din fig. 29:

( ) jp f

ip f

jp f

ip f

ip f

jp f

ip f

ip f

ip g

jpipo

g f

q

qq

q

qεεεεε

εεεε +=+=

+=

+== 1

1

00 (109)

În general, pentru o instala&ie frigorific cu absorb&ie simplu-efect pentruclimatizare, func&ionând cu amestecul NH3-H2O sau H2O-LiBr se poate estima

valoarea eficien&ei frigorifice a ciclului de joas presiune 75,0= jp f ε [6]. În aceste

condi&ii, varia&ia eficien&ei frigorifice f ε poate fi reprezent în func&ie de eficien&a

ciclului de înalt presiune ip f ε (fig. 34).

Fig. 34. Varia&ia eficien&ei frigorifice a ciclului dublu-efect în func&ie de eficien&a frigorific a cicluluide înalt presiune.

Se constat c prin utilizarea acestui ciclu dublu-efect se ob&in cre#teri aleeficien&ei frigorifice de 70...80%, comparativ cu ciclul simplu-efect, func&ie detipul amestecului utilizat în instala&ie [6].

0 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 1 0 ip f ε

0 2

0 4

0 6

0 8

1 0

1 2

1 4

1 6

1 8

ε f

H2O-LiBr

NH3 –H2O



6. INSTALA!II FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANIC" DE GAZE

Instala&iile frigorifice cu compresie mecanic de gaze utilizeaz în calitatede agent frigorific aerul sau alte gaze necondensabile (azot, hidrogen, heliu,etc.).Aerul, ca agent frigorific, a fost utilizat cu mult înaintea apari&iei instala&iilorcu compresie de amoniac sau bioxid de carbon [3]. Utilizarea aerului are avantajulabsen&ei toxicit&ii #i posibilit&ii ob&inerii sale direct din atmosfer , deci f r costuri suplimentare. Dezavantajele principale ale instala&iilor frigorifice cucomprimarea gazelor sunt:

- valori coborâte ale eficien&ei frigorifice a ciclului;- necesitatea unor debite mari de gaze, datorit cldurilor specifice coborâte;- dimensiuni mari ale aparatelor schimbtoare de cldur , datorit

coeficien&ilor de convec&ie coborâ&i ce caracterizeaz gazele;- necesitatea utilizrii gazelor perfect uscate, dac nivelul de temperaturicoboar sub 0'C, pentru a evita formarea unor cristale de gheat îndetentorul instala&iei.Datorit acestor dezavantaje, instala&iile frigorifice cu compresie mecanic

de gaze sunt rar utilizate, fiind întâlnite în special în domeniul condi&ionrii, cuagent de lucru aerul, atunci când toxicitatea este un factor hotrâtor.

Dup tipul proceselor care se desf #oar în aceste instala&ii se disting:- instala&ii cu procese în curgere continu #i în regim sta&ionar (permanent),

bazate pe ciclul clasic Joule (Brayton) ce se desf #oar între dou adiabate#i dou izobare, utilizându-se pentru compresie #i destindere turboma#ini;

- instala&ii cu procese periodice în regim nesta&ionar bazate pe ciclul Stirling

compus din dou izoterme #i dou izocore. Acest ciclu necesit unregenerator de cldur ce lucreaz în regim nesta&ionar.Utilizarea instala&iilor frigorifice cu compresie mecanic de gaze în regim

nesta&ionar este determinat printre altele de ameliorarea performan&elorinstala&iilor bazate pe ciclul Joule, care în condi&iile interac&iunii cu surse decldur la temperaturi constante determin pierderi exergetice de cldur cauzatede ireversibilit&ile externe (respectiv de diferen&ele finite de temperatur carecaracterizeaz transferul de cldur între agentul de lucru #i sursele de cldur ).

6.1. Instalaia frigorifice cu compresie mecanic( de gaze f (r( regenerare cu funcionare în regim staionar

Schema #i ciclul teoretic în diagrama T-s al instala&iei frigorifice cucompresie mecanic de gaze f r regenerare cu func&ionare în regim sta&ionar sunt prezentate în figura 35.

Procesele caracteristice acestei instala&ii sunt urmtoarele:(1-2) - compresie adiabat reversibil în turbocompresor (TC) de la presiunea p1 la presiunea p2, ceea ce determin o cre#tere de temperatur de la T 1 la T 2, superioar temperaturii mediului ambiant T a. În cadrul acestui proces se consum lucrumecanic de compresie l c;(2-3) - r cire izobar în r citorul de gaz (RG) cu scderea temperaturii de la T 2 laT 3 = T a (proces teoretic), cu ap de r cire;




(a)

(b)

Fig. 35. Schema de principiu #i ciclul teoretic al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de gazef r regenerare cu func&ionare în regim sta&ionar:

a – schema instala&iei; b – ciclul teoretic în diagrama T-s;CM – camera frigorific; TC – turbocompresor; RG – r citor de gaz; TD – turbodetentor.

TC

RG

CF

TD ~M

1

23

4

l c

q 0

q r

l d

1

2

3

4

p 1 = p 4

s 3 = s 4 s 1 = s 2

T 3 =T a

T 4 <T 0

T

s

∆s

p 2 = p 3

T 1 =T 0

T 2 >T a



Instalaii frigorifice cu compresie mecanic( de gaze 73

(3-4) - destindere adiabat – izentrop de la presiunea p2 la presiunea p1, ce

determin scderea de temperatur de la T 3 = T a la T 4 < T 0 (temperatura mediuluirece). În cadrul acestui proces se produce lucrul mecanic de detent l d ;(4-1) - înclzirea izobar a agentului de lucru în camera frigorific (CF) cu preluarea cantit&ii de cldur q0.

Agentul de lucru (agentul frigorific) consum lucru mecanic în compresor#i produce lucru mecanic în detentor, eliminându-se astfel pierderile prin laminarede la instala&ia frigorific cu compresie mecanic de vapori. De asemenea, agentulfrigorific preia cldur din camera frigorific #i o cedeaz mediului ambiant prinintermediul unui r citor de gaze. Deoarece lucrul mecanic de compresie este maimare ca lucrul mecanic de detent, diferen&a este furnizat din exterior de ctre un

motor electric de antrenare.Lucrul mecanic total al ciclului rezult în acest caz:

−=

kg

kJ l l l d ct (110)

Lucrul mecanic de compresie, sarcina termica specific a r citorului degaze, lucrul mecanic de detent #i sarcina frigorific specific se pot determina curela&iile:

( ) ( )

−⋅=−⋅=kg kJ T T cT T cl pm pmc 0212 (111)

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kg

kJ T T cT T cq a pm pmr 232 (112)

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kg

kJ T T cT T cl a pm pmd 443 (113)

( ) ( )

−⋅=−⋅= kg

kJ

T T cT T cq pm pm 40410 (114)

Ecua&ia de bilan& termic se poate scrie:

+=+

kg

kJ l ql q d r c0 (115)

de unde rezult lucrul mecanic specific total al instala&iei ca fiind:




−= kg kJ qql r t 0 (116)

Eficien&a frigorific pentru ciclul teoretic este:

( )

( )1

1

1

1

1

1

40

2

40

2

0

0

00

−−−

=−

−⋅

−⋅=

−=

−==

T T

T T

T T c

T T c

q

qqq

q

l

q

a

pm

a pmr r t ft ε (117)

Ecua&ia adiabatei pentru procesele din cadrul ciclului Joule, func&ie decoeficientul adiabatic al agentului de lucru este:

.ct v p =⋅ γ sau (118)

.1 ct vT =⋅ −γ (119)

rezult c #i ...111

ct pT pct vct v p =⋅⇒⋅=⇒=⋅−

−−γ

γ

γ γ , deci:

.1

ct pT =⋅−γ

γ

(120)

Notându-se raportul de compresie al ciclului4

3

1

2

p

p

p

p==β se poate scrie

pentru procesul 1-2:

γ

γ γ

γ

γ

γ

γ

γ

β

1

02

1

2

102

1

22

1

11

01−

−=−−

⋅=⇔

⋅=⇒⋅=⋅ T T

p

pT T pT pT

T T

(121)

iar pentru procesul (3-4):

γ

γ γ

γ

γ

γ

γ

γ

β

−−

=−−

⋅=⇔

⋅=⇒⋅=⋅

1

4

1

4

34

1

44

1

33

3

aa

T T

T T p

pT T pT pT

a

(122)

În consecin&, raportul temperaturilor din expresia eficien&ei frigorifice(117) rezult:

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

γ

ββ

β

β

β

β

1

0

10

0

001

0

10

01

0

1

0

40

2

11

11

1

1

1

−−

−

−

−

−

=⋅⋅=⋅=

=−−

⋅=−

−⋅=

⋅−

−⋅⋅=

⋅−

−⋅=

−−

T

T

T

T

T

T x

x

x x

T

T

x

x

T

T

T

T

T

T

T

T

T T

T T

T T

T T

a

a

a

aa

a

aa

a

aa




(123)

deci, expresia final a eficien&ei frigorifice teoretice, func&ie de raportul decompresie β, este:

1

1

1

−

=−

γ

γ

β

ε ft (124)

Se constat c la cre#terea raportului de compresie β eficien&a frigorific scade. În cazul procesului real eficien&a frigorific scade sub cea teoretic, cum se poate constata din figura 36.

Fig. 36. Ciclul real (în diagrama T-s) al instala&iei frigorifice cu compresie mecanic de gaze f r regenerare cu func&ionare în regim sta&ionar.

6.2. Instalaia frigorific( cu compresie mecanic( de gaze cu regenerareintern( în regim nestaionar

Ciclul teoretic în diagramele T-s #i p-v al instala&iei frigorifice cucompresie mecanic de gaze cu regenerare intern în regim nesta&ionar (CiclulStirling) este prezentat în figura 37.

În cazul acestui ciclu parametrii gazului se modific nu numai de la un punct la altul, dar #i în cadrul aceluia#i punct în timp (regim nesta&ionar). CiclulStirling, dup care func&ioneaz în regim nesta&ionar instala&ia frigorific curegenerare, îmbunt&e#te ireversibilit&ile interne ale proceselor caracteristiceciclului Joule #i se compune din dou izoterme #i dou izocore.

1

2

3

4

p 1 = p 4

s 3 = s 4 s 1 = s 2

T 3 =T a

T 4 <T 0

T

s

s

p 2 = p 3

T 1 =T 0

T 2 >T a

2r

4r




(a)

(b)

Fig. 37. Ciclul teoretic (a - în diagrama T-s ; b – în diagrama p-v ) al instalaiei frigorifice cucompresie mecanic( de gaze cu regenerare cu funcionare în regim nestaionar

Schema de principiu, pe care se bazeaz func&ionare instala&iei frigorificecu regenerare, în regim nesta&ionar este prezentat în figura 38.

1

3

2

4

p

vv2 = v3 v1 = v4

p1

p2

p3

p4

q0

l d

qr

l c

l t T a = ct.

T 0 = ct.

1

3

2

4

T

s s3

T a

q0

v1 = v4

T 0

s2 s4 s1

v2 = v3




(a)

(b)

(c)

(d)

Fig. 38. Schema de principiu a instala&iei frigorifice cu regenerare, în regim nesta&ionar.

Procesele ce caracterizeaz func&ionarea acestei instala&ii sunt urmtoarele:- la trecerea din starea 1 în starea 2 pistonul compresorului se deplaseaz încilindru de la dreapta la stânga (a-b) iar gazul este comprimat izotermic de la presiunea p1 la presiunea p2. Cldura de comprimare este evacuat cuajutorul unei pompe de r cire la temperatura T a în r citorul compresorului;

- la trecerea din starea 2 în 3 (b-c) atât pistonul compresor cât #i cel detentorse deplaseaz spre stânga cu aceea#i vitez astfel încât gazul trece din spa&iulde compresie în cel de destindere. Procesul este deci izocor #i printransvazare gazul vine în contact cu umplutura rece a regeneratorului,mic#orându-#i temperatura de la T a la T 0;

p2 v2

T 2

p1 , v1 , T 1

l c

qr

q0

l d Regenerator

CompresorDetentor

p3 v3

T 3

p4 , v4 , T 4




- la trecerea din starea 3 în 4 (c-d) se deplaseaz spre stânga numai pistonul

detentor astfel c gazul se destinde izoterm (T 0 = ct.) de la presiunea p3 la p4.Astfel se preia de la sursa rece cantitatea de cldur q0 pentru men&inereaconstant a temperaturii T 0;

- la trecerea din starea 4 în 1 (d-a) ambele pistoane se deplaseaz cu aceea#ivitez spre dreapta iar gazul este transvazat izocor din spa &iul de destindereîn cel de comprimare. In acest proces gazul se înclze#te în contact cuumplutura cald a regeneratorului pe care o r ce#te. În continuare proceselese repet.

Mi#carea pistoanelor este efectuat prin intermediul unor mecanisme biel-manivel iar transvazrile pe ciclu se realizeaz cu ajutorul unor supape comandate

de ni#te came antrenate de mi#carea pistoanelor.Puterea frigorific specific a gazului ob&inut în procesul de destindereizotermic 3-4 la temperatura T 0 este:

43

4

30

2

10

3

400

43

lnlnln0

s saria

p

pT R

V

V T R

V

V T Rl q T

−−−=

=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅== ν ν ν (125)

Lucrul mecanic în compresia izoterm 1-2 la temperatura T a este:

212

1 21ln s sariaV

V T Rql ar T a

−−−=⋅⋅⋅== ν (126)

Cldura cedat de gaz în procesul izocor 2-3 este preluat de umpluturaregeneratorului în procesul izocor 4-1, având expresia:

( ) 41320 4132 s saria s sariaT T cq avrg −−−=−−−=−⋅= (127)

Lucrul mecanic total al ciclului rezulta în consecin&:

( ) ( )

( ) 14321ln2

10

000

−−−−=⋅−⋅⋅=

=−=+−+=−=

ariaV

V T T R

qqqqqql l l

a

arg rg aT T t a

ν (128)

În aceste condi&ii, eficien&a frigorific a ciclului Stirling este:

( )C

aaa

t S

T

T T T

T

V

V T T R

V

V T R

l

qε

ν

ν

ε =−

=−

=⋅−⋅⋅

⋅⋅⋅==

1

1

ln

ln

0

0

0

2

10

2

10

0 (129)

unde: εC este eficien&a frigorific a ciclului Carnot format din 2 adiabate #i 2izoterme.



7. INSTALA!II FRIGORIFICE CU EJECTIE

Instala&iile frigorifice cu ejec&ie î#i bazeaz func&ionarea tot pe ciclulCarnot inversat, compresia vaporilor de agent frigorific realizându-se, în acest caz,cu ajutorul ejectoarelor. Principial, în aceste instala&ii se poate utiliza orice agentfrigorific, în prezent îns se întâlnesc numai instala&ii care utilizeaz apa ca agentfrigorific numite #i instala&ii frigorifice cu jet de abur.

Apa ca agent frigorific are o seam de avantaje, legate de pre&ul coborât,netoxicitate, absen&a pericolului de explozie, cldur de vaporizare mare (la 0'C, r = 2500 kJ/kg). În schimb, utilizarea apei necesit presiuni de lucru foarte coborâte#i volume mari (la 0'C corespunde o presiune de vaporizare de 0,00608 bar,volumul specific al vaporilor fiind 1211 m3/kg) #i este limitat de punctul triplu (T

= 0,0098 'C). Din aceste cauze, apa nu se utilizeaz ca agent frigorific în instala&iilefrigorifice cu compresie mecanic de vapori. În cazul instala&iilor frigorifice cuejec&ie, utilizarea apei ca agent frigorific permite folosirea aburului ca agent primarîn ejector, ceea ce, mai ales când acest abur este extras prin prizele unei turbine decogenerare, poate conduce la avantaje energetice #i economice sensibile.

Domeniul de utilizare cel mai indicat pentru aceste instala&ii este cel alcondi&ionrii aerului, unde nivele de frig necesare sunt mai ridicate sau cel al producerii apei reci (8...12 'C) necesar unor r ciri industriale, în special înindustria chimic #i alimentar . Posibilitatea utilizrii aburului produs în regim decogenerare în instala&iile de condi&ionare, conduce #i la mrirea puterii electricerealizate în acest regim, precum #i la aplatizarea curbei clasate a necesarului decldur în perioada de var , efecte favorabile pentru centrala electric de

cogenerare, care trebuie avute în vedere la alegerea tipului de instala&ie frigorific pentru condi&ionare.Un avantaj important al acestor instala&ii este fiabilitatea ridicat datorit

absen&ei pieselor în mi#care, nefiind practic necesar un personal de exploatare. Înacela#i timp ele se pot realiza la capacit&i mari de r cire.

Instala&iile frigorifice cu ejec&ie se construiesc, de obicei, dup dou scheme principale: cu condensator de suprafa& (în circuit închis) #i cu condensatorde amestec (în circuit deschis) [3].

Instala&ia în circuit închis are avantajul recuper rii condensatului,gabaritului mai redus #i posibilit&ii montrii în imediata apropiere aconsumatorului. Dezavantajele instala&iei constau în costul mai ridicat #i în prezen&a unor echipamente suplimentare (pompe, regulatoare de nivel #i presiune,

ventile).Instala&ia în circuit deschis necesit, în general, un consum mai redus de

abur primar #i este mai ieftin, în schimb, nu permite returnarea condensatului,ceea ce constituie un dezavantaj important, în special, în cazul alimentrii cu aburde la o central electric de cogenerare.

In continuare se va trata doar instala&ia în circuit închis, principiul defunc&ionare al celor dou variante constructive fiind acela#i.

Schema instala&iei frigorifice cu jet de abur în circuit închis este prezentat în figura 39. În instala&ie se realizeaz trei circuite: circuitul aburului primar,circuitul agentului frigorific #i circuitul purttorului de frig. Agentul frigorific




utilizat este apa care circul printr-o instala&ie cu vapori clasic (ciclul 1234561)

cuplat cu o instala&ie frigorific simpl (ciclul 237892).

Fig. 39. Schema instala&iei frigorifice cu jet de aburE – ejector; V – vaporizator; VL – ventil de laminare, C – condensator; P – pomp; CZ – cazan; PÎ –

preînclzitor, F – focar; SI – supraînclzitor.

Reprezentarea în diagrama T-s este calitativ (fig. 40) datorit debitelordiferite care circul prin cele dou circuite cuplate, debitul de vapori (abur primar) produs de cazan este pm& #i cel de vapori reci antrena&i din vaporizator V m& . Se

define#te astfel factorul de debit sau consumul specific de abur λ ca fiind raportul

dintre debitul de abur produs de cazan (generatorul de abur) #i debitul de ap cecircul prin instala&ie frigorific:

V

p

m

m

&

&=λ . (130)

Inversul consumului specific de abur poart denumirea de coeficient deinjec&ie sau factor de ejec&ie:

SI

F(2’+8)

8’

9’

(2+9)PÎ

P

E

C

CZ

V

VL

8

73

4

5

6

1

Q cz

Q c Q 0

pm&

V m&



Instalaii frigorifice cu ejectie 81

p

V

m

mu &

&

== λ

1. (131)

Fig. 40. Ciclul teoretic al instala&iei frigorifice cu jet de abur în diagrama T-s.

Aburul primar produs în generatorul de abur (1), se destinde adiabatic înajutajul ejectorului E pân în starea (2’ ) corespunztoare presiunii din vaporizatorulinstala&iei (V) pv. In camera de amestec a ejectorului aburul primar (2’ ) se amestec cu aburul produs în vaporizator (8). Amestecul (8’ ) este comprimat adiabatic îndifuzorul ejectorului (8’-9’ ) pân la presiunea din condensator pc. Comprimarea,respectiv cre#terea presiunii aburului în difuzorul ejectorului se realizeaz pe bazascderii energiei cinetice. În condensatorul C aburul condenseaz izobar-izoterm(9’-3), cedând cldura Qc unui agent termic de r cire. Condensatul format seîmparte în dou direc&ii. O parte ( pm& ) este comprimat #i trimis la generatorul de

abur, unde se preînclze#te pân la temperatura de satura&ie (4-5), apoi vaporizeaz (5-6 ) #i se supraînclze#te (6-1). Cealalt parte a condensatului ( V m& ) este laminat

(3-7 ) pân la presiunea pv, apoi vaporizeaz în vaporizatorul V (7-8). În procesul devaporizare se prime#te cldura Q0 de la mediul r cit prin intermediul unui purttorde frig

Pentru determinarea consumului specific de abur λ, se scrie ecua&ia de bilan& termic a ejectorului, pentru 1 kg de abur absorbit din vaporizator:

( ) ( ) ( )'8'9'21 1 hhhh −⋅+=−⋅ λλ . (132)

16

T

s

C

2

2’ 8’ 8

99’

5

4

3

7

[1 kg]

[λ kg]

T CZ

T C

T V




Înlocuind procesul de comprimare din difuzorul ejectorului (8’-9’ ) cu dou

procese separate pentru aburul primar (2’-2) #i vaporii reci antrena&i dinvaporizator (8-9), se poate scrie:

( ) ( ) ( ) 89'22'8'91 hhhhhh −+−⋅=−⋅+ λλ , (133)

de unde se ob&ine:

21

89

hh

hh

−−

=λ . (134)

Debitul masic de vapori reci se determin cu rela&ia:

[ ] skg q

QmV /

0

0=& , (135)

unde q0 este sarcina frigorific specific:

[ ]kg kJ hhq /780 −= . (136)

Rezult imediat debitul masic de abur primar:

[ ] skg mmV p

/&&

⋅=λ . (137)

Puterea termic a condensatorului este:

( ) [ ]kW hhmmQ V pc 3'9 −⋅+= && (138)

Puterea termic a cazanului se determin, neglijând efectul pompei( 43 hh ≅ ), cu rela&ia:

( ) [ ]kW hhmQ pcz 31 −⋅= & . (139)

Eficien&a frigorific a ciclului este:

31

38

31

380

hh

hhu

hh

hh

m

m

Q

Q

p

v

cz f −

−⋅=

−−

⋅==&

&ε , (140)

iar eficien&a ciclului de înclzire:

f czcz

cz

cz

c

Q

Q

Q

QQ

Q

QCOP ε+=+=

+== 11 00 (141)



Instalaii frigorifice cu ejectie 83

Ciclul real al instala&iei frigorifice cu jet de abur se deosebe#te de celteoretic din cauza imperfec&iunilor proceselor gazodinamice #i a construc&ieiejectorului. Apar astfel pierderi în ajutaj, în camera de amestec #i în difuzor, careconduc la necesitatea mririi debitului de abur primar.

O alt deosebire a ciclului real se datoreaz schimbului de cldur dinvaporizator #i condensator, care are loc la diferen&e finite de temperatur . In cazulutilizrii aparatelor cu amestec, acest efect se poate neglija.



8. EXPLOATAREA INSTALA!IILOR FRIGORIFICE

Exploatarea corect a instala&iilor frigorifice trebuie s asigure în general[5]:

- men&inerea în spa&iile frigorifice a parametrilor aerului (temperatur ,umiditate, vitez) ceru&i de procesele tehnologice;

- realizarea unor costuri de exploatare cât mai reduse (consumuri redusede energie, ap, agent frigorific, ulei, etc.);

- o bun fiabilitate #i o lung durat de exploatare a instala&iei prinrealizarea unei bune între&ineri a utilajelor.

Se consider în general c instala&ia frigorific lucreaz corect atunci cândse observ urmtoarele:

-

brumarea conductelor de aspira&ie pân la flan#a compresorului; aceastaarat c vaporizatorul este bine alimentat cu lichid, fapt care face cavaporii s fie înc umezi la ie#irea din vaporizator #i satura&i la aspira&iaîn compresor;

- conducta de refulare a compresorului este fierbinte (aceasta arat c vaporii aspira&i de compresor nu sunt nici umezi #i nici supraînclzi&i);

- nu se aud bti în interiorul cilindrilor (aceasta indic lipsa loviturilorde lichid provocate de aspira&ia vaporilor umezi).

Realizarea în practic a semnelor exterioare de bun func&ionare depinde înmod esen&ial de deschiderea corespunztoare a ventilului de reglaj. Cu ajutorul luise realizeaz în permanen& un echilibru între capacitatea vaporizatorului #i acompresorului instala&iei frigorifice.

Prezen&a semnelor de bun func&ionare nu coincide întotdeauna cu existen&aunei exploatri economice. Astfel, în practic, datorit unor neglijen&e deîntre&inere #i exploatare se depun pe suprafe&ele de schimb de cldur straturi deulei, piatr , z pad, care înr ut&esc coeficientul global de schimb de cldur #ireduc capacitatea de transfer de cldur a vaporizatoarelor #i condensatoarelorfrigorifice.

La mic#orarea transferului de cldur în vaporizator se produce scdereadebitului de vaporizare, deoarece compresorul continu s aspire la debitul sunormal, mai mare. O dat cu scderea temperaturii de vaporizare se produce îns, pe de o parte, o tendin& de cre#tere a sarcinii termice la vaporizator, concomitentcu scderea capacit&ii compresorului (coeficientul de debit #i productivitateavolumetric scad), ajungându-se în final la o asemenea temperatur de vaporizare

care s coreleze aceste dou capacit&i frigorifice. Acest fenomen poart denumireade autoreglarea instala iilor frigorifice.

Ca urmare a acestei noi corelri rezult c #i în aceste cazuri se pot ob&inesemne de bun func&ionare economic datorit modificrii temperaturilor devaporizare #i condensare, care conduc la consumuri mai mari de energie pentruacela#i efect de r cire. Pentru ca instala&ia s lucreze economic se recomand catemperatura de condensare a agentului frigorific s fie cât mai sczut, aceast situa&ie conducând la o eficien& frigorific mai mare. La un grad de cre#tere atemperaturii de condensare are loc o reducere a capacit&ii compresorului, caurmare a reducerii coeficientului de debit înso&it de o cre#tere a consumului de putere pentru compresor. În plus, odat cu cre#terea temperaturii de condensare are



Exploatarea instalaiilor frigorifice 85

loc #i o cre#tere însemnat a temperaturii vaporilor comprima&i, fapt care poate crea

probleme la ungerea compresorului (cocsificarea uleiului). Temperatura decondensare la o instala&ie dat depinde de debitul #i de temperatura agentului der cire (aer sau ap), precum #i de modul de între&inere #i exploatare a instala&iei.

Folosirea unui debit mai mare de agent de r cire produce scderea numai pân la o anumit limit a temperaturii de condensare, dup care cre#terea debituluide agent de r cire reprezint de fapt o risip. Utilizarea pentru r cire, a unortemperaturi mai sczute reprezint un avantaj net pentru func&ionarea economic ainstala&iei. La valori ridicate ale temperaturii de condensare cauzele trebuie cutateîn deficien&ele de între&inere a suprafe&ei condensatorului #i anume: depunerea deulei #i piatr de o parte #i de alta a suprafe&elor de schimb de cldur , precum #iexisten&a aerului în condensator. Straturile de ulei #i piatr înr ut&esc coeficientul

global de transfer de cldur în condensator, iar aerul din interiorul instala&iei produce cre#terea presiunii de condensare.Pentru realizarea unei exploatri corespunztoare a instala&iei frigorifice

este necesar ca, pe lâng respectarea principiilor de func&ionare precum #i aregulilor de punere în func&ionare, oprire #i reglare amintite, s se asigure #i oîntre&inere corect a utilajelor din instala&ie în timpul exploatrii.

În cele ce urmeaz se vor indica principalele msuri necesare în timpulexploatrii instala&iilor cu amoniac. La nivelul compresoarelor, pentru asigurareaungerii corecte este necesar folosirea unui ulei care s corespund condi&iilor defunc&ionare #i recomandrilor întreprinderilor constructoare. Se recomand ca dup 1500-2000 h de func&ionare s se fac înlocuirea uleiului dup o prealabil cur &irea carterului #i circuitului de ungere. Se recomand men&inerea unui nivel

corespunztor al uleiului din carter. Dac este necesar se va purja uleiul #i cur &acircuitul înainte de introducerea unor noi cantit&i. Atunci când uleiul r mas înma#in este corespunztor, încrcarea se poate face #i în timpul func&ionriicompresorului.

Verificarea #i reglarea ungerii se execut cu ajutorul manometrului de ulei#i al ventilului montat pe corpul presetupei. Pentru o func&ionare normal serecomand ca presiunea uleiului s fie cu 0,5-1,5 bar mai mare decât cea deaspira&ie. Atunci când presiunea de ulei nu poate fi reglat la valoarea dorit, severific dac pompa nu aspir aer pe la garnituri, dac nu este înfundat filtrul,conductele #i canalele de trecere a uleiului. La nevoie se înlocuiesc garniturile declingherit ale pompei #i se spal filtrul, circuitele de ulei #i chiar carterul.Verificarea ungerii trebuie urmrit #i prin observarea modului în care se înclzesc

diferitele pr &i ale compresorului.Cur ! area filtrului de aspira ie se execut periodic mai ales la instala&iile

noi. La prima punere în func&iune, filtrul se dubleaz cu pânz care are rolul de aopri ptrunderea în compresor a impurit&ilor din instala&ie. Periodic se demonteaz filtrul, fie pentru a spla cu petrol aceast pînz, fie pentru a o înlocui; prezen&a pânzei este necesar circa 2-3 ani de la punerea în func&iune a instala&iei dup care poate r mâne numai sita filtrului. Între inerea condensatoarelor, indiferent de tipul de condensator comport urmtoarele opera&ii:

- Cur ! irea suprafe ei de transfer de c!ldur ! pe partea agentului frigorific;Datorit eficacit&ii limitate a separatoarelor de ulei, este antrenat în condensator




#i o anumit cantitate de ulei, care se prezint fie ca atare, fie sub forma unei

pelicule pe suprafa&a &evii. În primul caz, volumul ocupat de ulei dezafecteaz realmente o parte din suprafe&ele de r cire, iar în al doilea caz stratul de uleiînr ut&e#te schimbul de cldur .

La condensatoarele multitubulare de amoniac, uleiul se adun într-o dom,de unde trebuie evacuat periodic la intervale stabilite în practica de exploatare.

La condensatoarele atmosferice de amoniac uleiul se scurge în rezervor #itrebuie evacuat periodic din doma de la partea inferioar a acestuia. Dac instala&ianu posed rezervor, se monteaz robinete de purjare la punctele cele mai joase alecolectoarelor.

Opera&ia de îndeprtare a stratului aderent de ulei este curent denumit dezuleiere: ea este în general dificil, impune scoaterea din func&iune a instala&iei,

dar este necesar mai ales la instala&iile la care separarea uleiului nu a fost bineefectuat.Dezuleierea se poate opera prin dizolvarea stratului de ulei cu petrol sau

motorin, dup care se face suflarea cu abur supraînclzit #i apoi cu aer comprimat.Aceast lucrare se mai poate face cu aten&ie deosebit, prin oprirea apei de r cire #itrimiterea da vapori calzi de agent în condensator, avîndu-se grij s nu fie dep#it presiunea maxim de lucru.

- Cur ! area suprafe ei de transfer de c!ldur ! pe partea apei. În func&ie deduritatea apei de r cire, srurile con&inute de aceasta se depun sub form de piatr pe suprafa&a de contact, fapt care înr ut&e#te transmiterea cldurii #i mre#teconsumul de energie pentru acela#i efect de r cire.

Atunci când grosimea stratului de piatr dep#e#te 0,5 mm este necesar

înlturarea lui, opera&ie posibil numai dup golirea condensatorului de agentfrigorific.La condensatoarele multitubulare, înlturarea pietrei se face cu ajutorul

periilor de sârm sau cu ajutorul unei freze speciale introduse în interiorul &evilorde ap dup demontarea capacului.

La condensatoarele atmosferice, piatra este îndeprtat prin ciocnire #ira#chetare. Este necesar ca periodic s se fac #i cur &irea pietrei de pe stropitoarelede ap, asigurându-se în acest fel o bun distribu&ie a apei pe suprafa&a exterioar aaparatului.

La toate tipurile de condensatoare opera&ia de cur &ire a pietrei poate fiu#urat prin recircularea timp de 24 h a unei solu&ii de 6-8% acid formic, care areca efect înmuierea stratului de piatr .

- Îndep!rtarea aerului (dezaerarea). Ptrunderea aerului în instala&ie areloc cu ocazia demontrii diferitelor aparate sau prin neetan#eit&ile circuitului de joas presiune, atunci cînd presiunea scade sub cea atmosferic. Deoarece aerul caatare nu poate condensa, presiunea sa se adun, conform legii lui Dalton, la cea proprie a agentului frigorific, mrind presiunea de condensare #i ca urmare,consumul de energie al instala&iei.

Îndeprtarea aerului din instala&ie se face în general la partea superioar arezervorului sau a condensatorului, folosind fie procedeul de dezaerare continu,fie cel periodic. Folosind aparatele de dezaerare continu, eliminarea aerului are locîn timpul func&ionrii instala&iei; dar întrucât în acest timp are loc în condensator oamestecare continu a vaporilor de agent cu aerul, se recomand ca priza pentru




dezaerare s se fac la partea superioar a rezervorului, adic acolo unde aceast

amestecare continu nu se mai produce.La dezaerarea periodic trebuie oprit instala&ia, lsîndu-se în func&iune cel

pu&in 1/2 or sistemul de r cire a condensatorului. Se racordeaz un capt al unuifurtun la #tu&ul de dezaerare de pe condensator, cellalt capt fiind introdus într-unvas cu ap; se deschide robinetul de dezaerare în a#a fel încât s nu se aud „trosnituri” în ap #i s se poat urmri bulele de aer ce se ridic la suprafa&avasului cu ap. Opera&ia se consider terminat atunci când presiunea citit pemanometrul de pe condensator se apropie de presiunea corespunztoaretemperaturii apei de r cire.

Verificarea etan $eit ! ii este o alta opera&ie important în verificareafunc&ionarii corecte a instala&iilor frigorifice. Pentru a nu se produce pierderea

încrcturii de agent frigorific se face periodic verificarea etan#eit&ii lacondensator.La condensatoarele multitubulare pentru amoniac se efectueaz verificarea

lunar a con&inutului de agent în apa de r cire cu ajutorul, de exemplu, a reactivului Nessler (K 2HgI4). Dac se adaug câteva picturi din acest reactiv în proba de ap,se produoe o colora&ie galben atunci când con&inutul de NH3 este redus #i un precipitat ro#u când con&inutul este ridicat.

La condensatoarele atmosferice cu NH3 apari&ia porilor se face observat atât prin formarea de piatr la locul respectiv cât #i prin miros. Porii vor fi înltura&i prin sudare numai dup golirea instala&iei de amoniac.

Între inerea vaporizatoarelor pentru r !cirea lichidelor necesit efectuarea periodic a urmtoarelor opera&ii:

- Cur ! area suprafe ei de schimb de c!ldur ! pe partea agentului frigorific;Odat cu agentul frigorific lichid ptrunde în vaporizator #i uleiul care nu a putut fiseparat în separatorul de ulei sau calele de ulei. În vaporizator uleiul blocheaz o parte din suprafa&a de r cire #i totodat înr ut&e#te transferul de cldur prinformarea unui strat de ulei pe suprafa&a conductelor.

Pentru a evita aceste dezavantaje, este necesar s ptmânal evacuareauleiului din vaporizator. În scopul asigur rii unei separ ri mai bune se recomand purjarea la câteva ore dup oprirea instala&iei, realizându-se prin înclzire #ireducerea vâscozit&ii uleiului. Dac instala&ia permite, înclzirea vaporizatoruluise poate face cu ajutorul vaporilor calzi refula&i din compresor.

În orice caz, scoaterea uleiului din vaporizator presupune ca presiunea dininteriorul acestuia s fie superioar celei atmosferice.

Atunci când pe suprafa&a interioar a vaporizatorului s-a depus un strataderent de ulei dezuleierea poate avea loc în mod asemntor cazului descris lacondensator.

- Cur ! area suprafe ei de schimb de c!ldur ! pe partea agentuluiintermediar. În timpul exploatrii, din agentul intermediar se depun substan&eleinsolubile (de obicei, clora&i) care reduc intensitatea transferului de cldur .Acestea se vor îndeprta cel pu&in o dat pe an. La vaporizatoarele multitubulare, pentru u#urarea opera&iei se poate folosi o solu&ie de acid clorhidric 10%, dup carese execut o splare cu ap pentru înlturarea excesului de acid.

Apari&ia depunerilor în saramuri (purttori de frig) este mic#orat prindecantare #i filtrare bun la introducerea saramurii în circuit.




- Verificarea etan $eit ! ii la instala iile cu amoniac se poate efectua cu

ajutorul reactivului Nessler.- Verificarea concentra iei $i pH-lui din saramur !. În timpul exploatrii

poate avea loc, în special la bazinele deschise, o diluare a saramurii provocate decondensarea umidit&ii din aer. Pentru a evita înghe&area pe &evile vaporizatorului asaramurii diluate este necesar verificarea periodic a concentra&iei. În acest scopeste folosit densimetrul, dup ce saramura s-a înclzit la temperatura de 15°C,corespunztoare indica&iilor din tabele. În lipsa densimetrului se poate recurge lacântrirea cu precizie a unui litru de saramur .

Când concentra&ia saramurii este insuficient, se va dizolva o cantitate desare cu ajutorul unei pr &i de saramur , în vasul special prevzut în acest scop (nuse admite folosirea altei sri). Verificarea periodic a PH-ului saramurii evit în

general corodarea circuitului de agent intermediar.În general exist tendin&a de scdere a pH-lui. Pentru readucerea lui lavaloarea de 7,5-8, se folose#te hidroxid de sodiu (sod caustic) sau de calciu (ap de var), verificarea f cându-se, a#a cum s-a ar tat la prepararea saramurii, cuajutorul indicatorilor chimici. De asemenea., este necesar introducerea periodic de pasivatori pentru coroziune.

Între inerea vaporizatorului pentru r !cirea aerului necesit efectuarea periodic a urmtoarelor opera&ii:

- Cur ! area suprafe ei de schimb de c!ldur ! pe partea agentului frigorific.La instala&iile cu amoniac, întrucât separarea complet a uleiului nu este posibil,stratul de ulei depus la vaporizatoare se îndeprteaz prin "dezuleiere". Aceasta se poate face prin suflarea cu aer a vaporizatorului, fie cu ajutorul vaporilor calzi de

agent. Suflarea cu aer se execut dup vacuumarea vaporizatorului, prin parteasuperioar a acestuia. Uleiul se adun în partea inferioar unde va fi purjat.Dezuleierea cu vapori calzi de agent se poate face numai la instala&iile prevzute cu posibilit&i de decongelare cu gaze calde, uleiul adunându-se în punctele de colec-tare.

- Cur ! area suprafe ei de schimb de c!ldur ! pe partea aerului. În timpulexploatrii se produce depunerea sub form de z pad a umidit&ii din aer, fapt careconduce la înr ut&irea transferului de cldur #i la cre#terea consumului deenergie. Când grosimea stratului de z pad dep#e#te circa 5 mm este necesar îndeprtarea lui. Este recomandabil decongelarea r citorului de aer de la tunelelede refrigerare #i congelare dup fiecare #arj r cit.

- Verificarea etan $eit ! ii. Se face cel pu&in lunar pentru a se evita

deprecierea mrfurilor depozitate în contact cu aerul viciat. Între inerea suprafe elor cu r !cire direct ! presupune urmtoarele opera&ii

periodice:- Cur ! area suprafe ei interioare de depunerile din saramur !. Opera&ia se

face cu vaporizatoarele pentru r cirea lichidelor, adic prin splarea cu ap #i dac este cazul, prin vehicularea unei solu&ii de acid clorhidric 10% urmat de o bun splare cu ap.

- Cur ! area suprafe ei exterioare de stratul de z! pad ! se efectueaz ca #ila vaporizatoarele pentru r cirea aerului prin ra#chetarea sau stropirea cu ap.Uneori se folose#te decongelarea cu saramur de 25°C, înclzit cu ajutorulvaporilor calezi refula&i de compresor.




- Îndep!rtarea aerului provenit din neetan $eit ! ile de pe conductele de

aspira ie. Aerul ptruns se adun de obicei la punctele cele mai înalte aleinstala&iei, fiind evacuat periodic prin robinetele de dezaerisire special prevzuteîn acele locuri (partea superioar a elementelor de r cire). Prezen&a aerului seconstant prin faptul c în acea por &iune instala&ia "debrumeaz". Verificareaetan#eit&ii se face s ptmânal în scopul evitrii pierderilor de saramur .

Defecte de func&ionare ale instala&iilor frigorifice.Atunci când în practic nu sunt respectate principiile de realizare, exploatare #iîntre&inere corect a instala&iilor frigorifice, în timpul func&ionrii acestora nu Mai pot fi observate semnele care indic o exploatare corect. Astfel, se pot producemodificri anormale ale temperaturilor #i presiunilor de refulare #i aspira&ie, brumri #i bti la compresoare, precum #i nerealizarea temperaturilor în spa&iile

frigorifice. În tabelul 8 se prezint câteva din semnele cele mai importante careindic func&ionarea defectuoas a instala&iilor frigorifice, cauzele care le-au produs#i msurile de remediere [5].



Tabelul 8. Defecte de funcionare la instalaiile frigorifice [5]

Semne de funcionaredefectuoas(

Cauze M(suri de remediere

Ap de r cire insuficient lacondensator

- Se verific debitul #i presiunea pompelor de ap;- Se mre#te debitul de ap proaspt;- Se verific distribu&ia apei la condensator;

Blocarea suprafe&ei de transmitere acondensatorului

- Îndeprtarea pietrei- Îndeprtarea uleiului- Dezuleierea

Blocarea unei cantit&ii de lichid încondensator, care reduce suprafa&a deschimb de cldur

- Se verific scurgerea lichidului din condensator(deschiderea robinetelor de pe conductele de li-chid #i de egalizare);- Scoaterea unei cantit&i de agent din instala&ii(f r rezervor de lichid)

Repartizarea neuniform a vaporilorîn diversele panouri de condensator

- Se verific dac înclzirea panourilor esteuniform #i se iau masuri de modificarealegturilor pentru a asigura distribu&ia corect avaporilor.

Suprafa&a insuficient acondensatorului

- Se verific dac numrul de compresoare înfunc&iune corespunde celui proiectat #i dac estenevoie se reduce sarcina instala&iei prin oprireaunor compresoare.

Capacitatea compresorului prea marefa& de vaporizator

- Se reduce capacitatea compresorului;- Se mre#te suprafa&a vaporizatorului (dac este

posibil)

1. Presiune de refulare prearidicat #i temperatura de pemanometrul de refulare mult maimare decât, a apei de r cirefolosite (în mod normaltemperatura de condensaretrebuie s fie cu cca 5°C mai ri-dicat decât temperatura medie aapei de r cire)

Prea pu&in agent frigorific în instala&ie - Se completeaz cu agent



Oprirea ventilatoarelor, agregatelorsau pompelor

- Se verific cauzele opririi #i serepun în func&iune2. Scderea rapid #i continu a

presiunii de aspira&ie Concentra&ia mai mic sau mai maredecât normal a agentului intermediar

- Sa verific concentra&ia #i se aduce la ceanormal

Robinetul de reglaj prea mult deschis- Se reduce deschiderea robinetului de reglajmanual

Blocarea deschis a flotorului - Se demonteaz #i se deblocheaz flotorulFlotorul montat prea sus - Se monteaz mai jos

Separator de lichid prea mic- Se pune un separator mai mare- Se dubleaz separatorul existent cu un altul

Nu se scurge lichidul din separatorspre vaporizator

- Se scoate filtrul din conducta de alimentare- Se pune conduct cu diametru mai mare- Se monteaz separatorul mai sus

3. Presiunea de aspira&ie mare,cilindri de compresor bruma&i,

conducta de refulare rece.Indiferent de cauze pentru

protejarea compresorului se procedeaz astfel:- se închide robinetul de aspira&ie;- se opre#te alimentarea cu lichid#i r cirea cilindrilor;- se deschide treptat aspira&ia;- se supravegheaz presiunea laulei pentru a nu se produce deza-morsarea pompei din cauzavacuumului.

Robinetul de injec&ii (# pri&) prea multdeschis

- Se reduce deschiderea ventilului

Prea mult agent în instala&ie - Se scoate agent din instala&ie4. Cre#terea brusc a presiunii deaspira&ie #i refulare înso&it de

brumarea cilindrilor, pentru odeschidere mic a robinetului dereglaj

Robinetul de reglaj prea mare fa& devaporizator

- Se înlocuie#te robinetul de reglaj cu unulcorespunztor

Robinetul cu flotor prea mare fa& devaporizator

- Se schimb doza sau tot flotorul5. Cre#terea brusc, periodic a presiunii de aspira&ie, înso&it uneori de înec cu lichid Cre#terea brusc a sarcinii termice

(deschideri de u#i la tunele)- Se anun& în prealabil mecanicul în cazuldeschiderii de u#i la tunelele în func&iune



6. Cre#terea brusc a presiunii deaspira&ie, înso&it uneori de îneccu lichid

Se introduc circuite noi calde lainstala&iile cu r cire direct Se alimenteaz cu agent intermediardin acela#i r citor, noi circuite calde,din instala&iile cu r cire indirect

- Se reduce reglajul la circuitul în func&iune #iapoi se deschide treptat robinetul de aspira&ie acircuitului cald, supraveghindu-se atentcompresorul

7. Presiunea de aspira&ie scadegreu ca #i temperatura din spa&iiler cite, de#i reglajul este normal

Compresoare insuficiente în func&iune

- Se mre#te numrul de compresoare #i se reface

reglajul- Se verific încrcarea în spa&iile r cite- Se verific dac nu sunt defecte compresoarele

Presiunea de refulare ridicat - Se remediaz conform celor indicate la punctul 1Presiunea de aspira&ie sczut - Se remediaz conform celor indicate la punctul 3

8. Temperatura de refulare ri-dicat

Raport de compresie prea mare- Se injecteaz lichid în conducta de aspira&ie(# pri&)- Se trece la compresia în mai multe trepte

Uzare segmen&i - înlocuireDefectarea supapei de aspira&ie,refulare, siguran&

- Verificarea #i la nevoie înlocuirea

Filtrul de aspira&ie înfundat - Se verific #i se cur & filtrul9. Scderea capacit&ii com-

presoruluiPresiunea de aspira&ie sczut sau ceade refulare ridicat

- Se iau msuri de reducere a presiunii de refulare- Se regleaz corespunztor alimentarea cu agent avaporizatorului

10. Oscila&ii mari la manometrul

de aspira&ie #i bti la supapele deaspira&ie

Blocarea clapetelor supapelor de

aspira&ie din cauza murdriei (uleiars) - Verificarea supapei de aspira&ie

11. Bti neregulate la supapelede refulare

Blocarea clapetelor supapelor derefulare din cauza murdriilor

- Verificarea supapei de refulare



12. înclzirea excesiv a ci-lindrilor de compresor

Clapete sparte la supapele de refulare - înlocuirea clapetelor sparte

13. înclzire lagre #i cilindri Ungere defectuoas - Se verific presiunea pompei de ulei- Se verific dac uleiul nu e prea pu&in vâscos

Presiunea prea mare în pompa de ulei - Reglarea presiunii de ulei14. Consum mare de ulei, refulatdin compresor în instala&ie Segmen&i uza&i - Înlocuirea segmen&ilor

15. Dezamorsarea pompei de ulei Aspir aer la îmbinrile demontabile - Se verific îmbinrile pe partea de aspira&ie a pompei

Suprafa&a de r cire mic - Se mre#te suprafa&a de r cire16. Nu se realizeaz temperaturileîn spa&iile r cite Nu circul bine purttorul de frig

(saramura) în elementele de r cire- Se verific dac circuitul nu este înfundat cu aer



ANEXE



Anexa 1. Tabele cu propriet&ile termodinamice ale amoniacului (R 717)

Tabelul 9. Propriet&ile termodinamice ale amoniacului pe curba de satura&ie [17]

Formula chimic NH3 Masa molecular : 17,03 kg/kmol Temperatura critic: 132,35 'CPunctul normal de fierbere: -33,5 K Presiunea critic: 113,53 bar

Densitatea critic: 235 kg/m3

Volum specific Densitate Entalpie EntropieTemperatura

[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]

Clduralatent devaporizare[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ] -70 0,109 -0,904 1,378 9,006 0,725 0,111 189,62 1656,48 1466,86 0,6915 7,9120-60 0,219 -0,794 1,401 4,702 0,713 0,212 232,95 1674,30 1441,35 0,8996 7,6617-50 0,408 -0,605 1,424 2,625 0,702 0,380 276,58 1691,37 1414,79 1,0995 7,4396-40 0,717 -0,296 1,449 1,551 0,690 0,644 320,55 1707,56 1387,01 1,2921 7,2410-35 0,931 - 0,082 1,462 1,215 0,683 0,823 342,67 1715,27 1372,60 1,3858 7,1494-34 0,979 -0,034 1,465 1,159 0,682 0,862 347,11 f716,78 1369,67 1,4044 7,1316-33 1,030 +0,017 1,467 1,105 0,681 0,904 351,54 1718,28 1366,74 1,4228 7,1140-30 1,195 +0,182 1,475 0,9625 0,677 1,038 364,88 1722,70 1357,82 1,4779 7,0622-25 1,515 +0,502 1,489 0,7705 0,671 1,297 387,18 1729,85 1342,67 1,5685 6,9792-20 1,901 +0,888 1,504 0,6228 0,664 1,605 409,56 1736,69 1327,13 1,6576 6,9001-15 2,362 +1,349 1,518 0,5079 0,658 1,968 432,04 1743,21 1311,17 1,7452 6,8244-10 2,908 +1,895 1,534 0,4177 0,651 2,394 454,60 1749,40 1294,80 1,8315 6,7519-5 3,548 +2,535 1,549 0,3462 0,645 2,888 477,25 1755,23 1277,98 1,9164 6,68230 4,294 +3,281 1,566 0,2890 0,638 3,460 500,00 1760,71 1260,71 2,0000 6,61545 5,158 + 4,145 1,583 0,2429 0,631 4,116 522,84 1765,80 1242,96 2,0824 6,551010 6,150 +5,137 1,601 0,2053 0,624 4,870 545,79 1770,50 1224,71 2,1636 6,488915 7,285 +6,272 1,619 0,1746 0,617 5,727 568,84 1774,79 1205,95 2,2436 6,428820 8,574 +7,561 1,639 0,1493 0,610 6,697 592,01 1778,65 1186,64 2,3226 6,370525 10,03 +9,01 1,659 0,1283 0,602 7,794 615,32 1782,06 1166,74 2,4006 6,3139



Tabelul 9 (continuare)


[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ]

30 11,67 +10,65 1,680 0,1107 0,595 9,033 638,77 1785,01 1146,24 2,4778 6,258935 13,50 +12,48 1,702 0,09593 0,587 10,424 662,39 1787,47 1125,08 2,5540 6,205140 15,55 +14,53 1,726 0,08345 0,579 11,983 686,21 1789,40 1103,19 2,6296 6,152545 17,82 +16,80 1,750 0,07284 0,571 13,728 710,26 1790,78 1080,52 2,7045 6,100850 20,33 +19,31 1,777 0,06378 0,562 15,678 734,56 1791,58 1057,02 2,7789 6,049955 23,10 +22,08 1,805 0,05600 0,554 17,857 759,17 1791,74 1032,57 2,8530 5,999660 26,14 +25,12 1,834 0,04929 0,545 20,288 784,13 1791,22 1007,09 2,9268 5,949765 29,48 +28,46 1,866 0,04348 0,535 22,999 809,51 1789,95 980,44 3,0005 5,900070 33,12 +32,10 1,900 0,03841 0,526 26,034 835,38 1787,87 952,49 3,0745 5,850275 37,08 +36,06 1,937 0,03398 0,516 29,429 861,83 1784,87 923,04 3,1488 5,800180 41,40 +40,38 1,973 0,03009 0,506 33,233 888,96 1780,84 891,88 3,2238 5,749385 46,08 +45,06 2,022 0,02665 0,494 37,523 916,93 1775,64 858,71 3,2998 5,697490 51,14 +50,12 2,071 0,02359 0,482 42,390 945,89 1769,08 823,19 3,3772 5,644095 56,62 +55,60 2,125 0,02087 0,470 47,915 976,08 1760,91 784,83 3,4566 5,5884

100 62,52 +61,50 2,183 0,01842 0,458 54,288 1007,80 1750,79 742,99 3,5388 5,5299110 75,75 +74,73 2,349 0,01418 0,425 70,521 1077,76 1722,47 644,71 3,7158 5,3984120 91,07 +90,05 2,594 0,01050 0,385 95,238 1163,06 1675,37 512,31 3,9257 5,2288130 108,88 +107,86 3,185 0,006589 0,313 151,768 1298,69 1563,51 264,82 4,2532 4,9101

132,3 113,53 +112,51 4,274 0,004274 0,233 233,972 1422,40 1422,40 000,00 4,5548 4,5548



Tabelul 10. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînclzi&i) [17]Volumul specific [dm3/ kg]

SUPRAÎNC,LZIREA [°C] Temperaturala satura&ie

[°C]

Presiuneala satura&ie

[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 9007,0 9235,0 9463,0 9691,0 9918,0 10140 10370 10820 11270 11720 12170 12620 13070 13520

-60 0,22 4702,0 4818,0 4933,0 5048,0 5163,0 5277,0 5391,0 5618,0 5844,0 6070,0 6295,0 6520,0 6745,0 6969,0-50 0,41 2624,0 2688,0 2751,0 2813,0 2875,0 2937,0 2999,0 3122,0 3244,0 3366,0 3488,0 3609,0 3730,0 3851,0-40 0,72 1551,0 1588,0 1625,0 1661,0 1696,0 1732,0 1768,0 1839,0 1909,0 1979,0 2049,0 2119,0 2188,0 2257,0-35 0,93 1215,0 1244,0 1272,0 1300,0 1328,0 1356,0 1384,0 1439,0 1493,0 1548,0 1602,0 1655,0 1709,0 1762,0-34 0,98 1159,0 1186,0 1213,0 1240,0 1267,0 1293,0 1320,0 1372,0 1424,0 1475,0 1527,0 1578,0 1629,0 1680,0-33 1,03 1106,0 1132,0 1157,0 1183,0 1209,0 1234,0 1259,0 1309,0 1358,0 1407,0 1456,0 1505,0 1553,0 1602,0-30 U9 962,6 985,3 1008,0 1030,0 1052,0 1074,0 1096,0 1139,0 1182,0 1224,0 1267,0 1309,0 1351,0 1392,0-25 1,52 770,6 788,7 806,7 824,4 842,1 859,5 876,9 911,3 945,3 979,1 1012,0 1046,0 1079,0 1112,0-20 1,90 622,8 637,5 652,1 666,4 680,7 694,7 708,7 736,4 763,8 790,9 817,8 844,6 871,1 897,6-15 2,36 508,0 520,0 531,9 543,6 555,2 566,7 578,1 600,7 622,9 644,9 666,7 688,4 710,0 731,4-10 2,91 417,7 427,7 437,6 447,3 456,8 466,3 475,7 494,2 512,5 530,5 548,4 566,1 583,7 601,3-5 3,55 346,2 354,6 362,8 370,9 378,8 386,7 394,5 409,9 425,0 440,0 454,7 469,4 483,9 498,40 4,29 289,0 296,1 303,0 309,8 316,5 323,1 329,6 342,5 355,2 367,7 380,0 392,2 404,3 416,35 5,16 242,9 248,9 254,8 260,5 266,2 271,8 277,4 288,2 298,9 309,4 319,8 330,0 340,2 350,310 6,15 205,4 210,5 215,6 220,5 225,4 230,2 234,9 244,1 253,2 262,1 270,9 279,6 288,2 296,715 7,28 174,6 179,1 183,5 187,7 191,9 196,0 200,1 208,1 215,8 223,5 231,0 238,4 245,7 253,020 8,57 149,3 153,2 157,0 160,7 164,4 167,9 171,4 178,3 185,0 191,6 198,1 204,4 210,7 217,025 10,03 128,3 131,7 135,0 138,3 141,5 144,6 147,6 153,6 159,5 165,2 170,8 176,3 181,7 187,1

30 11,67 110,7 113,7 116,7 119,6 122,4 125,1 127,8 133,0 138,1 143,1 148,0 152,8 157,5 162,235 13,50 95,94 98,64 101,3 103,8 106,3 108,7 111,1 115,7 120,2 124,6 128,9 133,1 137,2 141,340 15,55 83,46 85,88 88,23 90,50 92,71 94,87 96,97 101,1 105,1 108,9 112,7 116,4 120,0 123,645 17,82 72,85 75,04 77,15 79,19 81,18 83,11 85,00 88,65 92,19 95,63 98,98 102,3 105,5 108,650 20,33 63,79 65,78 67,69 69,54 71,33 73,07 74,77 78,04 81,21 84,28 87,27 90,19 93,05 95,86





[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 56,01 57,83 59,58 61,25 62,88 64,45 65,99 68,95 71,79 74,54 77,22 79,83 82,39 84,9160 26,14 49,30 50,97 52,57 54,11 55,59 57,03 58,42 61,11 63,67 66,16 68,57 70,92 73,21 75,47

65 29,48 43,48 45,03 46,51 47,92 49,28 50,60 51,87 54,32 56,65 58,89 61,07 63,20 65,27 67,3070 33,12 38,42 39,86 41,24 42,54 43,80 45,00 46,17 48,41 50,54 52,58 54,56 56,49 58,36 60,2075 37,08 33,98 35,35 36,63 37,84 39,00 40,12 41,20 43,26 45,21 47,08 48,88 50,63 52,34 54,0180 41,40 30,09 31,38 32,58 33,72 34,80 35,84 36,84 38,74 40,54 42,26 43,90 45,50 47,06 48,5885 46,08 26,65 27,88 29,02 30,09 31,11 32,07 33,00 34,77 36,43 38,01 39,53 40,99 42,42 43,8190 51,14 23,60 24,78 25,87 26,88 27,84 28,75 29,62 31,26 32,81 34,27 35,67 37,02 38,33 39,6095 56,62 20,87 22,02 23,07 24,04 24,95 25,80 26,62 28,16 29,60 30,96 32,25 33,50 34,70 35,88

100 62,52 18,42 19,56 20,58 21,50 22,37 23,18 23,95 25,40 26,74 28,01 29,22 30,38 31,48 32,57110 75,75 14,18 15,34 16,33 17,21 18,01 18,75 19,45 20,74 21,93 23,04 24,09 25,10 26,06 26,98120 91,07 10,50 11,85 12,86 13,72 14,48 15,18 15,82 16,99 18,06 19,04 19,97 20,85 21,69 22,50



Tabelul 11. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînclzi&i) [17]Entalpia [kJ/kg]


[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 1656,0 1667,0 1677,0 1687,0 1697,0 1708,0 1718,0 1738,0 1759,0 1779,0 1800,0 1821,0 1842,0 1863,0

-60 0,22 1674,0 1685,0 1695,0 1706,0 1716,0 1726,0 1737,0 1757,0 1778,0 1799,0 1820,0 1341,0 1862,0 1883,0-50 0,41 1691,0 1702,0 1713,0 1723,0 1734,0 1745,0 1755,0 1776,0 1797,0 1818,0 1840,0 1861,0 1882,0 1904,0-40 0,72 1708,0 1719,0 1730,0 1741,0 1751,0 1762,0 1773,0 1795,0 1816,0 1837,0 1859,0 1880,0 1902,0 1924,0-35 0,93 1715,0 1727,0 1738,0 1749,0 1760,0 1771,0 1782,0 1803,0 1825,0 1847,0 1868,0 1890,0 1912,0 1934,0-34 0,98 1717,0 1728,0 1739,0 1750,0 1761,0 1772,0 1783,0 1805,0 1827,0 1849,0 1870,0 1892,0 1914,0 1936,0-33 1,03 1718,0 1730,0 1741,0 1752,0 1763,0 1774,0 1785,0 1807,0 1829,0 1850,0 1872,0 1894,0 1916,0 1938,0-30 1,19 1723,0 1734,0 1746,0 1757,0 1768,0 1779,0 1790,0 1812,0 1834,0 1856,0 1878,0 1900,0 1922,0 1944,0-25 1,52 1730,0 1742,0 1753,0 1765,0 1776,0 1787,0 1799,0 1821,0 1843,0 1865,0 1887,0 1909,0 1931,0 1954,0-20 1,90 1737,0 1749,0 1760,0 1772,0 1784,0 1795,0 1807,0 1829,0 1852,0 1874,0 1896,0 1919,0 1941,0 1963,0-15 2,36 1743,0 1755,0 1768,0 1779,0 1791,0 1803,0 1814,0 1837,0 1860,0 1883,0 1905,0 1928,0 1950,0 1973,0-10 2,91 1749,0 1762,0 1774,0 1786,0 1798,0 1810,0 1822,0 1845,0 1868,0 1891,0 1914,0 1937,0 1960,0 1983,0-5 3,55 1755,0 1768,0 1781,0 1793,0 1805,0 1817,0 1829,0 1853,0 1877,0 1900,0 1923,0 1946,0 1969,0 1992,00 4,29 1761,0 1774,0 1787,0 1799,0 1812,0 1824,0 1837,0 1861,0 1884,0 1908,0 1931,0 1955,0 1978,0 2001,05 5,16 1766,0 1779,0 1793,0 1806,0 1818,0 1831,0 1843,0 1868,0 1892,0 1916,0 1940,0 1963,0 1987,0 2010,0

10 6,15 1771,0 1784,0 1798,0 1811,0 1824,0 1837,0 1850,0 1875,0 1899,0 1924,0 1948,0 1972,0 1995,0 2019,015 7,28 1775,0 1789,0 1803,0 1817,0 1830,0 1843,0 1856,0 1882,0 1907,0 1931,0 1956,0 1980,0 2004,0 2028,020 8,57 1779,0 1793,0 1808,0 1822,0 1835,0 1849,0 1862,0 1888,0 1913,0 1939,0 1963,0 1988,0 2012,0 2037,025 10,03 1782,0 1797,0 1812,0 1826,0 1840,0 1854,0 1868,0 1894,0 1920,0 1946,0 1971,0 1996,0 2020,0 2045,0

30 11,67 1785,0 1801,0 1816,0 1831,0 1845,0 1859,0 1873,0 1900,0 1926,0 1952,0 1978,0 2003,0 2028,0 2053,035 13,5 1787,0 1804,0 1819,0 1834,0 1849,0 1864,0 1878,0 1906,0 1932,0 1959,0 1985,0 2010,0 2036,0 2061,040 15,55 1789,0 1806,0 1822,0 1838,0 1853,0 1868,0 1882,0 1911,0 1938,0 1965,0 1991,0 2018,0 2043,0 2069,045 17,82 1791,0 1808,0 1825,0 1841,0 1856,0 1872,0 1887,0 1916,0 1944,0 1971,0 1998,0 2024,0 2051,0 2077,050 20,33 1792,0 1810,0 1827,0 1843,0 1859,0 1875,0 1890,0 1920,0 1949,0 1977,0 2004,0 2031,0 2058,0 2084,0





[°C]

Presiunea lasatura&ie[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 1792,0 1810,0 1828,0 1845,0 1862,0 1878,0 1894,0 1924,0 1953,0 1982,0 2010,0 2037,0 2064,0 2091,060 26,14 1791,0 1811,0 1829,0 1847,0 1864,0 1881,0 1897,0 1928,0 1958,0 1987,0 2015,0 2043,0 2071,0 2098,0

65 29,48 1790,0 1810,0 1829,0 1848,0 1866,0 1883,0 1899,0 1931,0 1962,0 1992,0 2021,0 2049,0 2077,0 2104,070 33,12 1788,0 1809,0 1829,0 1848,0 1866,0 1884,0 1901,0 1934,0 1966,0 1996,0 2025,0 2054,0 2083,0 2111,075 37,08 1785,0 1807,0 1828,0 1848,0 1867,0 1885,0 1903,0 1937,0 1969,0 2000,0 2030,0 2060,0 2088,0 2117,080 41,40 1781,0 1804,0 1826,0 1847,0 1867,0 1886,0 1904,0 1939,0 1972,0 2004,0 2034,0 2064,0 2094,0 2123,085 46,08 1776,0 1800,0 1824,0 1845,0 1866,0 1885,0 1904,0 1940,0 1974,0 2007,0 2038,0 2069,0 2099,0 2128,090 51,14 1769,0 1796,0 1820,0 1843,0 1864,0 1884,0 1904,0 1941,0 1976,0 2009,0 2042,0 2073,0 2103,0 2133,095 56,62 1761,0 1789,0 1815,0 1839,0 1862,0 1883,0 1903,0 1941,0 1977,0 2012,0 2045,0 2077,0 2108,0 2138,0100 62,52 1751,0 1782,0 1809,0 1835,0 1858,0 1880,0 1902,0 1941,0 1978,0 2014,0 2047,0 2080,0 2112,0 2143,0110 75,75 1722,0 1761,0 1793,0 1822,0 1849,0 1873,0 1896,0 1939,0 1978,0 2016,0 2051,0 2085,0 2118,0 2151,0120 91,07 1675,0 1729,0 1770,0 1804,0 1834,0 1861,0 1887,0 1933,0 1976,0 2016,0 2053,0 2089,0 2124,0 2157,0



Tabelul 12. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraînclzi&i) [17]Entropia [kJ/(kg.K)]


[°C]

Presiunea lasatura&ie[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 7,912 7,962 8,010 8,058 8,104 8,149 8,193 8,279 8,362 8,442 8,519 8,593 8,666 8,736

-60 0,22 7,662 7,710 7,757 7,804 7,849 7,893 7,936 8,019 8,099 8,177 8,252 8,325 8,396 8,465-50 0,41 7,439 7,487 7,533 7,579 7,623 7,666 7,708 7,789 7,868 7,944 8,017 8,089 8,158 8,225-40 0,72 7,241 7,288 7,334 7,378 7,421 7,464 7,505 7,585 7,663 7,737 7,809 7,879 7,947 8,013-35 0,93 7,149 7,196 7,242 7,286 7,329 7,371 7,412 7,492 7,568 7,642 7,714 7,783 7,851 7,916-34 0,98 7,132 7,178 7,224 7,268 7,311 7,353 7,394 7,474 7,550 7,624 7,695 7,765 7,832 7,898-33 1,03 7,114 7,161 7,206 7,250 7,293 7,335 7,376 7,456 7,532 7,606 7,677 7,746 7,813 7,879-30 1,19 7,062 7,109 7,154 7,198 7,241 7,283 7,324 7,403 7,479 7,553 7,624 7,692 7,759 7,825-25 1,52 6,979 7,026 7,071 7,115 7,158 7,200 7,241 7,319 7,395 7,468 7,538 7,607 7,673 7,738-20 1,90 6,900 6,947 6,992 7,036 7,079 7,121 7,161 7,240 7,315 7,387 7,458 7,526 7,592 7,656-15 2,36 6,824 6,871 6,917 6,961 7,003 7,045 7,086 7,164 7,239 7,311 7,381 7,449 7,514 7,578-10 2,91 6,752 6,799 6,845 6,889 6,931 6,973 7,014 7,092 7,167 7,239 7,308 7,376 7,441 7,505-5 3,55 6,682 6,730 6,775 6,820 6,863 6,904 6,945 7,023 7,098 7,170 7,239 7,306 7,371 7,4350 4,29 6,615 6,663 6,709 6,754 6,797 6,838 6,879 6,957 7,032 7,104 7,173 7,240 7,305 7,3685 5,16 6,551 6,599 6,645 6,690 6,733 6,775 6,816 6.894 6,969 7,041 7,110 7,177 7,242 7,30510 6,15 6,489 6,537 6,584 6,629 6,673 6,715 6,756 6,834 6,909 6,981 7,050 7,117 7,181 7,24415 7,28 6,429 6,478 6,525 6,570 6,614 6,656 6,698 6,776 6,851 6,923 6,992 7,059 7,124 7,18620 8,57 6,371 6,420 6,468 6,514 6,558 6,600 6,642 6,721 6,796 6,868 6,937 7,004 7,068 7,13125 10,03 6,314 6,364 4,412 6,459 6,503 6,546 6,588 6,667 6,743 6,815 6,884 6,951 7,016 7,078

30 11,67 6,259 6,310 6,359 6,406 6,450 6,494 6,536 6,616 6,692 6,764 6,833 6,900 6,965 7,02835 13,50 6,205 6,257 6,307 6,354 6,399 6,443 6,485 6,566 6,642 6,715 6,784 6,851 6,916 6,97940 15,55 6,152 6,205 6,256 6,304 6,350 6,394 6,436 6,518 6,594 6,667 6,737 6,804 6,869 6,93245 17,82 6,101 6,155 6,206 6,255 6,301 6,346 6,389 6,471 6,548 6,622 6,692 6,759 6,824 5,88750 20,33 6,050 6,105 6,157 6,207 6,254 6,299 6,343 6,425 6,503 6,577 6,648 6,715 6,781 6,844





[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 6,000 6,056 6,109 6,159 6,207 6,253 6,298 6,381 6,460 6,534 6,605 6,673 6,738 6,80260 26,14 5,950 6,007 6,062 6,113 6,162 6,209 6,253 6,338 6,417 6,492 6,564 6,632 6,698 6,761

65 29,48 5,900 5,959 6,015 6,067 6,117 6,165 6,210 6,296 6,376 6,452 6,523 6,592 6,658 6,72270 33,12 5,850 5,911 5,969 6,022 6,073 6,121 6,168 6,255 6,336 6,412 6,484 6,553 6,620 6,68475 37.08 5,800 5,863 5,922 5,977 6,029 6,079 6,126 6,214 6,296 6,373 6,446 6,515 6,582 6,64680 41,40 5,749 5,815 5,876 5,933 5,986 6,036 6,084 6,174 6,257 6,335 6,408 6,479 6,546 6,61085 46,08 5,697 5,766 5,829 5,888 5,942 5,994 6,043 6,134 6,218 6,297 6,372 6,442 6,510 6,57590 51,14 5,644 5,716 5,782 5,843 5,899 5,952 6,002 6,095 6,181 6,260 6,336 6,407 6,475 6,54095 56,62 5,588 5,665 5,734 5,797 5,855 5,910 5,961 6,056 6,143 6,224 6,300 6,372 6,441 6,507100 62,52 5,530 5,612 5,685 5,751 5,811 5,867 5,920 6,017 6,106 6,188 6,265 6,338 6,407 6,473110 75,75 5,398 5,498 5,581 5,654 5,720 5,780 5,836 5,939 6,031 6,116 6,195 6,270 6,341 6,408120 91,07 5,229 5,365 5,466 5,550 . 5,624 5,690 5,750 5,859 6,956 6,044 6,126 6,203 6,275 6,344



Tabelul 13. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori satura&i) [17]Cldura specific [kJ/(kg.K)]

Temperatura[°C]

c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]

c p / cv Temperatura[°C]

c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]

c p / cv

-50 2,154 1,606 1,342 35 3,287 2,179 1,509-45 2,188 1,627 1,344 40 3,404 2,223 1,531

-40 2,226 1,651 1,348 45 3,530 2,267 1,558-35 2,266 1,676 1,352 50 3,666 2,312 1,586-33 2,284 1,687 1,354 55 3,815 2,357 1,619-30 2,311 1,704 1,357 60 3,979 2,403 1,656-25 2,360 1,732 1,362 65 4,162 2,449 1,699-20 2,412 1,763 1,368 70 4,367 2,497 1,749-15 2,468 1,794 1,375 75 4,600 2,544 1,808-10 2,528 1,328 1,383 80 4,868 2,593 1,877-5 2,592 1,863 1,391 85 5,184 2,643 1,9610 2,661 1,399 1,401 90 5,561 2,693 2,0655 2,734 1,936 1,412 95 6,029 2,745 2,19610 2,812 1,975 1,424 100 6,620 2,798 2,36515 2,895 2,014 1,437 105 7,417 2,853 2,60020 2,984 2,054 1,453 110 8,531 2,911 2,93125 3,078 2,095 1,469 115 10,287 2,972 3,46130 3,179 2,137 1,488 120 13,370 3,035 4,404



Tabelul 14. Propriet&ile termofizice ale amoniacului pe curba de satura&ie [7]

Temperatura['C]

Vâscozitateadinamic

lichid[µPa.s]


vapori[µPa.s]

Conductivitateatermic lichid

[W/(m.K)]

Conductivitateatermic vapori

[W/(m.K)]

NumrulPrandtllichid

NumrulPrandtlvapori

Tensiuneasuperficial

[N/m]

-30 243 8,27 0,5545 0,01918 1,96 0,98 0,04352

-20 214 8,55 0,5182 0,02044 1,79 0,99 0,03988-10 192 8,83 0,5215 0,02190 1,68 1,00 0,036340 174 9,11 0.5048 0,02350 1,59 1,02 0,03291

10 159 9,40 0,4885 0,02527 1,52 1,03 0,0295920 145 9,69 0,4718 0,02708 1,45 1,06 0,0263830 132 9,99 0,4546 0,02916 1,40 1,09 0,0232840 121 10,3 0,4364 0,03168 1,37 1,11 0,0202950 110 10,7 0,4174 0,03454 1,34 1,15 0,0174360 101 11,1 0,3975 0,03767 1,33 1,20 0,0146970 91,3 11,6 0,3766 0,04126 1,33 1,28 0,0120880 82,3 12,1 0,3550 0,04555 1,34 1,37 0,0096190 73,4 12,7 0,3329 0,05105 1,38 1,51 0,00730100 64,5 13,5 0,3100 0,05831 1,45 1,73 0,00515110 55,8 14,6 0,2857 0,06956 1,63 2,12 0,00320120 46,8 16,6 0,2586 0,08839 2,17 3,16 0,00150



Anexa 2. Tabele cu propriet&ile termodinamice ale freonului R 22

Tabelul 15. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 22 pe curba de satura&ie [17]

Formula chimic CH Cl F2 Masa molecular : 86,48 kg/kmol Temperatura critic: 96 'CPunctul normal de fierbere: -40,8 K Presiunea critic: 49,77 bar

Densitatea critic: 537,2 kg/m3


[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ] -100 0,020 -0,9 93 0,636 8,008 1,570 0,124 95,87 359,35 263,48 0,5310 2,0526-90 0,048 -0,9 65 0,647 3,581 1,545 0,279 105,32 364,23 258,91 0,5840 1,9976-80 0,104 -0,9 09 0,658 1,763 1,519 0,567 114,90 369,15 254,25 0,6349 1,9512-70 0,205 -0,8 08 o!669 0,9409 1,493 1,062 124,66 374,08 249,42 0,6841 1,9118-65 0,279 -0,7 34 0,675 0,7055 1,479 1,417 129,62 376,54 246,92 0,7082 1,8944-60 0,374 -0,6 39 0,682 0,5372 1,466 1,861 134,63 378,98 244,35 0,7320 1,8783-55 0,494 -0,5 19 0,688 0,4148 1,452 2,410 139,71 381,41 241,70 0,7555 1,8634-50 0,643 -0,3 70 0,695 0,3246 1,438 3,080 144,85 383,81 238,96 0,7788 1,8496-45 0,827 -0 ,1 86 0,702 0,2570 1,424 3,891 150,05 386,18 236,13 0,8018 1,8367-41 1,002 -0,011 0,707 0,2149 1,412 4,653 154,27 388,05 233,78 0,8200 1,8270-40 1,049 +0,036 0,709 0,2057 1,409 4,861 155,32 388,52 233,20 0,8245 1,8247-35 1,317 +0,304 0,716 0,1664 1,395 6,009 160,66 390,82 230,16 0,8471 1,8135-30 1,635 +0,622 0,724 0,1358 1,380 7,363 166,07 393,07 227,00 0,8695 1,8030-25 2,010 -0,997 0,732 0,1119 1,365 8,936 171,55 395,27 223,72 0,8917 1,7932-20 2,448 +1,435 0,740 0,09284 1,349 10,771 177,10 397,42 220,32 0,9137 1,7840-15 2,957 +1,944 0,749 0,07763 1,334 12,881 182,71 399,51 216,80 0,9355 1,7753-10 3,543 +2,530 0,758 0,06534 1,317 15,304 188,40 401,53 213,13 0,9572 1,7670-5 4,213 +3,200 0,768 0,05534 1,301 18,070 194,16 403,48 209,32 0,9787 1,75920 4,976 +3,963 0,778 0,04714 1,284 21,213 200,00 405,36 205,36 1,0000 1,7518





[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ]

5 5,838 +4,825 0,788 0,04036 1,267 24,777 205,91 407,15 201,24 1,0212 1,744710 6,807 +5,794 0,800 0,03471 1,250 28,810 211,90 408,86 196,96 1,0423 1,737815 7,891 +6,878 0,811 0,02999 1,231 33,344 217,98 410,47 192,49 1,0632 1,731220 9,099 +8,086 0,824 0,02600 1,213 38,461 224,14 411,97 187,83 1,0841 1,724825 10,44 49,427 0,837 0,02262 1,193 44,208 230,40 413,36 182,96 1,1049 1,718530 11,92 +10,90 0,851 0,01974 1,173 50,658 236,75 414,62 177,87 1,1256 1,712335 13,55 +12,53 0,867 0,01727 1,153 57,903 243,22 415,73 172,51 1,1463 1,706140 15,34 +14,32 0,883 0,01514 1,131 66,050 249,81 416,69 166,88 1,1670 1,699945 17,29 +16,27 0,902 0,01328 1,108 75,301 256,54 417,45 160,91 1,1878 1,693550 19,42 +18,40 0,921 0,01167 1,084 85,689 263,43 418,01 154,58 1,2087 1,687055 21,74 +20,72 0,944 0,01025 1,059 97,560 270,51 418,31 147,80 1,2297 1,680160 24,27 +23,25 0,968 0,009001 1,032 111,098 277,81 418,30 140,49 1,2511 1,672865 27,00 +25,98 0,997 0,007887 1,003 126,790 285,38 I417,93 132,55 1,2728 1,664870 29,96 +28,94 1,030 0,006889 0,970 145,158 293,30 !417,07 I123,77 1,2952 1,655975 33,16 +32,14 1,069 0,005983 0,935 167,140 301,65 415,59 113,94 1,3185 1,645680 36,62 +35,60 1,118 0,005149 0,894 194,212 310,74 413,22 102,48 1,3432 1,633485 40,37 +39,35 1,183 0,004358 0,845 229,463 320,85 409,45 88,60 1,3704 1,617890 44,43 +43,41 1,282 0,003564 0,780 280,583 332,99 403,03 70,04 1,4027 1,5956

95 48,83 +47,81 1,521 0,002551 0,657 392,003 352,17 387,12 34,95 1,4535 1,548496 49,77 +48,75 1,906 0,001906 0,524 524,658 368,38 368,38 0,00 1,4970 1,4970



Tabelul 16. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînclzi&i) [17]Volumul specific [dm3/ kg]


[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 8015,0 8248,0 8481,0 8714,0 8946,0 9179,0 9411,0 9876,0 10340 10810 11270 11730 12200 12660

-90 0,05 3583,0 3682,0 3781,0 3880,0 3979,0 4078,0 4177,0 4374,0 4571,0 4769,0 4966,0 5163,0 5360,0 5556,0-80 0,10 1764,0 1811,0 1858,0 1904,0 1951,0 1997,0 2044,0 2137,0 2229,0 2322,0 2415,0 2507,0 2600,0 2692,0-70 0,21 941,5 965,5 989,6 1014,0 1037,0 1061,0 1085,0 1133,0 1180,0 1228,0 1275,0 1323,0 1370,0 1417,0-65 0,28 705,8 723,6 741,4 759,1 776,7 794,4 812,0 847,1 882,1 917,0 951,9 986,7 1021,0 1056,0-60 0,37 537,4 550,8 564,1 577,4 590,7 603,9 617,1 643,5 669,7 695,9 722,0 748,0 774,1 800,0-55 0,49 415,0 425,2 435,4 445,6 455,7 465,8 475,9 496,0 515,9 535,9 555,7 575,5 595,3 615,0-50 0,64 324,7 332,6 340,6 348,4 356,3 364,1 371,9 387,4 402,9 418,3 433,6 448,9 464,1 479,4-45 0,83 257,1 263,4 269,6 275,8 282,0 288,1 294,2 306,4 318,5 330,6 342,6 354,5 366,5 378,4-41 1,00 215,0 220,2 225,4 230,6 235,7 240,9 246,0 256,1 266,1 276,2 286,1 296,0 305,9 315,8-40 1,05 205,8 210,8 215,8 220,7 225,7 230,6 235,4 245,1 254,7 264,3 273,8 283,3 292,7 302,2-35 1,32 166,5 170,5 174,5 178,5 182,5 186,4 190,4 198,2 205,9 213,6 221,2 228,8 236,4 243,9-30 1,63 135,9 139,2 142,5 145,8 149,0 152,2 155,4 161,8 168,1 174,3 180,5 186,7 192,8 198,9-25 2,01 111,9 114,6 117,4 120,1 122,7 125,4 128,0 133,3 138,4 143,6 148,7 153,7 158,7 163,7-20 2,45 92,87 95,17 97,45 99,71 101,9 104,2 106,4 110,7 115,0 119,3 123,5 127,7 131,8 136,0-15 2,96 77,64 79,60 81,52 83,43 85,31 87,18 89,03 92,68 96,29 99,85 103,4 106,9 110,3 113,8-10 3,54 65,35 67,02 68,67 70,29 71,90 73,48 75,05 78,15 81,20 84,22 87,19 90,14 93,07 95,975 4,21 55,35 56,79 58,21 59,60 60,98 62,34 63,69 66,34 68,95 71,51 74,05 76,56 79,04 81,500 4,97 47,14 48,40 49,63 50,84 52,04 53,21 54,38 56,66 58,91 61,11 63,29 65,43 67,56 69,67

5 5,84 40,36 41,46 42,54 43,60 44,65 45,67 46,69 48,67 50,62 52,53 54,41 56,27 58,10 59,9110 6,81 34,72 35,69 36,65 37,58 38,50 39,40 40,29 42,04 43,74 45,40 47,04 48,65 50,24 51,8215 7,89 29,99 30,87 31,71 32,54 33,36 34,16 34,94 36,48 37,98 39,44 40,87 42,29 43,68 45,0520 9,10 26,01 26,79 27,56 28,30 29,02 29,74 30,44 31,80 33,13 34,42 35,69 36,93 38,16 39,3625 10,44 22,63 23,34 24,03 24,71 25,35 25,99 26,62 27,84 29,03 30,18 31,30 32,40 33,49 34,55





[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

30 11,92 19,74 20,40 21,03 21,64 22,2 22,81 23,37 24,47 25,53 26,56 27,56 28,55 29,51 30,4635 13,55 17,27 17,88 18,46 19,02 19,56 20,08 20,59 21,58 22,54 23,47 24,37 25,25 26,11 26,9640 15.33 15,14 15,70 16,24 16,75 17,25 17,73 18,20 19,10 19,97 20,81 21,62 22,41 23,19 23,9545 17,29 13,29 13,82 14,32 14,80 15,26 15,70 16,13 16,95 17,74 18,51 19,25 19,96 20,67 21,3550 19,42 11,67 12,17 12,65 13,09 13,52 13,94 14,33 15,10 15,81 16,51 17,18 17,84 18,47 19,1055 21,74 10,25 10,74 11,19 11,61 12,01 12,40 12,77 13,47 14,13 14,77 15,39 15,98 16,57 17,1360 24,26 9,002 9,471 9,902 10,30 10,68 11,04 11,39 12,05 12,66 13,25 13,82 14,36 14,89 15,4165 27,00 7,888 8,351 8,769 9,155 9,516 9,857 10,18 10,80 11,37 11,91 12,43 12,94 13,43 13,9070 29,96 6,890 7,355 7,765 8,138 8,483 8,808 9,116 9,692 10,23 10,73 11,21 11,68 12,13 12,5775 33,16 5,984 6,461 6,870 7,234 7,568 7,878 8,171 8,715 9,218 9,691 10,13 10,57 10,98 11,3980 36,62 5,151 5,658 6,070 6,429 6.752 7,051 7,330 7,846 8,319 8,762 9,172 9,576 9,963 10,34



Tabelul 17. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînclzi&i) [17]

Entalpia [kJ/kg]


[°C]

Presiuneala

satura&ie

[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 359,3 361,8 364,4 366,9 369,5 372,1 374,8 380,2 385,7 391,3 397,1 403,0 409,0 415,1-90 0,05 364,2 366,8 369,4 372,0 374,7 377,3 380,1 385,6 391,3 397,0 402,9 409,0 415,1 421,4-80 0,10 369,1 371,8 374,5 377,2 379,9 382,6 385,4 391,1 396,9 402,8 408,8 415,0 421,3 427,7-70 0,21 374,1 376,8 379,5 382,3 385,1 388,0 390,8 396,7 402,6 408,6 414,8 421,1 427,5 434,0-65 0,28 376,5 379,3 382,1 384,9 387,8 390,6 393,5 399,4 405,4 411,6 417,8 424,2 430,6 437,2-60 0,37 379,0 381,8 384,6 387,5 390,4 393,3 396,2 402,2 408,3 414,5 420,8 427,2 433,8 440,4-55 0,49 381,4 384,3 387,1 390,1 393,0 396,0 398,9 405,0 411,2 417,4 423,8 430,3 436,9 443,7-50 0,64 383,8 386,7 389,6 392,6 395,6 398,6 401,6 407,8 414,0 420,4 426,8 433,4 440,1 446,9-45 0,83 386,2 389,1 392,1 395,1 398,2 401,2 404,3 410,5 416,9 423,3 429,8 436,5 443,2 450,1-41 1,00 388,1 391,1 394,1 397,1 400,2 403,3 406,4 412,7 419,1 425,6 432,2 439,0 445,8 452,7-40 1,05 388,5 391,5 394,6 397,6 400,7 403,8 406,9 413,3 419,7 426,2 432,8 439,6 446,4 453,3-35 1,32 390,8 393,9 397,0 400,1 403,2 406,4 409,6 416,0 422,5 429,1 435,8 442,6 449,6 456,6-30 1,63 393,1 396,2 399,4 402,5 405,7 408,9 412,2 418,7 425,3 432,0 438,8 445,7 452,7 459,8-25 2,01 395,3 398,5 401,7 404,9 408,2 411,5 414,7 421,4 428,1 434,9 441,8 448,7 455,8 463,0-20 2,45 397,4 400,7 404,0 407,3 410,6 413,9 417,3 424,0 430,8 437,7 444,7 451,8 458,9 466,2-15 2,96 399,5 402,9 406,2 409,6 413,0 416,4 419,8 426,6 433,6 440,6 447,6 454,8 462,0 469,4-10 3,54 401,5 405,0 408,4 411,9 415,3 418,8 422,2 429,2 436,3 443,4 450,5 457,8 465,1 472,5

5 4,21 403,5 407,0 410,5 414,1 417,6 421,1 424,7 431,8 438,9 446,1 453,4 460,8 468,2 475,70 4,97 405,4 409,0 412,6 416,2 419,8 423,4 427,0 434,3 441,5 448,9 456,2 463,7 471,2 478,85 5,84 407,1 410,9 414,6 418,3 422,0 425,6 429,3 436,7 444,1 451,6 459,1 466,6 474,2 481,9

10 6,81 408,9 412,7 416,5 420,3 424,1 427,8 431,6 439,1 446,7 454,2 461,8 469,5 477,2 485,015 7,89 410,5 414,4 418,3 422,2 426,1 429,9 433,8 441,5 449,2 456,8 464,6 472,3 480,2 488,0





[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

20 9,10 412,0 416,0 420,1 424,1 428,0 432,0 435,9 443,8 451,6 459,4 467,3 475,2 483,1 491,025 10,44 413,4 417,6 421,7 425,8 429,9 434,0 438,0 446,0 454,0 462,0 469,9 477,9 486,0 494,0

30 11,92 414,6 419,0 423,3 427,5 431,7 435,9 440,0 448,2 456,3 464,4 472,5 480,7 488,8 497,035 13,55 415,7 420,3 424,7 429,1 433,4 437,7 441,9 450,3 458,6 466,9 475,1 483,3 491,6 499,940 15,33 416,7 421,4 426,0 430,6 435,0 439,4 443,8 452,3 460,8 469,2 477,6 486,0 494,4 502,845 17,29 417,5 422,4 427,2 431,9 436,5 441,0 445,5 454,3 462,9 471,5 480,1 488,6 497,1 505,650 19,42 418,0 423,2 428,2 433,1 437,9 442,5 447,1 456,2 465,0 473,8 482,5 491,1 499,7 508,455 21,74 418,3 423,8 429,1 434,2 439,1 443,9 448,7 458,0 467,0 475,9 484,8 493,6 502,4 511,160 24,26 418,3 424,2 429,7 435,1 440,2 445,2 450,1 459,6 468,9 478,0 487,1 496,0 504,9 513,865 27,00 417,9 424,3 430,2 435,8 441,1 446,3 451,4 461,2 470,8 480,1 489,3 498,4 507,4 516,470 29,96 417,1 424,0 430,3 436,3 441,9 447,3 452,6 462,7 472,5 482,0 491,4 500,7 509,9 519,075 33,16 415,6 423,3 430,2 436,5 442,4 448,1 453,6 464,0 474,1 483,9 493,4 502,9 512,2 521,580 36,62 413,2 422,2 429,7 436,5 442,8 448,7 454,4 465,3 475,6 485,6 495,4 505,0 514,5 524,0



Tabelul 18. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraînclzi&i) [17]Entropia [kJ/(kg.K)]


[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 2,503 2,067 2,081 2,095 2,108 2,121 2,135 2,161 2,186 2,211 2,235 2,259 2,282 2,305-90 0,05 1,998 2,011 2,025 2,038 2,052 2,065 2,078 2,103 2,128 2,152 2,176 2,199 2,222 2,245-80 0,10 1,951 1,965 1,978 1,991 2,004 2,017 2,030 2,054 2,079 2,103 2,126 2,149 2,171 2,194-70 0,21 1,912 1,925 1,938 1,951 1,964 1,976 1,989 2,013 2,037 2,061 2,084 2,106 2,128 2,150-65 0,28 1,895 1,908 1,921 1,933 1,946 1,958 1,971 1,995 2,019 2,042 2,065 2,087 2,109 2,131-60 0,37 1,878 1,891 1,904 1,917 1,930 1,942 1,954 1,978 2,002 2,025 2,048 2,070 2,092 2,113-55 0,49 1,863 1,876 1,889 1,902 1,914 1,927 1,939 1,963 1,986 2,009 2,032 2,054 2,076 2,097-50 0,64 1,850 1,863 1,875 1,888 1,900 1,912 1,925 1,948 1,972 1,994 2,017 2,039 2,061 2,082-45 0,83 1,837 1,850 1,862 1,875 1,887 1,899 1,911 1,935 1,958 1,981 2,003 2,025 2,047 2,068-41 1,00 1,827 1,840 1,853 1,865 1,877 1,889 1,901 1,925 1,948 1,971 1,993 2,015 2,036 2,058-40 1,05 1,825 1,838 1,850 1,863 1,875 1,887 1,899 1,923 1,946 1,968 1,991 2,012 2,034 2,055-35 1,32 1,814 1,826 1,839 1,851 1,864 1,876 1,888 1,911 1,934 1,957 1,979 2,001 2,022 2,043-30 1,63 1,803 1,816 1,828 1,841 1,853 1,865 1,877 1,901 1,924 1,946 1,968 1,990 2,011 2,032-25 2,01 1,793 1,806 1,819 1,831 1,843 1,855 1,867 1,891 1,914 1,936 1,958 1,980 2,001 2,022-20 2,45 1,784 1,797 1,809 1,822 1,834 1,846 1,858 1,882 1,904 1,927 1,949 1,970 1,991 2,012-15 2,96 1,775 1,788 1,801 1,813 1,826 1,838 1,850 1,873 1,896 1,918 1,940 1,962 1,983 2,003-10 3,54 1,767 1,780 1,793 1,805 1,818 1,830 1,842 1,865 1,888 1,910 1,932 1,954 1,975 1,9955 4,21 1,759 1,772 1,785 1,798 1,810 1,822 1,834 1,858 1,880 1,903 1,925 1,946 1,967 1,9880 4,97 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,815 1,827 1,851 1,873 1,896 1,918 1,939 1,960 1,9815 5,84 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,820 1,844 1,867 1,889 1,911 1,933 1,953 1,974

10 6,81 1,738 1,751 1,764 1,777 1,790 1,802 1,814 1,838 1,861 1,883 1,905 1,926 1,947 1,968





[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

15 7,89 1,731 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,832 1,855 1,878 1,899 1,921 1,942 1,962

20 9,10 1,725 1,739 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,827 1,850 1,872 1,894 1,916 1,936 1,95725 10,44 1,719 1,733 1,746 1,759 1,772 1,785 1,797 1,821 1,845 1,867 1,889 1,911 1,932 1,95230 11,92 1,712 1,727 1,740 1,754 1,767 1,780 1,792 1,816 1,840 1,862 1,906 1,885 1,927 1,94735 13,55 1,706 1,721 1,735 1,749 1,762 1,775 1,787 1,812 1,835 1,858 1,902 1,880 1,923 1,94340 15,33 1,700 1,715 1,729 1,743 1,757 1,770 1,783 1,807 1,831 1,854 1,897 1,876 1,919 1,93945 17,29 1,694 1,709 1,724 1,738 1,752 1,765 1,778 1,803 1,827 1,850 1,894 1,872 1,915 1,93550 19,42 1,687 1,703 1,718 1,733 1,747 1,760 1,773 1,799 1,823 1,846 1,890 1,868 1,911 1,93?55 21,74 1,680 1,697 1,713 1,727 1,742 1,756 1,769 1,794 1,819 1,842 1,886 1,865 1,908 1,92860 24,26 1,673 1,690 1,707 1,722 1,737 1,751 1,764 1,790 1,815 1,838 1,883 1,861 1,904 1,92565 27,00 1,665 1,683 1,701 1,717 1,732 1,746 1,760 1,786 1,811 1,835 1,880 1,858 1,901 1,92270 29,96 1,656 1,676 1,694 1,711 1,726 1,741 1,755 1,782 1,807 1,831 1,876 1,854 1,898 1,91975 33,16 1,646 1,668 1,687 1,705 1,721 1,736 1,751 1,778 1,804 1,828 1,873 1,851 1,895 1,91680 36,62 1,634 1,659 1,680 1,698 1,715 1,731 1,746 1,774 1,800 1,824 1,870 1,848 1,892 1,913



Tabelul 19. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori satura&i) [17]Cldura specific [kJ/(kg.K)]

Temperatura[°C]

c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]


c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]

c p / cv

-70 0,541 0,440 1,231 5 0,746 0,572 1,304-65 0,550 0,447 1,230 10 0,768 0,584 1,316-60 0,559 0,455 1,230 15 0,792 0,594 1,333-55 0,569 0,462 1,231 20 0,819 0,606 1,351-50 0,579 0,470 1,232 25 0,848 0,618 1,372-45 0,590 0,478 1,234 30 0,881 0,630 1,398-41 0,600 0,485 1,237 35 0,917 0,643 1,426-40 0,602 0,486 1,237 40 0,959 0,655 1,464-35 0,613 0,495 1,238 45 1,006 0,667 1,509-30 0,627 0,504 1,244 50 1,062 0,681 1,56-25 0,640 0,512 1,250 55 1,129 0,694 1,627-20 0,655 0,522 1,255 60 1,212 0,708 1,713-15 0,671 0,531 1,263 65 1,320 0,727 1,816-10 0,688 0,541 1,270 70 1,464 0,737 1,986

-5 0,705 0,551 1,279 75 1,673 0,752 2,2250 0,725 0,562 1,290 80 2,001 0,769 2,602



Tabelul 20. Propriet&ile termofizice ale freonului R 22 pe curba de satura&ie [7]

Temperatura['C]


lichid[µPa.s]


vapori[µPa.s]


[W/(m.K)]


[W/(m.K)]

NumrulPrandtllichid

NumrulPrandtlvapori


[N/m]

-100 1160 6,51 0,1549 0,00339 7,86 1,03 0,02812

-90 890 7,20 0,1457 0,00404 6,47 0,99 0,02636-80 702 7,85 0,1375 0,00469 5,46 0,96 0,02463-70 570 8,46 0,1304 0,00533 4,76 0,94 0,02292-60 475 9,01 0,1241 0,00594 4,21 0,93 0,02124-50 404 9,53 0,1185 0,00654 3,82 0,93 0,01958-40 348 9,95 0,1134 0,00714 3,47 0,92 0,01794-30 304 10,4 0,1086 0,00772 3,22 0,93 0,01634-20 267 10,9 0,1042 0,00833 3,00 0,94 0,01476-10 236 11,5 0,0998 0,00896 2,81 0,97 0,013210 210 12,0 0,0957 0,00963 2,66 0,99 0,01170

10 187 12,6 0,0915 0,01034 2,51 1,03 0,0102220 166 13,3 0,0874 0,01112 2,39 1,07 0,0087830 148 14,0 0,0832 0,01197 2,33 1,12 0,0073840 132 14,9 0,0790 0,01292 2,27 1,20 0,0060450 117 15,9 0,0746 0,01400 2,27 1,31 0,0047460 103 17,0 0,0699 0,01529 2,34 1,47 0,00351

70 89,4 18,6 0,0647 0,01688 2,51 1,77 0,0023680 76,1 20,7 0,0586 0,01902 2,99 2,44 0,0013090 61,0 24,6 0,0503 0,02261 4,85 5,33 0,00040



Anexa 3. Tabele cu propriet&ile termodinamice ale freonului R 134a

Tabelul 21. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 134a pe curba de satura&ie [17]

Formula chimic C2 H2 F4 Masa molecular : 102,03 kg/kmol Temperatura critic: 101,06 'CPunctul normal de fierbere: -26,07 K Presiunea critic: 40,59 bar

Densitatea critic: 511,9 kg/m3


[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ] -100 0,006 -1,007 0,633 21,9456 1,578 0,04557 86,49 335,60 249,11 0,4900 1,9287-90 0,017 -0,996 0,644 8,88679 1,553 0,11253 96,15 341,58 245,43 0,5443 1,8843-80 0,039 -0,974 0,654 4,00491 1,527 0,24969 106,16 347,71 241,55 0,5974 1,8480-70 0,083 -0,930 0,666 1,97450 1,500 0,50646 116,53 353,94 237,41 0,6498 1,8184-65 0,117 -0,895 0,672 1,42751 1,487 0,70052 121,86 357,08 235,22 0,6757 1,8057-60 0,163 -0,850 0,678 1,05020 1,473 0,95220 127,29 360,23 232,95 0,7014 1,7943-55 0,223 -0,790 0,685 0,78512 1,460 1,27370 132,81 363,40 230,58 0,7270 1,7840-50 0,299 -0,714 0,691 0,55570 1,445 1,67869 138,44 366,56 228,12 0,7525 1,7748-45 0,396 -0,617 0,698 0,45820 1,432 2,18243 144,14 369,72 225,56 0,7778 1,7665-40 0,516 -0,497 0,705 0,35692 1,417 2,80175 149,99 372,87 222,88 0,8030 1,7590-35 0,665 -0,347 0,712 0,28129 1,403 3,55510 155,91 376,01 220,10 0,8281 1,7523-30 0,847 -0,166 0,720 0,22408 1,388 4,46264 161,92 379,13 217,20 0,8531 1,7464-27 0,974 -0,039 0,725 0,19645 1,379 5,09023 165,58 380,99 215,41 0,8680 1,7431-26 1,020 +0,007 0,726 0,18817 1,377 5,31437 166,81 381,61 214,80 0,8729 1,7421-25 1,067 +0,054 0,728 0,18030 1,374 5,54631 168,04 382,22 214,19 0,8779 1,7410-20 1,330 +0,317 0,736 0,14641 1,358 6,82991 174,25 385,30 211,05 0,9026 1,7363-15 1,641 +0,628 0,744 0,11991 1,343 8,33928 180,55 388,33 207,79 0,9271 1,7321-10 2,007 +0,994 0,753 0,098986 1,327 10,1025 186,94 391,34 204,40 0,9516 1,7283-5 2,424 +1,421 0,762 0,082304 1,311 12,1500 193,43 395,30 200,88 0,9758 1,7250





[°C]

Presiuneaabsolut

[ bar ]

Presiuneaefectiv

[ bar ]

Lichid

[dm3/kg]

Vapori

[m3/kg]

Lichid

[kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


Lichid

[kJ/kg.K ]

Vapori

[kJ/kg.K ]

0 2,929 +1,915 0,772 0,068893 1,295 14,5153 200,00 397,22 197,22 1,0000 1,72205 3,496 +2,483 0,782 0,058021 1,278 17,2350 206,67 400,09 193,42 1,0240 1,719410 4,145 +3,132 0,792 0,049141 1,261 20,3496 213,43 402,91 189,48 1,0479 1,717115 4,883 +3,370 0,803 0,041834 1,1244 23,9041 220,28 405,66 185,38 1,0717 1,715120 5,716 +4,703 0,815 0,035779 1,226 27,9495 227,23 408,35 181,12 1,0954 1,713225 6,653 +5,540 0,828 0,030728 1,207 32,5432 234,28 410,96 176,68 1,1190 1,711630 7,701 +6,688 0,841 0,026489 1,188 37,7515 241,44 413,49 172,05 1,1425 1,710135 8,868 +7,855 0,856 0,022909 1,168 43,6516 248,72 415,92 167,21 1,1660 1,708640 10,164 +9,151 0,871 0,019867 1,147 50,3345 256,11 418,25 162,14 1,1894 1,707245 11,597 +10,583 0,888 0,017268 1,126 57,9093 263,64 420,45 156,81 1,2129 1,705850 13,176 +12,163 0,906 0,015036 1,103 66,5089 271,31 422,50 151,19 1,2364 1,704255 14,912 +13,899 0,926 0,013106 1,079 76,2986 279,15 424,38 145,23 1,2600 1,702560 16,813 +15,800 0,948 0,011430 1,054 87,4876 287,17 426,06 138,89 1,2839 1,700665 18,893 +17,880 0,974 0,009965 1,027 100,347 295,40 427,49 132,09 1,3076 1,698270 21,162 +20,149 1,002 0,008678 0,927 115,237 303,88 428,63 124,74 1,3318 1,695475 23,634 +22,621 1,036 0,007539 0,965 132,647 312,65 429,39 116,74 1,3565 1,691880 26,324 +25,311 1,076 0,006525 0,929 153,262 321,76 429,69 107,93 1,3816 1,687385 29,250 +28,237 1,127 0,005617 0,887 178,042 331,29 429,40 98,12 1,4075 1,6815

90 32,435 +31,422 1,194 0,004801 0,837 208,279 341,36 428,40 87,05 1,4344 1,6741



Tabelul 22. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînclzi&i) [17]Volumul specific [dm3/ kg]


[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 21945 22582 23219 23855 24491 25127 25763 27034 28305 29575 30846 32116 33386 24655-90 0,02 8886 9132 9376 9621 9866 10110 10354 10843 11331 11818 12306 12793 13281 13768-80 0,04 4005 4111 4216 4321 4427 4532 4637 4847 5057 5266 5475 5684 5893 6102-70 0,08 1975 2025 2075 2125 2175 2225 2274 2374 2373 2572 2671 2769 2868 2966-65 0,12 1428 1463 1499 1535 1570 1605 1641 1711 1782 1852 1922 1992 2062 2132-60 0,16 1050 1076 1102 1128 1153 1179 1205 1256 1307 1357 1408 1458 1509 1559-55 0,22 785 804 824 843 862 881 899 937 975 1012 1049 1086 1123 11690-50 0,30 596 610 625 639 653 668 682 710 738 766 794 822 849 877-45 0,40 458 469 480 491 502 513 524 545 567 588 609 630 651 672-40 0,52 357 366 374 383 391 399 408 424 441 457 474 490 506 522-35 0,66 281 288 295 302 308 315 321 334 347 360 373 385 398 411-30 0,85 224 230 235 240 246 251 256 266 277 287 297 307 317 327-27 0,97 196 201 206 211 215 220 225 234 243 251 260 269 278 286-26 1,02 188 193 197 202 206 211 215 224 323 241 249 257 266 274-25 1,07 180 185 189 193 198 202 206 214 223 231 239 247 255 263-20 1,33 146 150 154 157 161 164 167 174 181 187 194 200 207 213-15 1,64 120 123 126 129 132 134 137 143 148 154 159 164 170 175-10 2,01 99,0 102 104 106 109 111 114 118 123 127 132 136 140 145

-5 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 1200 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 1205 3,50 58,0 59,6 61,1 62,6 64,1 65,6 66,9 69,8 72,5 75,2 77,8 80,4 82,9 85,5

10 4,14 49,1 50,5 51,9 53,2 54,4 55,7 56,9 59,3 61,7 63,9 66,2 68,4 70,6 72,815 4,88 41,8 43,0 44,2 45,4 46,5 47,6 48,6 50,7 52,7 54,7 56,6 58,6 60,4 62,3





[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

20 5,72 35,8 36,9 37,9 38,9 39,9 40,8 41,8 43,6 45,4 47,1 48,8 50,4 52,0 53,725 6,65 30,7 31,7 32,6 33,5 34,4 35,2 36,0 37,6 39,2 40,7 42,2 43,6 45,0 46,430 7,70 26,5 27,4 28,2 29,0 29,8 30,5 31,3 32,7 34,1 35,4 36,7 37,9 39,2 40,435 8,67 22,9 23,7 24,4 25,1 25,8 26,5 27,2 28,5 29,7 30,9 32,0 33,1 34,2 35,340 10,16 19,9 20,6 21,3 21,9 22,6 23,2 23,8 24,9 26,0 27,1 28,1 29,1 30,1 31,045 11,60 17,3 17,9 18,6 19,2 19,8 20,3 20,8 21,8 22,8 23,8 24,7 25,6 26,5 27,350 13,18 15,0 15,7 16,2 16,8 17,3 17,8 18,3 19,3 20,2 21,0 21,8 22,6 23,4 24,255 14,91 13,1 13,7 14,2 14,7 15,2 15,7 16,2 17,0 17,8 18,6 19,3 20,1 20,7 21,560 16,81 11,4 12,0 12,5 13,0 13,5 13,8 14,3 15,1 15,8 16,5 17,2 17,9 18,5 19m165 18,90 9,9 10,5 11,0 11,4 11,8 12,3 12,7 13,4 14,1 14,7 15,3 15,9 16,5 17,170 21,16 8,68 9,21 9,68 10,1 10,5 10,9 11,3 11,9 12,6 13,1 13,7 14,3 14,8 15,375 23,63 7,54 8,06 8,52 8,94 9,32 9,67 10,0 10,6 11,2 11,7 12,3 12,8 13,3 13,780 26,32 6,53 7,05 7,50 7,90 8,26 8,60 8,92 9,50 10,1 10,6 11,0 11,5 11,9 12,485 29,25 5,62 6,16 6,60 6,98 7,34 7,66 7,95 8,51 9,01 9,48 9,92 10,3 10,7 11,190 32,43 4,80 5,36 5,80 6,18 6,51 6,82 7,10 7,62 8,09 8,53 8,94 9,34 9,71 10,1



Tabelul 23. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînclzi&i) [17]

Entalpia [kJ/kg]


[°C]

Presiuneala

satura&ie

[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 335,6 338,6 341,7 344,8 347,9 351,2 354,5 361,2 368,1 375,2 382,5 390,0 397,8 405,7-90 0,02 341,6 347,9 344,7 351,1 354,4 357,7 361,1 368,0 375,0 382,5 390,0 397,7 405,7 413,8-80 0,04 347,7 350,9 354,2 357,6 360,9 364,4 367,9 375,0 382,3 389,9 397,6 405,6 413,7 422,1-70 0,08 353,9 357,3 360,7 364,2 367,7 371,2 374,8 382,2 389,8 397,5 405,5 413,6 422,0 430,5-65 0,12 357,1 360,5 364,0 367,5 371,1 374,7 378,6 385,8 393,5 401,4 409,4 417,7 426,2 434,8-60 0,16 360,2 363,7 367,3 370,9 374,5 378,2 381,9 389,5 397,3 405,3 413,4 421,8 430,4 439,1-55 0,22 363,4 367,0 370,6 374,2 377,9 381,7 385,4 393,2 401,1 409,2 417,5 425,9 434,6 443,4-50 0,30 366,6 370,2 373,9 377,6 381,4 385,2 389,0 396,9 404,9 413,1 421,5 430,1 438,9 447,8-45 0,40 369,7 373,4 377,2 381,0 384,8 388,7 392,6 400,6 408,7 417,1 425,6 434,3 443,2 452,2-40 0,52 372,9 376,7 380,5 384,4 388,3 392,2 396,2 404,3 412,6 421,1 429,7 438,5 447,5 456,6-35 0,66 376,0 379,9 383,8 387,7 391,7 395,7 399,8 408,1 416,5 425,0 433,8 442,7 451,8 461,1-30 0,85 379,1 383,1 387,1 391,1 395,2 399,3 403,4 411,8 420,3 429,0 437,9 446,9 456,1 465,5-27 0,97 381,0 385,0 389,1 393,1 397,2 401,4 405,6 414,0 422,7 431,5 440,4 449,5 458,8 468,2-26 1,02 381,6 385,6 389,7 393,8 397,9 402,1 406,3 414,8 423,4 432,3 441,2 450,3 459,6 469,1-25 1,07 382,2 386,3 390,4 394,5 398,6 402,8 407,0 415,5 424,2 433,1 442,0 451,2 460,5 470,0-20 1,33 385,3 389,4 393,6 397,8 402,1 406,3 410,6 419,3 428,1 437,1 446,2 455,5 464,9 474,5-15 1,64 388,3 392,6 396,9 401,2 405,5 409,8 414,2 423,0 432,0 441,1 450,3 459,7 469,3 479,0

-10 2,01 391,3 395,7 400,1 404,5 408,9 413,3 417,8 426,7 435,9 445,1 454,5 464,0 473,7 483,5-5 2,43 394,3 398,8 403,3 407,7 412,2 416,8 421,3 430,5 439,7 449,1 458,6 468,3 478,1 488,00 2,93 397,2 401,8 406,4 411,0 415,6 420,2 424,8 434,2 443,6 453,1 462,8 472,5 482,4 492,55 3,50 400,1 404,8 409,5 414,2 418,9 423,6 428,4 437,9 447,4 457,1 466,9 476,8 486,8 497,0

10 4,14 402,9 407,8 412,6 417,4 422,2 427,0 431,8 441,5 451,3 461,1 471,0 481,1 491,2 501,5





[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

15 4,88 405,6 410,6 415,6 420,5 425,5 430,4 435,3 445,2 455,1 465,1 475,2 485,3 495,6 506,020 5,72 408,4 413,5 418,6 423,6 428,7 433,7 438,7 448,8 458,9 469,0 479,3 489,6 500,0 510,5

25 6,65 411,0 416,3 421,5 426,7 431,9 437,0 442,1 452,4 462,7 473,0 483,3 493,8 504,3 515,030 7,70 413,5 419,0 424,3 429,7 435,0 440,2 445,5 456,0 466,4 476,9 487,4 498,0 508,7 519,435 8,67 415,9 421,6 427,1 432,6 438,0 443,4 448,8 459,5 470,1 480,8 491,5 502,2 513,0 523,940 10,16 418,3 424,1 429,8 435,5 441,1 446,6 452,1 463,0 473,8 484,6 495,5 506,4 517,3 528,345 11,60 420,4 426,5 432,5 438,3 444,0 449,7 455,3 466,4 477,4 488,5 499,5 510,5 521,6 532,750 13,18 422,5 428,8 435,0 441,1 446,9 452,7 458,4 469,8 481,0 492,2 503,4 514,6 525,8 537,155 14,91 424,4 431,0 437,4 443,6 449,6 455,6 461,5 473,1 484,6 496,0 507,3 518,7 530,1 541,560 16,81 426,1 433,0 439,6 446,1 452,3 458,5 464,5 476,4 488,1 499,7 511,2 522,7 534,3 545,865 18,90 427,5 434,8 441,8 448,4 454,9 461,2 467,4 479,6 491,5 503,3 515,1 526,7 538,4 550,170 21,16 428,6 436,4 443,7 450,7 457,4 463,9 470,3 482,7 494,3 506,9 518,9 530,7 542,6 554,475 23,63 429,4 437,8 445,5 452,7 459,7 466,5 473,0 485,8 498,3 510,5 522,6 534,6 546,6 558,680 26,32 429,7 438,8 447,0 454,6 461,9 468,9 475,7 488,8 501,5 514,0 526,3 538,5 550,7 562,885 29,25 429,4 439,5 448,3 456,4 463,9 471,2 478,2 491,6 504,7 517,4 529,9 542,3 554,6 566,990 32,43 428,4 439,8 449,3 457,8 465,8 473,3 480,6 494,4 507,7 520,7 535,5 546,1 558,6 571,0



Tabelul 24. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraînclzi&i) [17]Entropia [kJ/(kg.K)]


[°C]


[ bar ] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 1,929 1,946 1,963 1,980 1,996 2,013 2,029 2,061 2,093 2,124 2,155 1,185 2,215 2,245-90 0,02 1,884 1,901 1,918 1,934 1,951 1,967 1,983 2,015 2,046 2,077 2,107 2,137 2,166 2,196-80 0,04 1,848 1,865 1,881 1,897 1,913 1,929 1,945 1,976 2,007 2,038 2,068 2,097 2,126 2,155-70 0,08 1,818 1,835 1,851 1,867 1,883 1,899 1,914 1,945 1,976 2,006 2,035 2,065 2,094 2,122-65 0,12 1,806 1,822 1,838 1,854 1,870 1,886 1,901 1,932 1,962 1,992 2,022 2,051 2,080 2,108-60 0,16 1,794 1,810 1,827 1,842 1,858 1,874 1,889 1,920 1,950 1,980 2,009 2,038 2,067 2,095-55 0,22 1,784 1,800 1,816 1,832 1,848 1,863 1,879 1,909 1,939 1,969 1,998 2,027 2,056 2,084-50 0,30 1,775 1,791 1,807 1,823 1,838 1,854 1,869 1,900 1,930 1,959 1,998 2,017 2,045 2,074-45 0,40 1,766 1,783 1,798 1,814 1,830 1,845 1,861 1,891 1,921 1,950 1,979 2,008 2,036 2,064-40 0,52 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,838 1,853 1,883 1,913 1,942 1,971 2,000 2,028 2,056-35 0,66 1,752 1,768 1,784 1,800 1,816 1,831 1,846 1,877 1,906 1,936 1,964 1,993 2,021 2,049-30 0,85 1,746 1,762 1,778 1,794 1,810 1,825 1,840 1,871 1,900 1,929 1,958 1,987 2,015 2,042-27 0,97 1,743 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,837 1,867 1,897 1,926 1,955 1,983 2,011 2,039-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038-26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1,896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038-25 1,07 1,741 1,757 1,773 1,789 1,805 1,820 1,835 1,865 1,895 1,924 1,953 1,981 2,009 2,037-20 1,33 1,736 1,753 1,769 1,784 1,800 1,815 1,831 1,861 1,890 1,920 1,948 1,976 2,004 2,032-15 1,64 1,732 1,748 1,764 1,780 1,796 1,811 1,827 1,857 1,886 1,916 1,944 1,972 2,000 2,028-10 2,01 1,728 1,745 1,761 1,777 1,792 1,808 1,823 1,853 1,883 1,912 1,941 1,969 1,997 2,024-5 2,43 1,725 1,741 1,758 1,774 1,789 1,805 1,820 1,851 1,880 1,909 1,938 1,966 1,994 2,0210 2,93 1,722 1,739 1,755 1,771 1,787 1,803 1,818 1,848 1,878 1,907 1,935 1,963 1,991 2,0185 3,50 1,719 1,736 1,753 1,769 1,785 1,800 1,816 1,846 1,876 1,905 1,933 1,962 1,989 2,016





[°C]

Presiuneala

satura&ie[ bar ]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

10 4,14 1,717 1,734 1,751 1,767 1,783 1,799 1,814 1,845 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,01515 4,88 1,715 1,732 1,749 1,765 1,782 1,797 1,813 1,843 1,873 1,902 1,931 1,959 1,986 2,01420 5,72 1,713 1,731 1,748 1,764 1,780 1,796 1,812 1,843 1,872 1,902 1,930 1,958 1,986 2,01325 6,65 1,712 1,729 1,746 1,763 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,01230 7,70 1,710 1,728 1,745 1,762 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,01235 8,67 1,709 1,727 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,01240 10,16 1,707 1,726 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,986 2,01345 11,60 1,706 1,725 1,743 1,760 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,902 1,931 1,959 1,986 2,01350 13,18 1,705 1,724 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,842 1,873 1,903 1,931 1,959 1,987 2,01455 14,91 1,703 1,723 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,843 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,01560 16,81 1,701 1,721 1,741 1,759 1,777 1,794 1,811 1,844 1,874 1,904 1,933 1,961 1,989 2,01665 18,90 1,698 1,720 1,740 1,759 1,777 1,795 1,812 1,844 1,875 1,905 1,934 1,963 1,990 2,01770 21,16 1,695 1,718 1,739 1,758 1,777 1,795 1,812 1,945 1,876 1,906 1,935 1,963 1,991 2,01875 23,63 1,692 1,716 1,737 1,757 1,777 1,795 1,812 1,846 1,877 1,908 1,937 1,965 1,993 1,99980 26,32 1,687 1,713 1,736 1,757 1,776 1,795 1,812 1,846 1,878 1,908 1,938 1,966 1,994 2,02185 29,25 1,681 1,710 1,734 1,755 1,755 1,794 1,813 1,847 1,879 1,910 1,940 1,968 1,996 2,02390 32,43 1,674 1,705 1,731 1,754 1,775 1,794 1,813 1,847 1,880 1,911 1,940 1,969 1,997 2,024



Tabelul 25. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori satura&i) [17]Cldura specific [kJ/(kg.K)]

Temperatura[°C]

c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]


c p [kJ/kg.K ]

cv [kJ/kg.K ]

c p / cv

-55 0,708 0,618 1,146 15 1,000 0,826 1,210-50 0,723 0,630 1,147 20 1,031 0,844 1,222-45 0,738 0,643 1,148 25 1,065 0,862 1,236-40 0,754 0,656 1,149 30 1,101 0,880 1,252-35 0,771 0,670 1,151 35 1,140 0,898 1,270-30 0,789 0,684 1,154 40 1,184 0,917 1,291-26 0,804 0,695 1,156 45 1,232 0,936 1,317-25 0,808 0,698 1,157 50 1,287 0,955 1,347-20 0,828 0,713 1,161 55 1,350 0,974 1,385-15 0,848 0,728 1,165 60 1,424 0,994 1,432-10 0,l870 0,744 1,170 65 1,513 1,015 1,491-5 0,893 0,760 1,176 70 1,625 1,036 1,5680 0,918 0,776 1,183 75 1,769 1,058 1,6725 0,944 0,792 1,191 80 1,962 1,081 1,81610 0,971 0,809 1,200 85 2,234 1,105 2,022



Tabelul 26. Propriet&ile termofizice ale freonului R 134a pe curba de satura&ie [19]

Temperatura['C]


lichid[µPa.s]


vapori[µPa.s]


[W/(m.K)]


[W/(m.K)]

NumrulPrandtllichid

NumrulPrandtlvapori


[N/m]

-40 472,2 9,122 0,11060 0,00817 5,36 0,84 0,01760

-30 406,4 9,525 0,10580 0,00899 4,89 0,83 0,01604-20 353,0 9,925 0,10110 0,00982 4,51 0,82 0,01451-10 308,6 10,33 0,09649 0,01066 4,21 0,83 0,013020 271,1 10,73 0,09201 0,01151 3,95 0,84 0,01156

10 238,8 11,15 0,08761 0,01240 3,73 0,85 0,0101420 210,7 11,58 0,08328 0,01333 3,55 0,87 0,0087630 185,8 12,04 0,07899 0,01433 3,40 0,89 0,0074240 163,4 12,55 0,07471 0,01544 3,28 0,93 0,0061350 143,1 13,12 0,07042 0,01672 3,18 0,98 0,0048960 124,2 13,79 0,06609 0,01831 3,12 1,04 0,0037270 106,4 14,65 0,06167 0,02045 3,11 1,15 0,0026180 89,02 15,84 0,05717 0,02372 3,22 1,34 0,00160



Anexa 4. Tabele cu propriet&ile termodinamice ale freonului R 407C

Tabelul 27. Propriet&ile termodinamice ale freonului R 407C la satura&ie [18]Compozi&ia masic: R 32/R 125/R 134a (23/25/52 %) Masa molecular : 86,2kg/kmol

Presiune

bar

Temperaturavaporilor

°C

Temperaturalichidului

°C

Densitateaalichidului

kg/m3

Densitateaa

vaporilorkg/m3

Entalpialichidului

kJ/kg

Entalpiavaporilor

kJ/kg

Entropiavaporilor

kJ/(kg.K)

0,70 -44,10 -51,41 1403,291 3,23789 28,770 285,947 1,854530,80 -41,54 -48,79 1395,459 3,66826 32,393 287,591 1,849080,90 -39,22 -46,43 1388,318 4,09541 35,666 289,076 1,844381,00 -37,10 -44,26 1381,737 4,51977 38,656 290,433 1,840271,10 -35,13 -42,26 1375,617 4,94170 41,414 291,684 1,836631,20 -33,30 -40,39 1369,887 5,36151 43,979 292,846 1,833361,30 -31,59 -38,65 1364,491 5,77946 46,379 293,931 1,830411,40 -29,97 -37,01 1359,382 6,19575 48,637 294,949 1,827711,50 -28,45 -35,45 1354,526 6,61056 50,772 295,908 1,825241,60 -27,00 -33,98 1349,894 7,02406 52,797 296,817 1,822961,70 -25,62 -32,57 1345,460 7,43638 54,726 297,679 1,820851,80 -24,30 -31,23 1341,204 7,84765 56,568 298,499 1,818891,90 -23,04 -29,94 1337,109 8,25796 58,333 299,283 1,817052,00 -21,83 -28,71 1333,161 8,66741 60,027 300,032 1,815322,10 -20,67 -27,52 1329,346 9,07609 61,658 300,750 1,81370

2,20 -19,54 -26,38 1325,653 9,48408 63,230 301,440 1,812172,30 -18,46 -25,27 1322,072 9,89145 64,748 302,104 1,810712,40 -17,41 -24,21 1318,595 10,29825 66,217 302,743 1,809342,50 -16,40 -23,17 1315,215 10,70455 67,640 303,360 1,808032,60 -15,41 -22,17 1311,924 11,11040 69,021 303,956 1,80678



2,70 -14,46 -21,20 1308,716 11,51586 70,363 304,532 1,805592,80 -13,53 -20,25 1305,587 11,92096 71,668 305,090 1,804452,90 -12,63 -19,33 1302,530 12,32575 72,938 305,631 1,80335


Presiune

bar


°C


°C


kg/m3

Densitateaa

vaporilorkg/m3

Entalpialichidului

kJ/kg

Entalpiavaporilor

kJ/kg

EntropíavaporilorkJ/(kg.K)

3,00 -11,75 -18,43 1299,542 12,73027 74,176 306,155 1,802313,20 -10,05 -16,71 1293,756 13,53864 76,564 307,160 1,800333,40 -8,44 -15,06 1288,200 14,34634 78,844 308,109 1,798493,60 -6,90 -13,49 1282,851 15,15360 81,027 309,010 1,796773,80 -5,42 -11,98 1277,688 15,96064 83,125 309,866 1,795164,00 -4,00 -10,54 1272,694 16,76764 85,143 310,681 1,793654,20 -2,64 -9,14 1267,854 17,57477 87,091 311,460 1,792214,40 -1,32 -7,80 1263,155 18,38220 88,973 312,204 1,790864,60 -0,05 -6,50 1258,586 19,19006 90,796 312,917 1,789564,80 1,18 -5,25 1254,136 19,99847 92,563 313,601 1,788335,00 2,37 -4,03 1249,798 20,80757 94,280 314,258 1,787165,20 3,52 -2,85 1245,562 21,61746 95,949 314,889 1,786035,40 4,64 -1,70 1241,421 22,42825 97,575 315,497 1,784945,60 5,73 -0,59 1237,370 23,24004 99,159 316,083 1,783905,80 6,79 0,49 1233,403 24,05291 100,705 316,648 1,78289

6,00 7,82 1,55 1229,513 24,86695 102,216 317,193 1,781926,20 8,83 2,58 1225,697 25,68224 103,692 317,719 1,780986,40 9,81 3,59 1221,950 26,49887 105,137 318,228 1,780076,60 10,77 4,57 1218,269 27,31690 106,553 318,721 1,779186,80 11,70 5,53 1214,648 28,13640 107,939 319,197 1,77832



7,00 12,62 6,47 1211,086 28,95745 109,300 319,659 1,777497,20 13,52 7,38 1207,579 29,78010 110,635 320,106 1,776677,40 14,39 8,28 1204,124 30,60443 111,946 320,539 1,775877,60 15,25 9,16 1200,718 31,43048 113,234 320,960 1,775097,80 16,09 10,03 1197,359 32,25831 114,500 321,367 1,77433


Presiune bar

Temperaturalichidului°C

Temperaturavaporilor°C

Densitateaalichiduluikg/m3

Densitateaavaporilorkg/m3

EntalpialichiduluikJ/kg

EntalpiavaporilorkJ/kg

EntropiavaporilorkJ/(kg.K)

8,00 16,92 10,87 1194,045 33,08799 115,746 321,763 1,773588,20 17,73 11,71 1190,773 33,91957 116,972 322,147 1,772858,40 18,52 12,52 1187,542 34,75310 118,180 322,520 1,772138,60 19,30 13,32 1184,349 35,58863 119,369 322,883 1,771428,80 20,07 14,11 1181,193 36,42621 120,541 323,235 1,770739,00 20,82 14,89 1178,072 37,26589 121,697 323,577 1,770059,20 21,56 15,65 1174,984 38,10772 122,837 323,910 1,769379,40 22,29 16,40 1171,929 38,95175 123,962 324,233 1,768719,60 23,00 17,13 1168,904 39,79803 125,072 324,548 1,768069,80 23,71 17,86 1165,909 40,64660 126,169 324,854 1,76741

10,00 24,40 18,58 1162,941 41,49750 127,252 325,151 1,7667710,50 26,09 20,32 1155,637 43,63527 129,905 325,860 1,7652111,00 27,72 22,00 1148,484 45,78861 132,484 326,522 1,7636911,50 29,29 23,62 1141,466 47,95818 134,997 327,141 1,76220

12,00 30,81 25,19 1134,570 50,14467 137,448 327,718 1,7607412,50 32,28 26,72 1127,784 52,34871 139,843 328,256 1,7593113,00 33,71 28,19 1121,095 54,57099 142,186 328,758 1,7578913,50 35,10 29,63 1114,496 56,81214 144,481 329,226 1,7564914,00 36,44 31,03 1107,974 59,07284 146,732 329,661 1,75511



14,50 37,75 32,39 1101,523 61,35376 148,942 330,065 1,7537315,00 39,03 33,71 1095,134 63,65558 151,114 330,439 1,7523715,50 40,27 35,01 1088,798 65,97900 153,250 330,785 1,7510016,00 41,48 36,27 1082,510 68,32472 155,354 331,103 1,7496516,50 42,67 37,50 1076,260 70,69348 157,427 331,395 1,7482917,00 43,82 38,71 1070,044 73,08601 159,471 331,661 1,74693


Presiune bar


°C


°C


kg/m3

Densitateaavaporilor

kg/m3

Entalpialichidului

kJ/kg

Entalpiavaporilor

kJ/kg

EntropiavaporilorkJ/(kg.K)

17,50 44,95 39,89 1063,853 75,50310 161,489 331,903 1,7455818,00 46,05 41,04 1057,682 77,94552 163,483 332,121 1,7442118,50 47,13 42,18 1051,524 80,41410 165,453 332,316 1,7428519,00 48,19 43,28 1045,373 82,90970 167,401 332,488 1,7414819,50 49,23 44,37 1039,221 85,43318 169,330 332,638 1,7401020,00 50,24 45,44 1033,062 87,98547 171,240 332,766 1,7387120,50 51,24 46,49 1026,890 90,56725 173,133 332,874 1,7373121,00 52,21 47,52 1020,695 93,18033 175,009 332,960 1,7359021,50 53,17 48,53 1014,472 95,82493 176,871 333,026 1,7344822,00 54,11 49,52 1008,211 98,50242 178,720 333,072 1,7330522,50 55,03 50,50 1001,904 101,21392 180,556 333,098 1,7316023,00 55,94 51,46 995,540 103,96065 182,380 333,104 1,7301323,50 56,83 52,40 989,109 106,74386 184,194 333,090 1,7286524,00 57,71 53,34 982,599 109,56487 185,998 333,057 1,72715

24,50 58,57 54,25 975,995 112,42508 187,795 333,005 1,7256325,00 59,42 55,16 969,281 115,32597 189,583 332,933 1,7240925,50 60,25 56,05 962,439 118,26909 191,365 332,842 1,7225326,00 61,08 56,92 955,446 121,25610 193,141 332,731 1,7209526,50 61,89 57,79 948,274 124,28875 194,913 332,601 1,71935



27,00 62,68 58,64 940,889 127,36892 196,681 332,451 1,7177127,50 63,47 59,49 933,247 130,49858 198,446 332,281 1,7160628,00 64,24 60,32 925,291 133,67987 200,209 332,092 1,7143728,50 65,00 61,14 916,942 136,91504 201,971 331,882 1,7126629,00 65,75 61,95 908,087 140,20652 203,733 331,652 1,7109129,50 66,49 62,75 898,558 143,55693 205,495 331,402 1,7091330,00 67,22 63,54 888,074 146,96905 207,260 331,134 1,70733

Tabelul 28. Propriet&ile vaporilor supraînclzi&i ale freonului R 407C [18]

1 bar 1,5 bar 2,0 barSatura&ie vapori -37.10 °C Satura&ie vapori -28,45 °C Satura&ie vapori -21,83 °C

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)-36,00 4,49716 291,23 1,8437 - - - - - - - --34,00 4,45649 292,70 1,8498 - - - - - - - --32,00 4,41659 294,17 1,8559 - - - - - - - --30,00 4,37744 295,64 1,8620 - - - - - - - --28,00 4,33902 297,13 1,8681 -28.00 6,59702 296,25 1,8266 - - - --26,00 4,30130 298,62 1,8741 -26,00 6,53745 297,75 1,8327 - - - --24,00 4,26426 300,11 1,8802 -24,00 6,47904 299,25 1,8388 - - - --22,00 4,22789 301,61 1,8862 -22,00 6,42174 300,77 1,8448 - - - --20,00 4,19217 303,12 1,8922 -20,00 6,36553 302,29 1,8509 -20,00 8,59535 301,44 1,8209-18,00 4,15707 304,64 1,8981 -18,00 6,31036 303,82 1,8569 -18,00 8,51813 302,97 1,8269

-16,00 4,12258 306,16 1,9041 -16,00 6,25621 305,35 1,8629 -16,00 8,44243 304,52 1,8330-14,00 4,08869 307,69 1,9100 -14,00 6,20305 306,89 1,8688 -14,00 8,36819 306,07 1,8390-12,00 4,05538 309,22 1,9159 -12,00 6,15084 308,43 1,8748 -12,00 8,29537 307,62 1,8450-10,00 4,02263 310,76 1,9218 -10,00 6,09957 309,98 1,8807 -10,00 8,22392 309,19 1,8509-8,00 3,99043 312,31 1,9276 -8,00 6,04921 311,54 1,8866 -8,00 8,15380 310,75 1,8568



-6,00 3,95876 313,87 1,9335 -6,00 5,99972 313,10 1,8925 -6,00 8,08498 312,33 1,8628-4,00 3,92762 315,43 1,9393 -4,00 5,95109 314,68 1,8983 -4,00 8,01740 313,91 1,8687-2,00 3,89697 316,99 1,9451 -2,00 5,90328 316,25 1,9041 -2,00 7,95104 315,50 1,87450,00 3,86683 318,57 1,9509 0,00 5,85629 317,83 1,9100 0,00 7,88587 317,09 1,88042,00 3,83716 320,15 1,9566 2,00 5,81009 319,42 1,9158 2,00 7,82183 318,69 1,88624,00 3,80797 321,74 1,9624 4,00 5,76465 321,02 1,9215 4,00 7,75892 320,29 1,89206,00 3,77923 323,33 1,9681 6,00 5,71996 322,62 1,9273 6,00 7,69708 321,90 1,8978

8,00 3,75094 324,93 1,9738 8,00 5,67600 324,23 1,9330 8,00 7,63630 323,52 1,903610,00 3,72308 326,54 1,9795 10,00 5,63274 325,84 1,9388 10,00 7,57655 325,14 1,9093

Tabelul 28 (continuare)1 bar 1,5 bar 2,0 bar

Satura&ie vapori -37.10 °C Satura&ie vapori -28,45 °C Satura&ie vapori -21,83 °CTemperatur

a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)12,00 3,69565 328,15 1,9852 12,00 5,59018 327,47 1,9445 12,00 7,51779 326,77 1,915114,00 3,66864 329,77 1,9908 14,00 5,54829 329,09 1,9502 14,00 7,46000 328,41 1,920816,00 3,64203 331,38 1,9965 16,00 5,50705 330,73 1,9558 16,00 7,40315 330,05 1,926518,00 3,61582 333,03 2,0021 18,00 5,46646 332,37 1,9615 18,00 7,34723 331,70 1,932220,00 3,59000 334,67 2,0077 20,00 5,42649 334,01 1,9671 20,00 7,29220 333,35 1,937822,00 3,56456 336,31 2,0133 22,00 5,38713 335,67 1,9727 22,00 7,23805 335,01 1,943524,00 3,53948 337,96 2,0189 24,00 5,34836 337,32 1,9783 24,00 7,18475 336,68 1,949126,00 3,51477 339,62 2,0245 26,00 5,31018 338,99 1,9839 26,00 7,13227 338,35 1,954728,00 3,49041 341,29 2,0300 28,00 5,27256 340,66 1,9895 28,00 7,08061 340,03 1,9603

30,00 3,46639 342,96 2,0355 30,00 5,23550 342,34 1,9950 30,00 7,02974 341,71 1,965932,00 3,44272 344,64 2,0411 32,00 5,19898 344,02 2,0006 32,00 6,97964 343,40 1,971434,00 3,41937 346,32 2,0466 34,00 5,16298 345,71 2,0061 34,00 6,93029 345,10 1,977036,00 3,39635 348,01 2,0520 36,00 5,12751 347,41 2,0116 36,00 6,88167 346,81 1,982538,00 3,37365 349,71 2,0575 38,00 5,09254 349,11 2,0171 38,00 6,83378 348,52 1,9880



40,00 3,35126 351,41 2,0630 40,00 5,05806 350,82 2,0226 40,00 6,78658 350,23 1,993542,00 3,32917 353,12 2,0684 42,00 5,02407 352,54 2,0280 42,00 6,74007 351,95 1,999044,00 3,30737 354,84 2,0738 44,00 4,99055 354,26 2,0335 44,00 6,69422 353,68 2,004546,00 3,28587 356,56 2,0793 46,00 4,95750 355,99 2,0389 46,00 6,64903 355,42 2,009948,00 3,26466 358,29 2,0847 48,00 4,92489 357,73 2,0443 48,00 6,60448 357,16 2,015450,00 3,24372 360,03 2,0900 50,00 4,89273 359,47 2,0497 50,00 6,56055 358,90 2,020852,00 3,22306 361,77 2,0954 52,00 4,86100 361,21 2,0551 52,00 6,51723 360,66 2,0262

54,00 3,20266 363,52 2,1008 54,00 4,82970 362,97 2,0605 54,00 6,47452 362,42 2,031656,00 3,18253 365,27 2,1061 56,00 4,79881 364,73 2,0659 56,00 6,43238 364,18 2,037058,00 3,16266 367,03 2,1115 58,00 4,76833 366,49 2,0712 58,00 6,39082 365,95 2,042360,00 3,14304 368,80 2,1168 60,00 4,73825 368,27 2,0766 60,00 6,34982 367,73 2,0477


Satura ie vapori -37,10 °C Satura ie vapori -28,45 °C Satura ie vapori -21,83 °CTemperatur

a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)62,00 3,12366 370,57 2,1221 62,00 4,70856 370,04 2,0819 62,00 6,30936 369,51 2,053064,00 3,10453 372,35 2,1274 64,00 4,67926 371,83 2,0872 64,00 6,26945 371,30 2,058366,00 3,08564 374,14 2,1327 66,00 4,65032 373,62 2,0925 66,00 6,23005 373,10 2,063668,00 3,06698 375,93 2,1379 68,00 4,62176 375,42 2,0978 68,00 6,19118 374,90 2,068970,00 3,04855 377,73 2,1432 70,00 4,59356 377,22 2,1030 70,00 6,15280 376,71 2,074272,00 3,03035 379,53 2,1484 72,00 4,56571 379,03 2,1083 72,00 6,11493 378,53 2,079574,00 3,01237 381,34 2,1537 74,00 4,53821 380,85 2,1135 74,00 6,07753 380,35 2,0848



Tabelul 28 (continuare)2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar

Satura&ie vapori -16,40 °C Satura&ie vapori -11,75 °C Satura&ie vapori -7,66 °CTemperatur

a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

-16,00 10,68502 303,67 1,8092 - - - - - - - --14,00 10,58767 305,23 1,8153 - - - - - - - --12,00 10,49228 306,80 1,8213 - - - - - - - --10,00 10,39880 308,37 1,8273 -10,00 12,62768 307,54 1,8076 - - - --8,00 10,30716 309,95 1,8333 -8,00 12,51252 309,13 1,8136 - - - --6,00 10,21730 311,54 1,8392 -6,00 12,39973 310,73 1,8196 -6,00 14,63567 309,90 1,8026-4,00 10,12916 313,13 1,8452 -4,00 12,28922 312,33 1,8256 -4,00 14,50076 311,52 1,8087-2,00 10,04269 314,73 1,8511 -2,00 12,18092 313,94 1,8315 -2,00 14,36869 313,14 1,81470,00 9,95784 316,33 1,8570 0,00 12,07475 315,55 1,8375 0,00 14,23936 314,76 1,82062,00 9,87456 317,94 1,8628 2,00 11,97064 317,17 1,8434 2,00 14,11268 316,39 1,8266



4,00 9,79280 319,55 1,8687 4,00 11,86853 318,80 1,8493 4,00 13,98856 318,03 1,83256,00 9,71252 321,17 1,8745 6,00 11,76836 320,43 1,8551 6,00 13,86691 319,67 1,83848,00 9,63366 322,80 1,8803 8,00 11,67006 322,06 1,8610 8,00 13,74764 321,31 1,844310,00 9,55620 324,43 1,8861 10,00 11,57358 323,70 1,8668 10,00 13,63068 322,97 1,850112,00 9,48010 326,07 1,8919 12,00 11,47885 325,35 1,8726 12,00 13,51596 324,62 1,856014,00 9,40530 327,71 1,8976 14,00 11,38584 327,00 1,8783 14,00 13,40341 326,29 1,861816,00 9,33178 329,36 1,9033 16,00 11,29448 328,66 1,8841 16,00 13,29285 327,95 1,8675

18,00 9,25950 331,02 1,9090 18,00 11,20474 330,33 1,8898 18,00 13,18452 329,63 1,873320,00 9,18843 332,68 1,9147 20,00 11,11655 332,00 1,8956 20,00 13,07806 331,31 1,879122,00 9,11854 334,35 1,9204 22,00 11,02989 333,67 1,9013 22,00 12,97351 332,99 1,884824,00 9,04978 336,02 1,9261 24,00 10,94470 335,36 1,9069 24,00 12,87082 334,68 1,890526,00 8,98214 337,70 1,9317 26,00 10,86095 337,04 1,9126 26,00 12,76993 336,38 1,896228,00 8,91559 339,39 1,9373 28,00 10,77859 338,74 1,9182 28,00 12,67079 338,08 1,9019



a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)30,00 8,85009 341,08 1,9429 30,00 10,69759 340,44 1,9239 30,00 12,57334 339,79 1,907532,00 8,78562 342,78 1,9485 32,00 10,61791 342,14 1,9295 32,00 12,47754 341,50 1,913134,00 8,72216 344,48 1,9541 34,00 10,53952 343,86 1,9351 34,00 12,38336 343,22 1,918836,00 8,65967 346,19 1,9596 36,00 10,46238 345,57 1,9406 36,00 12,29073 344,94 1,924438,00 8,59814 347,91 1,9652 38,00 10,38646 347,30 1,9462 38,00 12,19962 346,68 1,9299

40,00 8,53754 349,63 1,9707 40,00 10,l3173 349,03 1,9517 40,00 12,10998 348,41 1,935542,00 8,47785 351,36 1,9762 42,00 10,23816 350,76 1,9573 42,00 12,02179 350,15 1,941044,00 8,41905 353,09 1,9817 44,00 10,16573 352,50 1,9628 44,00 11,93500 351,90 1,946648,00 8,30401 356,58 1,9926 48,00 10,02413 356,00 1,9737 48,00 11,76548 355,41 1,957650,00 8,24775 358,33 1,9980 50,00 9,95491 357,76 1,9792 50,00 11,68268 357,18 1,9631



52,00 8,19229 360,09 2,0035 52,00 9,88673 359,53 1,9846 52,00 11,60114 358,95 1,968554,00 8,13762 361,86 2,0089 54,00 9,81954 361,30 1,9901 54,00 11,52084 360,73 1,974056,00 8,08372 363,63 2,0143 56,00 9,75333 363,07 1,9955 56,00 11,44174 362,51 1,979458,00 8,03057 365,41 2,0196 58,00 9,68807 364,86 2,0009 58,00 11,36381 364,30 1,984860,00 7,97816 367,19 2,0250 60,00 9,62374 366,64 2,0063 60,00 11,28703 366,09 1,990262,00 7,92647 368,98 2,0304 62,00 9,56033 368,44 2,0116 62,00 11,21137 367,89 1,995664,00 7,87549 370,77 2,0357 64,00 9,49780 370,24 2,0170 64,00 11,13680 369,70 2,0010

66.00 7,82520 372,57 2,0410 66,00 9,43614 372,05 2,0223 66,00 11,06329 371,51 2,006368,00 7,77558 374,38 2,0463 68,00 9,37534 373,86 2,0277 68,00 10,99083 373,33 2,011770,00 7,72663 376,20 2,0516 70,00 9,31537 375,68 2,0330 70,00 10,91939 375,15 2,017072,00 7,67832 378,02 2,0569 72,00 9,25621 377,50 2,0383 72,00 10,84895 376,98 2,022374,00 7,63065 379,84 2,0622 74,00 9,19785 379,33 2,0436 74,00 10,77948 378,82 2,027676,00 7,58359 381,67 2,0675 76,00 9,14928 381,17 2,0488 76,00 10,71097 380,66 2,032978,00 7,53715 383,51 2,0727 78,00 9,08346 383,01 2,0541 78,00 10,64338 382,51 2,038280,00 7,49130 385,36 2,0780 80,00 9,02740 384,86 2,0594 80,00 10,57672 384,37 2,0435



a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)82,00 7,44604 387,21 2,0832 82,00 8,97207 386,72 2,0646 82,00 10,51094 386,23 2,048784,00 7,40136 389,06 2,0884 84,00 8,91746 388,58 2,0698 84,00 10,44605 388,09 2,054086,00 7,35724 390,93 2,0936 86,00 8,86355 390,45 2,0751 86,00 10,38201 389,97 2,0592

88,00 7,31366 392,80 2,0988 88,00 8,81033 392,32 2,0803 88,00 10,31881 391,85 2,064490,00 7,27063 394,67 2,1040 90,00 8,75779 394,20 2,0854 90,00 10,25644 393,73 2,069692,00 7,22813 396,55 2,1091 92,00 8,70592 396,09 2,0906 92,00 10,19847 395,62 2,074894,00 7,18615 398,44 2,1143 94,00 8,65469 397,98 2,0958 94,00 10,13409 397,52 2,0800





a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)-4,00 16,76732 310,69 1,7937 - - - - - - - --2,00 16,60931 312,32 1,7997 - - - - - - - -0,00 16,45477 313,95 1,8057 0,00 18,72441 313,13 1,7923 - - - -2,00 16,30357 315,60 1,8117 2,00 18,54649 314,78 1,7983 - - - -4,00 16,15557 317,24 1,8177 4,00 18,37255 316,44 1,8043 4,00 20,64279 315,62 1,79216,00 16,01067 318,89 1,8236 6,00 18,20244 318,11 1,8103 6,00 20,44528 317,30 1,79818,00 15,86876 320,55 1,8295 8,00 18,03602 319,77 1,8162 8,00 20,25227 318,98 1,8041



10,00 15,72973 322,21 1,8354 10,00 17,87315 321,45 1,8222 10,00 20,06359 320,67 1,810112,00 15,59349 323,88 1,8413 12,00 17,71370 323,13 1,8281 12,00 19,87908 321,36 1,816014,00 15,45994 325,55 1,8471 14,00 17,55755 324,81 1,8340 14,00 19,69857 324,05 1,822016,00 15,32899 327,23 1,8529 16,00 17,40459 326,50 1,8398 16,00 19,52191 325,75 1,827918,00 15,20055 328,92 1,8587 18,00 17,25470 328,19 1,8457 18,00 19,34897 327,45 1,833720,00 15,07456 330,60 1,8645 20,00 17,10778 329,89 1,8515 20,00 19,17961 329,16 1,839622,00 14,95092 332,30 1,8703 22,00 16,96373 331,59 1,8573 22,00 19,01371 330,88 1,8454

24,00 14,82956 334,00 1,8760 24,00 16,82245 333,30 1,8630 24,00 18,85114 332,60 1,851226,00 14,71042 335,70 1,8817 26,00 16,68386 335,02 1,8688 26,00 18,69180 334,32 1,857028,00 14,59343 337,41 1,8874 28,00 16,54788 336,74 1,8745 28,00 18,53557 336,05 1,862830,00 14,47852 339,13 1,8931 30,00 16,41441 338,46 1,8802 30,00 18,38235 337,78 1,868532,00 14,36564 340,85 1,8988 32,00 16,28338 340,19 1,8859 32,00 18,23204 339,52 1,874234,00 14,25471 342,58 1,9044 34,00 16,15471 341,92 1,8916 34,00 18,08455 341,26 1,879936,00 14,14570 344,31 1,9100 36,00 16,02835 343,66 1,8972 36,00 17,93980 343,01 1,885638,00 14,03853 346,05 1,9156 38,00 15,90421 345,41 1,9029 38,00 17,79768 344,77 1,891240,00 13,93317 347,79 1,9212 40,00 15,78222 347,16 1,9085 40,00 17,65814 346,53 1,896942,00 13,82956 349,54 1,9268 42,00 15,66234 348,92 1,9141 42,00 17,52108 348,29 1,9025



a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

44,00 13,72765 351,29 1,9324 44,00 15,54450 350,68 1,9196 44,00 17,38643 350,06 1,908146,00 13,62740 353,06 1,9379 46,00 15,42864 352,45 1,9252 46,00 17,25413 351,83 1,913748,00 13,52876 354,82 1,9434 48,00 15,31470 354,22 1,9307 48,00 17,12409 353,62 1,919250,00 13,43169 356,59 1,9489 50,00 15,20264 356,00 1,9362 50,00 16,99627 355,40 1,924852,00 13,33615 358,37 1,9544 52,00 15,09240 357,78 1,9418 52,00 16,87059 357,19 1,9303



54,00 13,24210 360,15 1,9599 54,00 14,98394 359,57 1,9472 54,00 16,74700 358,99 1,935856,00 13,14950 361,94 1,9653 56,00 14,87720 361,37 1,9527 56,00 16,62544 360,79 1,941358,00 13,05832 363,74 1,9707 58,00 14,77214 363,17 1,9582 58,00 16,50585 362,60 1,946860,00 12,96852 365,54 1,9762 60,00 14,66872 364,98 1,9636 60,00 16,38819 364,41 1,952262,00 12,88006 367,34 1,9816 62,00 14,56690 366,79 1,9690 62,00 16,27239 366,23 1,957764,00 12,79292 369,16 1,9870 64,00 14,46663 368,61 1,9744 64,00 16,15841 368,05 1,963166,00 12,70706 370,97 1,9923 66,00 14,36788 370,43 1,9798 66,00 16,04621 369,88 1,9685

68,00 12,62245 372,80 1,9977 68,00 14,27061 372,26 1,9852 68,00 15,93574 371,72 1,973970,00 12,53907 374,63 2,0030 70,00 14,17479 374,10 1,9906 70,00 15,82695 373,56 1,979372,00 12,45688 376,46 2,0084 72,00 14,08037 375,94 1,9959 72,00 15,71981 375,41 1,984774,00 12,37586 378,30 2,0137 74,00 13,98734 377,78 2,0013 74,00 15,61428 377,26 1,990076,00 12,29598 380,15 2,0190 76,00 13,89565 379,64 2,0066 76,00 15,51031 379,12 1,995378,00 12,21722 382,01 2,0243 78,00 13,80527 381,50 2,0119 78,00 15,40787 380,98 2,000780,00 12,13955 383,87 2,0296 80,00 13,71618 383,36 2,0172 80,00 15,30693 382,85 2,006082,00 12,06295 385,73 2,0349 82,00 13,62835 385,23 2,0225 82,00 15,20744 384,73 2,011384.00 11,98739 387,60 2,0401 84,00 13,54175 387,11 2,0277 84,00 15,10939 386,62 2,016686,00 11,91286 389,48 2,0454 86,00 13,45635 388,99 2,0330 86,00 15,01273 388,50 2,021888,00 11,83933 391,37 2,,0506 88,00 13,37212 390,88 2,0382 88,00 14,91743 390,40 2,027190,00 11,76678 393,26 2,0558 90,00 13,28905 392,78 2,0435 90,00 14,82346 392,30 2,032392,00 11,69519 395,15 2,0610 92,00 13,20710 394,68 2,0487 92,00 14,73079 394,20 2,0376



a°C

Densitate

akg/m3

Entalpi

akJ/kg

Entropia

kJ/(kg.K )

Temperatur

a°C

Densitate

akg/m3

Entalpi

akJ/kg

Entropia

kJ/(kg.K )

Temperatur

a°C

Densitate

akg/m3

Entalpi

akJ/kg

Entropia

kJ/(kg.K )

94,00 11,62454 397,05 2,0662 94,00 13,12624 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,048096,00 11,55480 398,96 2,0714 96,00 13,04646 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,048098,00 11,48597 400,87 2,0765 98,00 12,96774 400,41 2,0643 98,00 14,46031 399,95 2,0532



100,00 11,41801 402,79 2,0817 100,00 12,89004 402,33 2,0694 100,00 14,37256 401,88 2,0584102,00 11,35092 404,71 2,0868 102,00 12,81335 404,26 2,0746 102,00 14,28598 403,81 2,0635104,00 11,28468 406,65 2,0920 104,00 12,73765 406,20 2,0797 104,00 14,20054 405,76 2,0687106,00 11,21927 408,58 2,0971 106,00 12,66293 408,14 2,0849 106,00 14,11622 407,70 2,0739


Satura ie vapori 5,19 °C Satura ie vapori 7,82 °C Satura ie vapori 12,62 °CTemperatur

a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)6,00 22,74259 316,48 1,7869 - - - - - - - -8,00 22,52068 318,17 1,7929 8,00 24,84475 317,34 1,7825 - - - -



10,00 22,30400 319,87 1,7989 10,00 24,59762 319,06 1,7885 - - - -12,00 22,09234 321,57 1,8049 12,00 24,35652 320,77 1,7946 - - - -14,00 21,88551 323,28 1,8109 14,00 24,12119 322,49 1,8006 14,00 28,75142 320,86 1,781716,00 21,68332 324,99 1,8168 16,00 23,89140 324,21 1,8066 16,00 28,45931 322,62 1,787818,00 21,48557 326,71 1,8227 18,00 23,66691 325,94 1,8125 18,00 28,17465 324,37 1,793820,00 21,29211 328,42 1,8286 20,00 23,44752 327,67 1,8184 20,00 27,89709 326,13 1,799822,00 21,10278 330,15 1,8345 22,00 23,23302 329,41 1,8243 22,00 27,62633 327,89 1,8058

24,00 20,91742 331,88 1,8403 24,00 23,02323 331,15 1,8302 24,00 27,36208 329,65 1,811826,00 20,73590 333,61 1,8461 26,00 22,81797 332,89 1,8361 26,00 27,10405 331,42 1,817728,00 20,55807 335,35 1,8519 28,00 22,61706 334,64 1,8419 28,00 26,85200 333,19 1,823630,00 20,38381 337,09 1,8577 30,00 22,42036 336,39 1,8477 30,00 26,60568 334,96 1,829532,00 20,21299 338,84 1,8634 32,00 22,22770 338,15 1,8535 32,00 26,36487 336,74 1,835334,00 20,04551 340,59 1,8692 34,00 22,03896 339,91 1,8592 34,00 26,12935 338,52 1,841136,00 19,88125 342,35 1,8749 36,00 21,85398 341,68 1,8650 36,00 25,89892 340,31 1,846938,00 19,72010 344,11 1,8806 38,00 21,67264 343,45 1,8707 38,00 25,67338 342,10 1,852740,00 19,56196 345,88 1,8862 40,00 21,49483 345,23 1,8764 40,00 25,45257 343,89 1,858542,00 19,40675 347,65 1,8919 42,00 21,32042 347,01 1,8820 42,00 25,23630 345,69 1,864244,00 19,25437 349,43 1,8975 44,00 21,14930 348,79 1,8877 44,00 25,02442 347,50 1,869946,00 19,10473 351,21 1,9031 46,00 20,98137 350,59 1,8933 46,00 24,81678 349,30 1,875648,00 18,95774 353,00 1,9087 48,00 20,81653 352,38 1,8989 48,00 24,61322 351,12 1,8812


5,5 bar 6,0 bar 7,0 barSatura ie vapori 5,19 °C Satura ie vapori 7,82 °C Satura ie vapori 12,62 °C

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)



50,00 18,81334 354,80 1,9142 50,00 20,65467 354,18 1,9045 50,00 24,41361 352,93 1,886952,00 18,67144 356,59 1,9198 52,00 20,49572 355,99 1,9101 52,00 24,21782 354,76 1,892554,00 18,53198 358,40 1,9253 54,00 20,33958 357,80 1,9156 54,00 24,02573 356,58 1,898156,00 18,39487 360,21 1,9308 56,00 20,18616 359,61 1,9212 56,00 23,83721 358,41 1,903758,00 18,26006 362,02 1,9363 58,00 20,03540 361,44 1,9267 58,00 23,65215 360,25 1,909260,00 18,12748 363,84 1,9418 60,00 19,88720 363,26 1,9332 60,00 23,47045 362,09 1,914862,00 17,l99707 365,66 1,9473 62,00 19,74150 365,09 1,9377 62,00 23,29199 363,94 1,9203

164,00 17,l86877 367,49 1,9527 64,00 19,59823 366,93 1,9431 64,00 23,11669 365,79 1,925866,00 17,l74252 369,33 1,9581 66,00 19,45732 368,77 1,9486 66,00 22,94445 367,64 1,931368,00 17,61828 371,17 1,9636 68,00 19,31870 370,62 1,9540 68,00 22,77517 369,50 1,936870,00 17,49599 373,02 1,9690 70,00 19,18233 372,48 1,9594 70,00 22,60879 371,37 1,942272,00 17,37559 374,87 1,9743 72,00 19,04813 374,33 1,9648 72,00 22,44521 373,24 1,947774,00 17,25705 376,73 1,9797 74,00 18,91605 376,20 1,9702 74,00 22,28436 375,12 1,953176,00 17,14032 378,60 1,9851 76,00 18,78604 378,07 1,9756 76,00 22,12616 377,00 1,958578,00 17,02534 380,47 1,9904 78,00 18,65804 379,94 1,9809 78,00 21,97054 378,89 1,963980,00 16,91209 382,34 1,9957 80,00 18,53200 381,83 1,9863 80,00 21,81743 380,79 1,969382,00 16,80052 384,23 2,0011 82,00 18,40788 383,72 1,9916 82,00 21,66677 382,69 1,974684,00 16,69059 386,12 2,0064 84,00 18,28564 385,61 1,9969 84,00 21,51850 384,59 1,980086,00 16,58226 388,01 2,0116 86,00 18,16522 387,51 2,0022 86,00 21,37256 386,50 1,985388,00 16,47550 389,91 2,0169 88,00 18,04658 389,42 2,0075 88,00 21,22888 388,42 1,990690,00 16,37026 391,81 2,0222 90,00 17,92968 391,33 2,0128 90,00 21,08741 390,34 1,995992,00 16,26651 393,72 2,0274 92,00 17,81447 393,24 2,0181 92,00 20,94809 392,27 2,001294,00 16,16422 395,64 2,0327 94,00 17,70092 395,16 2,0233 94,00 20,81085 394,20 2,006596,00 16,06335 397,56 2,0379 96,00 17,58898 397,09 2,0285 96,00 20,67566 396,14 2,0118

98,00 15,96387 399,49 2,0431 98,00 17,47862 399,02 2,0338 98,00 20,54247 398,08 2,0170Tabelul 28 (continuare)

5,5 bar 6,0 bar 7,0 barSatura ie vapori 5,19 °C Satura ie vapori 7,82 °C Satura ie vapori 12,62 °C

Temperatur Densitate En talpi Entropia Temperatur Den sitate En talpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi En tropia



a°C

akg/m3

akJ/kg

kJ/(kg.K )

a°C

akg/m3

akJ/kg

kJ/(kg.K )

a°C

akg/m3

akJ/kg

kJ/(kg.K )

100,00 15,86576 401,42 2,0483 100,00 17,36980 400,96 2,0390 100,00 20,41121 400,03 2,0223102,00 15,76897 403,36 2,0535 102,00 17,16249 402,90 2,0442 102,00 20,28185 401,98 2,0275104,00 15,67349 405,31 2,0586 104,00 17,15666 404,86 2,0494 104,00 20,15436 403,95 2,0327106,00 15,57929 407,26 2,0638 106,00 17,05228 406,81 2,0545 106,00 20,02869 405,92 2,0379108,00 15,48634 409,22 2,0690 108,00 16,94932 408,78 2,0597 108,00 19,90480 407,89 2,0431

110,00 15,39462 411,18 2,0741 110,00 16,84774 410,75 2,0649 110,00 19,78264 409,87 2,0483112,00 15,30410 413,15 2,0792 112,00 16,74752 412,72 2,0700 112,00 19,66219 411,85 2,0534114,00 15,21475 415,13 2,0843 114,00 16,64863 414,70 2,0751 114,00 19,54339 413,84 2,0586


Satura ie vapori 16,92 °C Satura ie vapori 24,40 °C Satura ie vapori 30,81 °C



Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)18,00 32,89681 322,73 1,7769 - - - - - - - -20,00 32,55104 324,51 1,7830 - - - - - - - -22,00 32,21460 326,3 1,7891 - - - - - - - -24,00 31,88706 328,09 1,7951 - - - - - - - -

26,00 31,56798 329,89 1,8011 26,00 41,12012 326,63 1,7717 - - - -28,00 31,25698 331,68 1,8071 28,00 40,66043 328,49 1,7779 - - - -30,00 30,95371 333,48 1,8131 30,00 40,21451 330,35 1,7841 - - - -32,00 30,65782 335,28 1,8190 32,00 39,78163 332,20 1,7902 32,00 49,77870 328,86 1,764534,00 30,36899 337,09 1,8249 34,00 39,36110 334,06 1,7952 34,00 49,17923 330,79 1,770836,00 30,08693 338,89 1,8308 36,00 38,95227 335,92 1,8023 36,00 38,95227 335,92 1,802338,00 29,81137 340,71 1,8366 38,00 38,55457 337,78 1,8083 38,00 48,03966 334,64 1,783340,00 29,54203 342,52 1,8424 40,00 38,16745 339,65 1,8142 40,00 47,49718 336,56 1,789442,00 29,27867 344,34 1,8482 42,00 37,79041 341,51 1,8202 42,00 46,97149 338,49 1,795644,00 29,02107 346,16 1,8540 44,00 37,42299 343,38 1,8261 44,00 46,46164 340,41 1,801646,00 28,76899 347,99 1,8597 46,00 37,06473 345,25 1,8320 46,00 45,96677 342,33 1,807748,00 28,52225 349,82 1,8654 48,00 36,71524 347,12 1,8378 48,00 45,48608 344,26 1,813750,00 28,28063 351,66 1,8711 50,00 36,37414 349,00 1,8436 50,00 45,01883 346,18 1,819652,00 28,04395 353,49 1,8768 52,00 36,04107 350,87 1,8494 52,00 44,56435 348,11 1,825654,00 27,81205 355,34 1,8825 54,00 35,71569 352,76 1,8552 54,00 44,12200 350,03 1,831556,00 27,58475 357,19 1,8881 56,00 35,39770 354,64 1,8609 56,00 43,69121 351,96 1,837458,00 27,36189 359,04 1,8937 58,00 35,08679 356,53 1,8667 58,00 43,27144 353,89 1,8432

60,00 27,14333 360,89 1,8993 60,00 34,78268 358,42 1,8724 60,00 42,86217 355,82 1,849062,00 26,92893 362,75 1,9049 62,00 34,48513 360,31 1,8780 62,00 42,46294 357,76 1,854864,00 26,71854 364,62 1,9104 64,00 34,19387 362,21 1,8837 64,00 42,07332 359,69 1,8606




8 bar 10,0 bar 12,0 barSatura&ie vapori 16,92 °C Satura&ie vapori 24,40 °C Satura&ie vapori 30,81 °C

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)66,00 26,51204 366,49 1,9159 66,00 33,90869 364,11 1,8893 66,00 41,69288 361,63 1,866368,00 26,30931 368,37 1,9215 68,00 33,62935 366,02 1,8949 68,00 41,32126 363,58 1,8720

70,00 26,11025 370,25 1,9270 70,00 33,35567 367,93 1,9005 70,00 40,95812 365,52 1,877772,00 25,91473 372,13 1,9324 72,00 33,08746 369,85 1,9061 72,00 40,60311 367,47 1,883474,00 25,72265 374,02 1,9379 74,00 32,82451 371,77 1,9116 74,00 40,25591 369,43 1,889076,00 25,53391 375,92 1,9433 76,00 32,56665 373,69 1,9171 76,00 39,91622 371,38 1,894678,00 25,34841 377,82 1,9488 78,00 32,31371 375,62 1,9226 78,00 39,58375 373,34 1,900280,00 25,16606 379,73 1,9542 80,00 32,06554 377,56 1,9281 80,00 39,25825 375,31 1,905882,00 24,98679 381,64 1,9596 82,00 31,82200 379,50 1,9336 82,00 38,93951 377,29 1,911484,00 24,81051 383,56 1,9650 84,00 31,58296 381,45 1,9391 84,00 38.62727 379,26 1,917086,00 24,63712 385,48 1,9704 86,00 31,34826 383,40 1,9445 86,00 38,32130 381,24 1,922588,00 24,46656 387,41 1,9757 88,00 31,11777 385,35 1,9500 88,00 38,02139 383,23 1,928090,00 24,29875 389,35 1,9810 90,00 30,89136 387,31 1,9554 90,00 37,72732 385,21 1,933592,00 24,13360 391,28 1,9864 92,00 30,66890 389,27 1,9608 92,00 37,43890 387,20 1,938994,00 23,97106 393,23 1,9917 94,00 30,45027 391,24 1,9661 94,00 37,15593 389,20 1,944496,00 23,81104 395,18 1,9970 96,00 30,23537 393,21 1,9715 96,00 36,87823 391,20 1,949898,00 23,65348 397,13 2,0022 98,00 30,02409 395,19 1,9768 98,00 36,60564 393,20 1,9552

100,00 23,49833 399,09 2,0075 100,00 29,81631 397,17 1,9822 100,00 36,33800 395,20 1,9606102,00 23,34551 401,05 2,0128 102,00 29,61195 399,16 1,9875 102,00 36,07514 397,22 1,9660

104,00 23,19500 403,03 2,0180 104,00 29,41094 401,16 1,9928 104,00 35,81698 399,24 1,9714106,00 23,04673 405,01 2,0232 106,00 29,21319 403,16 1,9981 106,00 35,56337 401,27 1,9767108,00 22,90064 406,99 2,0285 108,00 29,01861 405,17 2,0034 108,00 35,31418 403,30 1,9821110,00 22,75670 408,98 2,0337 110,00 28,82711 407,18 2,0086 110,00 35,06926 405,34 1,9874112,00 22,61483 410,97 2,0389 112,00 28,63862 409,19 2,0139 112,00 34,82851 407,38 1,9927



114,00 22,47500 412,97 2,0440 114,00 28,45304 411,21 2,0191 114,00 34,59178 409,42 1,9980


Satura&ie vapori 16,92 °C Satura&ie vapori 24,40 °C Satura&ie vapori 30,81 °CTemperatur

a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

116,00 22,33715 414,98 2,0492 116,00 28,27031 413,24 2,0243 116,00 34,35989 411,47 2,0033118,00 22,20124 416,99 2,0543 118,00 28,09035 415,27 2,0295 118,00 34,12997 413,52 2,0086120,00 22,06721 419,00 2,0595 120,00 27,91309 417,30 2,0347 120,00 33,90467 415,58 2,0138122,00 21,93504 421,02 2,0646 122,00 27,73845 419,34 2,0399 122,00 33,68296 417,64 2,0190124,00 21,80467 423,04 2,0697 124,00 27,56638 421,39 2,0450 124,00 33,46474 419,70 2,0242126,00 21,67606 425,07 2,0748 126,00 27,39681 423,44 2,0502 126,00 33,24993 421,77 2,0294





a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)38,00 58,46486 331,22 1,7601 - - - - - - - -40,00 57,71037 333,22 1,7666 - - - - - - - -42,00 56,98419 335,22 1,7729 42,00 68,06829 331,64 1,7514 - - - -44,00 56,28436 337,21 1,7792 44,00 67,10492 333,73 1,7580 - - - -46,00 55,60911 339,20 1,7855 46,00 66,18297 335,81 1,7645 - - - -48,00 54,95685 341,19 1,7917 48,00 65,29909 337,88 1,7710 48,00 76,76709 334,25 1,750850,00 54,32615 343,18 1,7978 50,00 64,45037 339,94 1,7774 50,00 75,61573 336,41 1,757652,00 53,71569 345,16 1,8040 52,00 63,63420 342,00 1,7837 52,00 74,51837 338,57 1,764254,00 53,12429 347,14 1,8100 54,00 62,84827 344,05 1,7900 54,00 73,47027 340,71 1,770856,00 52,55086 349,12 1,8161 56,00 62,09049 346,10 1,7962 56,00 72,45729 342,84 1,777358,00 51,99440 351,10 1,8221 58,00 61,35901 348,14 1,8024 58,00 71,50578 344,96 1,783760,00 51,45401 353,09 1,8280 60,00 60,65214 350,18 1,8086 60,00 70,58256 347,08 1,790162,00 50,92884 355,07 1,8340 61,00 59,96836 352,22 1,8147 61,00 69,69478 349,19 1,796464,00 50,41811 357,05 1,8399 64,00 59,30629 354,26 1,8207 64,00 68,83991 351,29 1,802666,00 49,92111 359,03 1,8457 66,00 58,88466 356,29 1,8267 66,00 68,01571 353,39 1,808968,00 49,43718 361,02 1,8516 68,00 58,04236 358,33 1,8327 68,00 67,22016 355,49 1,8150

70,00 48,96575 363,01 1,8574 70,00 57,43835 360,37 1,8387 70,00 66,45151 357,58 1,821172,00 48,50624 365,00 1,8632 72,00 56,85168 362,40 1,8446 72,00 65,70808 359,67 1,827274,00 48,05810 366,99 1,8689 74,00 56,28142 364,44 1,8505 74,00 64,98835 361,76 1,833376,00 47,62082 368,98 1,8746 76,00 55,72675 366,48 1,8563 76,00 64,29094 363,85 1,839378,00 47,19395 370,98 1,8803 78,00 55,18691 368,51 1,8622 78,00 63,61457 365,94 1,8452



80,00 46,77706 372,98 1,8860 80,00 54,66120 370,56 1,8680 80,00 62,95816 368,03 1,851282,00 46,36980 374,99 1,8917 82,00 54,14906 372,61 1,8738 82,00 62,32073 370,13 1,857184,00 45,97176 377,00 1,8974 84,00 53,64984 374,66 1,8795 84,00 61,70128 372,22 1,8630


Satura&ie vapori 36,44 °C Satura&ie vapori 41,48 °C Satura&ie vapori 46,05 °C

Temperatur a°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg EntropiakJ/(kg.K )

Temperatur a°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K )

Temperatur a°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg EntropiakJ/(kg.K )

86,00 45,58259 379,02 1,9030 86,00 53,16295 376,71 1,8852 86,00 61,09891 374,31 1,868888,00 45,20192 381,03 1,9086 88,00 52,68786 378,76 1,8909 88,00 60,51274 376,41 1,874690,00 44,82943 383,05 1,9141 90,00 52,22406 380,82 1,8966 90,00 59,94200 378,50 1,880492,00 44,46481 385,07 1,9197 92,00 51,77105 382,87 1,9023 92,00 59,38595 380,59 1,886194,00 44,10776 387,09 1,9252 94,00 51,32839 384,93 1,9079 94,00 58,84391 382,69 1,891996,00 43,75801 389,12 1,9307 96,00 50,89566 386,99 1,9135 96,00 58,31524 384,78 1,897698,00 43,41529 391,15 1,9362 98,00 50,47247 389,05 1,9190 98,00 57,79935 386,88 1,9032

100,00 43,07936 39319 1,9417 100,00 50,l05844 391,11 1,9246 100,00 57,29569 388,98 1,9089102,00 42,74999 395,23 1,9471 102,00 49,65323 393,18 1,9301 102,00 56,80375 391,08 1,9145104,00 42.42702 397,28 1,9526 104,00 49,25660 395,27 1,9357 104,00 56,32318 393,20 1,9201106,00 42,11024 399,33 1,9580 106,00 48,86825 397,35 1,9412 106,00 55,85353 395,31 1,9257108,00 41,79945 401,39 1,9634 108,00 48,48786 399,44 1,9467 108,00 55,39434 397,43 1,9313110,00 41,49445 403,45 1,9688 110,00 48,11516 401,53 1,9521 110,00 54,94522 399,55 1,9368112,00 41,19506 405,52 1,9742 112,00 47,74987 403,62 1,9576 112,00 54,50575 401,68 1,9423

114,00 40,90108 407,59 1,9796 114,00 47,39173 405,71 1,9630 114,00 54,07559 403,80 1,9479116,00 40,61235 409,66 1,9849 116,00 47,04048 407,81 1,9684 116,00 53,65437 405,93 1,9533118,00 40,32871 411,73 1,9902 118,00 46,69591 409,91 1,9738 118,00 53,24176 408,05 1,9588120,00 40,05000 413,81 1,9955 120,00 46,35778 412,02 1,9792 120,00 52,83746 410,19 1,9642122,00 39,77606 415,90 2,0008 122,00 46,02588 414,13 1,9845 122,00 52,44116 412,32 1,9696





a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitateakg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)52,00 86,66882 334,78 1,7449 - - - - - - - -54,00 85,25123 337,04 1,7519 - - - - - - - -56,00 83,90890 339,29 1,7587 56,00 96,76726 335,34 1,7400 - - - -58,00 82,63429 341,51 1,7654 58,00 95,04474 337,71 1,7471 58,00 109,22701 333,43 1,728360,00 81,42096 343,73 1,7721 60,00 93,42521 340,06 1,7542 60,00 107,00140 335,96 1,735962,00 80,26337 345,92 1,7787 62,00 91,89701 342,37 1,7611 62,00 104,93574 338,45 1,743364,00 79,15673 348,11 1,7852 64,00 90,45039 344,67 1,7680 64,00 103,00822 340,89 1,750666,00 78,09682 350,29 1,7916 66,00 89,07714 346,95 1,7747 66,00 101,20130 343,31 1,757768,00 77,08003 352,46 1,7980 68,00 87,77033 349,22 1,7814 68,00 99,50081 345,70 1,764870,00 76,10319 354,63 1,8043 70,00 86,52406 351,47 1,7880 70,00 97,89508 348,07 1,7717

72,00 75,16337 356,79 1,8106 72,00 85,33308 353,72 1,7945 72,00 96,37417 350,42 1,778574,00 74,25797 358,94 1,8168 74,00 84,19279 355,95 1,8009 74,00 94,92964 352,75 1,785376,00 73,38467 361,09 1,8230 76,00 83,09918 358,17 1,8073 76,00 93,55429 355,06 1,791978,00 72,54136 363,23 1,8291 78,00 82,04868 360,38 1,8136 78,00 92,24191 357,36 1,798580,00 71,72622 365,38 1,8352 80,00 81,03826 362,60 1,8199 80,00 90,98726 359,65 1,8050



82,00 70,93767 367,53 1,8413 82,00 80,06527 364,81 1,8262 82,00 89,78587 361,94 1,811484,00 70,17413 369,68 1,8473 84,00 79,12715 367,01 1,8324 84,00 88,63352 364,21 1,817886,00 69,43413 371,82 1,8533 86,00 78,22160 369,21 1,8385 86,00 87,52651 366,48 1,824288,00 68,72635 373,96 1,8593 88,00 77,34653 371,41 1,8446 88,00 86,46152 368,74 1,830490,00 68,01958 376,10 1,8652 90,00 76,50006 373,60 1,8506 90,00 85,43561 370,99 1,836692,00 67,34269 378,24 1,8710 92,00 75,68047 375,79 1,8566 92,00 84,44613 373,23 1,842894,00 66,68466 380,37 1,8769 94,00 74,88620 377,97 1,8626 94,00 83,49069 375,47 1,8489

96,00 66,04452 382,51 1,8827 96,00 74,11582 380,15 1,8685 96,00 82,56714 377,70 1,855098,00 65,42140 384,64 1,8884 98,00 73,36802 382,33 1,8744 98,00 81,67352 379,93 1,8610



a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitateakg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)100,00 64,81447 386,78 1,8942 100,00 72,64159 384,50 1,8803 100,00 80,80806 382,15 1,8770102,00 64,22301 388,92 1,8999 102,00 71,93545 386,69 1,8861 102,00 79,96917 384,38 1,8729104,00 63,64647 391,07 1,9056 104,00 71,24880 388,88 1,8919 104,00 79,15556 386,62 1,8789106,00 63,08420 393,22 1,9113 106,00 70,58069 391,07 1,8977 106,00 78,36614 388,86 1,8848108,00 62,53556 395,38 1,9170 108,00 69,93021 393,26 1,9035 108,00 77,59934 391,09 1,8907110,00 61,99996 397,53 1,9226 110,00 69,29653 395,45 1,9092 110,00 76,85408 393,32 1,8965112,00 61,47685 399,68 1,9282 112,00 68,67887 397,64 1,9149 112,00 76,12926 395,55 1,9023114,00 60,96571 401,84 1,9338 114,00 68,07648 399,83 1,9206 114,00 75,42386 397,77 1,9081

116,00 60,46603 404,00 1,9394 116,00 67,48870 402,02 1,9262 116,00 74,73693 400,00 1,9138118,00 59,97737 406,15 1,9449 118,00 66,91489 404,21 1,9318 118,00 74,06761 402,22 1,9195120,00 59,49929 408,31 1,9504 120,00 66,35445 406,40 1,9374 120,00 73,41509 404,45 1,9252122,00 59,03139 410,48 1,9559 122,00 65,80682 408,59 1,9430 122,00 72,77859 406,67 1,9308124,00 58,57327 412,64 1,9613 124,00 65,27148 410,79 1,9485 124,00 72,15742 408,90 1,9364



126,00 58,12457 414,80 1,9668 126,00 64,74793 412,98 1,9540 126,00 71,55090 411,12 1,9420128,00 57,68496 416,97 1,9722 128,00 64,23572 415,18 1,9595 128,00 70,95843 413,35 1,9476130,00 57,25410 419,14 1,9776 130,00 63,73440 417,37 1,9650 130,00 70,37941 415,57 1,9531132,00 56,83168 421,31 1,9830 132,00 63,24356 419,57 1,9704 132,00 69,81331 417,80 1,l9586134,00 56,41741 423,49 1,9883 134,00 62,76281 421,77 1,9758 134,00 69,25959 420,02 1,9641136,00 56,01102 425,66 1,9936 136,00 62,29178 423,97 1,9812 136,00 68,71779 422,25 1,9696138,00 55,61224 427,84 1,9990 138,00 61,83013 426,17 1,9866 138,00 68,18744 424,48 1,9750

140,00 55,22081 430,02 2,0042 140,00 61,37751 428,38 1,9920 140,00 67,66811 426,71 1,9804142,00 54,83651 432,21 1,0095 142,00 60,93363 430,59 1,9973 142,00 67,15939 428,94 1,9858144,00 54,45909 434,40 2,0141 144,00 60,49818 432,80 2,0026 144,00 66,66090 431,18 1,9912146,00 54,08835 436,59 2,0200 146,00 60,07087 435,01 2,0079 146,00 66,17228 433,41 1,9965148,00 53,72407 438,78 2,0252 148,00 59,65144 437,22 2,0132 148,00 65,69316 435,65 2,0018



a°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)

Temperatur a

°C

Densitateakg/m3

Entalpia

kJ/kg

EntropiakJ/(kg.K

)150,00 53,36607 440,98 2,0304 150,00 59,23963 439,44 2,0184 150,00 65,22324 437,89 2,0071152,00 53,01414 443,18 2,0356 152,00 58,83520 441,66 2,0236 152,00 64,76219 440,13 2,0124154,00 52,66811 445,38 2,0408 154,00 58,43791 443,88 2,0289 154,00 64,30972 442,37 2,0177156,00 52,32781 447,58 2,0459 156,00 58,04755 446,11 2,0341 156,00 63,86554 444,62 2,0229158,00 51,99307 449,79 2,0511 158,00 57,66390 448,34 2,0392 158,00 63,42939 446,87 1,0282160,00 51,66373 452,01 2,0562 160,00 57,28675 450,57 2,0444 160,00 63,01102 449,12 2,0334





a°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatur a

°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatur a

°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

62,00 119,94607 333,99 1,7247 - - - - - - - -64,00 117,28954 336,65 1,7326 - - - - - - - -66,00 114,84662 339,26 1,7403 66,00 130,65158 334,64 1,7219 - - - -68,00 112,58489 341,83 1,7479 68,00 127,52877 337,46 1,7302 68,00 145,25159 332,37 1,711070,00 110,47914 344,35 1,7553 70,00 124,68415 340,20 1,7382 70,00 141,20613 335,46 1,720072,00 108,50903 346,83 1,7625 72,00 122,07089 342,88 1,7460 72,00 137,59974 338,42 1,728674,00 106,65805 349,29 1,7696 74,00 119,65343 345,51 1,7536 74,00 134,34304 341,29 1,736976,00 104,91260 351,71 1,7765 76,00 117,40406 348,08 1,7610 76,00 131,37223 344,08 1,744978,00 103,26136 354,12 1,7834 78,00 115,30071 350,62 1,7682 78,00 128,64005 346,80 1,752780,00 101,69497 356,51 1,7902 80,00 113,32579 353,14 1,7754 80,00 126,11074 349,48 1,760382,00 100,20560 358,89 1,7969 82,00 111,46499 355,64 1,7824 82,00 123,75656 352,13 1,7677



84,00 98,78617 361,25 1,8036 84,00 109,70596 358,10 1,7894 84,00 121,54474 354,72 1,775086,00 97,43056 363,60 1,8101 86,00 108,03827 360,55 1,7962 86,00 119,48678 357,29 1,782288,00 96,13341 365,93 1,8166 88,00 106,45304 362,97 1,8029 88,00 117,35742 359,82 1,789290,00 94,89004 368,25 1,8230 90,00 104,94267 365,37 1,8095 90,00 115,69393 362,33 1,796294,00 92,54855 372,86 1,8356 94,00 102,12097 370,13 1,8226 94,00 112,28315 367,27 1,809796,00 91,44349 375,125 1,8418 96,00 100,79870 372,49 1,8290 96,00 110,69883 369,71 1,816398,00 90,37818 377,44 1,8480 98,00 99,52982 374,84 1,l8353 98,00 109,18577 372,13 1,8229

100,00 89,35000 379,71 1,8541 100,00 98,30988 377,18 1,8416 100,00 107,73802 374,54 1,8293

102,00 88,35662 382,00 1,8602 102,00 97,13560 379,52 1,8479 102,00 106,35046 376,95 1,8358104,00 87,39624 384,28 1,8663 104,00 96,00429 381,87 1,8541 104,00 105,01899 379,36 1,8422106,00 86,46689 386,57 1,8723 106,00 94,91312 384,20 1,8603 106,00 103,73953 381,76 1,8485108,00 85,56675 388,85 1,8783 108,00 93,85946 386,54 1,8664 108,00 102,50833 384,14 1,8548110,00 84,69414 391,12 1,8843 110,l00 92,84097 388,86 1,8725 110,00 101,32206 386,52 1,8610


Satura&ie vapori 61,08 °C Satura&ie vapori 64,24 °C Satura&ie vapori 67,22 °CTemperatura

°CDensitatea

kg/m3Entalpia

kJ/kgEntropiakJ/(kg.K)

Temperatura°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatura°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

112,00 83,84753 393,39 1,8902 112,00 91,85550 391,18 1,8785 112,00 100,17770 388,89 1,8672114,00 83,02550 395,66 1,8961 114,00 90,90108 393,49 1,8845 114,00 99,07253 391,26 1,8733116,00 82,22677 397,93 1,9019 116,00 89,97594 395,80 1,8905 116,00 98,00412 393,61 1,8794118,00 81,45012 400,19 1,9077 118,00 89,10784 398,10 1,8964 118,00 96,97021 395,96 1,8854120,00 80,69447 402,45 1,9135 120,00 88,20709 400,40 1,9022 120,00 95,96879 398,31 1,8914

122,00 79,95877 404,71 1,9192 122,00 87,36049 402,70 1,9081 122,00 94,99799 400,64 1,8973124,00 79,24208 406,97 1,9249 124,00 86,53736 405,00 1,9139 124,00 94,05610 402,98 1,9032126,00 78,54351 409,22 1,9306 126,00 85,73654 407,29 1,9196 126,00 93,14156 405,31 1,9091128,00 77,86224 411,48 1,9362 128,00 84,95693 409,58 1,9253 128,00 92,25294 407,64 1,9149130,00 77,19749 413,74 1,9418 130,00 84,19751 411,87 1,9310 130,00 91,38890 409,96 1,9207



132,00 76,54854 415,99 1,9474 132,00 83,45733 414,15 1,9367 132,00 90,54820 412,28 1,9264134,00 75,91472 418,25 1,9530 134,00 82,73553 416,44 1,9423 134,00 89,72972 414,60 1,9321136,00 75,29540 420,50 1,9585 136,00 82,03127 418,73 1,9479 136,00 88,93238 416,92 1,9378140,00 74,09790 425,02 1,9695 140,00 80,67239 423,30 1,9590 140,00 87,39728 421,55 1,9491142,00 73,51864 427,27 1,9749 142,00 80,012636 425,58 1,9646 142,00 86,65774 423,86 1,9546144,00 72,95169 429,53 1,9803 144,00 79,37510 427,87 1,9701 144,00 85,93579 426,17 1,9602146,00 72,39661 431,79 1,9858 146,00 78,74800 430,15 1,9755 146,00 85,23066 428,49 1,9657148,00 71,85293 434,05 1,9911 148,00 78,13450 432,44 1,9810 148,00 84,54167 430,80 1,9712

150,00 71,32025 436,31 1,9965 150,00 77,53407 434,72 1,9864 150,00 83,86815 433,11 1,9767152,00 70,79817 438,58 2,0018 152,00 76,94623 437,01 1,9918 152,00 83,20948 435,42 1,9892154,00 70,28631 440,84 2,0071 154,00 76,37049 439,30 1,9971 154,00 82,56507 437,74 1,9876156,00 69,78432 443,11 2,0124 156,00 75,80642 441,59 2,0025 156,00 81,93436 440,05 1,9330158,00 69,29186 445,38 2,0177 158,00 75,25359 443,88 2,0078 158,00 81,31685 442,36 1,9984160,00 68,80861 447,65 2,0230 160,00 74,71161 446,17 2,0131 160,00 80,71204 444,68 2,0037162,00 68,33427 449,92 2,0282 162,00 74,18009 448,46 2,0184 162,00 80,11946 446,99 2,0090


Satura&ie vapori 61,08 °C Satura&ie vapori 64,24 °C Satura&ie vapori 67,22 °CTemperatura

°CDensitatea

kg/m3Entalpia

kJ/kgEntropiakJ/(kg.K)

Temperatura°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

Temperatura°C

Densitateakg/m3

EntalpiakJ/kg

EntropiakJ/(kg.K)

164,00 67,86854 452,20 2,0334 164,00 73,65868 450,76 2,0237 164,00 79,53867 449,31 2,0144166,00 67,41115 454,48 2,0386 166,00 73,14704 453,06 2,0289 166,00 78,96925 451,63 2,0197168,00 66,96184 456,76 2,0438 168,00 72,64485 455,36 2,0341 168,00 78,41082 4532,94 2,0249170,00 66,52035 459,04 2,0490 170,00 72,15179 457,66 2,0393 170,00 867299 456,27 2,0302



Tabelul 29. Propriet&ile termofizice ale freonului R 407C pe curba de satura &ie [19]

Temperatur a

['C]

Presiunevapori[bar]

Presiunelichid[bar]

Vâscozitatea dinamic

lichid[µPa.s]

Vascozitatea

dinamic vapori[µPa.s]


[W/(m.K)]

Conductivitatea

termic vapori

[W/(m.K)]

NumarulPrandtllichid

NumarulPrandtlvapori


[N/m]

-60 0,4362 0,2791 475,0 8,836 0,13330 0,00709 4,53 0,88 0,02075

-50 0,7463 0,5054 406,5 9,253 0,12770 0,00771 4,09 0,88 0,01898-40 1,212 0,8609 351,6 9,670 0,12210 0,00836 3,76 0,89 0,01724-30 1,881 1,392 306,6 10,09 0,11670 0,00903 3,48 0,90 0,01554-20 2,807 2,152 268,9 10,52 0,11140 0,00972 3,25 0,92 0,01388



-10 4,052 3,203 236,8 10,97 0,10610 0,01046 3,07 0,94 0,012250 5,678 4,610 209,1 11,42 0,10090 0,01125 2,92 0,96 0,01068

10 7,756 6,449 184,6 11,90 0,09564 0,01211 2,80 0,99 0,0091420 10,36 8,798 162,9 12,41 0,09042 0,01309 2,70 1,03 0,0076630 13,56 11,75 143,2 12,98 0,08515 0,01424 2,63 1,07 0,0062340 17,45 15,39 125,2 13,63 0,07980 0,01570 2,59 1,12 0,0048750 22,10 19,85 108,3 14,39 0,07433 0,01769 2,59 1,19 0,00358

60 27,63 25,24 92,13 15,38 0,06868 0,02066 2,67 1,29 0,00239

frigorifice

Documents