Mihaela Mocanu este avocat in Baroul Bucwegti, av6.nd o expe-rienld profesionald de peste 15 ani ;i doctor in drept al UniversitdliiBabeq-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a sus{inut public in anul2007teza cu titlul ,,Contractul de fua{tcizd".

Autor a numeroase articole in domeniul francizei qi al piepi deart6, Mihaela Mocanu este totodat[ implicatd in activitatea editorial5in domeniul juridic, avdnd din aruI2012 calitatea de redactor-qef alunor prestigioase publicalii de specialitate in domeniul dreptuluiafacerilor.

Mihaela Mocanu

Franciza, frilncizarea - ghid practicEdi[ia2

Editura C.H. BeckBucurepti 2019

Introducere

Capitolul I. Franciza. ......".31. Pilonii francizei...... ........................4

I . 1 . Marca francizorului .................. ..................41.1.1. Definilie............... .........41 .1 .2. lmportanla mlrcii francizorului ............................ 5

1.2. Know-how-ul francizorului ......................10l.2.l.Defini\ie................ ...... 10I .2.2. Lipsa know-how-ului, indicator al

contractului de distribulie exclusivi ................... 1 61.3. Asistenla comercial[ gi tehnicd oferitd

de cdtre francizor ..................181.3.1. Asistenla ini{iald .........191.3.2. Asistenta continud .......221.3.3. Lipsa asistenJei comerciale 9i tehnice,

un indicator al contractului de know-how ..........252. Tipuri defrancizd.. .......................28

.2.1.Franciza in functie de obiectul de activitate .................282.1 .7 . F r anciza industriald sau de producJie..... .............282.l.2.Franciza de distribu{ie.............. .......302.l.3.Franciza de seruicii.................. .......34

2.2.Francizain functie de organizarea activitdJii relelei .......392.2.l.Franciza principald ......3g2.2.2.Franciza de stand ........432.2.3. Franciza mixtd....... .......432.2.4. Francizafrnanciard, ......45

VIII Franciza, f'ancizarea - ghid practic

3. Contractul de francizi ..................463. 1 . Parlicularitd{i ale contractului de francizd .................... 47

3.1.1. Contractintui|upersontne....................................473.1.2. Corrtract de colaborare ........................................573. I .3. Contract care pdstreazd independen{a pdrlilor .... 60

3.2. Negocierea contractului de franci2d..............................653.3. Clauze specifice in contractul de francizf, ....................73

3 .3 . I . Clauza de confi denfialitate......... .........................7 33 .3 .2. Clauza de neconcurenj[ ............. .........................7 93 .3 .3 . Clauza de exclusivitate teritoriala ....................... 853.3.4. Clauza cu privire la prelurile practicate

de re{eaua de francizd .....................91Capitolul II. Francizarea.............. ....,.97

I . Alegerea produsului ... ................ I 002. Testarea francizei...... .................1023. Selectarea francizalilor ..............1074. Selectarea unei rejele de francizd .................. 1095. Transmiterea know-how-ului.......... ............... 1116. Redevenfa iniliald ...................... 1157. Comunicdri cu privire la know-how .............. I 178. Aprovizionarea membrilor retelei de francizd .. ................. 1209 . F ranciza qi come(ul electronic sau e-franciz a.................., 12610. Sfdrgitul rela{iilor contractuale ....................129

Capitolul lII. CAteva concluzii asupra aspectelorspecifice contractului de francizi ....132Index.......... ..................... 135

Prefaf[

Continuare a lezei de doctorat in Drept susJinute de autoare in2007 la Universitatea,,B abeg-B olyai" din Cluj -Napoca qi publicateulterior sub titlul ,,Contractul de francizd" (Editura C.H. Beck,Bucureqti, 2008, Xll+230p.) - ea insdgi un demers autohton de aduce mai departe refleclia jurigtilor strdini in materia studiatdl, pre-zenta lucrare se dorepte a fi un vademecum pentru toJi cei interesalide aspectul dinamic al contractului de francizd.

Reglementatd in \ara noastrd prin O.G. nr. 57 din 28 august1997, francizaprezintd, o deosebit[ relevantd sub aspect comercial,datd fiind mdrimea pietei romdneqti in care activeazd cele aproape 400de francizn (dintre care : lucru imbucurdtor - aproximativ jumdtatesunt reprezentate de francizori locali), cu o cifi'd de afaceri cumulatd asistemelor defrancizdin crqtere de 1,9 miliarde de euro in 2015 laaproape 3 miliarde de euro in anul2016.

Situatd la intersec{ia dintre Dreptul comercial gi Dreptul concu-renleiz, franciza este contractul prin care un comerciant denumit,,francizor" permite unui alt comerciant mtmit ,francizat" sd

I O. Gast, Les proc6dures europdennes du Droit de la concurrence etde la franchise (Jupiter, Paris, 1989, XIY+377p.); Organisation deCoopdration et de Ddveloppement Economiques, Politique de laconcurrence et restrictions verticales. Les accords de franchise (O.C.D.E.,

Paris, 1994, 275p.); C. Grimaldi, S. Miresse, O. Zakharova-Renaud,Droitde la franchise (col. ,,Carr6 Droit", LexisNexis, Paris, 2011, 330p.);A. Calvet, Franchise et concurrence. La protection du franchiseur face d laconcuri'ence de son ancien franchisd (tezd de doctorat in Drept,Universitatea din Perpignan, 2,12.20 | l, 596p.).

2 Pentru unele dezvoltdri, a se vedea L. Vogel, La franchise aucarrefour du Droit de la concurrence et du Droit des contrats: Etats-Unis,Union europ€enne, France, Allemagne, Italie (Editions Panthdon Assas,Paris, 201 1.275p.).

2 Franciza, francizarea-ghidpractic

departe Europa, luati in ansamblul ei, surclaseaza poten{ialul dedezvoltare al francizei pe continentul american, ori in Asia: maimult de 14.000 de re{ele defrancizt in Europa, fa{i de 3.828 inSUAI qi aproximativ 1.200 in Canad*,4.000 in China, 1.160 inAustralia3.

in Europa, Franta este fara cu cele mei multe re{ele de fuanciz5,,1.9764, urmatf, de Germania (990) qi Spania (aproximativ 947),apoi Marea Britanie (aproximativ 929) ;i Italia (885)5.

O bunf, in{elegere a ceea ce inseamn[ franciza, respectiv a feluluiin care poten\eazd expansiunea francizorului qi genereaza profitpentru francizat6, ambele subsumate unei optimizdri a vdnzf,rii, careaduce beneficii consumatorului final, std la baza unei alegeri incunogtinfd rle catzd,, atunci cdnd se strigd ,,let's franchise!".

| (https://www.franchise-fficom/franchise/les-chffies-cles-a-l-international), accesat la data de 28.0I.2019.

De men{ionat cd un raport ce vizeazd situalia re{elelor de francizd,inSUA prognozeazd pentru anul 2018 existen{a a peste 750.000 de unitdfi fran-cizate" A se vedea (https://'tv'tvw.Jianchise.org/sites/defaulffiles/ Franchise_Business_Outlook Jan_2018.pdfl, accesat la data de 28.01.2019.

2 Statisticile indicd cifrele corespunzdtoare anului 2018 (https://www.cfa. c cr/w p- c o nt e nt/up I o ads/ 2 0 I 8/ 0 4/ C FU A R2 0 I 8 _i nfo lfac t s. p dfl , accesatla data de 28.01.2019^

I Statisticile indicd cifrele corespunzitoare anului 2014: (https://www.fr anc hi s e. or g. au/franc hising-- an-intr oducti on. html), accesat la data de28.01.2019.

a (https : //www.franchise-fff. c om/franchise/les-chffi es-cle s), accesat ladata de 28.01.2019.

5 Statisticile indicd cifrele corespunzdtoare anului 20ll:, (http.//www.effi anc hi s e. c om/D ata/P U B LI C ATI ON%2 0 2 0 I 2 %o2 0 EF F%2 0 F RANC HISE%21REPORT.pdfl, accesat la data de 28.01.2019.

6 in terminologia juridicd romdn6, denumirea pirfilor in contractul defranciz1, este aceea de ,,francizor", respectiv,,beneficiar". Alegerea denu-mirii de ,,beneficiar" apare ca fiind nepotrivitn, {indnd cont de faptul chdenumirea contractului este ,,francizd", iar celdlalt contractant se nume$te,,ftaneizor". De altfel, in terminologia juridicd francezd pdr'file contractuluide francizd, sunr ,,franchiseur" Si ,,franchise6", iar termenii anglo-saxonisluint ,,/ranchisor", respectiv ,,franchisee". $i in spa{iul romdnesc al fran-cizei este consacratd denumirea de ,,francizat", iar nu aceea de ,,beneficiar".

Capitolul IFranciza

Sub denumirea de francizd se intelnesc operatriunea economic6cu acela$i nume, reteaua care comercializeazd astfel produsele,contractul care leagd. pa(ile din cadrul unei francize. NoJiunea estelargi gi inlelesul ei complex.

Franciza este ,,un sistem de comercializare de produse qi/sau deservicii gi/sau tehnologii,bazat pe o colaborare strdnsi qi continudintre agenJi economici distincli gi independenJi din punct de vederejuridic qi financiar, respectiv francizorul gi franciza\ii, in carefrancizorul le acordd francizalilor sdi dreptul pi le irnpune obligatiade a exploata aclivitatea in conformitate cu conceptul sdu. Dreptulastfel concedat autorizeazd gi obligd francizaitl, in schimbul uneicontribuJii financiare directe sau indirecte sd utilizeze emblemapi/sau marca produselor qi/sau serviciilor, know-how-ul qi alte drep-turi de proprietate intelectuald, fiind susJinut prin aportul continuu inasistenJd comerciald gi/sau tehnicd in cadrul gi pentru durata unuicontract scris de francizd,incheiat de pdrti in acest scop"l.

Franciza este un format de business construit pe trei piloni:. marca francizorului;o know-how-ul francizorului:

asistenta oferitio asistenta oferitd nermanent de cdtre francizor.

t Definilia este dati de Codul deontologic european al francizei, u1' l,(www.eff-franchise.com), accesat la d,ata de 28.01 .2019. Am optat pentrumenfionarea acestei defini{ii, deoarece stabileqte principial qi la nivel deasociafii profesionale un cadru etic in care si se desft$oare relatiile infrancizt.

Franciza, francizarea ghid practic

in absen{a oricdruia dintre aceste trei elemente contractul nuva fi unul de francizL, ci un alt contract, ori de distribuiie, ori deknow-how, avAnd reglementdri gi limitdri diferite.

1. Pilonii francizei

1.1. Marca francizorului

1.1.1. Defini{ie

Marca este orice semn susceptibil de reprezentare grafrcd" careserveqte la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane(fizice ori juridice) de cele ale alteia (aceasta este accep{iuneagenerald datd marcii, definilia fiind una consacratd in legislatiaromdnd, dar gi cea europeand ori a unor alte state).

Marca poate fi alcdtuit[ doar din cuvinte (marca verbald),acestea din urm6 putdnd fi substantive comune din fondul comunde cuvinte al unei limbi, ori pot fi nume proprii, chiar denumirigeografice, combina{ii de cuvinte.

De asemenea, marca poate fi constituita din elemente figurativeori semne tridimensionale, cum ar fi forma produsului ori aceea aambalajului (celebra ciocolatd Toblerone, a cdrei formf, triun-ghiulard reproduce vdrful Matterhorn al Alpilor), atunci cdndacestea au o particularitate, nefiind una banald gi care are doarcaracteristica funcJionalitd{ii. Combina{iile de elemente figurativecu cele verbale, ori semne tridimensionale cu elemente verbale potconstitui, de asemenea, mdrci.

Desenele, precum emblemele, blazoanele ori vinietele (spredeosebire de embleme care sunt semne simple, cu valoare desimbol, vinietele sunt combinatii de figuri geometrice), hologrameleori literele (intdlnite sunt initrialele) gi cifrele pot, de asemenea,constitui o marci. La fel, qi combinaliile de culori pot constitui o

Franciza 5

marcd, ori sunetele, ori, cu incepere de la 1 octombrie 2017 esteposibild chiar inregistrarea mdrcilor multimedial.

Sub marca francizorului deci, se vor vinde produsele, respectivse vor presta serviciile comercializate de citre retea, fiind primulelement care asigurd unitatea reJelei prin vizibilitatea acesteia.Marca va crea in mintea consumatodui ideea de uniformitate, deidentitate a produsului achizitionat de la oricare dintre membriiretelei. Practic, {Erd a exista o marcd, semn distinct qi distinctiv alintregii relele nu se poate vorbi despre francizd.

1.1.2. Importanfa mircii francizorului

De ce este oare intr-atdt de imporlantl. marca francizorului,?ncdt sd fie la baza intregii operaliuni de francizare, adicd deconstituire a unei relele de francizd?

Din punct de vedere comercial marca francizorului este extremde importantd, in primul r6nd pentm propria sa afacere, respectivpentru vinzdrile ftcute in uniffitile proprii, iar apoi pentru reugitafr ancizdrii afaceri i sale.

in aglomeralia de produse care invadeazl piaJa, majoritateaputernic promovate, in condi{iile in care publicitatea se faceutilizdndu-se din ce in ce mai multe canale mediatice, marca suhcare sunt desftcute produsele prezintd din ce in ce mai multdimportanJd.

Marca este cea care face v|nzareaprodusului, ea fiind cea carediferentiazd. produsele unui anumit comerciant de cele ale altuicomerciant. Marca este ceea ce alege, de fapt, consumatorul. intr-oerd in care consumul a luat un asemenea avdnt, multe produse aucalitdJi similare, iar nu unice, qi dictonul ,,cherchez de creneau"2apare ca fiind din ce in ce mai greu de pus in practicd datoritdoferlei bogate. Era consumului este totodatd qi o erd a produselor,,me-too",lipsite de individualitate. ln condiliile in care un produs

1 Exemple de mirci sunt date pe pagina oficiald de internet a EUIPO:(https://euipo.europa.eu/ohimportal/ro/trade-marks-examples), accesat ladata de 28.01.2019.

2 in traducere ar insemna ,,cdutarea niqei".

Franciza, fi'ancizarea ghid practic

cu calitdti similare este comercializat la un prel din aceeagicategorie (pre{ul fiind la rdndul slu o caracteristicd a produsuluir)consumatorul nu are un element de care s[-qi ancoreze opJiunea.

Numele reprezintd insugi produsul, acesta, numele, iar nuprodusul fiind cel care intrd in mintea consumatorului (exemplulCoca-Cola este elocvent, pentru oricine Coca-Cola este .. " pur gisimplu ... Coca-Cola (!)). Din aceasti perspectivd, mai importantddecdt semnul distinctiv care insoleqte produsul (logo-ul) este denu-mirea produsului. Aceasta inseamnd cd promotorul produsului, qicare in cazul francizei este francizorul, se afl6 in fala unei alegericare trebuie cu grijd cdntarit[ atunci cdnd denumeqte produsul sf,u.La fel este ;i in cazul extinderii transfrontaliere a re{elei, atuncicdnd denumirea produsului trebuie pdstratd intocmai (nu ca incazul mesajelor publicitare care pot fi traduse, gi deci, adaptate).Dacd denumirea ar putea avea o rezonanJd negativd in limba undese va comercializa produsul va trebui reconsideratd. O alti situa{ieeste cea in care, fdra ca denumirea sd aibd o conotalie negativd,este pur ;i simplu greu de reprodus in alta limb[, iar din punct devedere comercial efectul este la fel de grav ca qi in cazul numeluicu rezonan{d negativd. in mdsura in care clientul nu poate refine orireproduce denumirea produsului pe care il consumd este greu depresupus cd acesta va putea fi fidelizat unei mdrci ,,nu-gtiu-cum-se-cheami". Un astfel de caz ar fi putut fi denumirea francizeifast-food, Kentucky Fried Chicken, care nu doar ci are o denumireintr-o limb[ strdind, chiar daci engleza este o limbd larg rdspdnditdgi cunoscutd qi in Romdnia, dar este gi o denumire lungd, greu dere{inut qi de reprodus; se pot insd re{ine cu uqurinfd ini{ialele, chiarconform pronun{iei engleze, KFC. Iatd un exemplu reuqit de adap-tare lingvisticd!

Agadar, numele este insugi produsul, iar absen{a unui numepenetrant, care s[ aibd un impact puternic asupra consumatorului,poate fi cauzaunor vitnzfuimodeste, situatie cate, cel mai probabil,incazul construirii unei reJele defrancizd sub respectiva marcd, seva perpetua qi asupra refelei.

t Prelul ridicat, poate fi, de altfel, la fel ca pre{ul redus, o tacticd devinzare, o modalitate de adresabilitate unui anumit segment de clienteld.

Franciza 7

Numele sub care se comercializeazhprodusele trebuie astfel ales?nc0t, lindndu-se cont de inflaJia de reclamd, de comunicarea exce-sivi qi multitudinea de produse, cel mai probabil similare, existentepe piatA sd poatd fi refinut de cdtre consumator cu ugurinfd.

Acest prim pas care stdlabaza credrii notorietdlii mdrcii estecel al conqtientizdrii mbrcii, adicd al aducerii la cunogtin{a mareluipublic a mdrcii, prin intrelinerea mesajelor publicitare care vorpromova marca. Cu cAt numele este mai rezonanf, avdnd o sono-ritate care si il facd ugor de retinut qi deci de reprodus, cu at6tmarca va fi mai recognoscibild, iar produsul va intra in congtiin{apublicd qi va fi, carxm re, mai vandabil.

Prin repeti{ia mesajului publicitar, prin expunerea mdrcii seajunge la cea de-a doua etapd a conturdrii imaginii de marcd qi careeste aceea a percepfiei favorabile a acesteia. Iar perceptia pe careeste capabild sd o inducd ma(ca in mintea consumatorului va fiaceea care va determina alegerea gi realegerea produsului comer-cializat sub marca respectivd. Aceasta dd consistenJd produsului, ilpersonalizeazd, deci ii dd o identitate a sa, proprie. Identitatea va fiaceea care va crea mai apoi o legdturd intre producdtor qi consu-mator, acesta din urmd {bcind un gest de incredere de fiecare datdc6nd alege marca. Consumatorul, de fiecare datd c6nd alege pro-dusul, igi plaseazd, increderea in producdtor ori, dupd caz,?n prelun-girea acestuia5 care va fi francizatul in cazul distribu{iei prin inter-mediul reJelei de francizd. Similar invers, gi pentru titularul mdrciisub care este comercializat acel produs pe care consumatorul ilcunoa5te qi il aqteapt[, marca sa. este sursa unei stabilitdli, incredereape care doreqte sd i-o genereze polen\ialului consumator fiind ceacare il va determina pe acesta din urm[ sd-gi orienteze achizi\ia.

Este bine cunoscut faptul cd intotdeauna consumatorul seagteaptd sd gdseascd ceea ce este indicat pe etichetd, in sensul cdeste condi{ionat in a resim{i, a atribui produsului pe care l-a achi-zi[ionat acele caracteristici la care eticheta face trimitere. Acestfenomen nu face altceva decdt si demonstreze legitura de incre-dere ce se stabilegte prin intermediul mdrcii intre consumator giproducitor, dar indicb totodatd qi nevoia de securitate a consuma-torului, care va trebui asigurat de fiecare datd. cd, sub etichetd segiseqte intocmai produsul a6teptat.

f'ranciza,francizarea ghid practic

Deci, marca va face diferenfierea intre un anumit produs 9ialtul. Iar in marketing totul constd in diferenliere, in gdsirea niqei...Ce se poate face atunci cdnd aceasta e greu de gdsit, ori imposibil,pia{a respectivului produs fiind in intregime acoperitd? Aceastaeste situalia produselor ,,me-too" . Existd insa chiar qi in acest caz osolu{ie pentru a vinde, iar aceasta pare a fi diferen{ierea datb denume, crearea unui produs care chiar dacd are aceleaqi caracteris-tici va avea o alta identitate, generatd tocmai de nume. $i doar denume... Pentru cd am amintit de notorietatea numelui Coca-Cola,in acest context poate fi amintit un alt nume, o altd marcf,, un altprodus conflurdat cu numele sdu qi probabil confundabil in lipsaunei etichete de citre consutnatorii sdi: Pepsi-Cola...

AEadar, marca este cea care atrage clientela, produsul fiindidentificat prin marca sa gi vdnzarea insdgi fiind fbcuti de brand.Marca reprezintd un avantaj concuren{ial pentru titularul ei, iar incazul re{elei de francizd acest avantaj al francizorului se va trans-rnite qi asupra francizatului. Marca va deschide pentru francizal opia{d, ii va aduce automat clienfi, deci cifrd de afaceri.

Agadar, o cotd de pia{d este transmisd odatl cu marcq astfel c[trebuie avut in vedere cdt esle de solidd marca francizorului, pentru a

determina astfel gi cdt de importar:r/ldva fi cota transmisd francizatului,intre cele doud existdnd o rela{ie de directd propo(ionalitate.

Marca francizorului trebuie sf, fie apreciatd sub aspectulinteresului siu comercial, inclusiv Jindndu-se cont de faptul cd 9idenumirile se demodeazi, iar mdrcile au o perioadd de via{i limi-tati (excep{ii sunt, desigur, poate cea mai notabild este, din nou,notoria Coca-Cola care existd incd din anul 1887). Desigur cdaceste deficienge ale mircii vor fi ugor de sesizat, ,,nloartea" mlrciidatoratf, invechirii tehnologiei fiind de intuit, mai ales daci linemcont c5: orice plan de afacere se face pe o perioadd nu foarteindelungatd (contractele de francizd se incheie de regulf, pentru o

duratd de 5 erri, evident, perioada fiind necesard inclusiv recupe-rdrii investiliei fbcute de cdtre francizat). La fel, dacd denumireadatd produsului are un aer invechit gi care nu ii mai corespundeacestuia, in mod similar, interesul de a o comercializa este unulscdzut qi trebuie bine cdntdritd alegerea. La polul opus se vor aflamdrcile notorii qi a cdror durata de via{[ se prezumd a fi mai

Franciza 9

indelungatd, respectiv proporlional cu notorietatea de care marcadispune (cu greu se poate imagina un potenJial client al industriei

.fashion, o persoand din mediul urban din segmentul de vArstdpeste 30 de ani, ciruia si nu-i sune cunoscut un nume, precumLouis Vuilon).

Un alt aspect la fel de important de luat in calcul este cel denaturi juridicd. Acesta adesea este neglijat de c[tre oamenii deafaceri, care tind a aprecia atitudinea circumspectl a avoca{ilor dreptretrogradd gi care mai degrab[ pune piedici incheierii afacerii.

Marca francizorului trebuie sd fie inregistratd, in scopul uzuluisdu. Odatl inregistrati, respectiva marc6. poate fi utilizatd, in cadrulretelei de francizd, ca efect al semndrii contractului de cdtre totimembrii sdi, desigur doar in vederea comercializdrii produsului oria prestdrii serviciului asupra cdruia poartd marca.

Absen{a dreptului francizorului asupra mdrcii va face imposi-bild utilizarea mircii de cdtre francizali, fapt care va determina, incascadd, o lipsi a interesului poten{ialilor clienli pi deci, o cifrd deafaceri redus6. Lipsa interesului de a comercializa un anumitprodus nu inseamnd nimic altceva decdt lipsa interesului de a seralia unei francize.

Tot un aspect mai degrabd juridic, dar care are un ecou eco-nomic direct este qi cel al distinctivitdlii mdrcii. Cu cdt marca estemai parliculard, cu at6t va fi mai greu de contrafdcut, iar de aceastavor beneficia toli membrii reJelei care vor vinde gi promovaprodusele ori serviciile reJelei. Fiecare membru va spori veniturileproprii, dar;i pe cele ale celorlalli membri.

Agadar, sub acoperigul mdrcii se va promova oferta reJelei detianciz5, Cu cAt acest acoperig este unul mai solid, cu atdt va fi maisolida gi retreaua insdgi, deci gi afacerea fiecdruia dtntre franciz{i.in mod evident, aceasta se va reflecta gi in costul aderdrii la rejea(ideea goodwill-ului), dar nu mrmai, deoarece qi altele suntclementele constitutive ale relelei, precum know-how-ul.

l0 Franciza, ft'ancizarea - ghid practic

Marca francizorului trebuie sf, fie protejat[ juridic prininregistrare la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii qi Mdrci),ori pe plan european la EUIPO (Oficiul Uniunii Europenepentru Proprietate Intelectuald) sau internalional la WIPO(Organizafia Mondiald a Proprietdlii Intelectuale).

Aldturi de marca francizorului qi alte elemente, precumlogo-ul, combinafiile de culori ale localului, designul interior,vestimenta{ia personalului vor constittti elemente vizuale deidentifi care a fr ancizei.

1.2. Know-how-ul francizorului

1.2.1. Definifie

Termenul de know-how este preluat din dreptul american, undeknow-how este o prescurtarc alui ,,lcnow how to do it" Si este intre-buin{at ca atare inclusiv in legisla{ia romdndr.

Din punct de vedere juridic, know-how-ul este un elementextrern de important in ceea ce priveqte franciza, deoarece face deo-sebirea dintre aceasta gi alte contracte asemdndtoare. Din acest motivaIA,i- in legislatia romAnd, dar gi la nivel european, know-how-ul afost definit prin intermediul mai multor acte normative.

Know-how-ul este, pe scut1, un ansamblu de informafii denaturi practicd, nebrevetate, care sunt rezultat al experienfeifrancizorului gi testate de cltre acesta, transmisittile gi capabilesi procure acestuia un avantaj concurenfial.

) Know-how-ul este un ansamblu de informafii

Trebuie re{inut dintr-un inceput cI know-how-ul reprezintdun ansamblu de informaJii, iar nu o informalie singularf,.

findnd cont de diversitatea qi complexitatea activitdJii comercialein general (specificd qi francizei, fie c[ este de distribu]ie, de servicii,

I Altfel s-a procedat, de exemplu, in limb{ul de specialitate fremcez undes-a tradus fbrma abreviati, iar know-how-ul este denumit ,, savoir-Jbire" "

Franciza

de producfie ori financiard) este necesar, pentru reproducerea p6nd laidentitate a activitdJii francizorului de cdtre francizat, ca acestuia sdii fie transmise, respectiv acesta si iqi insuqeascd o multitudine decunogtinJe, referitoare atdt de fabricarea ori comercializarea produ-selor, cdt pi la metodele de organizare Si de gestiune a activitaili.Cu atAt mai mult pare evident cd este aga atunci cdnd ne referim latranciza de servicii (care are o pondere ridicatd raportat la totalulrefelelor de francizd) gi unde campaniile publicitare, relatiile cuclien{ii ori chiar metoda de recrutare a personalului fac diferen-l;ierea. $i se observd c5, probabil surprinzbtor, sunt informaJiireferitoare la mai multe aspecte, nu cel tehnic, cel legat de reali-zarea produsului...

In acest context, o informatie, chiar avAnd o importan{d covdr-pitoare in corecta derulare a activitd{ii care face obiectul francizeinu prezintd nicio relevantd cdtd vreme este singulard. Oricaredintre informaJiile care impreund formeazd,know-how-ul, degi estenecesard pentru coerentra ansamblului nu poate fi gi suficientdpentru a v alor a, singur6, know-how.

Din ansamblul de informa{ii transmise sub titulatura deknow-how, doar anumite informafii sunt cele care, ?n fapt, alcd-tuiesc know-how-ul, respectiv cele av6nd o anumitd importanii qioare servesc la optimizarea procedeului practicat de cdtre francizorgi care va fi utilizat gi de cdtre ftanciza\i. Se poate inlelege cuuqurin{d dacd privim ansambluJ de proceduri care se desfdgoariintr-un lan{ de cafenele: pregdtirea cafelei simple, de exemplu aunui espresso, nu reprezintd un aport important din punctul devedere al know-how-ului, aparatul de cafea avAnd instrucJiunile delolosire, insd alegerea unui anume tip de aparat, avdnd anumitecaracteristici tehnice este importantd. Felul prin care se vor adiugarespectivei cafele alte ingrediente, precum lapte, ori friqcd, orisirop de caramel, caracteristicile acestor produse, precum qi canti-tdtrile in care se adaugd, ideea de a le combina pe acestea intr-oceagcd de cafea, ori ideea de a adiuga un ingredient inedit vorco nstitui informaf ii care al cdtuiesc know-how-ul.

Seleclia de informa{ii trebuie s[ aibd o anumitd coerentd.Simpla reunire a diferitelor informalii legate de abordarea activi-tdfii sale comerciale de cdtre comerciantul-francizor, care nu igi

t1