1

UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU”

DIN CAHUL

APROBAT

prin Decizia Senatului USC

din 26 aprilie 2018,

proces-verbal nr. 07

___________________ Andrei Popa,

dr. hab., prof. univ., rector USC

REGULAMENTUL

PRIVIND EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE A STUDENŢILOR

I. Dispoziţii generale

Evaluarea în învăţământul superior reprezintă un proces general de analiză critică şi

sistematică prin care se determină nivelul şi calitatea pregătirii studenţilor pe parcursul programelor

de studii, precum şi competenţele de care absolvenţii dispun la finalizarea studiilor. Diferitele forme

de evaluare vizează:

a) Evaluarea cunoştinţelor, nivelului de înţelegere şi prelucrare a acestora,

priceperilor, deprinderilor şi competenţelor studentului, specifice domeniului;

b) Motivarea învăţării prin oferirea studenţilor şi cadrelor didactice de oportunităţi de

reflecţie despre felul cum învaţă şi practicile utilizate cu scopul de a ajuta tinerii să-

şi cunoască şi să-şi îmbunătăţească performanţele;

c) Oferirea unui cadru general care să permită stabilirea obiectivă a performanţelor

studentului.

Art. 1.1. Cadrul legal. Prezentul regulament este elaborat în baza:

Codului educaţiei nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova

2014, nr. 319-324, art. 634);

Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza

Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin Hotărârea Colegiului

Ministerului Educaţiei nr. 4.2 din 22.10.2015; Ordin nr. 1046 din 29.10.2015;

Regulamentului de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza

Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat la ședința Senatului USC,

proces-verbal nr. 06 din 21.04,2016;

Regulamentului cu privire la organizarea Ciclului II - studii superioare de master,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 464 din 28 iulie 2015;

2

Regulamentului de organizare şi desfăşurare a studiilor superioare de master, aprobat

la ședința Senatului USC, proces-verbal nr. 04 din 23.12.2015;

Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor

superioare de licenţă, aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1047 din

29.10.2015;

Regulamentului de organizare a examenului de finalizare a studiilor superioare de

licență, aprobat la ședința Senatului USC, proces-verbal nr. 04 din 23.12.2015;

Planului-cadru pentru studii superioare (Ciclul I - Licenţă, Ciclul II - Master

studii integrate. Ciclul III - Doctorat), aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei

nr. 1045 din 29.10.2015;

Recomandărilor-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituţional privind

organizarea evaluării activităţii de învăţare a studenţilor, aprobate prin Ordinul

Ministrului Educaţiei nr. 881 din 18.12.2009.

Ordinului Ministrului Educaţiei nr. 03 / 14 – 1192 din 16.12.2015 referitor la scala de

notare ECTS.

Art. 1.2. Scopul Regulamentului este sistematizarea şi îmbunătăţirea procesului de evaluare

a activităţii de învăţare a studenţilor.

Obiective:

Implementarea unor noi strategii de evaluare;

Sporirea obiectivităţii şi transparenţei procesului de evaluare;

Asigurarea concordanţei dintre finalităţile de studiu, metode de predare şi metode de evaluare;

Respectarea principiilor de evaluare (validitate, utilitate, eficienţă)

Implicarea activă a studenţilor în procesul de evaluare;

Implicarea în procesul de evaluare a reprezentanţilor pieţei muncii, a agenţilor economici în

scopul asigurării conexiunii între procesul de formare şi angajare în câmpul muncii.

Art. 1.3. Evaluarea activităţii de învăţare a studenţilor este o componentă esenţială a

managementului curricular şi se înscrie în succesiunea coerentă şi interdependentă a acţiunilor

principale ce alcătuiesc procesul de învăţământ, respectiv proiectare-predare-învăţare-evaluare în

cadrul unei discipline.

Art. 1.4. Procesul de evaluare se desfăşoară în fiecare semestru pentru disciplinele aferente

acestuia, precum şi o evaluare finală care se desfăşoară la sfârşitul programului de studiu (licenţă /

master). Procesul de evaluare poate să conţină şi evaluări particulare: teste de aptitudini, teste de

cunoaştere a unei limbi străine, evaluări de practică.

Art. 1.5. Forma de evaluare este prevăzută în planul de învăţământ, iar modalităţile de

verificare sunt stabilite în curriculum la disciplina de studiu şi aprobate regulamentar.

Art. 1.6. La toate disciplinele se programează 1-2 evaluări obligatorii, care se reflectă în

curriculumul disciplinei şi se efectuează pe parcursul semestrului.

Art. 1.7.a) La toate disciplinele prevăzute în planul de învăţământ forma de evaluare finală este

examenul. La ciclul I, studii superioare de licență, examenele sunt susţinute numai în sesiunile de

examene programate, conform Calendarului academic al activităţilor didactice. La învăţământul cu

frecvență studentul poate susţine un examen la o singură unitate de curs / modul într-o zi, iar intervalul

între 2 examene succesive trebuie sa fie de minimum 2 zile. La învăţământul cu frecvenţă

redusă sau la distanţă examenele pot fi organizate compact sau în paralel cu activităţile didactice.

b) La ciclul II, studii superioare de masterat și ciclul III, studii superioare de doctorat,

examenele sunt organizate în conformitate cu art. 21 din Planul-cadru pentru studii superioare

3

(ciclul I - Licență, ciclul II - Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat) aprobat prin

Ordinul Ministrului Educației nr. 1045 din 29 octombrie 2015, conform căruia se recomandă

oferirea de cursuri compacte, interdisciplinare, în sistem modular, cu evaluarea organizată la

finalizarea cursului / modulului. Prin finalizarea cursului / modulului se va înţelege realizarea

integrală atât a orelor de contact direct, cât şi a celor pentru studiul individual.

II. Tipurile, metodele şi criteriile de evaluare

Art. 2.1. (1) Tipurile de evaluare se definesc în funcţie de obiectivele urmărite, de atribuţiile

pe care le îndeplinesc în procesul de predare-învăţare-evaluare, de frecvenţa şi momentul în care se

realizează evaluările. După modul în care se integrează evaluarea în procesul didactic, cadrele

didactice din USC vor aplica următoarele tipuri de evaluare:

(2) Evaluarea iniţială sau predictivă, drept activitate necesară cadrului didactic pentru a:

a) identifica nivelul cunoştinţelor şi capacităţilor anterioare de care studenţii dispun la

începutul unui nou proces de învăţare şi care constituie baza necesară pentru accesul real la învăţarea

noilor cunoştinţe şi capacităţi;

b) colecta informaţii necesare pentru proiectarea noului proces de învăţământ, inclusiv prin

intercalarea unor secvenţe de recuperare sau de reactualizare a cunoştinţelor, pentru prevenirea

acumulării lacunelor şi pentru asigurarea continuităţii procesului de învăţare;

c) stabili punctele iniţiale de reper pentru evaluarea progresului şcolar, prin raportarea

rezultatelor finale cu datele de pornire.

Evaluarea iniţială se efectuează la începutul unui nou proces de învăţământ (al unui semestru,

al unui an universitar, al unui program de studii, a unei discipline de învăţământ, a unui modul de

cunoştinţe disciplinare sau interdisciplinare). Evaluarea iniţială îndeplineşte o funcţie pedagogică

diagnostică şi predictivă (de predicţie).

(3) Evaluarea formativă sau de progres (curentă) se realizează pe parcursul perioadei de

studiu a disciplinei de învăţământ, respectiv în cursul semestrelor sau a perioadelor compacte de

practică.

Prin evaluarea formativă se realizează:

a) obţinerea de către profesor a feed-back-lui operativ pentru ameliorarea procesului de

învăţământ, fiind orientată spre secvenţa următoare a acestuia;

b) informarea studenţilor asupra stadiului la care au ajuns în învăţarea cunoştinţelor şi prevenirea

eşecului în cadrul evaluărilor finale.

c) Evaluarea curentă prezintă:

aprecierea activităţii studentului în cadrul orelor de seminar, laborator, activităţi

practice prin probe scrise sau orale, lucrări practice şi de laborator, referate întocmire

de proiecte ş.a.

sesiuni de evaluare obligatorii realizate de 1-2 ori pe semestru.

(4) Evaluarea finală sau cumulativă, are ca obiectiv: verificarea structurării în sisteme

informaţionale a capacităţii de sinteză, vizând cunoaşterea întregii materii de studiu.

Evaluarea finală se realizează la încheierea unei perioade compacte de studii, respectiv la încheierea

perioadei de studiu al disciplinei de învăţământ (de regulă, la finele semestrului), la încheierea unui an

universitar (pe ansamblul disciplinelor de învăţământ), la finalizarea unui program de studii.

Evaluarea finală se realizează prin examenele programate în sesiunile de examene, prin

examenele de finalizare a programelor de studii, precum şi prin investigaţii şi analize complexe

privind rezultatele finale ale procesului de învăţământ.

4

Art. 2.2. (1) Metodele de evaluare descriu procedeele, tehnicile şi instrumentele prin care se

efectuează verificarea nivelului şi calităţii pregătirii studenţilor şi prin care se obţin informaţiile

necesare stabilirii notelor sau calificativelor care atestă şi oficializează acest nivel.

(2) În funcţie de procedeele şi tehnicile folosite şi de formele de examinare în care sunt

integrate, metodele de evaluare pot fi:

a) metode de evaluare bazate pe evaluarea orală: expunerea liberă a studentului, conversaţia

de evaluare, chestionarea orală, interviul prin care profesorul urmăreşte identificarea volumului şi

calităţii cunoştinţelor şi capacităţilor studenţilor, conform finalităților programelor de studii.

Evaluarea se realizează prin aprecierea corectitudinii răspunsurilor studentului la subiectele

biletului extras, precum şi la întrebările suplimentare. La finalizarea probei pentru fiecare student,

cadrul didactic titular al disciplinei trece nota atât în borderoul formaţiei de studii, cât şi în carnetul

de note. Borderoul se depune la decanatul facultăţii imediat după finalizarea probei.

b) metode de evaluare bazate pe evaluarea scrisă: lucrările scrise curente (în cadrul

seminariilor), lucrările scrise de evaluare curentă (evaluări curente obligatorii) şi finală (în sesiunile de

examene), chestionarele de evaluare, referatele, portofoliile, testele docimologice, jurnalele reflexive.

Evaluarea scrisă este proba de evaluare concomitentă a unei formaţii de studii, prin care fiecare

student îşi expune în scris cunoştinţele teoretice şi aplicative acumulate la disciplina de studiu. Cadrul

didactic notează lucrarea scrisă în funcţie de măsura în care studentul a răspuns cerinţelor formulate

în subiect, punctajul acumulat pentru fiecare item.

c) evaluarea mixtă – scrisă şi orală – începe cu proba scrisă, care se desfăşoară într-un

interval de 1-1,5 ore academice, cu subiecte individuale, după care fiecare student este examinat oral,

prin comunicarea directă cu cadrul didactic asupra subiectelor existente pe bilet. Subiectele orale din

cadrul biletului nu trebuie să coincidă cu subiectele scrise. Se pot adresa întrebări suplimentare, în

limitele subiectelor din bilet. La finalizarea probei pentru fiecare student, cadrul didactic titular al

disciplinei trece nota în borderoul de studiu şi în carnetul de note. Borderoul se depune la decanatul

facultăţii imediat după finalizarea probei;

d) metodele de evaluare bazate pe verificarea practică: lucrări practice şi de laborator,

proiecte, observarea şi analiza activităţilor practice desfăşurate de studenţi. Probele vor depinde de

obiectivele didactice specifice şi vor viza evaluarea nivelului atins în formarea deprinderilor practice,

a abilităţilor şi capacităţilor acţionale specifice;

e) metode de evaluare bazate pe tehnica testelor sau a probelor de cunoştinţe, pe suport scris

sau în formă electronică (on-line).

(3) În măsura în care sunt luate în considerare, în diferite proporţii, la stabilirea notei finale de

promovare a disciplinei, cadrele didactice pot utiliza şi o serie de metode şi tehnici complementare

de evaluare a cunoştinţelor, performanţelor şi competenţelor studenţilor după cum urmează:

portofoliul care reprezintă „cartea de vizită” a studentului prin care se va determina progresul

în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental la o anumită disciplină academică, într-un

interval de timp (semestru / an). Diagnosticul va fi realizat de către cadrele didactice şi

discutat cu studentul implicat în evaluare. Portofoliul poate fi realizat atât individual, cât şi în

grup. Se vor utiliza următoarele tipuri de portofolii: de prezentare sau introductiv, de progres

sau activitate, de evaluare;

jurnalul reflexiv sau jurnalul procesului de învăţare care reprezintă un document permanent

în care sunt înregistrate ideile, conceptele, activităţile;

5

tehnica 3-2-1 se va folosi pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei

activităţi şi poate fi considerată ca o bună modalitate de autoevaluare. Solicită studenţilor: să

definească trei termeni (concepte) din ceea ce au învăţat; să argumenteze două idei; să

identifice o ideie despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare;

metoda interogativă – reprezentată de sigla 5 CUCD/P; (Ce?, Unde?, Cum?, Despre

ce?/Pentru ce?);

proiectul – constituie o metodă complexă de evaluare individuală sau în grup şi consolidează

abilităţile praxiologice ale studenţilor;

studiul de caz – constă în analizarea şi dezbaterea unui caz reprezentat de o situaţie particulară

problematică în care se află un individ, grup social, instituţie;

referatul formă superioară a muncii intelectuale concretizată în elaborarea unei sinteze

originale pe o anumită temă sau problemă prin consultarea şi prelucrarea informaţiilor din

sursele documentare;

rezumatul – vizează reducerea unui text la un număr limitat şi precis de cuvinte, care să

reproducă fidel gândirea unui autor şi liniile de fond ale raţionamentului său;

comentariul – poate evalua simţul critic al studenţilor, capacitatea de reflecţie, aptitudinea

acestora de a se raporta la problematica pusă în discuţie, la experienţa şi cultura personală;

sinteza – probă de evaluare care se va folosi la examene – formă de prezentare concentrată,

coerentă şi uşor inteligibilă a informaţiilor privind o temă dată din mai multe lucrări;

raportul – se va utiliza în mod curent în stagiile de practică şi dezvoltarea profesională;

recenzia – o metodă de evaluare care constituie o scurtă prezentare critică scrisă a unei lucrări

ştiinţifice;

eseul – oferă posibilitatea exprimării perspectivei personale a studentului asupra unui subiect

tratat. Se va utiliza în evaluarea cunoştinţelor la diferite discipline;

teste docimologice – instrumente de evaluare care conţin probe sau întrebări (itemi) şi permit

măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor;

investigaţia – o metodă complementară de evaluare prin care se obţin informaţii cu privire la

capacitatea studentului de a aplica, în mod original, creativ cunoştinţele asimilate în situaţii

noi şi variate. Se va realiza pe parcursul orelor individuale sau pe echipe şi/sau alte metode

complementare de evaluare.

(4) Alegerea metodelor de evaluare se face în funcţie de obiectivele urmărite, de

particularităţile disciplinelor de învăţământ, de tipul de evaluare în care sunt folosite.

Art. 2.3. (1) Criteriile de evaluare se referă la sistemul de competenţe şi de indicatori pe

baza cărora se face verificarea şi evaluarea performanţelor studenţilor. În cadrul formelor de

examinare şi notare, criteriile de evaluare au rolul de a asigura o relaţie cât mai directă între nivelurile

de performanţă dovedite de studenţi şi treptele scării de evaluare desemnate prin note sau prin

calificative. Criteriile de evaluare au, de asemenea, rolul de a standardiza sistemul de notare şi

de a permite un optimum de comparabilitate între notele acordate la discipline diferite, la forme de

evaluare diferite sau/şi de către cadre didactice diferite.

(2) În funcţie de aria de aplicabilitate, criteriile de evaluare sunt grupate în două categorii:

criterii generale şi criterii specifice.

a) Criteriile generale de evaluare sunt criterii cu aplicabilitate largă la toate disciplinele de

învăţământ. Acestea reflectă strategia Universităţii în materie de învăţământ şi au rolul de a orienta

activitatea de învăţare a studenţilor şi activitatea de predare a cadrelor didactice în realizarea acestei

strategii. Principalele criterii generale de evaluare sunt:

6

completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor;

coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea, forţa de argumentare;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe;

capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate;

capacitatea de analiză, de interpretare personală, originalitatea, creativitatea;

evitarea fenomenele de apreciere şi notare subiectivă;

gradul de asimilare a limbajului de specialitate şi capacitatea de comunicare;

notarea se va considera corectă, dacă va corespunde următoarelor caracteristici:

- obiectivitatea (exactitatea, precizia, corectitudinea, responsabilitatea şi competenţa

docimologică);

- validitatea (nota acordată va corespunde poziţiei ierarhice din sistemul de notare – cu cifre, litere,

calificative);

- fidelitatea (nota acordată de un examinator se consideră fidelă dacă coincide cu nota acordată de

un alt examinator).

b) Criteriile specifice de evaluare sunt criterii care decurg din particularităţile disciplinelor de

învăţământ. Ele reprezintă o aplicare a criteriilor generale la specificul fiecărei discipline.

(3) La criteriile de performanţă enunţate anterior se pot adăuga şi criterii vizând aspectele

atitudinale şi motivaţionale ale activităţii studenţilor, cum sunt: conştiinciozitatea, interesul pentru

studiul individual, participarea activă la seminarii, frecvenţa la cursuri etc.

III. Formele de examinare şi de notare

Art. 3.1. (1) Formele de examinare reprezintă aspectul formal, oficial, al evaluării şi se

definesc prin faptul că se finalizează prin acordarea unor note sau calificative care se înscriu în

documentele oficiale privind rezultatele şcolare ale studenţilor. Formele folosite în evaluarea

performanţelor studenţilor sunt probele orale, scrise şi practice, care pot fi utilizate atât la colocvii,

cât şi la examene. Sub acest aspect, sistemul de evaluare cuprinde:

a) examenele scrise prevăzute în perioada sesiunilor de examene, pe bază de lucrări scrise,

teste de cunoştinţe sau chestionare de evaluare;

b) examenele orale prevăzute, de asemenea, în perioada sesiunilor de examene, pe bază de

bilete de examen individuale, tratate prin expunerea liberă a studentului, prin chestionarea orală sau/şi

prin conversaţie de evaluare;

c) evaluările negraduale (la educaţia fizică) vor fi prevăzute înaintea sesiunilor de examene,

în ultimele două săptămâni de activitate didactică ale fiecărui semestru, prin conversaţie de evaluare,

interviu sau prin probe practice, în funcţie de specificul disciplinelor de învăţământ.

(2) Formele de examinare, precum şi ponderea acestora în stabilirea notei finale sunt precizate

în curricula disciplinelor de studiu.

Art. 3.2. Cadrele didactice titulare de discipline au obligaţia de a aduce la cunoştinţa

studenţilor, cu cel puţin o lună până la sesiunea de examene varianta finală a subiectelor examenelor,

în care se vor preciza conţinuturile (cunoştinţele, capacităţile) din care se vor formula

subiecte,variante de teste docimologice sau/şi sarcini (probleme) de examinare.

IV. Organizarea evaluărilor în cursul semestrului

Art. 4.1. În cursul semestrului universitar, activitatea de învăţare a studentului, este verificată

şi apreciată pe parcursul semestrelor prin evaluări intermediare /scrise. În scopul sporirii gradului de

obiectivitate și transparență a procesului de evaluare, evaluările curente și sesiunile de examinare, la

7

decizia Senatului, pot fi efectuate prin intermediul tehnologiilor informaționale asistate la calculator

prin test.

Art. 4.2. a) Evaluarea curentă se efectuează în cadrul orelor practice, de laborator şi seminare

şi în sesiuni intermediare, prin diverse modalităţi: testări, referate, lucrări individuale, portofolii,

eseuri, studii de caz etc. Pot fi propuse probe scrise, orale, asistate de calculator și combinate.

Formele concrete de evaluare sunt stabilite de catedre / departamente la începutul anului de studii.

Variantele testelor şi subiectele de evaluare vor include doar materialul predat până la data evaluării.

b) În cazul probelor orale, setul de bilete cu subiectele de evaluare va avea un număr minim

de bilete de examinare egal cu numărul studenților din grupa academică plus 5 (cinci).

c) În cazul probelor cu teste, elaborate în baza subiectelor aprobate pentru examene, sunt

elaborate teste de examinare (cel puțin 3 (trei) variante pentru una grupă academică), care au un grad

aproximativ egal de complexitate și dificultate. Variantele de teste sunt repartizate studenților

examinați în mod aleatoriu de către cadrul didactic-examinator. Aprecierea probelor se face în baza

baremelor de notare care vor fi aduse la cunoştinţa studenţilor odată cu afişarea rezultatelor evaluării.

d) Variantele testelor şi subiectele de evaluare vor fi examinate la ședința catedrei /

departamentului și vor fi aprobate de șeful de catedră / departament.

e) În cazul când seturile de bilete cu subiecte de evaluare, variantele testelor şi subiectele de

evaluare sunt elaborate de șeful de catedră / departament, acestea vor fi aprobate de metodistul pentru

calitate în învățământ, ghidare și consiliere în carieră sau decanul facultății.

Art. 4.3. În semestru se organizează una-două sesiuni de evaluare curentă (continuă),

repartizate proporţional pe parcursul semestrului, care totalizează situaţia intermediară a reuşitei

studentului. Evaluările se desfășoară conform graficelor evaluărilor curente (continue) obligatorii

stabilite de Decanatele facultăților.

Art. 4.4. Rezultatele, din sesiunile de evaluări curente (continue), se comunică la modulul

următor al unității de curs. Rezultatele se înscriu în registrul grupei academice şi se iau în

consideraţie la evaluările finale semestriale. Media evaluărilor curente / formative se însumează cu

media evaluărilor curente la seminar/lucrări practice de laborator și cu nota pentru activitatea

individuală a studentului și va constitui 60 la sută din nota finală la unitatea de curs / modul, respectiv

la Ciclul I şi II, forma de învăţământ cu frecvenţă. La învățământ cu frecvență redusă va avea o

pondere de 50 la sută din nota finală.

Art. 4.5. Participarea la această formă de evaluare este obligatorie pentru studenți.

Art. 4.6. Studentul restanţier la sesiunile de evaluări curente nu este admis la evaluarea finală

din sesiunea semestrială, lichidarea restanţelor se va efectua în următoarele două săptămâni de la

fiecare evaluare în orele de serviciu la catedră a cadrelor didactice.

Art. 4.7. La stabilirea notei finale se vor lua în calcul și rezultatele la evaluările curente /

scrise.

Art. 4.8. a) Studenţii ciclului I execută câte una teză / proiect de an. Pentru programele de

180 de credite se execută una teză de an în anul II de studii. Pentru programele de 240 credite se

execută câte una teză de an în anul II sau III de studii.

b) Tipul tezelor / proiectelor este determinat de departamentul/catedra de profil în funcție de

specificul Programului de studii.

c) Tezele / proiectele de an sunt evaluate în cadrul unităţilor de curs / modulelor

corespunzătoare.

d) În cazul în care teza de an reprezintă rezultatul cumulativ al activităților de la câteva cursuri,

este un produs interdisciplinar și nu poate fi atribuit unei unități de curs, această teză de an trebuie

8

să fie o entitate separată, evaluată cu notă și estimată cu un număr determinat de credite, în funcție

de efortul necesar pentru realizare, la decizia catedrei / departamentului / facultății organizatoare.

Art. 4.9. Tezele / proiectele anuale se susţin cu cel puţin o săptămînă până la începerea

sesiunii de examene în faţa unei comisii constituite din două cadre didactice, numite de către şeful

catedrei respective. Studenţii, care nu au susţinut tezele / proiectele anuale, nu pot susţine examenul

final la unitatea de curs respectivă.

V. Organizarea evaluărilor în sesiunile de examinare

Art. 5.1. Evaluarea la finalul semestrului se desfăşoară în perioadele de examinare, conform

graficului de studii aprobat de către Senatul USC și în corespundere cu orarul examenelor stabilite

de Decanatele facultăților.

Art. 5.2. Evaluările finale semestriale pot fi susţinute oral, în scris, asistate de calculator sau

combinat. Numărul de examene susţinute oral nu poate depăşi o jumătate din numărul total de

examene din sesiune. Forma de susţinere a examenelor se aprobă la Consiliul facultăților, la

propunerea catedrei de profil/departamentului și se anunță studenților la începutul semestrului.

Art. 5.3. a) La ciclul I, studii superioare de licență, examenele sunt susţinute numai în sesiunile

de examene programate, conform Calendarului academic al activităţilor didactice. La învăţământul cu

frecvență studentul poate susţine un examen la o singură unitate de curs/modul într-o zi, iar intervalul

între 2 examene succesive trebuie să fie de minimum 2 zile. La învăţământul cu frecvenţă redusă sau

la distanţă examenele pot fi organizate compact sau în paralel cu activităţile didactice.

b) La ciclul II, studii superioare de licență și ciclul III, studii superioare de doctorat, examenele

sunt organizate și se desfășoară la finalizarea cursului/modulului. Prin finalizarea cursului / modulului

se va înţelege realizarea integrală atât a orelor de contact direct, cât şi a celor pentru studiul individual.

Art. 5.4. Subiectele pentru examene se aprobă de către șeful catedrei/departamentului, la

propunerea cadrelor didactice, şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună până la sesiune.

În baza subiectelor pentru examene aprobate sunt elaborate seturi de bilete cu subiectele de evaluare

(numărul minim de bilete de examinare dintr-un set este egal cu numărul studenților din grupa

academică plus 5 (cinci).) și / sau teste de examinare (cel puțin 3 (trei) variante pentru una grupă

academică), care au un grad aproximativ egal de complexitate și dificultate. Seturile de bilete cu

subiectele de evaluare și variantele de teste se aprobă de către șeful catedrei/departamentului. Fiecare

student examinat extrage aleatoriu biletul cu subiectele din setul de bilete respectiv. Variantele de

teste sunt repartizate studenților examinați în mod aleatoriu de către cadrul didactic-examinator.

Aprecierea probelor se face în baza baremelor de notare care vor fi aduse la cunoştinţa studenţilor

odată cu afişarea rezultatelor evaluării.

Art. 5.5. Timpul destinat pregătirii răspunsului pentru susţinerea examenului oral va fi nu

mai puțin de 30 min., iar pentru realizarea probei scrise, se acordă 3 ore academice.

Art. 5.6. În sesiunile ordinare studentul este obligat să se prezinte cu grupa / formaţiunea de

studiu în care este înscris. În cazuri bine justificate decanul facultăţii poate permite studentului să se

prezinte cu o altă grupă / formaţiune de studii. În sesiunile de restanţe studentului i se oferă

posibilitatea să selecteze din datele planificate cînd să se prezinte la examen.

Art. 5.7. Persoanelor, care au fost în imposibilitate de a participa la sesiunea de evaluare

curentă / finală din motive întemeiate (caz de boală, participarea la competiţii / concursuri republicane

şi internaţionale etc.) justificate prin documente respective (certificate medicale, hotărîri, ordine,

dispoziţii etc.), li se permite susţinerea evaluărilor/examenelor după un orar special.

Art. 5.8. Sunt admişi la examen doar studenţii care au realizat integral cerinţele pentru

cursul respectiv şi, în cazul învățământului cu frecvență, au susținut evaluările intermediare cu notă

9

de promovare. Obţinerea unei note negative la un examen sau absenţa de la un examen nu este

temei pentru a interzice studentului să susţină următoarele examene, cu excepţia cazurilor cînd nu

au fost promovate cursurile/modulele stabilite prin planul de învăţămînt drept precondiţ ii pentru

cursurile evaluate.

Art. 5.9. În timpul examenului studenţii vor avea dreptul să folosească surse şi materiale permise

de examinator. Studenţii au dreptul, la solicitare, să-şi vadă lucrările scrise timp de cinci zile

lucrătoare de la introducerea notelor în sistemul instituţional informaţional.

Art. 5.10. Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca „absent”.

Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenelor nepromovate (restanțe) şi una susţinere

suplimentară la decizia Juriului - comisia de analiză. Restanţele sunt susţinute în sesiunile repetate,

organizate conform graficului de studii.

Art. 5.11. În timpul sesiunii curente orice examen poate fi susţinut numai o singură dată.

Art. 5.12. În cazul când pe parcursul evaluării studentul manifestă o conduită contradictorie

normelor Codului de etică şi integrităţii academice, examinatorul / examinatorii are / au

împuternicirea să solicite acestuia să părăsească examenul.

VI. Organizarea evaluărilor în sesiunile de finalizare a studiilor

Art. 6.1. Forma de evaluare finală a studiilor superioare de licență se stabilește de Senatul

USC. Studiile superioare de licență se finalizează cu susținerea examenului și/sau tezei/proiectului

de licență și cu eliberarea diplomei de studii superioare de licență.

Art. 6.2. Studiile superioare de master se finalizează cu susținerea publică a tezei /

proiectului de master și cu eliberarea diplomei de studii superioare de master.

Art. 6.3. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de finalizare a studiilor superioare

(Ciclul I, studii superioare de licenţă, Ciclul II, studii superioare de master) este stabilit prin

Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de finalizare a studiilor superioare de licenţă

și Regulamentul cu privire la organizarea ciclului II – studii superioare de master, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 464 din 28 iulie 2015, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a

studiilor superioare de master, aprobat prin decizia Senatului Universității de Stat „Bogdan

Petriceicu Hasdeu” din Cahul proces-verbal nr. 04 din 23 decembrie 2015 și Regulamentul de

organizare a examenului de finalizare a studiilor superioare de licență aprobat prin decizia

Senatului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul proces-verbal nr. 04 din 23

decembrie 2015.

Art. 6.4. La examenul de finalizare a studiilor superioare sunt admişi studenţii care au

realizat integral planul de învăţământ şi au obţinut creditele aferente tuturor unităţilor de curs /

modulelor obligatorii şi opţionale, urmate.

Art. 6.5. Pe durata examenelor este interzisă deținerea de către studenți a telefoanelor mobile

sau dispozitivelor electronice care permit comunicarea, fără permisiunea cadrului didactic

examinator. Telefoanele, dispozitivele electronice, îmbrăcămintea de exterior, gențile,

poşetele şi alte asemenea lor se depozitează într-o locație desemnată de cadrele didactice.

Art. 6.6. La părăsirea sălii, studenții trebuie să predea lucrarea scrisă. Foile semnate de către

cadrele didactice se vor preda chiar dacă nu sunt însemnări pe ele.

Art. 6.7. Lucrările scrise se păstrează de către cadrul didactic timp de un an universitar.

Lucrările / testele scrise la examenul de licenţă se păstrează la catedră / departament timp de 5 ani.

Art. 6.8. În timpul evaluării studentul poate adresa solicitări sau întrebări numai după primirea

permisiunii cadrelor didactice. Adresarea se face cu voce tare.

10

Art. 6.9. Comunicarea între studenți pe parcursul evaluării este interzisă. Nerespectarea

disciplinei în timpul desfăşurării evaluării atrage excluderea de la evaluare a studentului. Studenții

surprinşi asupra faptei de tentativă de fraudă sau fraudă sunt eliminați din examen imediat.

VII. Organizarea examenului de mărire a notei

Art. 7.1. Examenul de mărire a notei se organizează numai în sesiunile de examen.

Art. 7.2. Studentul are dreptul să participe la evaluări la cel mult 2 discipline pentru mărirea

notei în decursul unui an universitar, cu condiţia ca studentul să fie integralist.

Art. 7.3. Pentru a participa studentul trebuie să depună o cerere adresată decanului.

Art. 7.4. Susținerea examenului de mărire are loc la datele stabilite de către decanul facultății.

Art. 7.5. Sunt eligibili studenții care au o medie semestrială mai mare sau egală cu 8,00.

Art. 7.6. Nota se înscrie în borderoul grupei cu remarca „notă mărită” și semnează titularul

cursului.

VIII. Scala de evaluare

Art. 8.1. Evaluarea rezultatelor învățării se face cu note de la ,,10” la ,,1”. Notele de la,,5”

până la ,,10”, obţinute în rezultatul evaluării unităţii de curs / modulului, permit obţinerea creditelor

alocate acestora, conform Planului de învăţământ.

Art. 8.2. Nota evaluării curente a studentului pe semestru precum și nota la examen se

exprimă în numere întregi. Nota finală la unitatea de curs/modul se calculează în baza notei pe

semestru și a notei la examen și este exprimată în număr cu două zecimale. Studentul care la evaluarea

curentă are nota mai mică de „5” nu este admis la evaluarea finală.

Art. 8.3. Nota 10 sau „excelent” (echivalent ECTS – A) este acordată pentru: demonstrarea

profundă şi remarcabilă a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs / modul,

creativitate şi aptitudini în aplicarea competenţelor dobândite, lucrul independent considerabil

realizat şi cunoaştere versată a literaturii din domeniul respectiv. Studentul a însuşit 91 – 100% din

materialul inclus în curriculum / programa analitică a unităţii de curs /modulului.

Nota „9” sau „foarte bine” (echivalent ECTS – B) este acordată pentru demonstrarea foarte

bună a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs / modul, abilităţi

foarte bune în aplicarea competenţelor dobândite cu câteva erori nesemnificative /

neesenţiale. Studentul a însuşit 81 – 90% din materialul inclus în curriculum-ul (programa

analitică) a unităţii de curs / modulului.

Nota „8” sau „bine” (echivalent ECTS – C) este acordată pentru demonstrarea bună a

competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs / modul, abilităţi bune în

aplicarea finalităţilor de studiu cu o anumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin de

profunzimea şi detaliile cursului / modulului, dar pe care studentul poate să le corecteze prin

răspunsuri la întrebările suplimentare. Studentul a însuşit 71 – 80% din materialul inclus în

curriculum-ul (programa analitică) a unităţii de cursul / modulului.

Nota „7” sau „satisfăcător” (echivalent ECTS – D) este acordată pentru demonstrarea

competenţelor de bază dezvoltate de unitatea de curs / modul şi abilitatea de aplicare a

acestora în situaţii tipice. Studentul a însuşit 66 – 70% din material.

Notele „6” şi „5” sau „slab” (echivalent ECTS - E) este acordată pentru demonstrarea

competenţelor minime din domeniul unităţii de curs / modulului, punerea în aplicare a cărora

întâmpină numeroase dificultăţi. Răspunsul studentului este lipsit de încredere şi se constată

11

lacune considerabile în cunoaşterea unităţii de curs / modulului. Studentul a însuşit 61 – 65%

şi respectiv 51 – 60% din material.

Notele „3” şi „4” (echivalent ECTS – FX ) sunt acordate în momentul în care studentul nu

demonstrează competenţele minime, iar pentru a promova unitatea de curs se cere lucru

suplimentar. Studentul a însuşit 31 – 40% şi respectiv 41 – 50% din material.

Notele „1” şi „2” sau „nesatisfăcător” (echivalent ECTE – F) sunt acordate studentului care

a copiat sau a demonstrat o cunoaştere minimă a materiei de 0 – 30%. Pentru a promova

unitatea de curs mai trebuie de lucrat încă foarte mult.

În cazul evaluării negraduale, unitatea de curs / modulul se consideră promovată, dacă

studentul demonstrează deţinerea competenţelor stabilite prin curriculumu-ul unităţii de curs /

modulului. Studenţii pot primi calificativele următoare:

„admis” – acordat dacă studentul demonstrează că a căpătat competenţele, abilităţile şi

cunoştinţele necesare;

„respins” – acordat dacă studentul nu a acumulat competenţele, abilităţile şi cunoştinţele

necesare conform programei analitice.

Art. 8.4. O unitate de curs / un modul are o singură notă finală.

Art. 8.5. a) Rezultatul evaluării tezei / proiectului de an se ia în consideraţie, în proporţia

stabilită calculul notei unităţii de curs/modulului respectiv.

b) Obţinerea creditelor la unitatea de curs/modulul respectiv este condiţionată de executarea

şi susţinerea tezei / proiectului de an.

Art. 8.6. a) Nota dată de examinator poate fi contestată regulamentar. Cererile pentru

contestaţii se depun în decurs de 24 ore de la anunţarea rezultatelor examenului de promovare şi se

înregistrează de către secretariatul facultății într-un registru special;

b) Contestaţiile se examinează de către terţa persoană desemnată de către decanul facultăţii

împreună cu şeful catedrei / departamentului respectiv;

c) Comisia, obligatoriu este constituită, din cel puțin, doi membri: o persoana desemnată de

către decanul facultăţii împreună cu şeful catedrei / departamentului, directorul de program și

decanul facultăţii, cu rol de supraveghere a examinării contestaţiilor, profesorul titular rămânând

profesor consultant;

d) Profesorul titular trebuie să predea lucrarea scrisă comisiei de contestație;

e) Termenul pentru rezolvarea contestațiilor, din momentul desemnării persoanei de către

decanul facultăţii împreună cu şeful catedrei / departamentului este de 48 de ore (două zile

lucrătoare);

f) Persoana, recorectează lucrarea, comisia întocmește un proces-verbal care se predă la

secretariatul facultății;

g) Nota finală rămâne nota acordată de comisia de contestație;

h) Nota se înscrie în borderoul grupei cu remarca „notă contestată” și semnează comisia de

contestație.

IX. Înscrierea rezultatelor examenelor

Art. 9.1. a) Rezultatele evaluărilor finale se înscriu în borderouri de către cadrul didactic

responsabil.

b) Borderourile vor include obligatoriu nota evaluării curente a studentului, nota la examen,

ambele exprimate în numere întregi în sistemul de notare național, și nota finală exprimată în număr

cu două zecimale și cu calificativele recomandate în Sistemul european de credite transferabile după

cum urmează

12

:

NOTA Echivalent ECTS

9,01-10,0 A

8,01-9,00 B

7,01-8,00 C

6,01-7,00 D

5,00-6,00 E

3,01-4,99 FX

1,00-3,00 F

c) În borderou se indică, obligatoriu, numărul de credite acumulat. Notele acordate studenţilor

vor fi înscrise în sistemul instituţional informaţional;

d) Pentru evidenţa susţinerii tezei şi examenelor de licenţă sunt prevăzute alte tipuri de

borderouri.

Art. 9.2. În carnetele de note se înscriu numai notele de promovare (nota minimă de

promovare este „5”). Notele se înscriu atât cu cifre arabe (număr cu două zecimale), cât și cu litere.

Art. 9.3. Nota trecută în carnet este nota finală. În cazul unor inadvertențe între nota din

carnet şi nota din borderou, primează nota din borderou.

X. Comunicarea rezultatelor

Art. 10.1. După încheierea evaluării, rezultatele finale se comunică studenților în maximum

48 de ore.

Art. 10.2. Studenții nemulțumiți de modul în care s-a desfăşurat evaluarea scrisă pot depune

contestații.

XI. Drepturile şi obligaţiile participanţilor la procesul de evaluare

Art. 11.1. Drepturile studenţilor participanţi la evaluarea cunoştinţelor:

a) de a se prezenta la examen / evaluare negraduală / verificare pe parcurs, aferentă unei

discipline, la data şi ora programată; prezentarea la o altă dată se poate face doar cu aprobarea cadrului

didactic titular al disciplinei;

b) de a fi informaţi de la primul curs privind modul de desfăşurare a evaluării, condiţiile

prealabile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi admişi la evaluare şi bibliografia pe baza

căreia se va desfăşura evaluarea;

c) de a utiliza surse bibliografice alternative care acoperă tematica dată;

d) de a solicita explicaţii privind modul de notare şi cu privire la nota primită;

e) de a contesta în scris, în termen de 24 de ore de la primirea rezultatului, nota primită;

contestaţiile nu pot viza decât nota proprie, fără nicio referire la notele primite de alţi studenţi;

f) de a solicita înscrierea în carnetul de note a rezultatelor examenului la data anunţată pentru

aceasta;

g) de a refuza orice formă de condiţionare a promovării examenului şi de a face publică orice

tentativă în acest sens;

h) de a fi eliberaţi de la examen, dacă au dat dovadă de frecvenţă exemplară, sârguinţă deosebită

pe parcursul semestrului, atestările şi activităţile curente au fost apreciate cu note de 9 şi 10.

i) de a veni cu propuneri de programare a examenelor.

13

Art. 11.2. Obligaţiile studenţilor participanţi la evaluarea cunoştinţelor sunt:

a) de a îndeplini condiţiile necesare accesului la evaluare, stabilite şi comunicate de cadrul

didactic titular al disciplinei, în conformitate cu cerinţele sistemului de credite transferabile;

b) de a se prezenta la examenul / evaluare negraduală / verificarea pe parcurs aferentă unei

discipline conform programării sau, alternativ, la o altă dată când este prevăzută evaluare la seria /

programul de studii din care face parte la disciplina respectivă, cu aprobarea cadrului didactic titular;

c) de a se legitima cu carnetul de student şi de a prezenta acest carnet titularului de

disciplină, în vederea consemnării notei finale, dacă aceasta este de promovare;

d) de a urmări promovarea examenului doar prin mijloace legale şi etice, orice tentativă de

promovare frauduloasă având ca şi consecinţă exmatricularea definitivă din universitate.

e) de a-şi urmări situaţia şcolară la sfârşitul fiecărei sesiuni de evaluare.

Art. 11.3. Drepturile cadrelor didactice care efectuează evaluarea cunoştinţelor:

a) de a realiza subiectele și testele de evaluare în maniera dorită, respectând bibliografia

anunţată şi forma de examinare comunicată;

b) de a alege această formă de verificare (scris sau oral), comunicând-o Şefului de

Catedră şi precizând-o în programa analitică;

c) de a respinge accesul la evaluare a studenţilor care nu au îndeplinit condiţiile prealabile

comunicate şi cele conforme cerinţelor sistemului de credite transferabile;

d) de a stabili în mod autonom baremul de notare şi gradul de dificultate a subiectelor,

păstrând echilibrul între grupele de studiu;

e) de a beneficia de suportul logistic al Facultăţii;

f) de a fi informaţi în timp util cu privire la programarea examenelor şi de a solicita, pe

baza unor motive întemeiate şi a unei cereri scrise aprobată de conducerea Facultăţii, modificarea,

în măsura posibilităţilor, a datei de desfăşurare a examenelor;

g) de a refuza orice tentativă de influențare a notării din partea unui terţ, putând face

public acest lucru în orice împrejurare.

Art. 11.4. Obligaţiile cadrelor didactice care efectuează evaluarea cunoştinţelor:

a) de a respecta întocmai programarea examenelor, fără a face modificări unilaterale ale

acesteia;

b) de a alcătui subiecte și teste de examinare echilibrate între seriile şi grupele de studiu,

elaborate doar din materia predată la curs / seminar sau din bibliografia recomandată explicit şi de a

utiliza un barem de notare transparent;

c) de a nu părăsi sala de examinare, lăsând studenţii nesupravegheaţi;

d) de a anunţa data transmiterii directe a rezultatelor, dar nu mai târziu de 48 de ore de la

finalizarea examenelor, la care să se prezinte personal pentru a comunica studenţilor notele şi a le

înscrie în carnetul de note;

e) de a preda borderoul cu rezultatele examenului într-un interval de maxim 2 zile

calendaristice de la data desfăşurării examenului; în cazuri excepţionale, Decanatul poate impune alt

termen de predare a borderourilor;

f) de a răspunde personal solicitărilor studenţilor privitoare la nota acordată, solicitare care

poate fi făcută doar la dată anunţată pentru comunicarea rezultatelor;

g) de a răspunde în scris contestaţiilor scrise depuse la decanat de către studenţi privitoare

la modul de notare;

h) de a nu favoriza în notare niciun student, pe niciun considerent;

i) de a nu condiţiona participarea la evaluare de achiziţia de către studenţi a materialelor

didactice;

14

j) de a comunica rezultatele examenelor orale în ziua desfăşurării acestora. Rezultatele

examenelor scrise se comunică studenţilor în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării

examenelor respective. Cadrele didactice au obligaţia de a înscrie notele acordate în carnetele de note

ale studenţilor. Nota se va înscrie sub următoarea formă (ex. (7,00 (şapte,00)).

Art. 11.5. Responsabilitățile secretariatului facultății:

a) de a elabora borderourile disciplinelor;

b) de a primi de la şeful de grupă planificarea examenelor pentru sesiunile de

examinare;

c) de a primi propunerile pentru desfăşurarea examenelor de la cadrele didactice pentru

sesiunea de examinare destinată restanțelor;

d) de a stabili locația de desfăşurare a examenelor;

e) de a arhiva borderourile de examinare;

f) de a primi contestațiile şi de a le înainta conducerii facultății pentru soluționare.

XII. DISPOZIȚII FINALE

Art. 12.1. Aprobarea modificării prezentului regulament este de competența Senatului USC.

Art. 12.2. Prezentul regulament intră în vigoare prin aprobarea de către Senatul Universităţii

de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

ANEXA 1. Scala de notare

Nota 10 9 8 7 6 5 4 2 - 3

Punctaj 91-100 81-90 71-80 66-70 61-65 51-60 41-50 31-40