CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND FRANCIZA

1.1. DEFINIŢII SI EVOLUŢII ISTORICE ALE FRANCIZEI

În încercarea de a defini franciza putem afirma că aceasta este operaţiunea care

îmbracă forma unui contract prin care o persoană numită francizor îi acordă unei alte

personane, numită beneficiar sau francizat dreptul de exploatare a unui ansamblu de

drepturi de proprietate industrială şi intelectuală, în scopul de producţie sau de

comercializare a numitor tipuri de produse şi/sau de servicii. Nelimitându-se doar la atât

putem merge pe ideea că franciza poate fi văzută ca o „reţetă” legală care permite

„copierea” unei afaceri de succes.

Din punct de vedere strict juridic contractul de franciză poate fi definit ca un acord

de voinţe între francizor şi francizat, prin care titularul unei mărci sau afaceri de success

pune la dispoziţia unui comerciant marca, stilul de afaceri ori know-how-ul său, având ca

scop exploatarea cu success a acestora într-un alt teritoriu decât cel de origine, în schimbul

plăţii unei redevenţe.1

Din punct de vedere al avantajelor, beneficiarul unei francize se bucură de

exploatarea unei mărci de prestigiu şi de accesul pe o piaţă concurenţială folosind tehnici

de producţie, comercializare şi marketing perfecţionate în timp.

Cel mai important avantaj pentru francizat este, insă, achiziţionarea sau utilizarea

unui produs sau serviciu deja consacrat.

Străbătând un lung drum în timp şi spaţiu , franciza se folosea încă din Evul Mediu

în înţelesul de acordare a unui privilegiu. Odată cu cristalizarea primelor relaţii bancare,

navale şi comerciale,2 conceptul de franciză în sens de ocrotire a unui privilegiu, a unei

libertăţi, a apărut în Evul Mediu european.

Deşi, la început, privilegiul acordat de lege se referea la colectarea de taxe locale,

organizarea târgurilor, producerea băuturilor alcoolice, adică la monopol într-un anumit

1 Gheorghe Piperea în «Prefaţă» - Mihaela Mocanu, „Contractul de franciză” Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008, p. VII.2Ana Maria Sofronie, „Managementul francizei”, în „Adevărul Economic”, nr. 18, 7-13 mai 2003, p.18.

1

domeniu, termenul de franciză se regăseşte în anul 1840 cu înţelesul de concesionare a

unui drept exclusiv de vânzare a unor produse.

Tot la acea dată se cunoaşte că producătorii de bere din Germania au acordat unor

băcani, în baza unui franchising – un drept exlusiv de a le vinde marfa. Ulterior,

operaţiunea de franciză în Europa dispare, fiind înlocuită cu instituţia concesiunii; însă

această noţiune revine pe continentul European, după ce, în Statele Unite ale Americii

devine o afacere de succes.

Dezvoltându-se şi diversificându-se pe tărâmul Statelor Unite ale Americii,

americanii denumind noua formă de distribuţie „franchising”,3 apariţia instituţiei francizei

pe continentul european a fost determinată de necesităţile de distrubuţie a superproducţiei

apărută după anii ’50, prin acoperirea unei cât mai largi pieţe fără prejudicierea calităţii

ofertei comerciale.

La începutul secolului XX legislaţia antitrust americană interzicea vânzarea directă

a automobilelor de la constructori către utilizatori, aspect care a determinat formarea

contractelor de concesiune, născându-se ulterior un contract similar celui de franciză.

Începutul anilor ’50 se caracterizează prin diversificarea continuă a domeniilor în

care pătrunde noul mijloc de distribuţie (franciza), acoperind piaţa americană a

restaurantelor, a închirierilor de automobile, a hotelurilor, a intermedierilor imobiliare,

confecţii etc.

Însă, dezvoltarea necontrolată a acestui sistem a dus la abuzuri, fapt care determină

adoptarea legii federale „Full Disclosure Act” , lege care aduce semnificative restrângeri

libertăţii furnizorului de a crea şi impune beneficiarilor contractele dorite. Prin acest act

normativ se impunea francizorului să furnizeze anumite informaţii precontractuale

beneficiarului despre metodele, know-how-ul şi experienţa sa, precum şi despre trecutul

său juridic.

Anii ’80 se remarcă printr-o creştere spectaculoasă a instituţiei pe teritoriul Statelor

Unite ale Americii, în perioda 1989-1990 creşterea vânzărlor prin franciză atingând 10,8%,

ceea ce reprezintă de 5 ori mai mult decât cele 2 procente de creştere a produsului naţional

american, pe bună dreptate afirmându-se că, dacă vânzările prin franciză ar putea fi

comparate cu produsul naţional brut, sistemul american de franciză ar putea echivala cu a

şaptea mare putere economică din lume.4

3 Noţiune care pleacă de la cuvântul “franc”, de origine franceză.4 Gheorghe Gheorghiu, Gabriel N. Turcu, “Contractul de franciză. Aspecte generale” în Revista de drept comercial nr. 3/2000, p. 53.

2

Pe continentul European, deşi sunt cunoscute semne ale apariţiei instituţiei

francizei încă din anii ’30, cu precădere în Franţa, aceasta începe să se dezvolte, însă, abia

dupa cel de-al Doilea Război Mondial. Anii ’50 se caracterizează prin apariţia reţelelor

Roche-Bobois, Pronuptia, Andre, Simone Mahler culminând cu anii ’70, anul de naştere al

unor reţele ca Eram, Courreges, Novotel, Yves Rocher, Mercure şi crearea asociaţiei

„Federation Francaise du Franchisage”.

Plecând de la admisibilitatea unor anumite acorduri de franciză, în raport cu

tratatele comunitare, Curtea de Justiţie a Comuntăţilor Europene, şi-a adus o contribuţie

decisivă la conturarea francizei ca instituţie juridică distinctă, enunţând principii care

trebuie să guverrneze contractele de franciză în toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Astăzi, franciza este cel mai adaptat mijloc de investire, pentru pieţele în expasiune,

având capacitatea de a introduce tehnici, servicii şi produse noi, mobilizând, în acelaşi

timp, capitalurile locale şi răspunzând tendinţei de globalizare şi concentrare a economiei

mondiale, deţinând avantajul distribuirii riscului, fapt care duce la înlăturarea pericolului

unor crize economice generale, cu efectele devastatoare.

1.2. FRANCIZA ÎN ROMÂNIA

România secolului XXI, din punct de vedere economic-social, se difereneţiază doar

pe perioada pre-revoluţionară. Economia planificată, centralizată a fost înlocuită cu o

economie liberă, de piaţă, în care fiecare subiect economic îşi poate mări propriile interese.

În ciuda caracterului oscilant între disponibilizări şi închideri, şi subvenţionări nerentabile,

rentabilizarea economiei a început să se manifeste la nivelul întregii societăţi. Rearanjarea

relaţiilor eonomice a dus în mod direct la rearanjarea relaţiilor sociale. Odată cu închiderea

sau restructurarea multor societăţi nerentabile sute de mii de angajaţi au fost

disponibilizaţi, toate acestea dând naştere la puternice tensiuni sociale.

Restabilirea echilibrului întregii economii naţionale a reprezentat-o sporirea

investiţiilor private, investiţii ce ar fi trebuit să absoarbă vasta forţă de muncă disponibliă.

În contextul unor investiţii străine modeste şi în lipsa fondurilor agenţilor economici

naţionali, redresarea economică a României s-a lăsat aşteptată, abia în anul 2000

înregistrându-se pentru prima dată creşterea economică, un rol important în dezvoltarea

unei economii rentabile jucându-l micii întreprinzători. Odată cu legea societăţilor

comerciale din 1990 au fost înfiinţate un număr mare de societăţi comerciale, de persoane

3

dormice de profit. În ciuda posibilului eşec, mulţi şi-au riscat şi puţinul pe care îl aveau

pentru a pune pe roate o afacere personală. Deşii unii nu au reuşit riscul a fost răsplătit

pentru cei care au ştiut unde şi cum să intre pe piaţă, formându-se astfel în România

premiza dezvoltării unei clase de mijloc sănătoase, ce ar putea sta la baza unei economii

prospere.

Guvernele din ultimul deceniu, sesizând aceste oportunităţi au încercat să stimuleze

micile investiţii prin impozite preferenţiale, credite sau salarii compensatorii. Aceste

măsuri, nefiind însă incluse într-un program solid, consecvent nu au avut rezultatele

scontate. Lipsa educaţiei economice, a consultanţei de specialitate şi a transparenţei

informaţiilor au reprezentat o barieră peste care puţini şi-au asumat riscul să treacă.

La 13 ani de la înfiinţarea primelor societăţi private, economia românească începe

să se maturizeze, tot mai mulţi angajaţi căutând să devină proprii lor stăpâni, utilizând

forme cât mai moderne de a-şi începe o afacere.

Din acest punct de vedere franciza poate reprezenta cea mai bună şansă pentru o

economie modernă, rentabilă si competitivă, atât pentru beneficiar, cât şi pentru întreaga

societate,dezvoltarea unei afaceri în franciză conferind stabilitate, rentabilitate şi

competitivitate. Beneficiind de experienţa acumulată de companiile francizoare,

întreprinzătorii pot maximiza avantajele conferite de acest sistem, dezvoltâdu-şi afacerile

mai bine decât în orice alt mod. Din punct de vedere social, franciza poate constitui o

materializare a celor mai importante deziderante ale membrelor unei societăţi. Relaţiile cu

actualul angajat încep să se transforme în relaţii amiabile între 2 întreprinzători, urmărind

acelaşi scop: profitul.

În cazul relaţiei patron-angajat, sentimentul de non-proprietate asupra afacerii duce

la dezinteres pentru mersul afacerii.

Relaţia francizor- beneficiar elimină din start posibilitatea existenţei unor astfel de

relaţii negative, tocmai prin faptul că, fiind deţinatorul propriei sale afaceri, conferă

înreprinzătorului sentimentul de independenţă, libertate şi putere de care are nevoie pentru

a se bucura cu adevărat de succesele pe care le are atât el, cât şi francizorul sau alţi

perteneri beneficiari.

Aflată pe calea regionalizării rapide şi a globalizării economice, România trebuie

să-şi îmbunătăţească rapid economia pentru a fi competitivă cu cea a celorlalte ţări.

Scopul ţării noastre de integrare în Uniunea Europeană şi eforturile pentru

reconstrucţia economiei de piaţă s-au concretizat şi în plan juridic, prin adoptarea unor acte

normative, printre care se numără şi reglementarea regimului juridic al francizei. Un loc

4

deosebit, în cadrul acestor eforturi, îl ocupă dezvoltarea sistemului de franciză, privit ca

una din soluţiile de potenţare a capitalului autohton prin investiţii inteligente din partea

francizorilor străini. Acest sistem promovează afaceri de proporţii reduse, care implică un

efort financiar redus, punându-se în valoare capitaluri de valoare redusă. Totodată are

capacitatea de a ractiva forţa de muncă disponibilizată în procesul de restructurare, poate

oferi economiei produse şi servicii de calitate, contribuind astfel la reducerea importurilor

şi echilibrarea balanţei de plăţi. Datorită faptului că politica economică a statului nu oferă

micului întreprinzător autohton un sprijin real efectiv, acestuia îi rămâne decât şansa

reuşitei prin efortul său şi al celor interesaţi în a-şi valorifica experienţa, inteligenţa,

însemnele distinctive, şansă ce se poate numi o afacere în sistem de franciză.

În multe ţări franciza a fost recunoscută ca find posibilitatea de a avea success în

afaceri cu un minim de cost şi cu beneficii imense. În România acest sistem, a pătruns cu

repeziciune, iar cei ce s-au orientat la timp au reuşit să-şi creeze o afacere sigură şi

profitabilă. Firme cum sunt Coca-Cola, McDonald’s, Shell, Agip, Petrom, Hilton, Marriott

au reuşit să-şi dezvolte sisteme de succes pe piaţa românească. Rata de eşec al acestor

firme este aproape nulă iar toţi partenerii beneficiari se bucură de avantajele sistemului.

Mici investitori, ce s-au considerat modeşti la capitolul inteligenţă comercială au reuşit în

scurt timp să-şi dezvolte afaceri profitabile prin sistemul francizei. Alţii, mici neştiutori,

deşi cu sume mai mari au suferit eşecuri costisitoare – lucruri demonstrate statistic.

1.3. CADRUL NORMATIV ACTUAL ÎN ROMÂNIA

In sistemul de drept românesc franciza a fost pentru prima dată definită legal prin

art. 1 din O. G. nr. 52/1997,5 modificată şi completată prin Legea nr. 79/1998.6 Potrivit

acestui cadru legal „Franciza este un sistem de comercializare a produselor, serviciilor şi

tehnologiilor, bazat pe o colaborare strânsă şi continuă între persoanele fizice şi juridice,

independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor,

acordă unei altei persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un

produs sau un serviciu”.

Francizorul este un comerciant care este titularul drepturilor asupra unei mărci

înregistrate, cu condiţia ca drepturile să fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata

contractului de franciză, conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un

5 Publicată în M. Of. Nr. 224 din 30 august 1997.6 Publicată în M. Of. Nr. 147 din 13 aprilie 1998.

5

produs, o tehnologie sau un serviciu şi asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru

exploatarea mărcii înregistrate.

Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecţionat de

francizor, care aderă la pricncipiul omogenităţii reţelei de franciză, aşa cum este ea definită

de către francizor.

Astfel, ţinând cont de definiţie, partenerii contractului de franciză se bucură de

independenţă din toate punctele de vedere, nu doar financiar; totodată sunt omise

elementele esenţiale ale francizei şi anume: însemnele de atragere a clientele, know-how-ul

şi asistenţa tehnică şi comercială.

Legea nr. 79/1998 – pentru aprobarea şi modificarea O. G. nr. 52/1997 – modifică

şi completează definiţia francizei astfel: „franciza este un sistem de comercializare bazat

pe o colaborare continuă între persoane fizice şi juridice, independente din punct de

vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane,

denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o

tehnologie sau un serviciu”.

Practic legea nu defineşte contractul de franciză, ci doar franciza ca tehnică de

comercializare. Astfel, specialiştii în domeniu au arătat că „acordurile de franciză constau,

esenţial, în licenţierea drepturilor de proprietate industrială sau intelectuală relativă la

mărci, emblemă sau a know-how-ului, care pot fi combinate cu restricţii asupra livrărilor

sau cumpărărilor de produse.”

CAPITOLUL II

TIPOLOGIA ŞI DESFĂŞURAREA PRACTICĂ A

CONTRACTULUI DE FRANCIZĂ.

2.1. TIPOLOGIA FRANCIZELOR

2.1.1. Tipuri de franciză în funcţie de părţile contractului. Modalităţi de aplicare a

francizei7

7 Ana Maria Sofronie, op.cit. , p.20

6

Din punct de vedere al modalitaţilor de aplicare a francizei, aceasta se face în raport

cu părţile din contractual de franciză.

a) Modalitaţi de aplicare a francizei în funcţie de francizor:

Polidistribuţia ( reţelele mixte) – presupune că numeroşi francizori

recurg, în acelaşi timp, la diverse reţele de distribuţie.

Astfel, distribuţia produselor şi/sau serviciilor are loc fie prin intermediul

beneficiarilor şi/sau al distribuitorilor agreaţi ori selecţionaţi, fie, de cele mai multe ori,

prin beneficiari şi/sau sucursale proprii. Cu titlu de exemplu putem aminti lanţul hotelier

francez Accor – cel mai mare din Europa şi al patrulea mondial, cuprinde peste 2.100 de

hoteluri, sub firme diferite.

Polifranciza – presupune crearea mai multor reţele de fraciză, dominate

de o societate de holding. Un exmeplu elocvent în acest sens este lanţul hotelier

„Choice”, primul din lume, care este reprezentat în 33 de ţări, cu peste 3.000 de

hoteluri, sub şapte firme diferite.

Franciza încrucişată – presupune un francizor ce devine beneficiarul

unei alte reţele de franciză. Franciza încrucişată ar fi completă dacă societatea „X”,

beneficiar al societaţii „Y” ar deveni în acelaşi timp francizorul societaţii „Y”.

Franciza stand ( „de corner”) - se caracterizează prin faptul că un

comerciant independent oferă, în cadrul magazinului său, posibilitatea vânzării

produselor fabricate de un producător renumit, conform prescripţiilor acestuia.

Franciza internaţională. În această modalitate francizorul, care

înfiinţează întreprinderi în străinătate sau îşi extinde activitatea în diferite zone geografice ,

are la alegere una din următoarele forme:

Franciza directă.. Presupune recrutarea de către francizor a

beneficiarilor locali;

Franciza în co-întreprindere se caracterizează prin existenţa unei

societăţi mixte ( join-venture), cu un partener local în care francizorul deţine mai mult de

50% din capitalul social.

Fiind forma recomandată a francizei internaţionale, aceasta oferă francizorului, pe

de o parte, posibilitatea de a supraveghea şi de a controla mai uşor activitatea

beneficiarilor, iar pe de altă parte, fructifică experienţa asociatului său dobândită pe piaţa

locală.

Franciza principală poate fi realizată prin recrutarea la nivel local a

unui francizor principal ( „master franchising”) ce acţionează în subfranciză.

7

a) Modalităţi de aplicare a francizei în funcţie de beneficiar se impart

în:

Multifranciza presupune posibilitatea beneficiarului de a deschide mai

multe stabilimente sub aceeaşi firmă, menţionându-se în contractual de franciză numărul

maxim de stabilimente (magazine, staţii de benzină, restaurant, hoteluri) pe care

beneficiarul le poate avea.

Subfranciza. Prin aceasta modalitate francizorul poate acorda

beneficiarului posibilitatea de a înfiinţa propria sa reţea de franciză, derivată din reţeaua

iniţială, fie o subreţea, pentru un teritoriu bine determinat, putându-se menţiona, în

contractual de franciză o clauză de agrement a sub-beneficiarilor.

Franciza ierarhizată. Această formă presupune că reţelele de franciză

pot avea o structura ierarhizată; deasupra se află furnizorul, la nivelul imediat inferior,

beneficiarii regionali care, în afara răspunderii pentru propriul stabiliment, au ca sarcină

recrutarea şi asistarea beneficiarilor regionali.

Plurifranciza.(a nu se confunda cu multifranciza) permit unui

întreprinzător francizat să deţină mai multe mărci.Acest caz este des întâlnit în moda prêt-

à-porter, sau mai bine spus in echipa casei de modă. Astfel personalul unei anumite case de

modă poate fi întâlnit pe aceeaşi poziţie sau alta intr-o altă casă de modă.

2.1.2.Tipuri de franciză în funcţie de domeniul de activitate8

Dacă până acum am discutat de tipuri de franciză în funcţie de părţile contractului,

în cele ce urmează vom prezenta tipurile de franciză în funcţie de domeniul de activitate în

care se regăseşte această formă contractuală.

a) Franciza de servicii.

Este definită de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene cu ocazia afacerii

Pronuptia ca fiind aceea „în virtutea căreia francizatul oferă un serviciu sub marca

francizorului şi în conformitate cu dispoziţiile acestuia”.9. Franciza de servicii este

considerată a fi „figura-tipică” a francizei, aici calitatea know-how-ului fiind esenţială

pentru reuşita afacerii.Diferenţa faţă de franciza industrială, dar şi faţă de franciza de

distribuţie este că, în mod constant în sectorul serviciilor, trebuie adoptată o poziţie

8 Ana Maria Sofronie, op. cit., p. 20-219 Afacerea Pronuptia nr. 161/84

8

standard de către francizaţi, ceea ce va determina o atenţie deosebită în pregătirea

acestora.Ca domenii de aplicare acest tip de franciză poate fi grupat în:

Servicii materiale cum ar fi, de exemplu, cele de imprimerie rapidă, securitate

şi pază, instalarea şi montarea mobilierului de bucătărie, spălarea autoturismelor, curăţirea

de machete, întreţinerea de ansamblu a apartamentelor, diverse reparaţii, efectuarea

muncilor temporare închirierea autoturismelor ( „Avis”, „Hertz”, „Europcar”) ;

Servicii imateriale în această categorie putem exemplifica recrutarea forţei de

muncă, marketing telefonic, cybertrading (operaţiuni bursiere pe calculator), asistenţă

pentru înfiinţarea întreprinderilor, consultanţă în franciză, management, marketing, relaţii

cu publicul, agenţii matrimoniale („Felicitas”, „Lovely International”), plasarea produselor

financiare, agenţii imobiliare („Hestia”, „Afirmo”, „Century21” ) .

Ceea ce trebuie remarcat în cadrul acestui tip de franciză este faptul că după o

perioadă de evoluţie lentă şi instabilitate, reţelele din cadrul acestor domenii de activitate

cunosc o evoluţie rapidă. Astfel, grupul, „Choice” (S. U.A), primul lanţ hotelier pe

continent şi al patrulea la nivel mondial, cuprinde 2.100 de hoteluri sub mai multe firme

( „Novotel”, „Sofitel”, „Novotour”). De asemenea acest lanţ hotelier este beneficiarul

exclusiv al francizorului „Quick” din Belgia, în ceea ce priveşte „piaţa restaurantelor

concedate” ( autostrăzi, aeroporturi, gări, parcuri de distracţii).

În ultimele decenii, industria restaurantelor se diversifică, prin crearea, după

restaurantele rapide (fast-food: „Chantegrill”, „Mister Gipsy”, „Courtpaille”) şi a

restaurantelor dispuse în cadrul marilor centre comerciale ( „boutique restaurant” - „Pierre

Champion”).

Marile investiţii necesare deschiderii unui stabiliment – specific domeniului

hotelier şi al restaurantelor – a dus la apariţia unei inedite tehnici contractuale a francizei şi

anume franciza financiară.

b) Franciza industrială

A fost semnalată pentru prima dată în dreptul comunitar de către Curtea de Justiţie

cu ocazia afacerii Pronuptia, când a fost definită ca fiind acea formă de franciză prin

intermediul căreia „francizatul fabrică el insuşi, în conformitate cu indicaţii oferite de către

francizor, produse pe care le comercializează sub marca francizorului”.10

Aşadar, franciza industrială permite francizatului atât a fabrica, cât şi a

comercializa produse pe care le obţine cu sprijinul francizorului care îi comunică o serie de

10 Afacerea Pronuptia nr. 161/84

9

informaţii referitoare la procedeele de fabricaţie, respective know-how-ului său, îi

licenţiază brevetul sau marca, îi furnizează asistenţă tehnică.

În vederea promovării „conceptului” francizabil industrial titularul are la dispoziţie

mai multe posibilităţi şi anume:

Crearea, împreună cu un partener local a unei co-întreprinderi, aportul

francizorului reprezentând o fracţiune a capitalului social;

Colaborarea cu un beneficiar independent.

Înainte de a se lansa în afaceri, francizorul va studia în amănunt posibilităţile

financiare, competenţa tehnică şi structura capitalului beneficiarului, precum şi condiţiile

specifice ale pieţei unde urmează a-şi promova produsul ( conceptual) francizabil.

În ceea ce priveşte fabricarea şi vânzarea produselor, beneficiarul poate opta pentru

una din următoarele soluţii:

De preferat ar fi ca beneficiarul să fie producătorul şi distribuitorul produselor

sale, prin reţeaua proprie de distribuţie;

Deţinerea unui loc predominant pe piaţă în ceea ce priveşte fabricarea

produselor să ofere posibilitatea beneficiarului de a fi propriul distribuitor sau distribuţia să

se realizeze în subfranciză;

Limitarea beneficiarului la fabricarea produselor pe care, ulterior, să le

încredinţeze spre vânzare, unei reţele de distribuţie (prin distribuitori agreaţi, concesionari,

beneficiari în cadrul reţelei de franciză).

Conceptul de franciză industrială se regăseşte în tot mai multe domenii de

activitate, în ultima vreme remarcându-se o evoluţie spectaculoasă în domeniul

construcţiilor. Astfel, în materie de case individuale, clienţilor le sunt oferite mai multe

variante şi anume:

Casa predată „la cheie”, unele societăţi oferind modele standard, altele însă iau

în considerare atât opţiunea clienţilor cât şi specificul regional.

Casa „gata echipată” (în „semi-kit”), clientului punându-i-se la dispoziţie casa

individual, fără echipamentele aferente diferitelor instalaţii ( sanitare, de gaze naturale, de

încălzire, electrice etc.), acestea urmând a fi realizate de către client cu ajutorul aşa-

numitor „kit-uri”.

Casa „fata de ambalat” ( în „kit”), clientului punându-i-se la dispoziţie

elementele semi-fabricate ce pot fi uşor ambulate.

Ca orice concept, şi franciza industrială oferă atât avantaje cât şi dezavantaje.

10

Avantajele pe care le obţine fiecare dintre contractanţi la încheierea unui astfel de

acord sunt evidente: francizorul va proceda în acest fel la extinderea afacerii sale, chiar

într-un teritoriu îndepărtat, fără a fi nevoie să mobilizeze sume în acest scop; francizatul,

pe de altă parte, va beneficia de un veritabil „salt tehnic”. Franciza industrială oferă

oportunitatea francizorului de a-şi valorifica „conceptul” şi de a-şi rentabiliza procedeul de

fabricaţie, pe terţe pieţe, cu investiţii reduse şi pe teritorii greu de pătruns. De asemenea,

această formă, reprezentănd o remarcabilă strategie de dezvoltare şi un puternic instrument

de inovaţie, bazat pe un parteneriat cu beneficiari locali, îi conferă francizorului un

avantaj asupra potenţialilor concurenţi. Desigur că dezavantajele vor fi direct

proporţionale cu avantajele create, cel puţin pentru francizor care transferă un know-how

important, riscând astfel a-i fi dezvăluit secretul afacerii.Mai mult, francizorul va avea tot

interesul de a urmări că realizarea produselor de către francizat să fie conform standardelor

impuse, pentru a nu aduce atingere reputaţiei mărcii. Drept urmare, în cazul acestui tip de

franciză, esenţială va fi transmiterea know-how-ului, respectiv protejarea acestuia.

c) Franciza de distribuţie

Acest tip de franciză, care în terminologia Regulamentului 4087/88 se referă la

vânzarea produselor, a fost definit, de asemenea, cu ocazia afacerii Pronuptia, ca fiind

„aceea în virtutea căreia francizatul se limitează a vinde anumite produse într-un magazin,

sub marca francizatului”11

Fiind cea mai simplă formă de franciză, dar şi cea mai apropiată de un alt

angajament contractual, respectiv concesiunea comercială, franciza de distribuţie se referă

la distribuţia unei game de produse, sigle, marci, know-how, logo, etc.

Acest concept poate fi întâlnit sub două forme:

Când francizorul este producătorul sau importatorul exclusiv al

produselor comercializate, vorbim de franciza de producţie. Cel mai cunoscut exemplu

îl reprezintă grupul francez „Rodier” specializat în domeniul textilelor (peste 400 de

magazine în 20 de ţări), având aplicaţii în diverse domenii de activitate: parfumuri şi

produse cosmetice ( „Y. Rocher”, „G. Versace”), încălţăminte („Bata”, „Evian”,

„Salamander”), rochii şi articole pentru nuntă („pronuptia”);

Când francizorul selecţionează beneficiarii, în acest caz nu mai este nici

producător, nici importator, fiind preocupat, exclusiv de distribuţie fie gestionând o

11 Afacerea Pronuptia nr. 161/84.

11

centrală de aprovizionare, fie stabilind o listă a produselor de referinţă ( denumită

prescurtat „mix”) ce urmează a fi distribuite prin reţeaua de franciză.

În această formă a francizei de distribuţie există posibilitatea ca, uneori, francizorul

sa-şi conceapă el însuşi produsele exclusive ale reţelei de franciză, pe care le comandă,

spre a fi fabricate, unui producător, pe baza unui caiet de sarcini care să fie strict respectat.

Acest sistem funcţionează sub diverse modalităţi, cea mai simplă constând în

întocmirea unei liste a produselor de referinţă, de către francizor, care să fie procurate de

către beneficiari, direct de la producătorii nominalizaţi. O altă modalitate reprezintă crearea

şi gestionarea, de către furnizor, a unei centrale de aprovizionare, francizorul putând avea

calitatea fie de comisionar, fie de angrosist ( franciza de aprovizionare).

În toate cazurile, francizorul va consimţi la licenţa mărcii sale, practicând un know-

how original, urmărindu-se două aspecte: selecţionarea şi vânzarea.

Acest sistem se regăseşte în domeniul lenjeriei de casă ( „Carre Blanc”), al

produselor alimentare („Promodes”, „Casino”), discurilor („Madison”, „Ariola”),

florilor („Le jardin des fleurs”), distribuţiei şi serviciilor tehnici de informatică

(„Coputerland”).

d) Franciza financiară

Aşa cum am precizat încă de la începutul prezentării tipurilor de franciză în funcţie

de domeniul de activitate, domeniul hotelier presupune investiţii substanţiale, acestă stare

de fapt generând o dificultate particulară şi anume numărul redus al beneficiarilor cu

posibilităţi financiare care să acopere nevoile pentru acest tip de investiţii. Soluţia acestei

dificultăţi regăsindu-se în disocierea funcţiei de investiţii de cea a gestiunii, respectiv, de a

oferi posibilitatea deţinătorilor de capital, interesaţi de un capital substanţial al acestuia, în

ceea ce priveşte gestionarea acestora. Această tehnică contractuală poartă denumirea de

franciză financiară, aparent un produs financiar ce pune în aplicare o strategie financiară

suplă.

Acest tip de franciză are două forme:

a) Proprietarul exclusiv al pereţilor şi acoperişului stabilimentului este

investitorul, fără a avea calitatea de beneficiar al reţelei de franciză. În această calitate

îşi exploatează capitalul prin intermediul unei societaţi civile mobiliare, care, la rândul

ei, încheie un contract de închiriere comercială fie cu o societate de exploatare,

aparţinând unui terţ beneficiar, fie cu o societate de gestiune a francizorului. Totodată,

beneficiarul are posibilitatea de a încheia şi un contract de leasing financiar;

12

b) Proprietarul stabilimentului în întregime, este investitorul, fără a-i asigura

gestiunea, încredinţată unui mandatar. Dacă manadatarul este o terţă persoană, ne aflăm

în prezenţa unui veritabil contract de franciză, De aceea, practic, contractul de franciză

financiară nu reprezintă altceva decât un plasament, fiind un produs financiar.

e) Franciza de producţie

Presupune că francizorul produce el insuşi produsele distribuite prin francizaţii săi,

strategia de dezvoltare constând în consacrarea fabricării de bunuri cunoscute şi cerute pe

piaţă şi distribuirea prin francizaţii care beneficiază de calitatea şi notorietatea produselor.

2.2. OBLIGAŢIILE FRANCIZORULUI

Principiul contractului de franciză presupune o colaborare strânsă şi continuă a

părţilor, principiu unanim subliniat şi acceptat în lileratura de specialitate.12

Potrivit legii noastre, deşi părţile nu sunt independente din punct de vedere juridic,

în ciuda faptului că au interese comune, existând obligaţia de informare şi pregătire,

precum şi un extins drept de control, s-a preferat eliminarea ideii de colaborare strânsă,

acceptată de Codul Deontologic European.

Pe toată durata contractului obligaţia de colaborare subzistă chiar şi în lipsa unei

clauze contractuale expres prevăzute, această obligaţie impunându-se a fi obişnuită pentru

acest fel de contract. Legea noastră nu face referire nici la obligaţia părţilor de „a acţiona

echitabil în relaţiile mutuale”în îndeplinirea obligaţiilor, considerându-le subînţelese.

În cele ce urmează se va prezenta specificitatea obligaţiilor contractului de franciză,

unele dintre ele având un caracter obligatoriu, în lipsa lor, neputându-se vorbi de un

contract de franciză.

Aşadar, obligaţiile esenţiale ale francizorului sunt:

Transmiterea know-how-ului;

Transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive;

Asistenţa tehnică şi/sau comercială;

Aprovizionarea;

Exclusivitatea;

Publicitatea.

12 Viorel Roş, op. cit. , p. 762.

13

Transmiterea know-how-ului

Informaţiile care alcătuiesc know-how-ul trebuie să poată fi comunicate, fiind

distincte de experienţa proprie, de aceea ce este intim legat de o anume persoană, ori de

ceea ce se denumeşte talent în cazul creaţiilor intelectuale ori îndemânare în cazul

activităţilor de natură practică.13 Aşadar, informaţiile trebuie să poată fi înmagazinate pe

un suport separat (manual, carnet de instrucţiuni, ghid de operaţiuni, caiet tehnic etc.),

pentru a fi transmise mai departe.

Mai mult informaţiile trebuie să poată fi transmise cu uşurinţă, interesul

francizorului fiind acela de a extinde cât mai rapid reţeaua.

În Regulamentul 4087/88 se subliniază importanţa transmiterii know-how-ului,

aceasta reprezentând un element care permite a se distinge contractul de franciză de alte

convenţii, cum sunt de exemplu, cele de licenţă a mărcii sau concesiunea de vânzare. Însă,

această obligaţie de a face a francizorului, adică transmiterea know-how-ului, nu prezintă o

importanţă egală în toate contractele de franciză; în situaţia în care reţeaua de franciză se

întemeiază pe notorietatea unei mărci, ori pe tehnicile de vânzare, ori pe o invenţie, cum

este cazul francizelor industriale, însuşirea know-how-ului de către beneficiar nu va

reprezenta elementul esenţial al francizei.

Transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului

Pentru atragerea clientului, beneficiarul (francizorul) va trebui autorizat să utilizeze

elementele fondului de comerţ, ale francizorului cum sunt: firma, emblema sau marca,

legislaţia noastră mergând pe ideea transmiterii dreptului de folosire a mărcii înregistrate.

Dreptul de folosinţă a semnelor distinctive ale francizorului nu permite transferarea

acestor semne în fondul de comerţ al francizatului, utilizarea acestora, de către beneficiar,

fiind supusă unei duble limitări: pe de o parte ele nu vor mai putea fi folosite în alte scopuri

decât strict prevăzute în contract, iar pe de altă parte, francizatul nu poate aduce nici o

modificare acestor semne. Însă, francizorul poate aduce modificări semnelor sale

distinctive, în vederea adaptării la evoluţia pieţei.14

13 A se vedea Mihaela Mocanu, „Contractul de franciză”.Conceptul de know-how, Editura CH. Beck, Bucureşti 2008, p. 8714 A se vedea Antonio-Silviu Mutulescu, Roxana Paliţă, Eduard Dragomir, Georgia Ciobotea, „Contractul de franciză”. Executarea contractului de franciză, Editura Nomina Lex, Bucureşti 2009, p.69 şi urm.

14

Asistenţa tehnică şi/sau comercială

Remiterea know-how-ului, a tehnologiei sau a brevetelui de invenţie nu este

suficientă pentru a asigura francizatului folosinţa acestora. În această privinţă, Codul

deontologic European menţionează alături de obligaţia de transmitere a drepturilor şi pe

cea de acordare a asistenţei tehncie şi/sau comerciale şi de pregătire care cad în sarcina

francizorului. Articolul 5 din legea noastră, stipulează că francizorul trebuie să asigure

beneficiarilor săi o pregătire iniţială, precum şi asistenţa tehnică şi/sau comercială

permanentă, pe toată durata contractului de franciză. Această pregătire iniţială şi asistenţă

comercială şi/sau tehnică reprezintă o formă de ajutor, pe care francizorul trebuie să o

asigure beneficiarului în vederea reuşitei afacerii.

Nerespectarea acestei obligaţii poate avea ca efect prejudicierea consumatorilor. În

acestă privinţă, literatura de specialitate a ridicat o problemă răspunderii, în sensul operării

unei răspunderi solidare a francizorului şi francizatului ori, invocându-se independenţa

juridică, va fi atrasă doar răspunderea francizatului. S-a considerat că răspunsul la această

problemă diferă dupa cum francizorul şi francizatul sunt sau nu independenţi din punct de

vedere juridic.15

Obligaţia de aprovizionare

În temeiul convenţiei, francizatul vinde produse pe care trebuie să le procure de la

francizor, acestuia din urmă revenindu-i obligaţia de a-i livra francizatului produsele care îi

sunt comandate; în această situaţie francizorul se va afla în poziţie de vânzător asumându-

şi responsabilităţile care decurg din această calitate.

Dacă francizorul este un fabricant el îşi va asuma responsabilităţile ce decurg din

această calitate, respectiv cele pentru fapta lucrului sau pentru obligaţiile de garanţie

proprii producătorului.

În ipoteza în care francizorul şi-a asumat obligaţia de livrare a tuturor produselor

comandate de francizat vor trebui stabilite împrejurările în care francizorul poate fi scutit

15 A se vedea Viorel Roş, „Dreptul proprietăţii intelectuale”, Editura Global Lex, Bucureşti 2001, p.757

15

de executarea acestei obligaţii; însă, facultatea de a nu accepta anumite comenzi ale

francizorului, nu va putea fi exercitată decât în limita bunei credinţe.

Exclusivitatea teritorială

În cadrul contractului de franciză vor trebui menţionate clauze privind

exclusivitatea teritorială în beneficiul francizatului, deoarece prin folosirea unor firme,

embleme, mărci, francizatul beneficiază de o clientelă preconstituită, iar instalarea în

apropiere a unui alt francizat va avea ca efect pierderea parţială a acesteia.

Clauza exclusivităţii teritoriale sau menţinerea acesteia este condiţionată de cifra

minimă de afaceri, numărul consumatorilor şi perspective creşterii acestora. Însă, chiar şi

în lipsa unei astfel de clauze, buna-credinţă interzice francizatului să acorde o altă franciză

în zona ocupată de franciza deja existentă. O astfel de obligaţie poate să decurgă şi din

obligaţia de colaborare loială pentru reuşita parteneriatului.

Publicitatea

Desigur că, semnele distinctive au o putere mult mai mare cu cât sunt mai

cunoscute, de aceea o publicitate adecvată va avea ca efect creşterea imaginii, a renumelui

semnelor distinctive folosite şi a reţelei de franciză. Publicitatea este considerată de

operatorii de afaceri în sistem franciză drept „motorul francizei” menţionând că cele şase

reţele de franciză cele mai performante astăzi în America sunt reţelele care au investit cel

mai mult în publicitate, în anul 1995.16

De regulă, publicitatea, atât pe plan naţional, cât şi pe plan local se realizează de

către francizor, titularul drepturilor exclusive asupra semnelor distinctive folosite în

reţeaua de franciză, însă o participare financiară a beneficiarilor nu numai că nu poate fi

exlusă, ci ea este chiar necesară. Ba mai mult, aceştia pot, ei înşişi să realizeze campanii

publicitare la nivel local.

2.3. OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI

16 Într-un documentar difuzat la Salonul European al francizei, ţinut în martie 1997 la Paris.

16

Obligaţiile esenţiale ale francizatului sunt:

Respectarea normelor impuse de francizor;

Păstrarea secretului know-how-ului;

Plata taxelor şi a obligaţiilor financiare, respectiv a redevenţelor;

Aprovizionarea exclusivă;

Non-concurenţa;

Realizarea cifrei minime de afaceri;

Publicitatea.

Respectarea regulilor impuse de francizor

Succesul reţelei de franciză depinde, în mod deosebit, de modul de prezentare a

francizaţilor în faţa consumatorilor. Dacă prezentarea exterioară este uniformă, franciza va

fi bine identificată, iar semnele distinctive îşi vor exercita din plin puterea de atragere a

consumatorilor.

Pentru un astfel de success se impune ca francizorul sa-şi definească şi sa-şi

stabilească concepţia nu doar în ansamblu, ci până la cele mai mici detalii şi anume:

alegerea localurilor, forma acestora, amenajarea interioară şi exterioară, lista produselor şi

serviciilor oferite, prezentarea generală a mărfurilor şi ambalajelor, ţinuta vestimentară a

personalului si rolul fiecăruia şi nu în ultimul rând, modul de realizare a publicităţii. Însă,

aceste obiective nu pot fi atinse decât dacă francizorul implementează aceste reguli

partenerilor săi, interzicând orice deviere care ar putea pune în pericol uniformitatea

reţelei.

Francizatul este definit de legea noastră ca fiind o persoană care „aderă la

principiul omogenităţii reţelei de franciză, aşa cum este ea definită de către francizori”17,

instituind în mod expres pentru această obligaţie de a acţiona în vederea „menţinerii

identităţii comune şi a reputaţiei reţelei” de franciză18

Păstrarea secretului know-how-ului.

17 A se vedea art. 1 lit. c din Ordonanţă.18 A se vedea art. 3 lit. a din Ordonanţă.

17

În termenii vechiului Regulament comunitar 4087/88, caracterul secret semnifică

faptul că know-how-ul, „în ansamblul acestuia sau într-o anumită configuraţie sau

asamblare a componentelor sale, nu este în general cunoscut sau accesibil cu uşurinţă;

această noţiune nu trebuie înţeleasă în sens restrâns, în sensul că fiecare din componenetele

lui să fie necunoscută sau să fie imposibil de obţinut pe altă cale decât prin efectul

raporturilor juridice stabilite între francizor şi francizat”19.Importanţa comercială a know-

how-ului este dată de faptul că nu este făcută public, legea română instituind pentru

francizat obligaţia de a nu „divulga la terţe persoane know-how-ul francizat de către

francizor, atât pe toată durata contractului de franciză, cât şi ulterior”. Singura măsură pe

care francizorul o poate lua pentru protejarea know-how-ului său o reprezintă clauzele

contractuale, în lipsa acestora francizatului neputându-i-se aplica nici o sancţiune20.

Plata taxelor şi a redevenţelor

În schimbul serviciilor şi a drepturilor de folosinţă transmise de francizor,

francizatul datorează acestuia:

Taxa de intrare („entry free” sau „front money”). Această sumă, care poate

fi cerută de regulă la încheierea contractului sau la o dată stabilită prin contract,

reprezintă remunerarea know-how-ului şi asistenţa la demararea francizei.

Redevenţe („royalties” sau “continuing franchisee fee”) reprezintă

remunerarea pentru formarea şi asistenţa continuă asigurată pe durata contractului şi

pentru dreptul de folosire a altor însemne distinctive ale acestuia.

Obligaţiile financiare se regăsesc în legea noastră la articolele 6 şi 7 fără însă a fi

dataliate, iar în articolul 3 este reglementată obligaţia precontractuală de informare, prin

care francizorul este obligat sa furnizeze candidatului informaţii, între altele, cu privire la

„condiţiile financiare ale contractului, respectiv redevenţa iniţială sau taxa de intrare în

reţea, redevenţele periodice, redevenţele din publicitate, determinarea tarifelor privind

prestările de servicii şi tarifele privind produsele, serviciile şi tehnologiile, în cadrul

clauzei obligaţiilor contractuale de cumpărare”. Art. 7 alin. 3 prevede că „dreptul care se

trasferă obligă beneficiarul la plata unei redevenţe şi îl autorizează să utilizeze marca

19 Art. 1. f din Regulamentul 2790/9920 A se vedea Antonio-Silviu Mutulescu, Roxana Paliţă, Eduard Dragomir, Georgia Ciobotea, „Contractul de franciză”. Executarea contractului de franciză, Editura Nomina Lex, Bucureşti 2009, p. 73 şi urm.

18

produselor şi/sau serviciilor şi/sau tehnologiilor, know-how-ul ori altă experienţă

deosebită de franciză, precum şi orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau

industrială, după caz, susţinută permanent de asistenţa comercială şi/sau tehnică a

francizorului, pe toata durata de valabilitate a contractului de franciza”.

Aprovizionarea exclusivă

Contractul de franciză impune, de cele mai multe ori, obligaţia francizatului de a se

aproviziona exclusiv de la francizor sau de la vânzători agreaţi de acesta. Legislaţia noastră

nu prevede o asemenea dispoziţie în mod expres. Regulamentul Comisiei Comunităţilor

Europene 4087/88 admite însă, că unele clauze de aprovizionare exclusivă pot fi impuse

francizatului, doar în măsura în care aceasta este necesară pentru apărarea drepturilor de

proprietate industrială şi intelectuală ale francizorului ori menţinerii identităţii comune sau

reputaţiei reţelei de franciză. Regulamentul enunţă aceste clauze astfel:

Beneficiarul trebuie „să vândă sau să folosească în cursul prestării

serviciilor, în exclusivitate, produsele care să satisfacă cerinţele minime de calitate

prevăzute de francizor.

Francizatul trebuie „să vândă sau să folosească în cursul prestărilor de

servicii, bunuri care sunt fabricate numai de către cedentul de franciză (francizor)

sau de către terţe părţi agreate de către acesta, în cazul în care acest lucru este

impracticabil datorită naturii bunurilor care fac obiectul francizei, să aplice

cerinţele de calitate corespunzătoare”.

Obligaţia de non-concurenţă

Desfacerea unor produse, mijloacele economice folosite pentru acapararea pieţei ori

pentru obţinerea unor câştiguri mult mai mari, trebuie să se desfăşoare cu respectarea

uzanţelor oneste. Concurenţa reprezintă mijlocul prin care, într-o economie de piaţă,

comercianţii mediocri sunt pur şi simplu eliminaţi,obligandu-i pe producatori să-şi

înbunătăţească produsele şi serviciile, să vândă mai puţin scump şi să ofere servicii mai

19

bune. De asemenea, concurenţa îi determină pe consumatori să fie mai exigenţi, dacă

doresc să-şi menţină presiunea lor asupra pieţei.21

Din punct de vedere juridic concurenţa presupune că pentru a fi efectivă,

schimbările în structura pieţei nu trebuie să cunoască piedici artificiale, ca agenţii

economici să fie lideri în acţiunile şi opţiunile lor.

Faţă de terţi, contractul de franciză are efecte anticoncurenţiale. Sesizată cu această

problemă, Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene, a decis că, contractul de franciză

nu este incompatibil cu Tratatul de la Roma, prin care se interziceau practicile

anticoncurenţiale22, dar că nici nu trebuie să conducă împărţirea pieţei între membrii reţelei

de franciză.

De aceea, contractele de franciză conţin clauze de non-concurenţă, obligaţie impusă

francizatului atât în raport cu francizorul, cât şi cu ceilalţi membri ai reţelei de franciză.În

raporturile de franciză, aceste clauze sunt considerate licite mai ales când ele sunt limitate

in timp, în spaţiu şi cu privire la obiect.

Însa, Regulamentul 4087/88, în art.3, precizează că beneficiarul (francizatul), atâta

timp cât acestea (clauzele de non-concurenţă) sunt necesare apărării drepturilor de

proprietate industrială si intelectuală ale cedentului de franciză (francizor) sau menţinerii

identităţii comune sau reputaţiei reţelei de franciză,trebuie să nu se angajeze direct sau

indirect, In orice afacere similară într-o zonă în care ar face concurenţă unui membru al

reţelei de franciză, inclusiv cedentului de franciză;beneficiarul poate avea această

obligaţie şi dupa terminarea contractului, pentru o perioadă rezonabilă de timp care nu va

depăşi un an pentru teritoriul pe care a exploatat franciza.

Realizarea cifrei minime de afaceri

De regulă, francizorii impun beneficiarului realizarea unei cifre minime de afaceri,

această clauză având raţiunea asigurării unui venit minim cert, atunci când redevenţa

datorată de beneficiar se stabileşte proporţional cu cifra de afaceri. Această obligaţie poate

avea valoarea unei condiţii rezolutorii sau poate permite francizatului exercitarea dreptului

de reziliere anticipate a contractului.21 A se vedea Antonio-Silviu Mutulescu, Roxana Paliţă, Eduard Dragomir, Georgia Ciobotea, „Contractul de franciză”. Executarea contractului de franciză, Editura Nomina Lex, Bucureşti 2009, p. 76.22 A se vedea art. 85 şi urm. în „Tratatul Uniunii Europene” Editura Lucretius, Bucureşti 1999

20

Publicitatea

Pentru protejarea drepturilor de proprietate a francizorului sau pentru menţinerea

identităţii comune şi a reputaţiei reţelei de franciză, prin contractul de franciză se poate

impune beneficiarului obligaţia de a plăti francizorului o sumă determinată pentru

publicitate sau de a realiza el însuşi campanii de publicitate, desigur cu acordul prealabil al

francizorului asupra conţinutului acesteia.

Legislaţia noastra (O.G. nr. 52/1997, republicată), în articolul 7 alin. 2 prevede că

„ francizorul se asigură ca beneficiarul (francizatul) printr-o publicitate adecvată face

cunoscut că este o persoană independentă din punct de vedere financiar, în raport cu

francizorul sau cu alte persoane”, iar potrivit articolului 15 din Ordonanţa modificată

„ documentele publicitare care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui

beneficiar vor trebui să fie obiective şi verificabile”. După cum se poate observa legea nu

limitează publicitatea exclusivă la relevarea independenţei financiare a francizatului,

deoarece publicitatea pe care reţeaua de franciză o realizează urmăreşte şi obiectivele

generale şi speciale ale acestuia.

2.4. ÎNCETAREA FRANCIZEI

Literatura de specialitate23 a relevant faptul că, în materialul contractului de franciză

nu se poate vorbi de cauze speciale de încetare, ci doar de particularităţi ale acestora.

În legislaţia noastră nu este reglementată, în mod special, încetarea contractului de

franciză, însă O.G. nr. 52/1997 conţine unele dispoziţii care privesc încetarea contractului

şi efectele încetării.

Încetarea existenţei uneia dintre părţi

23 A se vedea Viorel Roş, op.cit, pag.770.

21

Având un caracter intuitu personae, încetarea existenţei uneia dintre părţi are ca

efect încetarea convenţiei. Astfel, francizorul sau beneficiarul îşi pot înceta existenţa, în

cazul în care sunt persoane fizice prin deces sau incapacitatea care loveşte una din

părţile contractante fără deosebire de cauzele acesteia ( de exemplu, rezultat al unei

incompatibilitaţi profesionale care interzice părţilor exercitarea activităţilor de comerţ,

rezultatul unei condamnări sau puneri sub interdicţie).

În cazul în care co-contractanţii sunt persoane juridice cauzele care duc la încetarea

existenţei contractului sunt: expirarea duratei pentru care a fost încheiat, lichidarea

convenţională sau judiciară şi falimentul.

După cum rezultă din dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa nr. 52/1997, republicată,

contractul de franciză va trebui să cuprindă şi condiţiile în care va putea opera cesiunea

drepturilor ce decurg din contract, mai cu seamă condiţiile de desemnare a unui succesor.

Din acest text legal rezultă ca în situaţia când transmiterea drepturilor şi, implicit, şi a

obligaţiilor este posibilă, condiţiile cesiunii,în special de desemnare a unui succesor trebuie

prevăzute în contract.În lipsa unei clauze exprese, ţinând cont de caracterul intuitu

personae al contractului de franciză, încetarea existenţei uneia dintre părţi va avea ca efect

încetarea convenţiei.

Expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de franciză

Cum este şi normal, expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul are

ca efect încetarea acestuia, legiuitorul nostru, adoptând, în materia francizei, o soluţie

discutabilă. Astfel, potrivit articolului 5, în contractul de franciză trebuie specificată clar

durata acestuia precum şi condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere.

Articolul 6 vine şi menţionează faptul că termenul va fi fixat încât să i se permită

beneficiarului amortizarea investiţiilor specifice francizei. Însă, tot articolul 6 prevede că

francizorul va înştiinţa pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenţiei de a

nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un alt contract.

Anularea contractului de franciză

22

Contractul de franciză poate fi anulat în condiţiile dreptului comun. Însă, având în

vedere complexitatea unei astfel de convenţii, literatura de specialitate a arătat că probleme

deosebite pot apărea în ceea ce priveşte vicierea consimţământului prin eroare asupra

naturii actului ce se încheie, eroarea, viciul de consimţământ şi dolul24.

Caracterul complex al contractului precum şi problemele pe care le ridică formarea

consimţământului sunt argumentele reglementării fazei precontractuale şi a dispoziţiei

articolului 13 potrivit căruia, publicitatea pentru selectionarea beneficiarilor trebuie să fie

lipsită de ambiguitate şi să nu conţină afirmaţii eronate.

Rezilierea

Ca în orice contract sinalagmatic, condiţia rezolutorie este subînţeleasă şi în cazul

contractului de franciză. Articolul 6 din legea noastră a prevăzut, totuşi, că în contractul de

franciză trebuie prevăzute condiţiile de reziliere şi că în „ cadrul clauzelor de reziliere se

vor stabili în mod clar circumstanţele care pot determina o reziliere fără preaviz.”

Potrivit teoriei civile rezoluţiunea şi rezilierea sunt sancţiuni care intervin in cazul

neexecutării culpabile a obligaţiilor izvorâte din contractele sinalagmatice, iar pactele

comisorii de gradul II, III, IV au menirea de a simplifica procedura desfiinţării contractelor

în cadrul neexecutării culpabile a obligaţiunilor.

Se impune a preciza că în cazul neîndeplinirii obligaţiunilor de catre francizor,

pentru francizat nu există obligaţia notificării şi acordării unui termen rezonabil, o asfel de

reglementare punând părţile unui contract de franciză pe poziţii inegale, neţinând seama de

faptul că rezilierea pentru o cauză de neexecutare culpabilă se bazează pe reciprocitatea şi

interdependenţa obligaţiilor născute din contractul sinalagmatic.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ. FRANCIZA CARREFOUR ÎN ROMÂNIA

24 A se vedea Viorel Roş, op. cit. , pag.771

23

Cel mai elocvent exemplu pentru observarea dezvoltării unei companii prin

franciză îl reprezintă compania CARREFOUR, cea mai cunoscută afacere de acest tip din

lume. Succesul faimosului grup francez are un rol esenţial în promovarea şi extinderea

acestui sistem în întreaga lume.

În cadrul prezentului studiu se va prezenta modul în care o companie poate să se dezvolte

si să se bucure de succes utilizând franciza CARREFOUR. Pentru cunoaşterea modului în

care grupul francez CARREFOUR a ajuns unul dintre cei mai importanti retaileri din lume

se impune o scurtă retrospectivă asupra evenimentelor principale din istoria acestei firme

de succes.

3.1ÎNCEPUTURILE ŞI EVOLUŢIA CARREFOUR PE PLAN INTERNAŢIONAL

Compania CARREFOUR a fost fondată în anul 1959 în Franţa de către familiile Fournier şi Defforey. În anul 1960 se deschide primul supermarket în Annecy iar în 1963 primul hypermarket cu o suprafaţă de 2.500 mp, cu 12 case de marcat şi 400 de locuri de parcare în Sainte-Genevieve-des-bois. Carrefour este primul retailer european şi al doilea din lume, după Wal-Mart. Grupul Carrefour avea pe plan mondial, în septembrie 2007, 1.108 hipermarketuri, 2.659 de supermarketuri, aproape 6.000 de magazine de tip "hard-discount" şi alte peste 4.700 de magazine de proximitate. În anul 1970 Carrefour a deschis două hypermarket-uri în afara Franţei, respectiv în Spania şi Brazilia. În acelaşi an a cumpărat şi a dezvoltat numeroase brand-uri care sunt şi astăzi prezente în funcţie de ţara de provenienţă a hypermarketului, şi anume: Shopy, Pryca, Ed, Dia, iar în ţara noastră marca No.1”.Poziția pe piața internațională de retailAl doilea distribuitor al planetei, după americanul Wal-Mart Stores, şi numărul 1 în Europa, Carrefour foloseşte aproape 400.000 de colaboratori şi satisface de 40 de ani, ca partener al vieţii cotidiene, milioane de clienţi. După ce a fuzionat cu Promodes în 1999, gigantul, condus de Daniel Bernard, a devenit de trei ori lider planetar: grupul este prezent în 30 de ţări şi realizează 49% din vânzări (68,7 miliarde EUR cifra de afaceri în 2002) în afara Frantei; posedă cel mai mare număr de hypermarketuri din lume (779), frecventate zilnic de 7,5 milioane de clienţi; în al treilea rând, este primul distribuitor agroalimentar al planetei.Este cunoscut faptul că grupul şi-a consolidat poziţia de lider în Franţa, Europa şi pe glob datorită achiziţiei hypermaket-urilor de la celălalt mare distribuitor Continent/Promodes, bine implementate în oraşele cu o populaţie mai mare de 200.000 de locuitori. 

3.2.SPECIFICUL AFACERII CARREFOUR IN CONTEXTUL INTERNATIONAL

24

Hipermarket-urile

Clienţii caută o bună selectie, preţuri mici si o foarte bună calitate, precum şi să poată face cumpărături rapide intr-un mediu simplu si prietenos. Hipermarketurile Carrefour au intrat in epoca de servicii personalizate si sunt gata de a cuceri noi piete.

Lider mondial in segmentul de hypermarket, cu 1302 de magazine, Grupul Carrefour continuă să adapteze formatul magazinelor in functie de stilul de viată al clienţilor săi. Pentru a crea o cât mai plăcută experienţă de cumpărături, hypermarket-urile devin mult mai compacte. Pe plan internaţional, dimensiunea medie a unui nou hipermarket, in 2008 este egalată la 5400 mp, la doar două treimi de mărimea unui magazin deschis in 2004. În multe cazuri, formatul de creştere ar putea fi chiar 3000 mp, astfel încât să se potrivească cât mai bine nevoilor fiecărei zone de tranzacţionare. În aceste formate compacte, Carrefour îşi extinde oferta pentru a rămâne fidel conceptului de hipermarket. Ţări precum Columbia, Thailanda, Taiwan, Polonia, Spania şi România au fost pionieri in acest domeniu. În Bogota, de exemplu, Carrefour a deschis două hypermarket-uri cu mai putin de 2600 mp suprafaţa de vânzare.

Banner-ele Carrefour sunt in creştere si operează cu nevoile clienţilor lor,lucru dovedit de Atacadao Brazilia, un concept de magazin, cu accent pe preţuri mici. La sfârşitul anului 2010, Carrefour Brazilia a avut 48 de magazine Atacadao, crescând de la 34 în 2009, şi a inregistrat o creştere a vânzărilor cu două cifre de la an la an. În Columbia, magazinele Tintalito oferă produse accesibile şi moderne de consum pentru clienţii cu venituri modeste, la cele mai bune preţuri şi la cea mai bună calitate.

Deschiderea unui hypermarket Carrefour inseamnă a fi intampinaţi de o gamă de produse de calitate la preţuri accesibile. De la indulgente la elementele practice, rafturile continuă sa fie umplute din nou cu noi produse si servicii. Cu mai mult de 3.000 de produse de marca proprie , hypermarket-urile Carrefour in Thailanda satisfac orice nevoie de familie. Gama Carrefour Premium este concepută pentru cei care doresc doar ce este mai bun. Sortimentele medii oferă produse de marcă, de calitate, la preţuri foarte accesibile. Gama Big Saver garantează "economii mari" la bunurile de larg consum.

În departamentele îmbrăcăminte si decoraţiuni interioare, intervalele se extind in toate hypermarket-urile. In Columbia, marca Tex işi imbunătăţeşte identitatea şi imaginea, oferind haine pentru toate nevoile legate de stilul de viaţă, incluzând imbrăcăminte sport, casual, şi linii de maternitate.

Şi pentru a face un pas mai departe, Carrefour Columbia testează proiectarea asistată de calculator pentru a îmbunătăţi afişarea articolelor de îmbrăcăminte in magazine, in trei hipermarketuri Bogota. În ceea ce priveşte decoraţiunile interioare, linia "Casa & Deco" se dovedeşte a fi din ce în ce mai populară in rândul clienţilor. Magazinele în Franţa, au adoptat “Carrefour Home” pentru colecţia lor de veselă şi au lansat gama "Young Home" care vizează persoanele care trăiesc pe cont propriu pentru prima dată.

25

Supermarket-urile

Pentru clienţi din cele 3000 de supermarket-uri ale sale, Grupul lucrează rapid pentru a-şi moderniza magazinele şi a le converti la numele Carrefour.

Clienţii au avut o reacţie pozitivă în România, Turcia şi Polonia unde toate supermarket-urile Ahold au fost transformate în Carrefour Express precum şi în Indonezia în cazul în care 13 magazine Alpha Retailinda au trecut de asemenea la Carrefour Express.

În Franta Champion a devenit Carrefour Market după 6 luni de testare a pieţei. La data de 25 iunie 2008 o etapă a inceput şi până la sfârşitul lunii decembrie, 160 de magazine Carrefour Market au fost deja înfloritoare în toată Franţa.

Noul Carrefour Market a înregistrat o puternică creştere datorită volumului mare al bunurilor de brand Carrefour.

În altă parte, de exemplu, în Grecia toate magazinele Champion au fost transformate în Carrefour Marinopoulos, iar în Italia, s-a deschis primul Carrefour Market în Milano.

În Columbia, Grupul a anunţat în septembrie 2008 că a achiziţionat lanţul de supermarket-uri Mercadefam,devenind astfel numărul 1 în Santander. Se analizează, de asemenea dacă va converti aceste magazine la banner-ul Carrefour.

La Carrefour Market în Franţa, clienţii supermarket-ului găsesc un personal prietenos şi caracteristici moderne ale magazinului Carrefour.

Sortimentul a fost extins cu circa 20% cu brandul de produse proprii Carrefour şi cu categoria produselor nealimentare, în special imbrăcăminte, cultura si petrecerea timpului liber. Noua organizare modernizează imaginea retailer-ului şi face navigarea prin magazine mai uşoară pentru clienţi, precum şi înţelegerea produsului afişat. În sfârşit, loialitatea clienţilor este mai bine răsplătită. Clienţii pot profita de beneficiile cardului Carrefour în întreaga reţea de supermarket-uri, hypermarket-uri şi chiar în Carrefour Contact şi Carrefour City, “magazinele convenience” în curs de testare.

Hard-Discount

În aceste tensionate timpuri din punct de vedere economic, clienţii sunt hotărâti să profite cat mai mult de puterea de cumpărare a acestora.

Grupul Carrefour şi bannere-le proprii hard-discount continuă să extindă accesul la produse de larg consum, oferind preţuri mici tot timpul anului.

26

În 2012 vânzările au crescut cu 16,2%. Această performanţă poate fi atribuită in mare măsură celor 83 de magazine ”Supermercados Plus” care a trecut la banner-ul Dia, după achiziţionarea acestora de la compania germană Tengelman.

În Franţa, Carrefour a pionerat conceptul de hard-discount în 1978 atunci când a creat banner-ul Ed, care acum are peste 400 de magazine. Grupul plănuieşte să aducă o nouă energie acestui format, ca răspuns la cererea consumatorilor ţintând un nou aspect la Dia.

Convenience stores

Dintr-un total de 16800 de magazine Carrefour în 2012, 4812 sunt “convenience stores”, în principal deţinute de francize şi funcţionează în conformitate cu bannere cum ar fi: Marche Plus, Shopi, 8 a Huit, Proxi în Franţa şi Diperdi în Italia.

Francizaţii beneficiază de tot ceea ce oferă banner-ul inclusiv, conceptele de orientare pentru clienţi, furnizarea de produse de cea mai bună valoare pentru bani şi de personalul de serviciu sau operator dedicate schimbului de experienţă a acestora.

Pentru a contribui la competenţele sale de ultimă oră şi la recunoaşterea puternică a numelui acestui format, Grupul Carrefour a introdus marca proprie în magazinele Convenience.

Sub banner-ul Carrefour Expres, în Brazilia s-au deschis 5 magazine în staţii de combustibil în 2009 adăugând incă 3 în 2010. În Spania magazinele ”Carrefour City” au început să funcţioneze în centrul Madridului după ce grupul a achiziţionat lanţul Suprema. În Taiwan, Carrefour deschide primul magazin Convenience in 2009: Carrefour Convenabil Buy deschis 24/7 zile pe săptămână pentru a satisface nevoile consumatorilor urbani.

În Franţa, Grupul simultan tastează două bannere noi adaptate la viaţă de zi cu zi: Carrefour Contact şi Carrefour City. Situat la intrarea sau in centrul oraşelor mici sau sate, Carrfour Contact oferă o selecţie de produse pentru pregătirea mesei inclusive o gamă generoasă de produse proaspete si măcelărie.

Carefour City este special conceput pentru a satisface nevoile unei clientele urbane extrem de mobile. Este un loc prietenos pentru a face cumpărături , cu două domenii principale: gata pentru consumul produselor şi a elementelor de zi cu zi. Carrefour City este deschis multe ore pentru a ţine pasul cu stilul de viată urban. La Paris este deschis de la 7 AM până la 11 PM.

La aceşti 2 comercianţi cu amănuntul, clienţii găsesc toate trăsăturile brand-ului Carrefour, mai ales marea sa anvergură sortimentală şi programul unic de loialitate valabil în toate bannerele Carrefour din Franţa. Toate acestea se incadrează in spaţii compacte: 800mp, în medie, la Carrefour Contact şi 400-600 mp la Carrefour City.

27

Cash and Carry În rândul profesioniştilor

Promocas, autoservire cu ridicata pentru catering şi profesioniştii din industria alimentară a facut afaceri în Franţa timp de 40 de ani la 129 magazine în întreaga ţară.

În 2010,banner-ul a început o conversie către 100% la un model de franciză. O serie de teste au confirmat îndeplinirea cu success a întregului proces.

La sfârşitul anului 2012, Promocash a avut 120 de francize inclusive 90 de locatari-manageri şi 9 magazine consolidate. Această tendintă va permite Carrefour-ului să ofere noi oportunităţi de carieră pentru angajaţii Promocash pentru oricine doreşte să adere la banner-ul cash and carry, numărul 2 din lume în comerţul cu amănuntul.

Promocash este recrutat.

E-Commerce Oashop:magazin alimentar online în Franţa

Ooshop a fost înfiinţat pentru a-i permite Carrefour-ului comercializarea produselor sale online. Creat în 1999, Ooshop este în prezent liderul francez în rândul supermarket-urilor online în termeni de vânzări. Aceasta permite clienţilor să facă cumpărăturile pe internet alegând dintre cele 8000 de listări cu avantajul suplimentar al livrării la domiciliu.

Carrefour online.com: tot ce ai nevoie, în materie de produse nealimentare, online în Franţa. În iunie 2006, hypermarket-urile Carrefour din Franţa au lansat un nou site de vânzare cu amănuntul a produselor nealimentare. Acest site combină preţul cu selecţia largă de produse şi o gamă de servicii.

CarrefourOnline.com a beneficiat de expertiza hypermarket-urilor Carrefour, oferind cea mai largă selecţie disponibilă pe piaţă, cu peste 1 milion de listări: produse de petrecere a timpului liber (DVD-uri, jocuri, muzică, cărţi), Hi-Fi, audio şi video, precum şi produse electrice de uz casnic, descărcare de muzică şi chiar de flori şi livrare de biciclete.

În Spania, Carrefour a devenit un lider de e-commerce. Site-ul său de produse alimentare a atras clienţii cu 20% mai mult în 2008, în mare parte pentru că s-a extins în 6 oraşe noi, cu o gamă de produse adaptate în mod specific pentru diferitele sale categorii de clienţi. În ceea ce privesc produsele nealimentare, site-ul care prevede livrarea la domiciliu în întreaga Spanie, a dublat vânzările şi a crescut baza de clienţi cu 50%.

Repartizarea magazinelor CARREFOUR în lume

28

Reţeaua de magazine

La sfârşitul

lui decembrie

2012

Magazine deschise

Magazine achiziţionate

Magazine transferate

Magazine închise

Sold magazine

sfârşitul lui iulie

2013

În lume : 15430 517 9 0 413 2 15541

Hypermarket-uri

1302 38 3 18 5 0 1356

Franţa 228 1 0 1 0 0 230

Europa (Excepţie Franţa)

494 14 0 1 2 0 507

Spania 168 1 0 0 0 0 169

Italia 69 2 0 0 1 0 70

Belgia 57 0 0 0 0 0 57

Grecia 24 0 0 1 0 0 25

Cipru 7 0 0 0 0 0 7

Bulgaria 0 1 0 0 0 0 1

Polonia 78 1 0 0 0 0 79

Turcia 22 2 0 0 0 0 24

România 21 2 0 0 0 0 30

Rusia 0 1 0 0 0 0 1

Altele48 4 0 0 1 0 51

America 288 8 3 0 1 0 298

Asia 292 15 0 16 2 0 321

29

Supermarket-uri

2919 97 5 -18 68 2 2933

Hard discount

6252 210 0 3 170 0 6295

Conveniences stores

4813 172 1 -3 170 0 4813

Cash and Carry

144 0 0 0 0 0 144

Sursa:www.Carrefour.com 2013

VALORILE GRUPULUI

Grupul Carrefour împărtăşeşte un vis: să facă Carrefour o afacere care să fie recunoscută şi iubită pentru a ajuta clienţii şi consumatorii să se bucure de o mai bună calitate a vieţii in fiecare zi. Pentru a realiza acest vis, se asigură că in fiecare zi Grupul este: angajat, grijuliu si pozitiv.

Aceste 3 valori aduc Grupul mai aproape de clienţii şi consumatorii lor şi reflectă personalitatea acestora, de asemenea caută şi găseşte cele mai bune soluţii posibile pentru ei in fiecare zi.

Angajaţi

… Ne străduim în mod constant pentru a depăşi aşteptările tuturor prin oferirea unei valori mai bune si găsirea de noi soluţii pentru o mai bună calitate a vieţii

grijulii… noi suntem grijulii. Grijulii faţă de clienţii noştri şi consumatorii noştri. Suntem receptivi la nevoile lor, fiecare şi în fiecare zi. Le urăm bun venit la magazinele noastre si inâmpinăm nevoile lor cu bunătate, căldură si atentia la detalii.

pozitivi… orice provocare o întâmpinăm cu energie, entuziasm, precum şi cu idei proaspete. Ajută aducând lumina în vieţile clienţilor şi consumatorilor. Pentru ei, pentru angajaţii Carrefour, pentru planetă, Carrefour doreşte ce e mai bun , atât azi cât şi mâine.

30

STRATEGIILE GRUPULUI CARREFOUR

Preţul: o ofensivă sporită

Angajamentul Grupului pentru preţuri scăzute-fundamentul strategiei din 2012 continuând în 2013 în toate bannerele Grupului de vânzare cu amănuntul şi în fiecare ţară în care Grupul Carrefour îşi desfăşoară activitatea.

În special ,hypermarket-urile Carrefour au făcut paşi semnificativi în Argentina Franţa, Polonia şi Indonezia. Pentru a reduce impactul acestora asupra profitabilităţii, strategia preţurilor reduse a fost impărţită în 3 strategii cheie:

-sinergia de cumpărare,-preţul de poziţionare îmbunătăţit,-prezentarea produsului.

Pentru a asigura cele mai bune preţuri, au continuat să extindă strategia de cumpărare cu “Dia” . 700 de produse “Dia” dintr-o medie de 1200 produse listate într-un magazin hard-discount sunt acum achiziţionate împreună cu produsele marcă proprie vândute în hypermarket-urile şi supermarket-urile Grupului. Carrefour face eforturi pentru a fi lider de preţ în întreaga lume. Pentru a atinge acest scop, grupul implementează o politică agresivă a preţurilor scăzute în curs de desfăşurare prin extinderea în magazine a promoţiilor si comunicării. Introducerea preţurilor alertă în hypermarket-uri din Franţa în aprilie 2011 reflectă acest angajament.

Liniile de asistenţă telefonică oferă clienţilor un rol cheie în competiţia de informaţii oferindu-le în acelaşi timp oportunitatea de a influenţa preţurile. Carrefour se angajează să scadă preţurile în termen de 24 de ore, dacă un client identifică un preţ mai mic la un magazin concurent.

În 2013, Carrefour Argentina a făcut o impresie puternică asupra consumatorilor, cu o amplă companie publicitară. Lansată la 23 februarie 2013, compania a contribuit la intărirea reputaţiei hypermarket-urilor Carrefour ca o afacere de angajament, de a menţine preţurile mici. În intreaga ţară, Carrefour a promis cele mai mici preţuri peste 800 de bunuri de consum de bază şi a invitat organizaţiile să verifice existenţa creanţei. Într-o companie similară cu cea efectuată in 2012, reţeaua de supermarket-uri a optat pentru reducerea preţurilor cu o medie de 12% pentru 2500 de produse începând din aprilie 2013.

Iniţiativa a fost puternic promovată de către o companie de publicitate pe scară largă.Dintr-un punct de vedere strategic această ofensivă de preţ nu este o promoţie temporară ci mai degrabă o repoziţionare pe termen lung.

Îmbunătăţirea prezentării produsului

31

Noua abordare “gata de vânzare” a prezentării produsului este acum in desfăşurare oferind două avantaje: produse demonstrative in unităti de afişare sau în cutiile lor originale, mai degrabă decât stocarea pe raft cu produse.

Magazinele salvează în mod semnificativ timp şi forţă de muncă, având ca rezultat costuri mai mici şi preţuri reduse pentru consumatori.

Produsele

Din 2013 grupul Carrefour şi-a extins gama de produse introducând produse noi, cu un înalt nivel de potenţial. Banner-ele Grupului s-au axat pe căutarea unei balanţe între gamele de produse alimentare şi non-alimentare.

Una dintre strategiile grupului pentru creşterea vânzărilor este de a oferi o gamă largă şi de înaltă calitate din ambele categorii de produse: alimentare si nealimentare.

Alimentare: branndu-rile proprii au dovedit un succes necalificat. Oferind valori excelente pentru clienţi, brand-urile proprii ale grupului au înregistrat un succes incontestabil în 2008, atrăgând chiar o clientelă mai exigentă.

Acest succes nu este doar o chestiune de preţ, ea poate fi de asemenea, calitatea consistentă a produselor oferite şi eforturile pentru actualizarea produselor în curs de desfăşurare de la nivel mondial. În Franţa, gamele Grupului de produse au fost reînnoite în 2012. În 2013 sortimentele au fost extinse, cu 2000 de noi produse vândute sub numele de Carrefour. În special, două linii de produse pentru copii au fost adăugate: Carrefour Kids (vârste între 4-10 ani) şi Carrefour Baby (nou-născuţi, până la vârsta de 2 ani), dezvoltare în cooperare cu o comisie de medici pediatrii.

Program de loialitate

Învăţând mai multe despre clienţii săi şi legătura lor cu comerţul cu amănuntul desfăşurat de propriile bannere, Grupul poate anticipa nevoile consumatorilor mult mai eficient.

În toate bannerele grupului din lume, ultimii ani au fost notabili pentru creşterea popularităţii programelor de loialitate pentru clienţi.

Carrefour în Franţa şi în Spania, Dia în Spania, Champion în Franţa, GS în Italia, GB în Belgia: unităţile afacerilor grupului pot acum împărţi expertizele lor şi disloca cele mai recente instrumente de dezvoltare de programe de loialitate care reflectă provocările , constrângerile si maturitatea pieţei locale.

32

În 2012, Carrefour îşi consolidează recursul său printre clienţii locali în Franţa. Mulţumită cardurilor de loialitate, acum deţinute de 8,7 milioane consumatori, hypermarket-urile grupului au înregistrat o creştere atât a mediei de cumpărături a clienţilor cât şi a numărului de vizite făcute de clienţi.

Franţa: Programul de loialitate Carrefour

În 15 mai 2012 Carrefour a sărbătorit o aniversare extrem de simbolică: al 5-lea an al programului de loialitate, care oferă o reducere de 5% pe tot parcursul anului la 8000 de produse de marcă proprie Carrefour. Pentru a exprima aprecierea pentru clienţii săi cei mai buni, banner-ul a dezvoltat o campanie de promovare de excepţie:

- un mail trimis tuturor posesorilor de carduri;

- o companie radio;

- un catalog special;

- afişarea în magazine.

Scopul campaniei a fost de a oferi o reducere de 40% la 300 de produse pe o perioadă de 10 zile. Campania s-a dovedit un success în toate cele 230 magazine Carrefour în Franţa, care în ultimii 2 ani a dezvoltat cea mai mare bază de date a clienţilor în sectorul de comerţ al tării.

Servicii

Asigurând un puternic instrument de atragere şi păstrare a clientelei, serviciile cum ar fi: oferirea de telefon mobil, servicii financiare şi de asigurare au fost extinse semnificativ în 2008. Carrefour devine un operator de reţea de telefonie mobilă virtuală în Franţa.

În 8 noiembrie 2012, urmând exemplul unităţii sale din Belgia şi Franţa, Carrefour a lansat noul său service de telefonie mobilă un service economic, fără obligaţii care reflectă angajamentul pentru o strategie de inovare la fiecare nivel în benecifiul final al clienţilor săi. Dispunând de servicii preplătite, un plan fix de stabilire a preţurilor pentru apelurile telefonice şi mesajele text şi de asemenea o reţea de încredere, Carrefour se bazează pe o companie de marketing transparentă şi un parteneriat cu operatorul European Orange.

Introduse în mai 2012, pachetele Champion sunt în principal formate din serviciile grupului şi recurg la expertiza hypermarket-urilor Carrefour.

33

Acestea funcţioneaza după cum urmează:

- fluturaşi în magazine - oferă o gamă de diferite servicii pentru clienţi, disponibili prin intermediul unui număr de telefon special;

- servicii financiare, inclusiv carduri PASS, credite personale, asigurări de viaţă şi purtătoare de dobândă;

- asigurări de acoperire, asigurări auto, de protecţie a familiei si asigurări pentru animalele de companie;

- servicii de turism, inclusiv servicii de închirieri auto în parteneriat cu Avis;

- informaţii practice, inclusiv linii de asistenţă telefonică pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.

Acest nou serviciu atrage cât şi păstrează noi clienţi.

6. SITUAŢIA FINANCIARĂ ÎN 2010 ŞI 2011

2012: performanţa elastică într-un mediu de tranzacţionare dur

- Vânzări fără TVA: 5,9% până la 87 mld € (6.4%, la cursul de schimb constant);

- Contribuţie la activitate: 0,3% până la 3300 mil €;

- Non taxe recurente: 524mil €, inclusiv 396 mil € cheltuieli cu deprecierea;

- Venituri nete din operaţiuni recurente, partea grupului: -32.8% la 1256 mil €;

- Fluxul de numerar: 1.9 mld € faţă de 691 mil € , în 2009;

- Dividende nemodificate la 1.08 € pe acţiune.

Performaţa vânzărilor în cadrul supermarket-urilor Carrefour

Performanţa pe zone

Vânzări pe zone Contribuţie la/de activitate pe zone

Mil € 2012 2011 schimbul Schimbarea 2012 2011 variaţia

34

la cursul de schimb constant

Franţa 37,968 37,621 0.9% 0.9% 1,510 1,556 ‐3.0%

Europa 32,418 30,837 5.1% 5.4% 1,153 1,216 ‐5.1%

America Latină

10,505 8,211 27.9% 31.0% 395 301 31.1%

Asia 6,076 5,480 10.9% 13.3% 242 218 10.9%

Total 86,967 82,148 5.9% 6.4% 3,300 3,291 0.3%

Sursa:www.carrefour.com 2013

În Franţa, s-a înregistrat o performanţă bună în supermarket-uri şi magazinele convenience. Hypermarket-urile au înregistrat o scădere a vânzărilor, în principal din cauza scăderii vânzărilor la produsele nealimentare. 160 supermarket-uri au fost convertite la banner-ul Carrefour Market la finele anului 2012, generând o solidă creştere a vânzărilor. Marja comercială, ca procent din vânzări, a scăzut uşor, fapt ce reflectă angajamentul grupului de a menţine preţul competitivităţii prin promoţii. Cheltuielile au rămas sub control, datorită economiilor din a doua jumătate a anului. În ansamblu, contribuţiile la activitate în Franţa au scăzut cu 3%, egal cu 4% din vânzări, aproape neschimbat faţă de 2011.

În Europa vânzările au crescut cu 5,4%, la ratele de schimb constante, înregistrându-se o creştere economică durabilă în Spania (+5,7%), România şi Portugalia. Vânzările au încetinit în Europa în trimestrul al patrulea, în special la produsele discreţionare.

Marja comercială, ca procent din vânzări, a fost stabilă în general, cu un declin în Spania compensată de creşteri în toate celelalte ţări. Reducerea costurilor nu a compensat pe deplin impactul negativ cauzat de scăderea bruscă a vânzărilor, la sfârşitul anului . În ansamblu, contribuţia la activitate a scăzut cu 5,1% până la 1,153 mil € .

Activităţile din America Latină au inregistrat o creştere excelentă a vânzărilor de 31% la rate de schimb constante, inclusiv 22,7% cu excepţia achiziţiilor. Atacadao (Brazilia) a continuat să înregistreze o creştere solidă de vânzări în 2010.

Marja comercială ca un procent din vânzări a scăzut uşor, în principal datorită proporţiei crescândă din vânzări provenind de la Atacadao. Disciplina fermă de cost a condus la o creştere de 31,1%, în contribuţia la activitate la 395mil € , egală cu 3,8% din vânzări (până la 3,7% în 2011).

35

În Asia, 2012, a fost un an satisfăcător cu vânzări de până 10,9% (13.3% la ratele de schimb constante), în ciuda unei încetiniri puternice în cele mai multe ţări din Asia la sfârşitul anului 2012.

Marja comercială a scăzut uşor ca un procent din vânzări, influenţată şi de eforturile de a menţine un preţ-competitiv. Raportul de cost în Asia s-a imbunătăţit comparativ cu 2011. În ansamblu, contribuţia la activitate a crescut cu 10,9% la 242mil €.

Activităţile financiare în cadrul Carrefour pe plan internaţional

Dec 2012 (mil €) % Dec 2011(mil €)

Vânzări nete neimpozitate 86 966,8 5,9% 82 148,5

Alte venituri 1 258,3 9,7% 1 147,2

Total venituri 88 225,2 5,9% 83 295,7

Costul vânzărilor (68 709,4) 6,3% (64 609,4)

Marja comercială 19 515,8 4,4% 18 686,3

Contribuţia de/la activitate 3 300,3 0,3% 3 291,2

Rezultatul financiar (562,3) 6,9% (526,1)

Rezultatul înainte de impozitare 2 213,6 ‐21,3% 2 812,1

Impozitul pe venit (743,1) ‐7,9% (806,9)

titluri de participare 1 470,5 ‐26,7% 2 005,2

Venitul net din operaţiuni recurente 1 522,6 ‐25,7% 2 048,3

Intereselor minoritare (266,9) 48,5% (179,8)

Total venituri nete 1 538,8 ‐37,9% 2 479,2

Sursa:www.carrefour.com

VÂNZĂRILE NETE ( MIL € )

36

În 2012, vânzările nete consolidate ale grupului au crescut cu 6,4% la cursul de schimb constant sau cu 5,9% la cursul de schimb actual. Vânzările în Franţa au crescut cu 0,9%. Supermarket-urile şi formatele convenience au înregistrat performanţe ridicate, în timp ce hypermarket-urile au cunoscut o încetinire, în principal din cauza scăderii vânzărilor la produsele nealimentare. Vânzările în Europa au crescut cu 5,1% la rata de schimb curentă. În America Latină, vânzările au crescut cu 27,9%, cu o creştere solidă în Brazilia şi Argentina. Cu o creştere a vânzărilor de 10.9% la cursul de schimb actual (13.3% la rate de schimb constante), Carrefour a avut un an satisfăcător în Asia in ciuda unei încetiniri marcate în cea mai mare parte a ţărilor la sfârşitul anului 2012.

CONTRIBUŢIA LA ACTIVITATE ( MIL € )

Contribuţia de activitate a fost de 3.3 miliarde €, o creştere uşoară de 0,3% peste 2011. Creştere în America Latină şi Asia compensează declinul din Franţa şi Europa. Contribuţia de activitate în Franţa, a fost în scădere cu 3%, fapt datorat unui climat economic dificil. În Europa, contribuţia de activitate a scăzut cu 5,1%. În America Latină, controalele stricte de cost au condus la o crestere de 31,1% în activitatea de contribuţie. În cele din urmă, în Asia, activitatea de contribuţie a crescut cu 10,9%, în mare parte datorită unui raport îmbunătăţit al costurilor de distribuţie, pe regiune, faţă de 2011.

DECLINUL VÂNZĂRILOR NETE PE ZONE GEOGRAFICE ŞI TIPURI DE MAGAZINE CARREFOUR

37

DECLINUL CONTRIBUŢIEI VÂNZĂRILOR LA ACTIVITATE PE REGIUNI

ÎN CADRUL CARREFOUR

Sursa:www.carrefour.com

ANUL 2013

Franţa

- performanţa excelentă în supermarket-uri - creştere puternică a produselor de marcă proprie Carrefour: vânzări de până 11% - succesul răsunător al reducerilor Carrefour: mai mult de 1 din 3 gospodării franceze sunt cliente numai 4 luni de la lansare

VÂNZĂRILE CARREFOUR ÎNREGISTRATE ÎN FRANŢA

Primele 9 luni ale anului 2013

38

Vânzări neimpozitate

(mil euro)

% Expansiune

(%)

Total

(%)

FRANŢA 30,133 -4.0 0.2 -3.8

Hypermarket-uri 15,593 -6.0 1.2 -5.1

Supermarket-uri 6,718 -1.7 -3.1 -4. 8

Hard-discound 2,036 -7.5 0.9 -6.6

Altele 5,786 1.6 0.6 2.2

Sursa:www.carrefour.com

Europa de vest (fără Franţa)

- tranzacţionare dificilă în Spania şi Belgia, în special în hypermarket-uri ;- tendinţe de stabilizare în Italia;

VÂNZĂRILE CARREFOUR ÎN CADRUL EUROPEI DE V(FĂRĂ FRANŢA)

În primele 9 luni ale anului 2013

Vânzări neimpozitate ( mil

€)

% Expansiune (%) Total (%)

Europa de vest ( fără Franţa)

18,784 -5.9 0.8 -5.1

Spania 10,455 -7.4 1.2 -6.2

Hypermatket-uri 6,410 -10.0 1.0 -9.0

Supermarket-uri 573 -6.2 5.9 -0.3

Hard-discound 2,744 -0.5 -0.6 -1.1

Altele 728 -12.1 8.5 -3.6

Italia 4,996 -4.5 -0.2 -4.7

39

Hypermatket-uri 2,191 -5.1 2.5 -2.6

Supermarket-uri 1,406 -3.1 -3.6 -6.7

Altele 1,399 -5.0 -0.8 -5.8

Belgia 3,333 -3.2 1.1 -2.1

Hypermatket-uri 1,588 -4.9 1.5 -3.4

Supermarket-uri 631 -3.4 -0.6 -4.0

Altele 1,114 -0.4 1.5 1.1

Sursa:www.carrefour.com

Cu vânzările totale în scădere cu 6,9%, Spania a continuat să fie afectată de un mediu economic dificil şi prin creşterea deflaţiei la alimente. Vânzările hypermarket-urilor au scăzut cu 10,4%, inclusiv cu carburanţi (-9.3% fără-carburanţi), vânzările produselor alimentare au scăzut, vânzările produselor nealimentare cu 8,9%, tendinţele vânzărilor Carrefour Express sunt în scădere cu 7,6%. Totalul vânzărilor în Italia au fost în scădere 4,4%, (-3,5% fără carburant). Vânzările Hypermarket-urilor au arătat semne de stabilizare (-2% fără carburant în trimestrul 3 faţă de -1,9% în trimestrul 2 al anului 2013) într-un mediu care rămâne provocator: produsele nealimentare au înregistrat o scădere a vânzărilor de 4,6% (faţă de -7,6% în trimestrul 2 al anului 2013). Vânzările în Belgia, au săazut cu 2,3% în trimestrul 3 al anului în curs. Scăderea vânzărilor hypermarket-urilor a fost stabilită la 4,5% Cu toate acestea se văd rezultate încurajatoare la francizaţi (supermarket-uri şi convenience), ale căror vânzări au crescut de 2,8%.

Pieţele dezvoltate

- continua creştere a vânzărilor (+7,4%, la ratele de schimb constante), condusă de dinamism în America Latină;

- vânzările produselor alimentare în China sunt elastice, în ciuda deflaţiei şi mediului care rămâne provocator.

SITUAŢIA VÂNZĂRILOR CARREFOUR ÎN LUME ÎN PRIMELE 9 LUNI ALE ANULUI 2013

Vânzări neimpozitate

( mil €)

% Expansiune (%)

Total (%)

40

Pieţele dezvoltate 21,261 0.0 8.3 8.3

America latină 9,503 6.1 9.3 15.4

Brazilia 6,538 4.5 9.8 14.3

Argentina 2,034 15.4 4.4 19.8

Columbia 939 -1.7 16.1 14.4

Asia 5,594 -6.0 9.5 3.5

China 3,080 -3.8 10.3 6.5

Taiwan 1,069 -12.9 11.5 -1.4

Indonezia 662 -5.8 5.5 -0.3

Alte ţări 783 -3.5 7.1 3.6

Pieţe dezvoltate în Europa

6,163 -3.8 6.2 2.4

Polonia 1,420 0.5 0.7 1.2

Turcia 1.126 -5.8 11.2 5.4

România 809 -8.1 23.0 14.9

Grecia 2,094 -4.3 0.7 -3.6

Portugalia 691 -5.6 5.8 0.2

Alte ţări 23 - - -

Sursa:www.Carrefour.com

Vânzările în America Latină au crescut cu 14,4% la rate de schimb constante. Carrefour a înregistrat o creştere a cotei de piaţa în toate cele trei pieţe. În Brazilia, vânzările totale au crescut cu 14,2%, la rate de schimb constante. Toate formatele au înregistrat foarte bune performanţe cu evoluţii pozitive şi o expansiune susţinută: 7 supermarket-uri noi ( toate au fost sub lozinca Gimenes), şi 5 deschideri Atacadao pe trimestrul 3.

În Argentina, vânzările au crescut cu 16,3% la rate de schimb constante. Vânzarea produselor alimentare a continuat să funcţioneze bine, în ciuda unei scăderi a inflaţiei, şi a vânzărilor cu produse nealimentare, a continuat să crească.

În Columbia, vânzările totale au crescut cu 12,2% la rate de schimb constante. Cu 2 hypermarket-uri deschise şi cu integrarea a 3 hipermarket-uri Mercadefam care au fost

41

achiziţionate în anul 2012, cota de piaţă a continuat să înregistreze câştiguri peste trimestrul trei al anului 2013.

Vânzările în Asia au crescut cu 2,6%, la rate de schimb constante. În China, vânzările au crescut cu 7,1%. Vânzarea produselor alimentare a fost rezistentă, condusă de o semnificativă creştere în volum într-un mediu puternic deflaţionist pe acest trimestru. Vânzările de produse nealimentare au continuat să scadă, dar au prezentat o uşoară îmbunătăţire în trimestrul 3. Expansiunea continuă într-un ritm constant de hipermarket-uri şi magazine de tip hard-discount:

- în Taiwan, vânzările totale au scăzut cu 2,2%;

- în Indonezia, vânzările totale au scăzut cu 3,7%, la ratele de schimb constante;

- alte ţări din Asia au înregistrat o creştere a vânzărilor de 1,1%;

- Thailanda a înregistrat o creştere de 4,9% a vânzărilor;

- vânzările în Malayezia au scăzut cu 3,5%;

- vânzările pe pieţele noastre dezvoltate din Europa au crescut cu 1,4% în trimestrul 3;

- vânzările în Grecia au crescut cu 8,5% şi respective 5,2%, în Turcia şi România'

- vânzările s-au imbunătăţit, în Polonia, înregistrându-se o creştere de 3,4%.

PROFITURILE ÎNREGISTRATE DE CARREFOUR ÎN 2013

42

REPARTIZAREA VÂNZĂRILOR PE ZONE GEOGRAFICE ŞI TIPURI DE MAGAZINE ÎN CADRUL CARREFOUR

Sursa:www.Carrefour.com

Decizia retragerii de pe piaţa rusă

Carrefour a decis să vândă toate magazinele sale din Rusia şi să se retragă de pe piaţă, având în vedere absenţa unor perspective de creştere şi a unor oportunităţi de achiziţie pe termen scurt şi mediu, care ar fi permis grupului Carrefour să ajungă la o poziţie de lider.

Această decizie este în concordanţă cu strategia Grupului, care vizează construirea de posturi de conducere, care va asigura o puternică şi profitabilă creştere economică de

43

durată. Carrefour a fost prezent în Rusia din 2008 şi în prezent operează două hipermarketuri la Moscova şi Krasnodar.

Iniţial, Carrefour intenţiona să devina al treilea jucător ca mărime de pe piaţa rusă. Oficialii grupului au anunţat că, pentru moment, nu intenţionează să iasă de pe nicio altă piaţă emergentă.

Organizarea şi plitica Carrefour

Organizaţia responsabilă pentru implementarea politicii de dezvoltare durabilă, promovează convergenţa de expertiză si mobilizarea tuturor ţărilor şi bannere-lor. În acest fel, angajamentul Carrefour este extins la toate activităţile Grupului.

Conştient de provocările strategice de punere în aplicare a abordării sale, precum şi de importanţa implicării tuturor activităţilor sale, în 2001, Grupul Carrefour a înfiinţat o organizaţie dedicată acestui scop, care de atunci s-a extins şi a crescut în putere.

Departamentul Grupului de Dezvoltare Durabilă este responsabil de gestionarea acestei abordări. Rolul său este de a conduce politica, de a transmite, de a initia şi de a aduce problemele în faţa Comitetului Executiv, pentru a asigura punerea în aplicare a strategiilor stabilite de răspândire în timp a celor mai bune practici, atât pe plan intern şi extern. Pentru a gestiona această iniţiativă, departamentul de dezvoltare durabilă se bazează pe resurse, cum ar fi comitete ştiinţifice şi specialişti externi, în timp ce lucrează în strânsă cooperare cu grupurile operaţionale şi departamentele eco-funcţionale: afaceri publice europene, calitate / marfă, resurse umane, active şi logistică.

SUSTENABILITATEA la inima strategiei Grupului

Activităţile Grupului sunt ghidate de un organism de principii comune, bazate pe respectul faţă de lege şi de un număr de documente de referinţă: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, principiile OIM, Organizaţia Naţiunilor Unite "Global Compact" şi principiile OCDE de ghidare.

În contact permanent cu comunitatea precum şi cu evoluţia sa atentă în mai mult de 30 de ţări, grupul Carrefour a fost încă de la inceput conştient de riscurile şi oportunităţile precum şi de incorporarea dezvoltării durabile în politica sa cuprinzătoare. Această abordare pe termen lung se bazează pe dialogul cu părţile interesate.

Grupul Carrefour şi-a construit politica sa de dezvoltare durabilă pe trei piloni interconectaţi: probleme economice, sociale şi de mediu. O profundă considerare a constrângerilor economice privind activităţile grupului a prevăzut pentru punerea în

44

aplicare a proiectului, o serie de acţiuni durabile, care creează valoare pentru companie şi părţile interesate. Această abordare pragmatică, complet integrată în activităţile noastre, face dezvoltarea durabilă un element cheie al strategiei Grupului.

CREŞTEREA gradului de conştientizare a valorilor Grupului şi ASIGURAREA respectării lor în conformitate cu principiile eticeÎn 2002, Grupul Carrefour a definit şapte valori de bază ale activităţilor sale:

libertate, responsabilitate, partajare, respect, integritate, solidaritate şi progres. Acestea servesc ca linii directoare pentru a fi utilizate de către Carrefour şi de angajaţi în relaţiile lor cu părţile interesate, în fiecare ţară. În fiecare an, managerii Grupului sunt evaluaţi de capacitatea lor de a integra în mod eficient aceste valori în exercitarea abilităţilor lor.

În 2004, Grupul a adoptat un cod de conduită care a fost distribuit angajaţilor din toate tările. Ca o expresie a valorilor sale, acesta stabileşte cadrul de etică în care angajaţii trebuie să efectueze activităţile lor profesionale de zi-cu-zi, şi mai ales îi ajută în lupta împotriva corupţiei. Pentru a întări angajamentul sau pentru un comportament exemplar, o poziţie, Compliance Officer a fost stabilită in cadrul grupului in 2008.

Valorile şi etica fac obiectul unor comunicări periodice de la unităţi comerciale. Unii dintre ei au adăugat campanii de formare. De exemplu, în 2008, Carrefour China a lansat un program amplu destinat să-şi consolideze angajaţii "şi furnizorii" suport pentru conformitatea cu principiile etice. Mai mult de 45,000 de angajaţi şi 3.500 de furnizori au beneficiat de formare până la sfârşitul anului 2008. În plus, de acum înainte Codul de Conduită va fi inclus în contractele semnate cu furnizorii de afaceri. În cele din urmă, anumite ţări - Argentina, Brazilia, Columbia, China şi Turcia - au stabilit linii de asistenţă telefonică care să permită angajaţilor lor şi furnizorilor să prezinte un raport anonim despre comportament în cazul în care este incompatibil cu valorile Grupului.

FORŢA de CONDUCERE pentru creştere economică în comun

Prin acţiunile sale de a promova dezvoltarea durabilă, Carrefour creează valoarea de care beneficiază angajaţii săi, furnizori, acţionari, ţările gazdă şi comunităţile. Prin lansarea de produse, care să anticipeze noile tendinţe, prin contribuţia la performanţa angajaţilor printr-o politică responsabilă de resurse umane şi prin reducerea costurilor prin intermediul programelor de economisire a energiei şi resurselor naturale se aduc contribuţii la propria rentabilitate (profitabilitate), şi astfel la propria continuitate.

Zilnic, COOPERĂRI în amonte şi în aval

45

Probleme legate de dezvoltarea durabilă într-un mod relevant înseamnă, de asemenea, apel la competenţele specialiştilor interni şi externi: de mai bine de zece ani, Carrefour a stabilit parteneriate cu organizaţii care ajută la o mai rapidă şi eficientă dezvoltare a proiectelor sale. De exemplu, Grupul lucrează cu FIDH (Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului) pentru a monitoriza condiţiile de muncă la locurile de producţie ale furnizorilor de brand propriu Carrefour în tările în curs de dezvoltare.

Grupul şi-a format, de asemenea, parteneriate cu ONG-urile de mediu, cum ar fi WWF, care, printre alte contribuţii, sprijină abordarea sa faţă de conservarea biodiversităţii şi reducerea deşeurilor. Această colaborare are o importantă dimensiune operaţională, cu experţii de la asociaţie, împărţind experienţa lor cu cumpărătorii şi managerii grupului de calitate pe tot parcursul anului, ca parte a muncii lor. Carrefour, de asemenea, colaborează strâns cu părţile interesate prin intermediul unor acorduri-cadru, cum ar fi acordul semnat cu UNI Comerţ de a respecta drepturile omului la locul de muncă.

3.3. FRANCIZA CARREFOUR ÎN ROMÂNIA

Ca peste tot în lume, CARREFOUR oferă potenţialilor parteneri români două

alternative de cumpărare a unei francize: prin cumpărarea locaţiei existente sau

deschiderea unei noi locaţii. Deschiderea unei locaţii noi prin franciză este condiţionată de

planurile strategice elaborate de centrul companiei. Pe masură ce piaţa României se

dezvoltă, atât din punct de vedere al potenţialului de consum, cât şi din cel al posibilităţilor

de investire, celor interesaţi le poate fi acordată o franciză CARREFOUR. În funcţie de

evoluţia viitoare a economiei româneşti, în cazul în care compania consideră oportun,

locaţiile existente pot fi oferite în franciză unor beneficiari ce se dovedesc capabili să le

administreze.

Primul tip de franciză utilizat de Carrefour România este franciza de distribuţie

prin care francizorul(Carrefour), permite distribuţia de produse sub marca sa cu respectarea

standardelor de calitate şi a mijloacelor specifice de distribuţie.

Cerinţele financiare ce trebuie întrunite de către un potenţial beneficiar pentru a lua

o franciză CARREFOUR sunt la un nivel ridicat pentru posibilităţile unui înteprinzător

român. Posibilităţile de câştig sunt însă pe măsură. Costul unuia dintre cele 3 tipuri de

46

magazine existente in România variază în funcţie de oraş, amplasament, facilitate, sau de

alte criterii obiective. În general un hypermarket CARREFOUR de mărime medie poate

costa între 40.000.000 USD şi 80.000.000 USD. Investiţia minimă într-un hypermarket

trebuie să fie de cel puţin 40.000.000 USD, de asemenea pentru fiecare hypermarket nou

trebuie plătită către companie suma de 800.000 USD ca taxă iniţială.

Acest al doilea tip de franciză utilizat mai sus de catre CARREFOUR pe plan

internaţional este valabil şi pentru România. Acesta este prezentat mai jos:

I. Franciza convenţională directă

Candidaţii ce deţin mai mult de 10.000.000 USD pot fi aleşi pentru o franciză

convenţional directă. Mai jos sunt prezentate costurile ce le implică achiziţionarea unei

astfel de francize:

Costurile iniţiale de investiţii: Compania CARREFOUR solicită ca un

minimum de 60% din activul în discuţie să fie capital propriu care poate fi transformat în

numerar.

I.Franciza convenţională directă

Costurile iniţiale ale unei Francize

Convenţionale Directe

CRT COST SUMA

NECESARĂ

1. Garanţie ( depozit nepurtător de dobândă) 5.000.00

0 USD

2. Costuri cu deschiderea hypermarketului

şi cele legate de stocuri

8.000.00

0 USD

3. Taxa iniţială de franchising (contract pe 5

ani)

10.000.0

00 USD

4. Echipamentul locatiei ( pachetul de

franciză) constând din echipamentul de case de

marcat, scaune si decor, reclame,etc.

27.000.000 USD

5. TOTAL NECESAR INVESTIŢIEI 50.000.000 USD

Sursa:www.Carrefour.com

Cheltuieli lunare legate de activitatea francizei:

47

Costurile supermarketului

CARREFOUR România pune la dispoziţie spaţial locul în care se desfaşoară

activitatea de retail, construcţia sau reamenajarea unuia dintre cele 3 tipri de magazine

existente. Taxa lunară poate varia între 14% - 18% din vânzările brute ale supermarketului.

Se stabileşte o aşa-numită “taxă de bază” ca fiind taxa lunară minimă.

Acordarea dreptului de folosinţa asupra mărcii

CARREFOUR România percepe o taxă pe drepturile de marcă de 7% din vânzările

brute lunare pentru acordarea dreptului de folosinţă a mărcii, asigurarea permanentă de

service şi perfecţionarea sistemului formatelor de magazine.

Fondul pentru publicitate

CARREFOUR România constituie un fond de marketing şi publicitate comun la

care fiecare magazin contribuie lunar cu 4% din vânzările sale brute, utilizat pentru

asigurarea publicităţii întregului sistem CARREFOUR din România. Modul de utilizare a

acestui fond este stabilit de către CARREFOUR România şi de către comunitatea

proprietarilor francizelor. Alt procent de 2% din vânzările brute se foloseşte pentru

marketing-ul local al supermarketului, fiind gestionat nemijlocit către partenerul de afaceri.

Cu o activitate mondială de un foarte mare succes, pe primul loc în Europa şi al doilea în lume, grupul de distribuţie european Carrefour a fost cel dintâi care a exportat conceptul de hypermarket în România.

Hypermarket-urile Carrefour în România

Primul Hypermarket Carrefour în România a fost deschis în 2001 la Bucureşti şi a reprezentat o investiţie totală de 50 milioane USD. În prezent Carrefour deţine în România 23 de hypermarket-uri (Carrefour Arad, Carrefour Brăila Promenada, Carrefour Braşov, Carrefour Bucureşti (Carrefour Militari, Carrefour Unirii, Carrefour Orhideea, Carrefour Colentina, Carrefour Băneasa, Carrefour Vitantis, Carrefour Berceni), Carrefour Buzău, Carrefour Cluj, Carrefour Constanţa, Carrefour Focşani, Carrefour Iaşi ( Carrefour Gelicia Iaşi, Carrefour Era Iaşi), Carrefour Oradea ( Carrefour Lotus, Carrefour Era) Carrefour Piteşti, Carrefour Sibiu, Carrefour Ploieşti, Carrefour Suceava).

1. PRODUSELE OFERITE

48

PRODUSE ALIMENTARE

Carrefour vă asteaptă cu o varietate largă de produse. Aici veti găsi raioane diverse:

Băcănie Gastronomie şi Rotiserie

Măcelarie

Legume şi fructe

Produse congelate

Brutărie şi cofetărie

Mezeluri şi Brânzeturi

Produse pescăreşti

Tot aici veti găsi vânzare asistată un vrac pentru cafea, prăjituri, ciocolată, biscuiţi şi mâncare pentru animale. În plus, veţi avea ocazia să vă satisfaceţi curiozitatea savurând delicioase mâncăruri tradiţionale, precum :

specialităţi orientale

asiatice, mexicane

italiene, etc.

49

PRODUSE NEALIMENTARE:

Carrefour vă oferă o gamă de produse diversificate după cum urmează :

Produse electrocasnice şi electronice

Aparatură de bucătărie ( mixere, cuptoare cu microunde, storcătoare de fructe, etc)

Consumabile, accesorii IT şi GSM

Aparatură HI-FI

Bazar

Articole menaj

Articole pentru maşină

Articole sportive

Cărţi, Muzică şi Filme

Jucării

Decoraţiuni pentru casă

Produse papetărie

Textile

Articole de casă

Lenjerie

Cămăşi, jeans, papuci de casă şi plajă, şosete

Textile damă, bărbaţi şi copii

Igienă şi frumuseţe

Cosmetice

Boutique Machiaj

Produse baie

Produse Îngrijire păr

Produse Îngrijire Corp

Întreţinerea casei

50

Arta mesei Produse pentru Întreţinerea casei

Detergenţi şi Parfumante

PRODUSE ALIMENTARE

La raionul cu autoservire veti putea alege dintre cele mai proaspete produse din lapte şi derivate din lapte (caşcaval, margarină, unt etc...), care pot fi savurate la micul dejun alături de mezeluri tradiţionale şi specialităţi din carne care fac deliciul oricărei mese. Categoria este completată de o selecţie atentă de tipuri de peşte şi semipreparate din peşte (salate de icre, specialităţi marine), pui proaspeţi, legume şi produse congelate, precum şi ingheţată simplă sau cu topping, care completează cele mai gustoase meniuri. Produse alimentare: produse lactate, congelate, mezeluri şi brânzeturi cu autoservire.

PRODUSE DE LARG CONSUM

Raionul băuturi vă propune o cramă special amenajată unde veti găsi o gamă variată de vinuri autohtone, dar şi vinuri fine din toată lumea. Tot în acest raion veţi găsi o gamă largă de ape minerale, sucuri, bere şi băuturi alcoolice aranjate ideal pentru a fi uşor reperate. Împărţit în mai multe zone, departamentul include şi biscuiţi, bomboane, produse vrac, cafea sau produse din import provenind din import din Franţa, China, Italia, Mexic, etc... Produse de larg consum înseamnă: produse alimentare de bază, dulciuri, conserve, detergenţi, băuturi, ţigări, mâncare animale.

ELECTROCASNICE

Departamentul este structurat într-o zonă special amenajată şi pune la dispoziţia clienţilor o gamă de electrocasnice mici şi mari. Electrocasnice mici: placa de păr, blender, epilator, mixer vertical. Electrocasnice mari: televizor, cuptor cu microunde, aspirator, robot, ventilator.

TEXTILE

51

Textilele includ: şosete, articole mobilier bebe, articole igienă bebe, suzete.

BAZAR

Raionul Menaj: dispune în premieră de o poziţionare foarte avantajoasă în cadrul magazinului. Acest nou concept permite o vizualizare dintr-o singură privire a întregii game de produse, având o varietate de articole pentru toate gusturile şi la cele mai bune preţuri. Bazarul include: articole menaj, papetărie, becuri, baterii.

2. MĂRCILE CARREFOUR

a) . Marca no.1

Carrefour vă invită să descoperiţi în cadrul raioanelor Produse Proaspete, Băuturi, Băcănie, Cosmetice, Textile, Amenajarea casei şi Bricolaj produsele No.1! aveţi pregătite peste 550 de produse alimentare şi non-ali4mentare. Produsele sunt uşor de recunoscut datorită etichetei simple, a benzii de culoare roşie şi a mesajului pe care il poartă: "Cel mai mic preţ al unui produs din categoria sa". Cu produsele No.1 se fac economii considerabile! Aproape toate produsele No.1 sunt fabricate în România.

b). TeX by Carrefour... fii fashion, fii chic!

Inovaţia, noutatea şi preţul, toate se regăsesc sub acelaşi nume: TeX. Creaţia gamei TeX este asigurată de o echipă formată în Spania, din 13 creatori şi 5 stilişti, care concentrează toată expertiza necesară pentru a asigura în mod constant înscrierea temelor colecţiilor, în tendinţele internaţionale din modă. De asemenea, marca TeX propune un stil de viaţă, confort şi ilustrează filosofia comună tuturor hypermarket-urilor Carrefour, şi anume: cea mai bună calitate! Marca TeX este adaptată pieţei din România, venind în întâmpinarea dorinţelor clienţilor săi cu produse de calitate, uşor de întreţinut şi mereu la modă.

Stilurile propuse de Tex sunt:- TeX Basic - ţinute de zi, comode, ce includ: pantaloni, tricouri, cămăşi, jachete;- TeX Casual - o categorie pentru persoanele mai puţin formale, ce caută confortul;- TeX Sport - produse sport, cu o calitate ridicată a materialelor: ţesături anti-pespirante şi rezistente la uzură;- TeX Lenjerie - gama de lenjerie se adresează atât femeilor, barbaţilor cât şi copiilor, din materiale de o calitate superioară, în culori vii şi modele atractive;- TeX Nightware (pijamale) - îmbrăcăminte pentru noapte, din material plăcut şi confortabil.

Calitate controlată

52

În atenţia specialiştilor Carrefour stau în mod special: calitatea materiilor prime, soliditatea cusăturilor, rezistenţa culorilor, caracteristicile antiscamoşare şi impermeabilitatea materialelor, respectarea mărimilor standard, precum şi stabilitatea dimensiunilor îmbrăcămintei în procesul de întreţinere. Calitatea produselor este în permanent controlată prin teste efectuate în laboratoare speciale proprii Carrefour, fiind conformă standardelor internaţionale ISO.

Un demers etic şi responsabil

Carrefour îşi selectează furnizorii în funcţie de gradul lor de specializare şi de aderarea lor la regulile sale de etică. Carrefour impune furnizorilor, printr-un caiet de sarcini strict, ca materiile prime să nu conţină coloranţi pe bază de azot şi metale grele peste cantităţile maximale permise, pentru a nu dăuna mediului înconjurător. Totodată interzice furnizorilor folosirea produselor de finisare, utilizate în mod curent în industria textilă, care sunt cancerigene şi nefaste organismelor vii.

c). Reflets de France

Produsele Reflets de France au fost lansate acum 13 ani în Franţa fiind prima marcă ce valorizează produsele din regiunile franceze. Marca Reflets de France este în totalitate dedicată produselor patrimoniului cultural francez. Toate bogăţiile bucătăriei franceze le descoperiţi şi redescoperiţi cu REFLETS DE FRANCE.

Produsele selecţionate sunt elaborate după criterii stricte, ca o recunoaştere a calitătii a autenticităţii şi a respectului tradiţiei:

istoria produsului ce se transmite între persoane, între familii perpetuând astfel tradiţiile şi cultura locală

ştiinţa de a le produce, născută din tradiţia ascentrală şi care răspunde normelor actuale de igienă şi de securitate alimentară

Pentru a garanta autenticitatea şi gustul produselor selecţionate, Reflets de France a apelat la nume mari din bucătăria franceză.

Marca proprie Carrefour

Carrefour a lansat marca proprie pentru a vă ţine sub control cheltuielile zilnice, fără a face niciun rabat de la calitate. Într-un context economic dificil, puterea dumneavostră de cumpărare este o principală preocupare , acum mai mult ca oricând. De aceea Carrefour a lansat o ofertă pe măsură, care răspunde nevoilor dumneavostră şi care vă permite să economisiţi în acelaşi timp, ţinându-vă bugetul sub control.

Pentru moment în magazinele Carrefour, atât în hypermarket-uri cât şi supermarket-uri, gama de produse marcă proprie Carrefour vă propune aproximativ 1200 de articole.

Preţurile sunt semnificativ mai mici faţă de produsele de aceeaşi calitate, ale mărcilor naţionale. Acest aspect este extrem de important în această perioadă dificilă şi

53

bugetul pentru cumpărături poate fi simţitor micşorat cumpărând produsele marca proprie Carrefour.

Produsele sunt amplasate în raion impreună cu o semnalistică corespunzătoare, fapt ce ajută foarte mult la repetarea acestuia în magazine.

Pe ambalajele produselelor marca proprie Carrefour sunt înscrise informaţii importante pentru cumpărător – atât informaţii nutriţionale (proteine, glucide, lipide) cât şi ingredientele/ compoziţia.

Întreaga gamă de produse de marcă proprie Carrefour respectă standardul de calitate al grupului. Calitatea produselor marca proprie Carrefour rezultă dintr-un parteneriat încheiat cu furnizorii locali atent selecţionaţi. Această selecţie are loc în urma mai multor etape menite să asigure o transparenţă totală a procesului de fabricaţie , în vederea asigurării calităţii produselor.

Produsele marca proprie Carrefour au anumite caracteristici obligatorii, foarte importante:

-nu conţin organisme modificate genetic (OMG);-nu sunt ionizate (nu sunt radiate pentru conservare);-P\produsele sunt supuse testelor consumator ( mai ales pentru cele alimentare – în ceea ce priveşte proprietăţile organoleptice – gust, miros, văz) si totodată analizelor de laborator pentru testele microbiologice;-sunt fabricate majoritar în România; -un raport calitate-preţ imbatabil.

SERVICIILE CARREFOUR

1. Tel Verde

2. Loteria Română

3. Carrefour foto

4. Bancul de probe

5. Livrare gratuită

6. Borna de preţ

7. Returnare produse

8. Reţetele Carrefour

9. Benzinăria Carrefour

10. Carrefour şi Mediul înconjurător

54

11. Simplis Facturi - serviciul de încasare a facturilor

12. Money Gram

13. "Asigurări pentru toţi", proiectul naţional Carrefour – Otto Broker

CAPITALUL UMAN

Politica de resurse umane a Carrefour se bazează pe: împărtăşirea valorilor grupului, egalitatea de şanse la angajare, pachete avantajoase de beneficii, condiţii de muncă la standarde internaţionale, o gestiune a carierei personalizată, formare şi promovare internă.

Carrefour investeşte foarte mult în tineri, pe care îi integrează în programe locale de formare, şi face periodic evaluări în interiorul companiei, pentru a detecta oamenii cu potenţial evolutiv. În acest fel, fiecăruia dintre angajaţii Carrefour li se oferă şansa de a-şi dezvolta o carieră în marea distribuţie

Numărul de angajaţi în 2013 la Carrefour România: 11.000

Concurenţii Carrefour pe segmentul de hipermarketuri sunt: Auchan, Cora, Real, Pic şi Kaufland.

Situaţia financiară:

Cifra de afaceri:

2013: 97,10 miliarde euro 2012: 97,8 miliarde euro

20011: 97.7 miliarde euro

În anul 2013 vânzările Carrefour în România au scăzut cu 1,2% în primele nouă luni ale anului, la 809 milioane de euro, faţă de perioada similară a anului trecut, după un declin de 11%, la 277 milioane de euro, în trimestrul al treilea. Grupul a avut pe piata românească vânzări de 819 milioane de euro în primele nouă luni din 2012 şi de 312 milioane de euro în trimestrul al treilea.

La un curs de schimb constant, vânzările din România au avansat cu 14,9% în perioada ianuarie-septembrie, respectiv cu 5,2% în trimestrul al treilea, potrivit rezultatelor financiare ale grupului.

Supermaketurile Carrefour în România: Carrefour express

55

Carrefour intră şi pe segmentul supermarketurilor în România, pentru a completa prezenţa sa puternică pe cel al hypermarketurilor. Acest pas ilustrează strategia grupului Carrefour de a-şi intări prezenţa pe pieţele în creştere, printr-o abordare multi format, sub un singur brand, adaptată local.

Aceasta permite extinderea acoperirii geografice a Grupului în România. În prezent Carrefour deţine în România 39 de supermarket-uri Carrefour Express ( Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Câmpina, Caransebeş, Craiova, Dej, Deva, Drobeta Turnu Severin, Hunedoara, Lugoj, Oradea, Petroşani, Râmnicul Vâlcea, Reşiţa, Sânnicolau Mare, Sighetul Marmaţiei, Simeria, Timişoara, Turda, Zalău). În plus, accesul în oraşele cu mai puţin de 100.000 de locuitori este posibil acum prin Carrefour Express care va deveni magazinul preferat pentru cumpărăturile zilnice sau săptămânale şi unde clienţii noştri vor găsi produse de calitate la preţuri mici, precum şi o gamă mult mai largă decât în magazinele de proximitate.

Supermarketul Carrefour Express va respecta în întregime strategia Carrefour, urmând cu sfinţenie 4 valori ce vor fi apreciate de toţii clienţii care ne vor trece pragul:

cel mai bun raport calitate-preţ; cele mai prospete produse zilnic; preţuri mici zilnic; servicii de cea mai bună calitate.

Politica de resurse umane garantează:

egalitatea de şanse la angajare; condiţii de muncă la standarde internaţionale;

împărtăşirea valorilor grupului;

politica activă de formare;

gestiune a carierei personalizată;

posibilităţi reale de promovare şi de dezvoltare personală şi profesională;

pachete de beneficii motivante.

Obiectivele Carrefour Expres:

integrarea la cel mai bun nivel a tuturor angajaţilor; crearea spiritului propriu companiei reprezentat de conceptul "TOŢI SUB

ACELAŞI ACOPERIŞ"

Prima franciză CARREFOUR Express din România în 2012

56

Retailerul francez Carrefour va deschide primul său supermarket în regim de franciză din România, parte a unei noi strategii a grupului. Magazinul va funcţiona sub sigla Carrefour Expres, în parteneriat cu societatea Angst, în calitate de francizat. 

„Parteneriatul franco-român, primul de acest tip în România, îmbina tradiţia Angst cu experienţa şi inovaţia Carrefour şi reprezintă un nou pas în strategia multiformat a Grupului Carrefour la nivel internaţional: dezvoltarea pe formatul de proximitate - Carrefour Express”, se arată într-un anunţ al retailerului francez. 

Grupul Carrefour este prezent pe segmentul de hipermarket şi supermarket cu Carrefour şi Carrefour Market.

Sigla Carrefour Express nu este folosită pentru prima dată în România. La intrarea pe segmentul supermarketurilor, prin achiziţia lanţului de magazine Artima, retailerul francez a rebranduit reţeaua în Carrefour Express, în a doua jumătate a anului 2008. Anul trecut, compania a decis că, din 15 septembrie, să renunţe la acest brand şi să-şi redenumească reţeaua de supermarketuri în Carrefour Market.

Angst, producător de preparate din carne, aparţine omului de afaceri Sorin Minea şi deţine propria reţea de magazine, cu 23 de unităţi, din care 19 în Bucureşti, 3 în Ilfov şi unul în Sinaia. Sorin Minea s-a ferit să facă vreun comentariu referitor la acest parteneriat.

Carrefour dezvoltă astfel în România 3 formate de magazine:23 de hypermarketuri Carrefour, 39 de supermarketuri Carrefour Market şi 3 magazine de proximitate Carrefour Express: „Un prieten aproape de tine!”

CONCLUZII:

Scopul propus de această lucrare a fost de a aduce la cunoştinţă beneficiile

sistemului de franciză şi să se concentreze asupra importanţei contractului de franciză într-

o reţea care leagă titularul afacerii de success de comercianţii interesaţi în dezvoltarea

propriei afaceri.În acest sens contractual de franciză reprezintă atât o metodă relativ sigură

57

şi ieftină de a obţine profit, cât şi instrumentul cel mai agreat al globalizării, atribut al

actualei societăţi de consum.

De asemenea am adus o serie de exemple ale utilizării contractului de franciză, în

conformitate cu caracterele şi obligaţiile fiecărei părţi în parte.

Desfăşurarea unei afaceri în sistemul francizei constituie avantaje ale instituţiei ce

au determinat extinderea acesteia la nivel internaţional, dobândind un caracter internaţional

ce are la bază principii fundamentale cum ar fi relaţiile existente între cei doi partenei de

afaceri ce pot duce la diminuarea riscului de faliment.

În primul rând, trebuie să subliniez faptul că franciza reprezintă una dintre cele mai recente forme de organizare a activităţilor productive sau comerciale.

Ea a apărut ca urmare a nevoii de adaptare a agenţilor economici la noile cerinţe ale economiei mondiale. Cea mai bună definire a conceptului de franciză, o sinteză a întregului material prezentat, poate fi redată prin expresia “învaţă-mă să reuşesc singur”, fiind o relaţie simbiotică între francizor şi francizat, în cadrul căreia are loc o complementare a valorii adăugate aduse de fiecare membru al reţelei de franciză.

Există o întrebare, frecvent adresată specialiştilor în domeniul francizei: Reprezintă franciza soluţia optimă pentru dezvoltarea unei afaceri? Cu alte cuvinte, poate

fi consid erată franciza superioară din toate punctele de vedere altor forme de organizare a unei activităţi comerciale? Această întrebare îşi are în primul rând originea în rata de succes pe care o înregistrează franciza: statisticile indică faptul că aproximativ 80% din întreprinderile nou-înfiinţate (start-up business) dau faliment în primii trei ani de activitate, în timp ce, în cazul francizei, acelaşi indicator înregistrează o valoare de numai 10%.

În opinia mea, problema este pusă în discuţie în mod eronat, deoarece:

− Unul din factorii care a stat la baza apariţiei şi dezvoltării francizei a fost asigurarea valorificării la maxim a know-how-ului deţinut de francizor, a formei de organizare şi desfăşurare a activităţii, prin acordarea dreptului de utilizare a acestora, în lipsa resurselor financiare proprii necesare unor investiţii proprii;

− Decizia de francizare a apărut şi datorită limitărilor geografice sau legislative: imposibilitatea abordării unor noi segmente geografice de piaţă, fie prin distanţa fizică, fie prin specificul local al acestora, sau legile antitrust care limitau libertatea de extindere a unei companii;

− Preluarea francizelor are la bază, în general, dorinţa de valorificare a unor capitaluri financiare sau a experienţei, în lipsa unei idei de afaceri sau ca urmare a aversiunii faţă de risc. Limitarea riscului, caracteristică indiscutabilă a reţelelor de franciză are, în schimb, un cost şi implicit o limitare a profiturilor şi a libertăţii de acţiune a francizatului.

Aşadar, în mod cert, franciza prezintă, pentru fiecare caz în parte, trăsături specifice, apărute ca urmare a condiţiilor în urma cărora au apărut cererea şi oferta pentru

58

aceasta. Devine astfel imposibilă comparaţia cu o afacere proprie, apărută în urma unei cu totul altei conjuncturi, nerespectându-se condiţia esenţială pentru comparaţie: caeteris paribus.

Cu toate acestea, există un element care poate permite realizarea comparaţiei între o franciză şi un start-up: factorul uman. Cumpărarea unei francize nu înseamnă doar o investiţie cu un grad redus de risc, prin câştigarea dreptului de a utiliza o marcă recunoscută, împreună cu sistemul de operare, verificat în practică, pregătirea de specialitate, publicitatea şi asistenţa.

Franciza reprezintă, înainte de toate, o potrivire perfectă între francizor şi francizat. Iar tocmai această potrivire garantează, în proporţie de 90% succesul francizatului, al francizorului şi a reţelei de franciză, în ansamblul său. Revenind, propun o comparaţie la un cu totul alt nivel între franciză şi afacerile proprii nou înfiinţate. Activitatea de selecţie a candidaţilor de către francizor poate reprezenta o fază preliminară de pretestare a acestora, în cadrul modelului imaginat de francizor. Se poate considera, menţinând proporţiile comparaţiei, căpotenţialii francizaţi nu au avut succes eşuând, cel puţin ipotetic, în a supravieţui alături de francizat.

Concluzia pe care o desprind din acest raţionament este una simplă dar, în acelaşi timp, extrem de sugestivă: rata înaltă de succes de care se bucură franciza are drept vector principal compatibilitatea perfectă între francizor şi francizat. Un proces de preselecţie eficient asigură creşterea extensivă a afacerii, menţinându-se acelaşi nivel intensiv ridicat. Din punct de vedere al implicaţiilor pe care le are franciza asupra circuitului economic mondial, un lucru este evident:

– influenţa nu este într-un singur sens şi are loc pe două nivele: unul al bunurilor sau serviciilor-marfă iar cel de al doilea la nivelul francizei-marfă. Fundamentarea teoretică a deciziilor în cadrul reţelelor de franciză, pe baza unor legi economice şi dezvoltarea unor instrumente pentru controlul şi gestiunea acestora, alături de globalizarea economiei mondiale şi standardizarea bunurilor şi serviciilor, au creat premizele favorabile dezvoltării francizei la nivelul unei industrii mondiale.

Franciza, în sine, nu asigură succesul unei afaceri, la fel cum nici calitatea de francizat în cadrul unei reţele de francizăputernice nu garantează acelaşi lucru. Ceea ce asigură însă franciza, ca model de dezvoltare al unei afaceri care şi-a dovedit deja viabilitatea este, conform opiniei lui Warren Buffet, unul dintre cei mai renumiţi teoreticieni în domeniul francizei, cea mai ridicată rentabilitate a capitalului investit, chiar dacă pe parcurs apar greşeli manageriale. Sau, altfel spus, succesul unei reţele de franciză se bazează pe succesul fiecărui membru al său dar, în acelaşi timp, insuccesul unei verigi din lanţ nu atrage după sine.

Franciza Carrefour este un model destul de comun,pe care grupul francez l-a testat mult pe mai multe pieţe, în special în Franţa.S-a dezvoltat un sistem de franciza cu beneficii de ambele părţi ,francizat şi francizor, prin care micii antreprenori din comerţul

59

alimentar au posibilitatea de a accesa sistemul dezvoltat de aprovizionare al Carrefour, cunoştinţele grupului francez de business şi de a asocia marca Carrefour.

În opinia mea, consider că sunt destule şanse ca pe termen mediu să existe un potenţial de dezvoltare a francizei Carrefour pe segmentul comerţului de proximitate din România.

În ultima secţiune a lucrării am formulat o concluzie, încercând să sintetizez, într-o manieră personală, implicaţiile pe care le are franciza asupra circuitului economic, privit în ansamblul său, şi asupra specificului relaţiilor dintre agenţii economici.

Astfel consider că prin această lucrare am reuşit să demonstrez pe cît este de importantă franciza pe pieţele naţionale şi regionale si rolul acestei modalităţi de afacere pentru persoanele interesate în încheierea unui asemenea contract.

Bibliografie

I. Literatura de specialitate

1. Ana Maria Sofronie,, „Adevărul Economic”, nr. 18, 7-13 mai 2003.

2. Antonio-Silviu Mutulescu, Roxana Paliţă, Eduard Dragomir, Georgia Ciobotea,

„Contractul de franciză”, Editura Nomina Lex, Bucureşti 2011.

3. Dumitru Matiş, Răzvan Valentin Mustaţă, „Tribuna Economică”Bucureşti, 2004.

60

4. „Dicţionarul explicatv al limbii române”, Editura Universul Enciclopedic,

Bucureşti, 1996

5. „Dicţionarul de relaţii economice internaţionale”, Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 1993.

6. „Dicţionar enciclopedic”, vol. II, Editura Enciclopedică, Bucureşti 1996.

7. Gheorghe Gheorghiu, Gabriel N. Turcu, „Revista de drept comercial” nr. 3/2000.

8. I. L. Georgescu, „Drept comercial român ”, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.

9. Ion P. Filipescu, „Teoria generală a obligaţiilor”, Editura Actami, 1998.

10. Ion Turcu, „Teoria şi practica dreptului comercial român”, vol. II, Lumina Lex,

11. L. Pop, „Teoria generală a obligaţiior”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994.

12. Mihai Roşcovan, Vasile Golocvo, Corneliu Secrieru, Alexandru Chisnencu,

Valentin Bozu, Larisa Bugaian, „Franchising: tehnică de afaceri şi oportunităţi

pentru antreprenori”, Proiectul Bizpro, Chişinău, 2002

13. Mocanu Mihaela, „Contractul de franciză”, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008.

14. Stanciu D. Cărpenaru, „Drept comercial român” , Editura All Beck, Bucuresti,

2004.Bucureşti, 2000.

15. Viorel Roş, „Dreptul proprietăţii intelectuale” Editura Global Lex, Bucureşti

2001.

II. Legislaţie

1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în M. Of. nr. 147 din 13

aprilie 1998.

2.Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în M. Of. , Partea I, nr.

33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.

3.Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, publicată în M. Of. nr. 24

din 20 ianuarie 1991.

4.. Ordonanţa Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, publicată în

M. Of. Nr. 224/30. 08. 1997, republicată în M. Of. nr. 180/1998

5. Legea nr. 79/1998, pentru aprobarea şi modificarea O. G. nr. 52/1997, publicată în

M. Of. nr. 147 din 13 aprilie 1998.

6.Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de

afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în M. Of. nr.279 din data de

4. Aprilie 2003.

III. Alte surse

61

1.www.Observatorulfrancizei.ro (Oportunităţi de francize din Franţa şi din România).

2.www. Francize.ro (Firmă de consultanţă pe probleme de franciză).

3.www. Franchiseinfosite.com(Firme de francize din peste 100 de domenii şi liste de

consultanţi pe problemă de franciză din SUA)

4.www. Francize.net – Portal de informaţii privind franciza.

5.www. Franciza.ro – Site-ul Asociaţiei Române de Franciză.

6.www. Avocatnet.ro- Liderul cotidienelor juridice din România.

7. www. Carrefour.com

62