ţ Anul’ »1 XCIIII-lea Nr. 96. NUMĂRUL 2 Lei Braşov [Duminecă 20 Septemvrie 1931

fi REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIAr- PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei. fanfara atrelnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată'la 1838 de ©e@rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Suveranul a felicitat telegrafic pe d-I Tllulescu ®*c"gerea sa de preşedinte al Societăţi! Naţiunilor. D l Titulescu a răspuns mulţumind.

Deşi au frecut de*a lunci multe zile, guvernul nu publica schimbul de felegrrme.

Ce*o mai Însemna şi asta?!

Vii s in i sl i-lni p i w i Or. R. O icare a scos din sările pe cei cu

musca pe căciulă.In tipografia National! din

Cluj a apărut zVele trecute o broşură cere poartă următorul titlu: »Studiu asupra reorga­nizări! statului român intre* pit. Cuprinde un anteproiect de constituţie cu o scurtă expunere de motive de Dr. Romul Boila, Cluj 1931“.

Am primit această broşură şi la redacfle şi — mărturisim — am cetit* o cu mult‘interes. In prelata studiului d*l Dr. Boila, profesor de drept constituţional la Universitatea din Cluj, afirmă că după convingerea sa cea mai intimă şi după studiile fă­cute timp de 13 ani dela Unire tneoace a sosit ceasul când trebuie să se rezolve problema reorganizării steiului român in* treglt, cad aşezământul funda« mental al Statului nu corespunde e&luşl de puţin condlttunSior de flotă ale naţiunii române. »A* tem o Constituţie serisă, dar ne lipseşte o viată constituţională reală*. Singura cale de salvare este descentralizai&a largă a organizaţiei de stat, care s i taci posibili introducerea ne- lalsifioală a instilutlunllor con- tiilu|lonele, prinire ceri: legali* lalea, domnia libertăţilor sonsli- toţlonale şi ^cetăţeneşti, sigu­ranţa de drept şi de avere, che­marea la muncă o tuturor ener­giilor creatoare se zac in poporul nostru alcătuitor de etat.

De încheiere autorul tine să se ştie »că prin lucrarea pre­zentată îşi exprimă părerile sale personale nefoflutntote de nlc! o doctrină de partid, nici chiar de cea a partidului politic din care face parte“. D-l pro!. Dr. Boita a satisfăcut, cum spone, pur şt simplu un sentim ment de datorie fată de patria30.

Urmează apoi pe 26 pagini (oda?) o succintă expunere de motive, iar pe alte 32 pagtnf un •Anteproiect de Constituţie* Împărţit in următoarele capitole: Principii generale; Reprezen­tanta Ne|îona!e; O/genizatfa cen­trali (Regele, Consiliul de stat, Guvernul centrai); Organizaţia provincială (Dieta provincială şi guvernul provincial); Organizaţia Judecătorească; Organizaţia ad­ministrativă (Administraţia ge­nerali, Finanţele, Armata, Funs- ponarii publici). Drepturile şt datoriile cetăţenilor români. Res­pingerea Constituţiei şi Dispo- ziţiuni tranzitorii şi finale — toate aceste capitole cuprinse In 219 articole de lege.

Ţinta urmărită prin noua or­ganizaţie este, precum spune d'i Dr. Boilă, înstăpânirea unei organizaţii de stat soiide şi cin­stit conatituponaie, prin care sâ se poată realiza cu timpul cea mai mare chezăşie a viito­rului: unitatea sufleteasca a neamului.

Anteproiectul abandonează Înainte de jo a te ideia cen­tralistă şi e8ciusivă a guver­

nării şi legiferării, in care autorul vede cauza tuturor re lelor. In locul parlamentului cen­trai anteproiectul prevede un »Consiliu de stat* şi un »Gu­vern central* recrutat din sânul membrilor Consiliului de stat. Cea mal mare inovaţie este in­troducerea dietei şi a guver­nului provincial, cari, orga­nizate pe trei provincii (Munte­nia cu Dobrogea, Moldova cu Basarabie, Transilvania) suni chemate ca trin fiinţarea lor sâ fie depozitarele viejifi de Stat constituţionale Împreună cu toate binefacerile ei.

•Broşura d*lui Dr. Boila a pro*

dus în presa din Capitală o vâlvă neaşteptată. In loc ca a- cest studiu, eşiî din peana unui profesor usalv, de drept eonsti- tutions’, să f .3 supus unei cri­tic! câi mai ample sau să fie combătut in mod documentat de oamenii politici şt de speciali­tate, d l Dr. R. Boila şi Partidul Naţlonai-Ţărănese sunt împroş­caţi cu ceie mai ordinare epi­tete şi calumnii fiind stigmati­zat! slmplamente de „trădători

. de neam*.j In fruntea acestei campanii

st! »11 ai versul*, ziarul care pe timpul ocupatlunet germane s-a vâadut nemţilor, in tovărăşia »Neamului Românesc* organul d lui N. lorga. Şi mal dureros este că în fruntea »Neamului Românesc*, n-rul 208 cu data de azi, a apărut un articol din peana d-lui N. Iorga sub titlul »Cel cu şeesse Românii* care — cu re­gret o spunem — denotă că d-l N. Iorga nici n-a cetit măcar studiul d-lui R. Boila, căci alt­fel n-ar ft putut scrie ce-a scris.

D r nu mai insistăm asupra acestei campanii ablecte.

Ceie scrise de d l R, Boila sunt părerile sale personale —■ precum o declara In prefaţa studiului său. Deci 11 privesc. D sa poate li combătut şl criti­cat. Atât şi nimic mai mult.

Dealtfel »Patria* din Ciuj, or­ganul oficial al P. N. Ţ. pune ta punct vâlva produsă publi­când următorul com unicat:

»D l Romul Boila este pro­fesor de drept constituţional la Universitatea din Cluj. In a- ceastă calitate, D-sa a publicat un studia asupra revizuirii Cons­tituitei. D sa militează în acest studiu pentru o largă descen­tralizare, tdar nu voibeşte nicăiri nici de »independen­tă*, nici de »autonomie* dimpotrivă accentuează chiar ş! în expunerea de motive, că scopul finai către care tinde, este asigurarea unei consoli­dări sufleteşti cât mal grabnice şt o eliminare a luptelor regia nalt trie.

Cu această problemă sau o- cuput mutji, intre alţii şi ac­tualul domn ministru de Interne, care îatr’un proiect de lege de­pus pe biroul Senatului in anul

1921, a mers chiar ma! de­parte ?n direcţia descentralizări!, iar în anul 1926 a (imit o con­ferinţă vorbind de „diete pro­vinciale*. Atunci nu s’a scan­dalizat nimeni.

Azi se face mare vâlvă In presă, şi se atribuie partidului na|!ona!-t§rănesc tendinţe »auto­nomiste* ş! »Independente*. Iu acelaş tfm?, presa minoritară vorbeşte de eludarea interese­lor minoritare.

Conducerea partidului naţio- nal-Jărănesc s’a ocup st cu ches­tiunea descentralizării, fixându-st pun rid sau de vedere. Acolo n’u fost nici vorbă de »autonomie“ 8l:u »separatism*.

Dar prin campania decan­tată şi inconştient! care se duce într’o anumită presă se va a« junge in mod revolt la o (iată nedorită şi se vor alimenta chiar cu curente autonomiste, şi va veni un timp, când cu regret va tre bui să constatăm că, nici au­toritatea Partidului National- Ţărănesc, nu va fi In stare să pună stavilă acestui curent*.

Dealtfel pentru edificarea ce­titorilor noştri lăsăm eă urmeze aici din cuvânt In cuvânt cele spuse de aciuslut ministru de interne, d-l Argetotanv, în dis­cursul său rostit la 23 Decemvrie 1923 la întrunirea din Timişoarei

„ . . . Suntem una din pu­ţinele ţări, în care reg io n a ­

lism u l p rov in cia l nu con sti­tuie un p e r ic o l naţional.

„Suntem una din puţinele ţări, în cari între cele patru graniţi dela miazănoapte la miază-zi şi dela apus la ră­sărit — bate şi tresare o singură inimă. In R o m â n ia , reg io n a lism nu e s in on im cu sep a ra tism .

„Pe mine unul, gogo­riţa regionalismului nu m’a speriat niciodată.

„In p ro ie c tu l d e re fo rm ă adm in istrativă p e c a r e a m av u t o n o a r e a s ă d p rez in t p arlam en tu lu i, c a m inistru d e In tern e , a m avut g rija s â a ş e z d e s c e n tra liz a re a p e b a z e le trad iţiilo r isto rice p ro v in cia le , prin împletirea cărora numai putem ajunge la valorizarea tuturor cali­tăţilor noastre etnice“.

Aşa a grăit d l Argrioîa nu 2n emil Domnului 1925 la Timi­şoara, adecă după cinci ani dela Unire!

Iar azi fot d sa pune'la cale presa să deoiare pe cei cartau adoptai Ideile lui de »trădători de patrie*.

Hotare de gând re.

M m ţărănism şi socialismPeutrucS ia arena politică a

tării noastre lupta e angajată mai jiu între liberali ş! naţional ţă­rănişti, am analizat deci, mai întâi şi nu de mult, caracterul orien­tării unora şt celorlalţi ia func­ţie de stadiul actual al evoluţiei Ideilor politice In general şi de acela al realităţilor româneşti în special.

Este, Intre aceste doctrine, un hotar precis de gândire. Doc­trina liberală este individualistă, doctrina tărăaistă este asociaţi* onistă; unitatea de luptă, la li­beral}, este individul, la ţără­nişti grupul sosiai; mtjloaut de acţiune la primii este concu­renta, la ceilalţi solidaritatea. Statui, In concepţia liberală, exer­cită numai inacţiuni de natură politloo-adminislrettvâ, pe câad, IU concepţia ţărănistă sfera tul de preocupare cuprinde şi pro­blemele social-economice.

Structura psihologică a ţăra­nului, mediul înconjurător, con­tractul imediat şi influenta feno­menelor naturii, ritmul preface­rilor şi conştiinţa aportului în cre&tiuneo valorilor, dau vieţii ruralului un sena compatibil nu­mai cu ideia şi sentimentul păcii, cu generozitatea şl resemnarea. Pacifismul nu este pentru ţără­nime un blazon, un pretext, ori un expedient, ci o necesitate de primul ordin, o cerinţă de căpetenie a felului său de viată; tiranul ştie că in râsboi che­marea lui este sâ dea viaţi şi avere, iar de luat — daaă e

de Victor Jinga

ceva — leu alţii. Păstrarea păcii trebue deci încredinţată acelora cari au cel mai mare Interes să nu fie turburată, adecă tiranilor ai căror mari purtători de cu­vânt trebue să fie statele agrare unite intre ele prin sentimentul solidarităţii intern a (tonale egra- riene.

Dacă linia de gândire ţără­nistă urcă culmi de largi per­spectivă socială, anihilând forţele trecutului îndreptate împotriva viitorului, nu se confundă totuşi cu frământarea de gânduri plă­mădită In mediul democraţiei Industriale, al cărei numitor nu poate fi comun tuturor proble­melor politico-sociale ale vremii noastre.

Este de necontestat că In la­boratorul problemelor societăţii umane socialismul este un ele­ment cardinal care a servit şi serveşte despicării negurii şi orientării căilor viitorului, eferr nu poale II totuşi socotit ca un panaceu universal; chiar soci­alismul propriu zis se înfăţi­şează cu variante determinate de specificul etnic şi împreju­rările locale; astfel avem socia­lism englez, francez, german, belgian, etc, cu tendiufe, tactici şi asplr&tl&ni deosebite. Se poate «Mar afirma că vitalitatea gândirii şl acţiunii socialiste, ca a oricărei preocupări omeneşti dealtfel este In raport direct cu gradul de adaptabilitate ia condUţiunîie mediului, fără, bi­neînţeles, de a rupe unitatea de

gândire îa Itaille ei mari, de valoare universală.

Fragilitatea mişcării socialiste din România rezidă în loadap. tarea socialismului la condifi- unile de viafă şi posibilităţile de desvoltare ale fării noastre. Elaborat în oficina Industrialis­mului apusean, importat tale q iale de junii voiajori prin oc­cident or! devoratori de manuale ori breviare de culoarea focului sau chiar prins sumar din lo­zinci simpliste, a fost şl e prea firesc, ea Intr'o fără de rurali socialismul sS însemneze atât cât s'a ştiut şt se ştie.

Poate să apară ca o dimi­nuare vinovată subordonarea u- nel concepţii condíffunilor de viată anumit3 dinlr'o ţară parte de continent sau Jări asemănă­toare din întreaga lume; totuşi nu această teamă treiftie să ne neliniştească, deoarece oeface se cuvine să primeze nu e ilu­zia dată de abstracţiuni ci po­sibilitatea, adevărul Impus de realităţi.

Clasa socială dominantă la noi es?e ţărănimea şi înţelesul ce are aceasta despre viată, vlaja ef îosaşf, ar piraţi unile şl condlfl- unite ei de desmitare nu sunt aceleaşi cu ale proletariatului industria?. De aseia, în politică, ţărănimea trebue sâ se deprindă a gândi şi acţiona în spiritul şl potrivit năzuinţelor democraţiei ţărăneşti, al acelei democraţii care îndrăzneşte să despreţ»* iască orice prejudecată socială şl nu se teme de înfăptuirea oricărei reforme cât de înaintate eu singura condiţie ca ea sâ marcheze un progres.

Ţărănismul este mal aproape de socialism decât de libera- rallaro, ţăranul stă mat aproape de muncitorul industrial decât de burghezie. Ţăranul esîe Indi­vidualist câtă vreme proprie­tatea are înfăţişarea de astăzi; dar drepturile şi obligaţiunile posedanîului sunt sussepdblie de modificări şi structura acti­vităţii rurale de mâine pare o fi asoclaflonlstâ, unitatea eco­nomică nemalhtnd gospodăria individuală ci obştea satului care va impune felul de muncă, aprovizionarea şi desfacerea !n comun.

Lupta de clasă care stă în centrui acţiunii socialiste, nu ere aceeaş însemnătate pentru ţărănism. Pătura ţărănească e mare (la noi 85 la sută din în­treaga popule ţie) şî nervul a a* ţiunti ei nu poate sta în distru­gerea păturilor sociale minore ci doar în reducerea lor la im- portantă reală pe care o au in societate. De aci rezultă pentru ţărănism principiul mare ai echi­librului Intre clasele sociale şl acolo unde pătura ţărănească este numeroasă, echilibrul se realizează şi se men|lne prin întâietatea clasei ţărăneşti, in­tereselor căreia vor trebui să se subordoneze celelalte pături sociale cari au drept la viaţă numai Intru cât îndeplinesc o funcţiune folositoare obşte!.

Socialiştii contestă tdeet de najmne şi de patrie valoarea etică, eficacitatea socială; ori, realităţile nu se contestă ci se constată, taler naţionali smaí a

Paffe® 2 mZMT* TK%nSILV»Hf«S Nr 96—1951

Congresul FederaţieiUniunei Femeilor române

o mare valoare universal umani, Insă oale® spre el nu poate duce decât prin naţionalism; eu drept cuvânt s’a spus c i puţin naţionalism îndepărtează de u- manitate, mult naţionalism apro> ple.

Am Infltişet mai sus «ta* şamentul firesc şl sincer al fă- rinlmii la fapta şi ideea de pase între oameof; acest ataşa» ment constitue fa|a cea mai lu* minoasi şl mai temeinica a în- ternattonalismulul ţărănesc. Le* pătura dintre om şi pământ de­păşeşte cadrul strimt al rapor* tarilor dintre două lucruri, ori cât de importante ar fi ele, pen­tru a se ridica la înălţimile unui cult de o mare valoare umană şi soGială. Ţărănismul, ca gân­dire şl ncflune politică a păturii rurale, nu luptă contra naţiunilor ci pentru ridicarea lor in gene­ral şi în special a ţărănimii tuturor naţiunilor In marea fa­milie a rurerilor de pretulindeni, De aci a pornit şl ideea inter* naţionalei agrare, a Internatio­nale! verzi.

Cele de mal sus le voi con> plecta îbtr’un viitor articol.

Sonda dela Moroni a fost stinsă.

Din Moreal se anunţă:Sonda Nr. 160 a societăţii

Româno-Americane care ardea de doi ani In continuu, s*a stins Vineri dlmtneafa dela sine prin surparea malului craterului, Oara sondei fHnd complect astupată fosul a încetat să mal ardă.

S*au luat măsuri pentru cap* tarea gazelor, pentru o se evita o nouă apiindere.

La 150 m. departe de sonde se afli coşul prin care ies ga­zele captate de un ventilator plasat la gura tunelului Nr. 1.

Gazele se răspândesc de act, liber, în aer, primejduind în­treaga regiune.

S*au luat întinse măsuri de pază. Cea mai mică Imprudentă ar putea deslăntui un dezastru.

Farmacii de serviciu. In timpul dela‘19 Septemvrie până la 3 Octomvrle a. o. vor face serviciu peste noapte şi Dumi­neci farmaciile la »Biserica Albă* din Strada Principele Carol 8 la »Tumul Negru" din Str. Fân­tânei No. 43.

— Continuare. —

Salutul provinciilor. ,D*na Calipso Botez salută

congresul şl coagreststele din partea femeilor dta Muntenia şi Capitala tării

Uniunea — a spus d-sa — re­prezintă simbolul unirii. In zile de grea oumoănă toate neam dat mâna — formând această tovărăşie — cu un singur gând să luptăm pentru căminul noi* tru, pentm tara noastră.

D-na E Vânătoru aduce sa­lutul de strânsă alianţă şi dra­goste ai Moldovei.

D na Marta Iepure salută congre sul din partea Ardealului şl Maramureşului până mai erl subjugat, — a căror cea mal mare durere a fost imposibili* talea, din cauza multelor reprl*

I mări, de a munci pentru patria lor alături de fraţii liberi. Feme­ile din Ardeal au fost totdeauna bune tovarăşe bărbaţilor lor în- curajându-i, sprijfnindu-l păs­trând ascunsă flacăra iubirii de neam împârtilnd-o tainic copiilor lor. Generaţia de azi ore datoria mare de-a înlătura greutăţile din calea deplinei Înţelegeri. »Am venit la voi acasă să Vă cunoaş* tem şi îndrăgim, apoi unite să pornim ia mancă".

D*na Mihaela Bănărescu adu* ce salutul Banatului strâns legat de Oltenia încă din timpul Voe- vozilor intemeietorf, urând fe­meilor spor la munca atât de nobilă, ce şi*au propus a rea* liza pentru căminul şl (ara lor.

O* na Maria Dimitriu-Castano, din partea Dobrogei saiutâ Con­gresul ai cirul înţeles e coor* donarea aptitudinilor femei or­ganizarea ei şi căutarea in co mun a mijloacelor pentru înde­plinirea marilor sale indatorirl »Grija zilei de mâine a nea­mului, copii noştri, nu ne poate lăsa aepisătoare. Voi femei — adunaţi-Vă puterile ca să ne putem pune for|ele noastre în serviciul cauzelor mari".

D-na Sofia Petrescu-Dâmbooi[a din partea Asociaţiei Gala|l sa* iută vechile tovarăşe de muncă ale căror rânduri sau înmuiat cu forţe noi — urându le suc­ces în lupta dreaptă ce-o duc.

D-na Pdsculescu-Covei. Salută

Congresul dtn partea ţărancelor din Dolf care sunt nespus de ierlclte să asiste la această sărbătoare mare femenlnă şl a căror încredere în realizarea felurita? oroouse e neclintită.

D-l Emil Socaciu secretar ge* neral al Prim. Mun. Braşov los* fiitor de secretar al Uniune! citeşte saluturile de binecuvân­tare ale Mitropolitului Ardea* lulul, Mitropolitul Blajului, Epis­copul Ivaa ai Clujului, Salului d Iul ministru Argetolanu, Soc. »Astra" şi altor Soc, federale şi asociaţii din tară.

Dna Maria B. Ba'ulescu mulţumeşte tuturor pentru inte­resul şt dragostea ce-au roanl- festat*o acestei întruniri feme- nfne — aduce mulţumiri d-nei Pop organizatoarea Congresului.

Deşi cobor drumul vieţii a* tâia tinerească însufleţire îmi dă noi puteri de muncă".

A urmat Banchetul la care au toastat Suveran d-l Neuves- nu reprezentantul praf. Dolj, pen* tru M. S, Regina Marin Patroa­na Uniunii d na Maria Baiu- lescu, d-l col. Chlntescu pentru d-na Baiulescu şl femeile din Ardeal, d-na M, Iepure pentru d-no Pop şi femeile din R?gaf, Protopopul dr. N. Stinghe pen­tru armată. General Şerbescu pentru femeile române ele.

ŞEDINŢA II.Problema drepturilor

femeilor,D na Prezldentă Maria B.

Baiuiessu deschide şediata lu­ând ia desbatere importanta problem! o drepturilor femeilor, dă cuvântul d-nei Calipso Bo­tez, care lămureşte străduinţele femeilor dta Românta, pentru obţinerea aaeslor drepturi.

Femela măritată din Vechiul regat azi conform codului Na­poleon care e baza codului nostru civil e sub tutela bărba­tului — nu poşte o supa func­ţiuni publice fără consimţămân­tul soţului, nu poate face negoj nu-şl poate ^administra averea proprie, nu pnate dispune asu­pra sortii copiilor ei. Legea austriacă ce e în vigoare In Ardeal şi Bucovina dă femeei drepiuri civile egale cu ale bărbatului.

Constituţia noastră prevede drepturi civile egale ambelor sexe. In timpul guvernului na» lioaal-tărănist d-l lunlan a alcă­tui! un proect de cod In care se prevede acprdarea dreptu* rlior civile femeilor.

Schimbându-se insă guvernul aplicarea acestor reforme a în iârziat,

D*1 Hsmangiu, actualul Min. de Jualifle 'proentează pentru a rezolvi problema unificării furi* dioe, extinderea codului Napo­leon în vigoare ia Vechiul re­gal şi asupra provinciilor ali­pite, ceeace în ce priveşte drepturile civile de femei este o tinere în loc a ei In Vechiul regat şi o dare Înapoi a fe­meilor din Ardeal şi Bucovina,

Mersul evenimentelor na se poate opri, femeile nu cer drep­turi dfa vanitate ci numai din necesitate.

Reforma codului civil să se facă cu modificări în ce priveşte drepturile civile ale femeei, este vremea să se dea femeilor drep-

f turl de care au imperios ne* j voie vpre a şi putea conduce

viata. Se impune in aaeastd di­recţiune, o acţiune grabnică de protestare solidară a femeilor,

D-na Maria Pop lămureşte In Hali generale proectui de unificare juridică al d-iui lunlan, care a primit avizul fovorab.il al Conciliului legislativ — dar de care nu s'a mai ocupai ni­meni. E timpul ca femeile s i reacţioneze. In provinciile ali­pite femeile se bucurau de drepiuri civile, la un moment dat s’a crezut că aceste drep turi se vor acorda femeilor din toată (ara. D-l Min. de Justiţie H amangiu dorind să rezolve mai grabnic problema unificării juridice, o rezolvă Joarte clra- piu prin extinderea cod ciul din Vechiul regat. Această extin­dere a unei legi învechite în ce priveşte femeile, e un desechi- Hhru Intre starea morală-esoao- mică actuală şl legea ce ur­mează b! se aplice.

Femeile sunt socotite bune pentru munca socială — ele vor să muncească dar nu vor să fie oonsiderate de minore.

In numele tuturor femeilor din România se cere să se a- plice codul civil cu modificiri ce priveşte drepturile civile ale femeei.

D-na prezldentă explică, efl femeile din provinciile alipite (Ardeal şi Bucovina) au dreP* turi civile din anul 1853 — o-

aceste drepturi constau, că femei poate dispune asupra agerit sale proprii, poate reclami întreţi­nerea copilului poate fi mar­toră, după moartea solului moş­teneşte V4 din avere dacă nu are copii, dacă are copii mama e tutora lor.

Este Incompatibil cu starea actuală să se ia femeilor aceste drepturi prin extinderea codului civil în vigoare în vechiul regat Si care nu dă nici un fel de drept femeei.

D na Maria Dimitria'Castano (Constanta) îşi exprimă părerea că dl Ministru de Jusiilfe in legea ce proiectează nu vi pu­tea desconsidera Constituţia care prevede drepturi civile de o egalitate pentru ambele sexe.

D-na Botez (Bucureşti) pentru preîntâmpinarea unei surprize propune, Congrezul să ceară admiterea femeilor în Consiliul legislativ caid se discută legi ce ie privesc.

Dna Iepure (A’dsalJ remarcă că femede nici azi nu sunt cla­rificate asupra acestor chestiuni şi mai ales majoritatea femei­lor din A-deal nu cunosc co­dul civil din vech ul regat atât de înapoiat în ceeace priveşte drepturi atât de elementare de femei şi care urmează să fie aplicat de di Ministru al Justr tiei în ţara întreagă. Cere îna­intarea unui protest în această privinţă diui M n stru al Justi­ţiei-

Dna Maria Pop citeşte Mo­ţiune i formulată de Comitetul de Direcţie aprobată si de Con­gres pe care am publicat-o în- tFun număr anterior al ziarului.

— Va urma. —

Preţuri maximale.La ORAŞTIE s’au fixat

următoarele preturi maxi­male: carnea de vită 20 lei; de viţei sugaciu 20 lei, de porc 30 lei, de oaie şi capră 16 lei.

La ORADEA este carnea de vită cu 16 lei kg. cl. I. şi cu 13 lei un kg. cl. II.

Ce spun la aceste părinţii Municipiului nostru?

Dar consumatorii şi în­deosebi funcţionarii încă tot nu se m işcă?!

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*,

de Ion V. T. Stane seu.

III.Motto : O Franţa ! O

Franfa ! [fără tine lumea ar rămâne stingherită 1

D’ANNUNZIO.

Intr’un articol anterior împăr­tăşeam aeiitorilor noştri impre- •luni culese dela însemnatele congrese Internaţionale > eţ au avut loc cu ocaziunea Expozl- jiunei şl cari prin chestiunile desbătute la ordinea zilei inte­resează deopotrivă şl fara noastră.

La unele conferinţe sau con­grese au participat şl delegaţii României. Despre toate acestea, vom reveni.

Rând pe rând, şl aproape zil­nic, au avui loc desbaterile congreselor: lunnulni şl al sil- viculturel; ol asociafiunll teh­nice maritime şl aeronautice; congresul carburanţilor naţio­nali al societăţilor belgiene din

anta, congresul asociaţiei chi­or; congresul Uniunii In« onale o As Delaţiunilor de

nall ai (̂ teE.ron|a,

Presă; al asooi&tiunllor Franco- Americane aîinerimei;allV-lea congres al Surdo-mutilor sub preşldentla d lui Laufer, etc.

La congresul chestiunilor f i ­nanciarei sub preşidenfla d-iul Ernest Picard, s’au expus pro­blema fiscalităţii, o monedei şl a schimbului precum şi a con- dlţiunilor finanţării comerţului tn colonii.

S'au Însuşit şl aprobat de către congres: dreptul de Înre­gistrare a societăţii, casa de rezervă, viitoarea organizare a creditului colonial, pentru limi­tarea intervenffunei financiare a Statului şl asupra necesităţii de desvoltare a consumaţiei solo- niale paralelă ou produc|!unea.

Viitoare congrese*Două congrese se vor |loe

într’un viitor apropiat: Primul, al medicilor şl comitetul d'Or­ganisation des Journées Medica- Ies Colonieles, sub preşideoţia profesorului Tanon, se ocupă cu

| pregătirile necesare. Congre- i slştll ofiţeri de rezervă sunt In­

formaţi că z’lele participării Ia congres vor ft socot.te drept perioadă de instrucţie şi vor beneficia oslfel de reducerea de 75% pe căile ferate. Orloe informatiunl la Secretariatul Ge­neral 112, Bd Haussmann, Paris (8-è ne).

Al doilea, este congresul in­ternational al şobolanului şi ai ciumei care se va (ine între 7—12 Octombrie, care va coin­cide cu sesiunea de toamnă a Oficiului International de Hi- gienă Publică. Coloniile vor participa efectiv trimiţând dele­gaţi oficiali

Congresul International al în­văţământului tehnic, organizat de Asocla|iuaea franceză pen­tru deavoltarea învăţământului tehnic, sub patronaj al Preşedin­telui de Republică francez şi a membrilor guvernului se va deschide In ziua de 24 Sep­tembrie In Conservatorul de Arte şi Meserii din Paris. In* formaţiuni, 292, rue S iint Mirtiu.

Comitetul de organizare este présidai de d-l Edouard Herriot, fost prim-mluistru, deputat şl primarul Lyonuluf.

In ziua de 15 Septembrie, Uniunea coloniali francezi or­ganizează un congres, — sub preşidentia d lui Français Mar- sal, — al Camerilor de Co­merţ şi de Agricultură din Franţa şl de peste Ocean,

Chestiunile la ordinea zilei vor fi aduse îu desbaterl şi se a- nun)A a fi cel mH Însemnat congres, oe a avut loa in Ex« poziţlunea Colonială.Congresul Colonial şi inter­national al membrilor învă­

ţământului.Acest important congres a a -

vul loc la Paris întră 22 Şi 30 August. Peste 200 membri re­prezentanţi ai celor t ei grade de învăţământ şi ai c îlui tehnic-, atât din Franţa, eolon.i, cât şi din toate târile europene şi a principalelor state de peste mări au participat la interesantele desbateri.

S jb preşidentia de onoare a Mareşalului Lyautey şi aceea a:tivă a profesorului Eisenmen­ger asistai de directorul gene­ral al »jurnalului învăţătorilor şi învăţătoarelor d. Kuhn, con- g esul a dezbătut următoarele trei chestiuni:

1. învăţământul prin imagini (muzee şcolare, colecţiunf ştiin­ţifice, artistice, etc.) şi prin în­făţişare sau vederi (fotografii, proiectiuni luminoase, cinema­tograf, stereoscopie* etc); 2. ro Iul experienţelor şl al documen­tărilor la fata locului pentru câş tigarea cunoştinţelor în toate gradele; 3. întrebuinţarea radio­foniei şl a fotograf ei în învă­ţământ* Două comunicări au re­ţinut îndeosebi atenţiunea con- gresiştilori D. Mackenson, pro»

fesor Ia liceul Herzlia de Te Ariv din Palestina, a vo. bt despre necesitatea şi folosinţa lucruiui manual în şcoală şi despre realizările practce ale elevilor sal iar profesorul Bet- tembos a subliniat însemnăta­tea pedagogică a imaginilor lu­minoase, lanternă migică, pro- \ iectiunu cinematograf, etc.

S’a făcut şt o demonstratiu* ne de p obă pentru studiul lim- b lor Iprin metoade »Assmil* care foloseşte fonograful.

Congresul şt-a însutit o serie de desiderate exprimate de membrii învăţământului privi* toare la întrebuinţarea nouilor I procedee şi metode în şcoala I primară, în învăţământul supe*! r.or şi secundar.Un congres al elocintei Ia I

Expoziţiunea Colonială.In ziua de 5 Septemvrie a* c,

în »Cetatea Informatiunilor* s’a I deswhls sub preşidentia ilustrei I noasîie compatrioate D-şoara I Elena Văcărescu, primul con- E greş al »cuvântului*.

O deosebită cinste revine tâ* I rii noastre când o fiică a aces* I teia prin înaltele ei însuşiri, de I fină diplomaţie şi piin străluci* 1 tul talent oratoric este chemată I a prezida oratori şi conferea* 1 ţiari celebrii în lumea întreagă. I

Nu voiu putea uita niciodată! frumoasele cuvinte rostite de 1 dl H iiriot, într'un impresionant i discurs cu privire la Slatele-lJ* I

Nr. 96—IfS l, OAXITA TBAEfil&?âffi3«f

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi

Ţara Bârsei.Candid Muşlea, preot*prof

LXIXCsinstit Magistrat !

Altsa In copie vldlmata Con* «Istorial Intiraatum in ....trlmltz Ceinstltului Magistrat intru urma- tia Reevisi! (sie!) din 7 lanuarli 1819 Msglatraiual No. 4660 a. t, 1818 spre ase potîa mai in oolo tseie de lipse a poruntsi unde «urine, pentru care intru urma* fia Poruntsi CoasîstoriaHtschesti poiietk pe Csinstitul Magistrat ca se vojaeke si atseja a po* nntsi pentru cuvintsoaa DIur* lom. .

Al Csinstitului Magistratgete spre slusbe

loan Dan m> p#Parochas Zernestiensis

et TitularProtopop in tot Mistrie

iu Brassovuluu

Copia ad No. Konsistoriale560-819.

ûinstite Parente Titularii Pro• topresbiter l

Ailsa in original fnklsu Dell* Ierni, in Matrimoniali Procesu, de ketre Iile Iliutz ca Actor a* tflpra mujeri sale Parasciva Cerman ca înota, ambo dela opptdum Feldioara de oetre at* test Konsistorium Episcopal sub 4 September 818. Mumero Consistorial 560 f««ut, prin cari sisesti Litigantl se despart unu de oetre aitu de tot, ai capete feste ksre ,voje de epotia puşi $ş!l) 1« alte Lesulte (legiuiţi!)

mai ferltsite Nunte, jure ne* boit Cununetoriul Paroh De- dlriuB Martinovits din zisul ora* «Feldioare se pune la odleh* ie dala slusba Preotzaeke, Freo- «di (Frfi|ieil) tale pe lenge atsel fctlmatum se trimite, ca fere «b&ve mergend pe eeltujala perenilor vinovate la oppidum foldrâf, atsela tuturor Pertzilor sel publltsi, care adece intru etsest Matrimonial Proszes |*unt in pielile, si amestecate şl a* «me

l*mo.. Autorului Iile Iliutze. 2*do. Inote(i) Parascira Cer-

3*Uo. Ne Le8u!t Cununetoriu* lui Paroch Dimitrfo MarUnorits,

4*fo. Tatéiul Actorului adese Iliutze, sl

5 to. Parentului Iacte(l) lui Georg German totzi din Feldi* oare, pe oare d undate cemen* du«i (ehemându*il) pe totzi in naintia Fretzii ialeasolo la Fel* dioare, la totzi deodate sel si publitzi iuend dela fijesfe care dupe severslta publicafzie tre- buictsoasa Declar atzie, dese mu'tzemeste cu atsest Consis* torial Deliberat, ori nu? si io* semnend detefoareie decetre numitele tslnta Pertzl Declarafzli Insferaitul Consistorial Delibe­ratului spre viitosria siiintze si in dreptare, apoi intrutoate sel dutsi Fretzia ta fn Exesutle adece.

a) inoet (încât I) e Desper* tzenia se dai Fretzia ta la fie* atacare dintre tsel doi LUlgansl adece atet Actorului cel şi iocte (1) una copia Deliberatului Con* slstorial deeeire Fretziata cu Is* kelitura sua si sigiliu seu vidi* mata intru legltimatzfa lor, ce sunt pe Lege Despertzltzi unu de cetre nitul de tot, sl sunt slobozi de a potia tretse ambo la alte Lesuite Nunte si Cese* torié, plătind fiistesare Fretzii tale tncuvilnlzata Taxe pentru scris.

b) Ineet faste punere la Arest de 15 zile in prinsoare a Tzuct* hausu dela Coron», si betaja

• cu cete 25 de tojadse a Ore-I sânilor Iliutze şi George Ger** man ambo din Feldioare, prin

Officlosa sa ftecvlslslo se pof* testi Fretziata pe Inclitu Magis­trata Braşovului, ca despre a* taeste tseie de lipse se vojasce a poruntsi unde se cuvine, si cend se vor kánoni alsesti doi vlnovatzi cu beiaja de 25 de betze, se fii si Fretziata ca Con* sistorial Comisar fatze la Fel­dioare, si se spui, luând lenge Fretziata si pe Parohu Locului, Corn nalt aiului de acolo pritsiaa pentru care sau rendűit atsaste bataje de cetre atsest Episco* pal Consis tórium trlmllzlnd Fre­tziata despre sevirstria atsestora Legttimatzle incoatse vrednici de Credlntze. Apoi

site ele E iropei, făcând aluzie la cuvntele pline de gingăşiei de spirit şi de adevăr ale poarei Elena Vâcărescu, şi caii au atres unanimele aplau ze ale deputaţilor din Pătatul Bourbon.

Cine a auzit pe poeta Elena Văcârescu cuvântând, îşi adu­ce cu drept cuvânti aminte de

rmecul zânelor ce voi beau în veştile din copilăria noaslră. Congresul a avut să re solve

mai întâiu o chestiune pur ju ridică. D. Gautier, reprezentam toi Mnislerulul Instructiunei Pu­blice, a spus că arma cea mai neînvinsă es’e cuvântul şi care îndeplineşte întotdeauna marea

iră şi ptin urmare, datoria ministerului, care este al inte­lectualilor, este de a apăra pro-

ietatea cuvântărilor şi confe- fintelor. Un drept de proprietate care există consfinţit de legile tuturor statelor autorilor şi pu bliciştilor, trebuie de acum îna­inte să fiinţeze şi pentru res­pectul operelor elocintei şi con­tentelor.

Dl. Paul Olagnier a făcut un raport documentat asupra drep* lui de autor în general şi a-

ra aplicaţiunifor act stuia a- ;pra tuturor) manifestărilor o-

ratorlce. Dl Villa Longa a vor­bit despre dreptul de autor şi

nventiunea dela Berna. Deasemenebi comunicări in- esante sad mai făcut a Bu­fi învăţământului prin cuvânt

I şi prin căitb iar dl Charles I Bronne asupra s:himbului in-

înl

teinational dintre conferenţiari.Sugestiunile cele mai fericite

au fost formulate, cari îngăduie să se întrezărească o bună în telegere între feluritele legiuiri naţionale. Congresiştii ş>au dat apoi loc de întâlnire la Bucu­reşti, unde se va tine in 1932 al doilea congres al cuvântului.

Şedinţa de închidere dela Ţ Septembrie a strâns un număr şi mai însemnat de auditorii decât şedinţa de deschidere, care de altfel fu foarte reuşită.

Printre numeroasele persona* lităp, cari însoţeau pe Dşoara Elena Văcărescu, am observat pe Însărcinatul de Afaceri al Belgiei; Consulul general al Luxenburgu ui; Consilierii Am­basadelor: Canada, Austria, Ju goslavia, Cehoslovacie, Libanul; Dl Janne, decanul Facultăţii din Lége; ilustrul profkor de lite* raturâ belgiană Wilmotte, d 1 şi d-na Victor lanculescu; re­prezentanţii Ministerului Instruc­ţiunii Publice, al Afacerilor Sire* inei toate marile firme radiofo­nice şi de discuri, ai Confede- retiunei Muncitorilor Intelectuali, etc.

Abonamente la ziai se p«t face pe timp mai îndelungat saa lanar

o) Pe pomenita! Paroch Dl* mltrlu Mertinovils dela Feidlo* are sel strindsl (strângi 1) Fre* fzîa'a a pleti renduttulul asu­pra Iui de altsa Investigator Commfssr Blseritsesc Fretzii sale Protopop a Braşovului Ru* dolfu Verza Kuviliitsosu Diur« num apoi sel pul Fretziata la odichne adeoe sel poruntsesti oa mal mu>t la slusba Preo> Izasce se nu se mai mestetse, si In Ioqu! lu! alt vatsîn P^ot se renduje; ti Fretziata ia Fd* dioare slusiloru, pene seva fa­lse acolo candidaţi® da Paro h nou, fecesd Frefzi sta despre îs* prav(a) lacoatse reiafzlo.

Cfbii (sici) 4 September 1818 di bine voitoriu

; Fiîsd dus P/e Luminata si Pre oeffacitu Domau Ni* eloaei Ejiscopu Iu Cano* mea visitatieliie Popovits m. p Ini. Prez .

Kuroke copia ütsaszta jászt« iniüktna ka originalul,(sic!) Atsauzía o atíeverez. Zárj nest. 819. Die 14 Loss.

Michael Mantjan m. p, L. S> Not. Loci

(Din Arhiva Braşovului).

De închiriat VIS * V sde Coroa­

na sub No. 59 pentru ori şi ce Biirou Dentist-Architect-Mode- safon sau altă întreprindere si­milară, o odae cu un salon mere ş; luminos începând dela 1 Octombrie. >'■ 617 2 —2

De închiriat camera mare mo

bilată, sobă teracota, electrică; de vânzare sobă •Oranier" e* mailată. Braşov, Valea Morilor A. 25, 610 2—3

Casă de vânzare saude

închiriat, eftin cu înlesniri de plată. Str. Pajişte B. No* 5.611 2 - 3

O « Pentru imediatăÖÜ u liu i i i cumpărare înScheiu, ce să cu grădină pen* tru Dispensarul soc. «Pr. Mir- cea*. Oferte la D na Dr. Blea hu str* Curmătură A) Nr. 3 sau la D na Dr. lenei (Şuul Cetă* tuiei Nr. 8. 629 1—3

Mare colec|iede

m ă rc i postale cca 1 0 , 0 0 0 buc,

de vânzare Bod No. 139 Jud Braşov,

627 l - l

■ *-="S"=-=-»-=■■=■ i ~ »«-=>•-£ •••••■£-*1

Român ră {____, caută pensiu* *

« ne complectă, cameră fru î J moaşă separată în Braşov |jj •1« sau împrejurimile Braşo* ,* { vului. Ofertele se vor de* !'! j pune la »Saxonia* Birou Jj| *1* de r d̂am«», *JjJ Braşov, Voevodul Mihai 14,2 sub «Pensiune complectă“. «■, * 614 2 - 2 •!•■ •■=■3-5 3-=-e 3-3-3-3- »33331*

D o cto r

medic de spitalB o l i ş i o p e r a ţ i u n i d .a n a s , g r â t ş i n r e c H i ,Str. I. L C. Brătiami (Spiiaiu*

iui No. 34 )C o n su lta ţii 3 —6

D o c to ru l

VALERIU STIHs p e c i a l i z a t

T u b e rcu lo z ă pu lm on ară (ofti* că ) ş i b o ale in te rn e .

Şi-a instalat şi examinează cu

RA ZE X(R o e n tg e n )

înStr. Voevodul Hllhat (fost

Vămii) No. 3 6 .

d a la 4 —6 p. m .

Yinnri mW b ?îla piwciitila

„ B A C H U 9 »D tp. Haagpfe l o . 14

delà LmSS —22Ţ U I C A

naturală de prime Lei 4 0 Rachi i de via Lei 3 2

O Ţ E Td e vin L ei 12.

Apă minerală Lüi 7 . Poftiţi să vă convingeţi«

Nieotaa

Primirii mnlclptaln! Braşsv.

No* 22130-1931. Servi econ.

Publicaţiune de licitaţMPentru procurarea băncilor

de şcoala pentru şcoala prima­ră d>n Breşov-Scheiu, Valea Mo^lo- 23, se va tine în ziua de 3 Odomvrie a • c , ora 11 a. m*, în biroul sectei economice a Primăriei a doua licitaţie pu­blică cu oferte sigilate şi tim­brate.

Conditfunife detailate se pot -edea la serviciul technic ai Primăriei.

Braşov, Ia 17 Sept. 1931.ComVa Interimară,

Preşedinte:Borgovan• ,

p. Secretar General; 630 1—1 Maxirru

PvIirI vVs VunViifulalal f e m » ;

Nr. 22186—1931.Serv. Financiar.

Publicaţiune de licitaţie

Tribunalul Braşov S- 11

No. C. 1678-2-931 .

1 1 1Tribunalul Braşov S. II. adu­

ce la cunoştinţă generală, că în procesul reclamantei Berta Liess pentiu I50.C0) lei a fixat terme­nul pentru constituirea proce­sului şi a somat părţile să se înfăţişeze în ziua de 20 luna Noembrie anul 1931 orele 9 a. m., în localul său oi cial Pala tul Just t̂ ei et. II. cam. 9T, iar pentru pârâtul Rudolf Liess ca­re se află în loc necunoscut a numit de curator pe advocatul Cornel Puiu adv. ioc în Braşov.

instanţa somează pe pârât că în sus arătata zi şi eră să se înfătişrze personal seu prin împuternicit leg timat şi îndrep­tăţit la reprezentarea lui, pen­tru că în caz contrar curatorul va proceda în locul lui.

Braşov la 11 Seot 1931,E. BaiuleScu(ss) D. Burefea (ss)

Preşedinte. Grefier.Pentru conformitate î

indescifrabil.626 1 -1

In z;ua de 2 Octomvrie 1931 ora Î0 a m., se va vinde prin lieliatie publică în pista Liber­tăţii (lângă Sfat) automobilul Nr. 710 Bv, marca Alsmobil pro­prietatea dlui Albu loan, pen- tru încasarea taxelor comunale.

Concurenta vor depune !n mâna eg^ntMi" de urmărire o garanţie de 10°/# din preţul de strigare iar în caz de adjude- care se va achita imediat di­ferenţa.

Braşov, la 16 Sept. 1931*Comisia Intedmară,

Preşedinte:Borgovan.

p. Secretar General.Dr. PcpovicU

Pr'măria comunei Cernatu*

No. 776-1931.

Pub lica tion sPrimăria comunei Cernatu în­

chiriază pe timp de 3 ani prin licitaţie publică orală ce se va tine în localul primăriei la 17 Octombrie 1931 ora 10 a. m.p locuinţa de sub No. 534 pre­ţul de strigare este de lei 30,000 anual.

Garanţie 10% din chiria ofe* rită.

Conditiunile se pot vedea Ia primărie în orele oficioase.

Cernatu, la 17 Sept. 1931.624 1—1 Primăria comunală

O r i s i c i r x e p r x n a ® ş t © 9 jpe deplin satisfăcut şi ajunge cu siguranţă succes bun«

dscă acum toamna comandă trebuinţa la c e p e d e z a m b ile i Ie le le f i a l t e c e p e d e f lo r i o la n d e z e , mai deoarte s e m in ţe d e leg u . m e , f lo r i f i e c o n o m ic e , tn a n s f ir i a l ­to iţ i în soiuri mondiale, r ă d ă c in i d e că p - f u ne etc. de la firma 615 1—4

furnizor al curţii regale« culturale şi comerţ de de seminţe, grădinârie. fîn TIMIŞOARA IIÎ/AY

(Fondat 1875;. Preţ curent în româneşte la cerere gratuit şi francat.

B Ă I L E B U Z I ACu renumitele sale surse foerte

'bogate în Acid Carbonic, radio­active şi feruginoase, cu efecte

|mari în boli de inimă, aortile, ar- ! terio-sclerose, hyperten3iunia, boli i nervoase, bo li de fem ei, anemii

etc. Hoteluri şi pensiuni de pri­mul rang. Confort modern. P re ­ţuri moderate. Bucătărie ş i Die- tică specială. Ştrand cu plajă şi basin,—nou construite în condiţiuni moderne.

SAISON d e le 15 M ai p â n ă la I O c to m v rie .

P r o s p e c te la c e r e r e a

603 2—3 Direcţiunea Băilor Buziaş, Banat.]

pogSac 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr; 96 - t m

„Popularitatea” literalaîndărătnicia, cu care d l Duca

stăruie să-şl împingă partidul p e primul plan al unei eventuale succesiuni de guvern deschide din nou uşile dosite, prin care acest partid a ştiut să-şt pră­vălească mereu bagajul inie- reselor sale..

Ajutând in nesocofitele sale acte dar atacând In aceleş timp guvernul cu fcjufo<u- căruia şi’ft asigurat .reuşita* în frângere electorală, exploatări- du i apoi slăbiciunea pentru ca prin , »abilitatea duşmanului" Pileten de ie interne, actele de abuz ale opoziţiei liberale să fie confundate cu ale guvernu­lui şi aruncate in sarcina aces­tuia, partidul in două luntrii al «Hui Duca Sşl Întinde tzi cu lăcomie braţele spre cârma fării.

in tot decursul campenlei e- lectorele şi-a bătut pieptul cu pumnii dinasiicismuiui strigând

; t in gura mere că sincera legă tură a cartelului electoral i-a fost Inspirată de dorinţa Rege­lui de a sprijini un guvern do­rit de M. Sa, Abia a trecut iată alegerile şi m&nlfestui d-îui Duca vestea că partidul d-sale se consideră în opoziţie, uitând că această îndrăzneaţi apucă iur& de perfidie liberală—după cete dectatate In timpul campa­nie?, — însemna o întreită tra­gere pe stoerl: a guvernului părăsit de tom ăşii cărora le-a dat acoperire şi rprljin electo­ral» a M. Sale, care ţin cânelui liberaio-icr^hist vedea un spri­jin acordat guvernului, nu întă­rirea opoziţiei liberale, tar ci

treilea tras pe sfoară au fost acel alegători, cari seduşi de minciunile din cari liberalii şi-au brobst propaganda electorală au votat semnul listei guverna­mentale, pentru ca mergând a- llturea de guvern, să se pome­nească după alegeri In partidul de opozite al d-iui Duca.

Ier tupeul şefului mergea atât de departe, lacăt In prima zi după alegeri preamărea falştia- tea, botezdndu-şl partidul »cel mei putere Ic partid de opoziţie". Şt d i Duca da acestei laşe a- puc* tari aspectul unei vicieri!. Ca şi cum s’or ti temut că par­tidul d sale, dacă ar ii avui cu­rajul sâ a n rideze cu propria-i listă de opoziţie, ar fi lest iovii de nenorocui să ajungă la gu­vern !

O explicaţie deci în urma a- cestor salturi tepureşt:

Ultimele alegeri. In cari sem­nul partidului d-iui Duca a fi- guret pe listă benaratit au fost ceie din anul 1928, Rezultatul se ştie : mei nud decât de­zastruos pentru partidul d-sde. Dovada o fac şi ultimele ale­geri parlamentare, când »puter­nicul" şi »popularul* partid li­berai n-a avut nici măcar «ura­lul să-şi erate semnul electoral* N*a avut deci nici posibilitatea* să-ii cunoască — căci s a te­mut s-o vtdfi 1 — »poputarita- tete a", care de sigur 1 ar face pe d*i Duca să roşească de în­drăzneala eu o@r@ azi Işi for­mulează pofide de succesiune a m ei guvernări.

Din abuzurile ritmului »ou

P r ip a s i l i i f t i ă

ziarelor i l a i ale P. H. î.Ziarele P. N. Ţ, din Bănat

»Vestul* şi »Valuta Bin statul* nu dus în ultimul timp o vehe­mentă campanie In contra las- pectrulul general administra­tiv Iulian Peter, care girează dlrestoratul desfiinţat al Băna­tului, acuzat de numeroase abu­zuri şi Ilegalităţi.

In loe ca ^aceste abuzuri s i se curme prin. anchete orândui­te In contra celui acuzat, ziarul »Vestul" a fost io diferite râu dur! confiscat, perchlzittonat, Iar redactorul .Bugariu, bătut in lanţuri şi dus la poliţie,

Cu toate protestele condu­cerii ziarului »Vestul* abuzurile âu continuat şi ziarul a fost oprit să mai apară.

Mai nou redactorul din Lugoj al acestui ziar, d-i Cheorghe d o r man, a fost arestat tara nici-un temeiu Jegul, Iar ziarul

i »Volnfa Banalului* confiscat ^ănâ ia ultimul număr.

Dăm mai jos t̂elegrama trl- irJsă de către d-1 Sever Bocu , Suveranului însuşi, telegramă

; care rezumi întreaga înscenare barbară dla Timişoara",Mcjestătii Sale Regelui Carol U»

Sinai«.

m ie“ dusă de ziar. Paginile ziarului,, Vestul“ sunt mar to re,că în ultimele 10 zil^nici nu s’a pomenit măcar cu­vântul de autonomie. Iar în trecut nici odată nu s’a vorbit de separatism poli­tic, ci numai de d escen tra ­liz a re . Nimeni nu trage la îndoială patriotismul celor ce scriu la ziar. Canza rea­lă şi adevărată este alta. Ziarul a demascat vasta es­crocherie, a oamenilor re ­gimului, care, în frunte cu Iulian Peter, au excrocatîn masă pe notarii comunali, Pentru a înăbuşi justa re­voltă a opiniei publice au­torităţile au pretextat pro­paganda autonomistă, in­ventată, inventată pe de* aîntregul. Cerem protecţia M. Voastre, căci ar fi pro­fund dureros, ca noi să tre­buiască să ne dovedim sen­timentele noastre de fideli-

tate fie către Patrie fie către Tron“.

Ceea-ce este de neînţeles, e că până acum nu s-a sesizat nici unul din Sindicatele de presă deia noi, ea să protes­teze şl s i veştejească acea­stă nemai pomenită călcare a Constituţiei prin sugrumarea zia­rului »Vestul“ şi coafissarea zia­rului »Voinţa Banalului".

Profund revoltei! de această sălbatică prigoană in contra zia­relor şi coteglior noştri din Ba­nat, protestăm eu ultima ener­gie In contra acestor samovol- nicti, de ceri n-am avut perte nici sub regimul opresorilor de odiaioară.

Cerem de urgerţi convoca­rea comitetului Sinaiaatulut zia­riştilor din Ardeal şi Banat, ca să-şi spună cuvântu*.

şcolară a ö-M N.La »Cercul profesorilor se­

cundari* s a (inul Duminecă o edvaere a profesorilor, convo­cat! de preşedintele .Asocia­ţiei* de Gf. Forţu.

întrunirea n-a avut nici o la­tură politică, ci numai un scop didactic. La ea eu participat profesor! aparţinând tuturor gru­părilor politice şl cu toate ace­stea discuita a rămas in cadrul obiectiv @1 intereselor profesio­nale.

S-a spus cu acest prilej, de cătră cel ce ou luat cuvântul că:

a) primul ministru care este şl ministru al şcosleior n a Îm­plinit nici umil din dezideratele profs sorilor,

b) că legea de organizare a ministerului In'-trurţiunu este o lege cu caracter dictatorial,

c) că proectul nouei progra­me analitice este plin de ifpsuri provocate de necunoaşterea te- meinkă a nevoitor învăţămân­tului secundar,

d) e l ministrul instrucţiunii a călcet prin dispoziţiile sale per­sonale textele legiuitoare şco­lare existente,

e) că modificarea bacalaurea­tului s-a făcut pripit producând perturbări tn întreg învăţământul,

f) că a&tuetu! ministru a des­chis drumul spre o situaţie care impune profesorilor o apărare a intereselor ier morale,

g) că prin desflinierea a 160 de şcoale s-au creta! învăţămân­tului public din România imense prejudicii etc.

iată constatările la cari au ajuns membrii corpului dtdactie după cinci luni de activitate a ddui profesor lorga în fruntea ministeruiii kst 'ucţiunii!

Concentrări amânate. Pri­măria Munioipfulut Braşov a- duce la cunoştinţă următoarele: In conformitate cu adresa Nr. 26658 dtn l i Septemvrie 1931 a Cercului de recrutare Braşov, se aduce la cunoştinţa ofiţerilor de rezervă şi gradelor inferioare din toate armele, cu excepţia călăraşilor cu schnibui etg. 1928, ca concentil ile din tuna Septemvrie a, a. sunt amânate până la noi dtapoz buni.

„Aduc respectuos la cu­noştinţa M. Voastre, că zia­rul „Vestul“ din Timişoara, întemeiat de mine pentru apărarea intereselor româ­neşti la graniţa de Vest a ţării, de o săptămână con­secvent, zilnic, este confis­cat, redactorii lui duşi in lanţuri, tipografie ase- eiată de jandarmi. Drept cauză a act stor violări ţâră precedent chiar şi în întu­necatul trecut, se indică o propagandă pentru „autono-

O a d u n a r e e x t r a o r d i n a r a

a „ A s t r e i “ — B r a ş o v .

C O N V O C A R EMembiii Despărţământului central judeţean „Aatra* Braşov

se convoacă în adunare generală extraordinară pe ziua de 3 Ociomvrie idJl, ora 6 p. m., în sala Sfatului Orăşenesc cu ur mătoarea

Ordine de z i :1. Âcorderea unei subvenţii Conservatorului de muzică

.Astm“ din Braşov-Braşov, din şedinţa Ci miletului »Astrei*, ţinută în ziua de

17 Septemvrie 1931.Preşedinte : Secretar:

(ss) Dr. N. Căliman. (ss) I. Colan.

a, m m m m * b r a ^ c e & c g m p b r a şo v »

InformaţiiExamenul de bacalaureat

care începe Luni, 21 Sept. se tine la Braşov în localul liceu­lui »Meşotă*. Aist vor da exa­men elevii tic. .Meşotă*, lin.

Şsguna" şl tic. fete Braşov, tic. r. c., Braşov, ii a. ret SSt. Gheorghe, tic. r. c. Odorheiu, tic. r. c. unitar Cdstur, ti?, r. c. Tg ,-Secufec şi tic. r. c. Miercu­rea Cluo.

Comisia examinatoare este eompusă din d-nii: £preş. I. Lu- psş, praf. univ. Cluj, istoria; Vastie Varcol, T. Sev„ româna; P. Teodorescu, Braşov,franceza; N. Orghtdan, Bus , geografe; Msrinoa Iile, Turda, matematici; Leonida Dumtirescu, Bacău, L chimia; [Mircea Prtşcu, Cluj, şt. naturale. •

Atentatul deia căile ferate ungare. Cercetările în chesti­unea atentatului de cale ferată din Ungaria, sunt foarte dificile. Deşt s’a mobilizat întreaga po- lifte ungari, detectivii fac vaste investlgaţluni, tar organele de poliţie sunt Io legătură cu po ll|ia din întreaga Europă

Până în ultimul moment po­liţia a fost de părere c i are a face cu o bandă internaţională bine organizată şi ofi atentatul a fost pregătit în mod funda­mental ca o demonstraţie şt o ameninţare. BSnuellîe au căzut asupra câtorva persoane între cari «omuntstul ungur Martin Leipn k, împotriva căruţa nu stau putut însă găsi destule dovezi. Poliţia a rămas totuşi convinsă că el este cel puţin sau un complice sau un coiniţiafor ei atentatului.

*Înscrierile la Conservato­

rul »Astra* se fac începând de Luai 21 Sept. Inire orele 3 - 6 d. a. la secretariatul Con­servatorului.

Cursurile încep Ia 5 Octomvrie.

Furturi. S-a arestat individa Berta Benxaszki din comuaa Mugeni jud. Oier hei şi a fost înaintată Parchetului, ca autoa­rea furtului de pardesiu a d-nel Reghin a B&aui i. Numita a fost trimisă In judecată în trei rân­duri pentru furt.

— Au fost arestaţi indivizii Danolu Ioan, Şarlea IoanşiMu- reşanu Vastie, urmăriţi de Pos­tul de jandarmi Feldioara ca autori mai multor furturi săvâr­şite Sn esea comună.

•Câine de vânat găsit. In

comuna Cristian jud. Braşov se găseşte un câine 'prepelicer de culoare roşie şi alb, al cărui stăpân nu se cunoaşte. Infor- maţiunl la d 1 Vlşan N, din Cris­tian Nr. 616.

O expoziţie de animale de casă. In zilele de 26 şi 27 Sep­temvrie va avea loc ia Braşov o expczl|ie de animale mici şi pasări. Se vor txpune şi renu­mitele vulpi argintii deia ferma Codlea, singura crescătorie de felul acesta din ţară.

Medicale. Medicul primar Dr. Alfred Jekelius s-a mutat în Strada Voivodul Mihai Nr. 5 Etaj I. şi consultă zilnic deia 10—12 şi 2—3. 6 2 2 2 -3

Don aţinu e. D-na JanefaPör chl şi fratele d-neî d-t colonel 1. p. Poidsk din Budapesta ambii originari dtn Braşov, — cart as scăpat ca prin minune dtn ca> îesirofi trenului deia Bie-Tor* bă 28 dtn Uagaria, întârziind os 5 minute urcarea ia tren şî ost­iei scăpând trenul, — educ la cunoştinţă că d&ruesc dia a* cest prilej dureros pánira copil săreai deia ş coaiele primare din Braşov suma de 1500 lei lei şl asume: 500 iei pentru copii români, 500 tal pentrv copiii saşi şt 500 id pentru copf maghiari.

Un m are film pacifist. S» oietalea cinematografică »Nero‘ a turnai un mare film »Cam» raderia" pe tema înfrăţim dintre Germani şt Fran-sezl. Acest film are a II rulat cu prilejul vizitei miniştrilor francezi Laval şt Brl- and la Berlin. A ieastă vizită ia fi realizată probabil la sfârşitul iui Septemvrie.

Sinuciderea administratori tribunalului Braşoi

Eri a fost descoperit pe una din aleele ce duc pe Tâmpa, ca da vrui administratorului Tribu naiului local Kiss Zoltán.

Din cercetările făcute, s’a sta bilit că Kiss Zoltán şi*a pus capi zilelor din cauza jenei financia­re în care se afla în ultimul timp, fiind un pătimaş jucător de cărţi. Sinucigaşul era un asidua frequentator al Casinoului dia Sinaia, unde pierdea în fiecare lună sume considerabile de bani

Asupra cadavrului s’au găsii trei scrisori dintre cari una cfri tre preşedintele tribunalului şl una primului-procuror Popodéit Printre ele, cere iertare de fap­tele pe cari le-a săvârşit în tim­pul funcţiunei sale.

Deasemeni s’au găsit asupra cadavrului opt chei deia casadi bani şi birou, o invitaţie adre sată sinucigaşului din partea Băncii Populare prin care i s cerea să achite o datorie di câteva sute de mii de lei.

Dia venftsarea şorioteio’’, s'i coashlat că Zolf*n Ktag sus trăsese sura* de 240 OQOJe*. pi cere Baeca Populară o depu sese Ia Tribunal, Io vederea t cordâril soBoOTdatului. Intreagi sumă s fost pierdută de sin cigsş îatr’o coapte, ta Casiaoî din Sinaia.

Totodată s’d mai constatat) el delapidare şi bani! ce «oi stitufau le .f i mşgtatratUor dl ultima lună.

In ultimul timp, Ktsş pierdu k căfţt o moşie, două p*ree de case şl sume importante di bani provenite tot deia, biaei con sor datare.

Cercetările continue, Intrus se crede că sinucigaşul ar nu fi făcut şi alte sustrageri de bani

Comitetul şcolar ai Liceului éfete »Principesa Elena* din

Braşov-

Pubficaţiune tfeucitijiLicitaţie pentru pro mirarea d

alimente necesare internstá pe anul şcolar 1931—1932. (1 fertele se vor primi ta cana taria Şcoalei până Sâmbătă! Septemvrie a. c. 623 1-

No. 1101—1931.

■ «ia Doctor *

TEODOR ION GHEORGHIO <

Consultaţii tratamente 15—18

u m m» Km «■ 9ww«n>MM*a»aHBiaa«o>nn«Be

Str. Regele Carol 30 (Fost Porţei 38)

163 1—0

Pubiicaţiune de licitaiPrimăria comunală Cernfli

închiriază pe timp de 5 ani prii licitaţie publică or&lâ în zim de 17 Octombrie 1931 ora 9i m<* fostul local de bancă d sub No. 661 conştătâtor din încăperi cu preţul de strigi de 25,000 lei anual.

Garanţia 10% din suma olt filă.

Condiiiunile se pot vedeai primărie-

Cernatu, la 17 Sept. 1931. 628 1—1 Primăria comunali

Rţiaotii! n m u mi* m r n m í