franceza pentru incepatori - lectia 19-20
DESCRIPTION
francezaTRANSCRIPT
4. Inlre adjecliv ~i cu\-',lntul dctcrminal care llnm.:aza: bon"elevc [holl I :,']
[ ~i)
go :;. [ J
CI. I
gue > [ 1:1
ce
au - [0]
ch ;:. ]
an - [:lJ
go
co - [I..: I
ga :> I '-I]
ca :> I aJ
intre ndjeclivele demonstrative $i sub_tantivlIl care rmeaza: cel~'eJeve rI,l 'l ]
a
g > Lrl
c
Pronun\ia cliferitelor foncme e data de transcrierea lonelica a clivintelor. Astfel dese )[i \e\i cons-ta'ta ca
acela>i sunet va fi pr 1I1Un\al diferit, 'in fllnqie de contexllli in care ;"lpare: de o;emplu:
1. imre articolul ho!jrat :-au neholural ~i cuv,lnllll l.'ar<: llrmt:azU: un"'enfant [ n t J des 'amis
[IEZ"J C], les....·homlllesrIhom]
RECAPITULARE
Vom relua problema regulilor de plOnun\le In lirnha franccza. 'invaprca unci limbi straine pnn
core ponJent'lll oblig3, printre allele. pC' cursanl $<1 slUdieze tcmcinic I' ~'ulile de pmnun!ie. Tocmai de
aceC,l ne-am slnlduil ';1 prcz lltHIll acea.-tn prnb'lt:ma ~n rnodul cel lnai simplu, ndica am recurs la 0
ITanscriere on rica implificala. Aceast tran crier nu are urnbitia uc a fi perfecta sou de a oglindi [omie
pre-cis varil'latca pronuntici franceze. eu loatc aces tea. scopul nostru este de a prezent fl):Jrte clar
regulile de pronuntie. 11 more ajutor In lnvatarea pronun\lci cQreete II reprezirHa casl~le'le de Iimb
franceza care serve~c drept exenlplu.
Nu lIitati cii e-ul final nu se pronun\a niciodata: une rilk I In lil]-
2. intre adJectivele poseslve $1 substantlvul C,lre urmeazii: mon ami Imun 1111 , leur:"cnfunts
LIO.k.LaI7
Problt:lna regulilor de pronu11\ie franCE'Z3 illlpli';1 luarea In conslderatie a diferitelor sJle ;u;p ctl;. in
cOlno:c.in\J, Irebllie sa tra In separat pronlln!ia sunde! r, a cllviutelor autonOITl'; si a propozi\iilor
intregi.
o particularil,ate <l limbii franccze c kg,ilL 1":.\ Inlre cuvinte nurnita lia1ison. In cell' ce \'Irm liIz,i. vom
simplificll problernn cOlllplical5. a r gulilor leg lUrii con~onanticc. rreblli ~ il1.a ~a retinet' col I!c.vatura
consonant!'::1 poa!l; Ii obligatorie, facultati\; ~i inlt:""is Modellli de pronunll:: ale de noi eel al
fraflcczci <indian:. I'l:Jllru nivelul de cllno~tin\l: "tins palla· 11m, ~ suficienl sa rC!Jnc!i cazlirile in care
legaturn consonanlica e obl;gatorie. ~i anume:
3.
Ali Invrlpt deja ca, in limba franceza, accentlll cade rntnldeallna pe ultima 'ilabh; d' c..xcmplu: etudiant,
journal. La un ,Ie cuvint \'ucala ac 'entuat,i 51:: pronun\a lUll a : de exemplu: I'L:leve [IElc 1.Pronun!am Lie fiecan: dat~i lung vocala a 'cenluatfl dad) aCcllsta e llnnnl:'i de I.'on. oande J, [z], [I], sal!
daca vocala accenru<lta e nazaHi ~i este unnata de doua c nsoane; de exelllplll: attendre [.11· R].
5. inlrt: nUIl1 rat ~i substantivul care urme:.17a: deux amis IdOz n ]. trois" n ants [I R zal
6. Illtre subiectul pronominal :?i predicat: nou "avail lnu~ I' ] ils'-'ont [llzu)
7. intre pronumele complement direct ~i verb: je les"aimc lJl) /1'7 rl1
8, intre crb ~i suhiectul pronominal: est"il [cui), ont"il [illl] I
9. intre adverbul monosilabic ~i ell antul care unn 'aza: rien :. fair l Rj"n.• 1' 1 J, tres/ 3ctif(lR z
10. Intre prepozilia monosfl.abiea::;i euvantul care urmcaz~i: cheZ"" 'lIe ~FzdJ. en"etelanEt .1.
Ali observat cn penlTu a putea face legiitura ("liaiuon") trebuie ca al elo.ilea cllv:'inl sa incl;'apa CLl 0
vucaHI sau ell un h mut. Problema intonaliei rranceze e in srriin:a legatw'u eu pronunlia pn'lpozitii'!orcare, d·upa cum ~lil1l. unl1eal<l 0 lillie mcloclica asccndenta S,lU dcscendenta; de exemplu:
? ""'»Un touris·te visite Paris.
Propoziliile In limba franccza pal ti segmentate In unitiqi ritmice. in intcrioruJ c[lrora accentul cade
intotdeuun8 pe uftima silaba:
Anne Dupont I eerit une lettr.: it sa mere. I
Propolilia intcrogativa an~ inlotdeauna 0 jntona~ie ascendenta:
?Tu bois du cafe Ie malin')
Obscl'va\iile noastrc privitoare Ja pronuntia franecza n-au cpuiZilt ni,ci pc elepartc aeeasta chestiunc: de
ac<::ea VCl rugtlm sa urmari~i· inlotdeauna transerierca fone·lica data pentru fi~Lllrc cxercitiu, sa ascultaticasetele ~i s:l urtn.iri\i semnele grafice intrebuintate in caietele noastre de cur'" Spcr, III cll ace-asIarecllpitulare ~i obs r at·iile de .mai sus v-au ajutat sa va ro:::vizuili cuno~tinlele in pronulltia Iimbiifrance. e.
2
- fa.rfllria
- 'esela, vasele
- C",H a
- lingura
- furculi!Ol
- bollll. c" tr Il::t)ut
- puhall.ll- licla
- crati!a
- CU!itu!
pah<lwl: tiela
holul, calrona~ltl
- cU\llul
- CCilsca
- curloml
ava
- bucatare" a: ma::;inn de
gat.;t, a J 0 3zul
- v.:~ la. vas Ie
- filJ furia: e1ul d III "ncare;
- ti .1::1
- buC::I!(Ireasa; nw~ina deT[uil, ar l!azlIl
- cratita
- frigiderul
- curloml
- lin !UTa
- fa un ; felul de Il1Jnc::m::;
a
- fUl'clIlip
PARTEA iNTAI
>(1 I l]
>(1 I I]
- II h 11J
-"ll, tJ.]
~ [l llRJ
>[1,1 , 01J
II \ '.R]
.." 1ilL lul>L~t'!J
;> II tlJli.l
>(1 fu J
, III Jt I" \ elJ
~·ll pbJ
(I ) ~LlIl J>(101 l III Ie RJ
[I pI al]
> [I tRlJll-kRj
> [I. J..L:I:zini '. J
>(1 E" lj
> [I
>[1
-[I Ulo]
> [I i IJ>[1 I.: R]
;-'11 IdS)
- [I I h llJ
>[1, ~,l r IIIJ
[IUpb]
Ie ve .1;:
I'a.:si<:lte (f.)
Ie frigidaire
3
Ie verrc
la ta 'S
la poele
l'a._idll:'''')
Ie plat
Ie coul ::lU
Ie couleau
Ie four
Ie bol
Ja casserole
Ie ( - ,jdaire
Ie four
la , .. i!'s Ill'
la cuisiniere
la casserole
la fourchette
la "ais -elk
la cuillere
la fourcht:tt.c
Ie bo I
LECTIA 19,
Ia lIi:inicrc
Sa incepem lectin i'nvaV'ind dlll',-a cuvinle noi. Citili-Ic cu ,-ace tare, relinetitran.crierile fonetice ~i ~chi alt:nlele in limba romana:
La clllllere
Citi\i inca 0 dalCl Iwile cuvinte in alta ordim::
13 poele
k plat
1a la .e
- Ai apii mineralain frigider'!
- Yrcau sa beau 0 cea~ca
de cafl:a.
Aduna vesela din buc5.larie l
- Ce se alla (este) in accastflcrati ll.'l
- Accste ILngllri. aceste cutite~i acc,;h.: fllrculite sunt murdar~.
- Noul tau aragazelectric e modem~i I r:Jetic.
- Trebllic sa spalam aceasUifarfllric.
- Sa hem un pahar de vin!
ccasla tigaic e a mea.
- D~\-i pisicii un castrona~ ell lapk'
- Camea e la cuptorde () ora.
- Uncle sunt farfuriile'!Pemasa.
- Trebllic sa spalmn vasele.
Yom intruduce noile cuvLnte in propozi~ii. Retincti traduceriJe in ILlllha rornana:
In propoziliile anterioare ali i'ntalnit urmatoarele expresii:
- cea. ca de cafea
- un pahnr de "in
- un bol de (castrona~ eu) lapteun bol de lait
une tasse de cafe
un veITe de Yin
faire la vaissdle
Comparat i :
Donne-moi un ',<:ITC de yin!
Donnc-moi du vin!
~ I I I", • J
4
- a spala v<
- Da-mi till pahar de yin!
- Da-mi yin!
I I, llblj
>I"j11 k llf' R ~ lillm-
rna.! ]
> lup • I dlll.J) IT::I ,- c IJ
> III til I
Un nll t:I lZHII.R
Eld,,1 ik]
:> lmE lu k 01
II k l7.lnll! J')
I U II E II1I klJln!~R
IE klllO IJ~ lit ~ I
tll" \C' dO IE]
> [ Ilu tn
I;lIL')
;1 manger!
- Au petit de cuneI' 'e bois> 11 Iml' 'l~'lh.H
- Mels Ion dinl:lr>' 1I 1111I
_ Je mcls It:. fll t . 1r lu I bl~ :> fJI n r. lE pi,
- Aprcs Ie diner jc _ f. ,I \ :II~' II
- Elk chcrche > t I' ,-I- sous
la table Jans la cuisine.
- Mets ;... 1 'lIS. tll)J~sur
I. L1 I-HllcrC!
- Veux-tu >1111
- Ou mets- II >1 ~ Luillcrl: •I, mile., u... et
:> I - IIfLlIell':.?
- Metlnns le' b issons dans:> I~ tri~ld;]lrt:I
- II faut acheterline nOllvelk >lUL uli'le'lml I
Punt-ti cina la cuptor!
Pune cratl!a pe aragaz'
Dupa cina spal vasek.
';} aminti,\i. flil'l indoiala. {,;5 atunci dind folosim expresii l:arc c:prima cantitaka (de exernplu:cxpresiile
beaucoup, UI1 kilo sau cn In propozi\iile de rnai sus: un ,'crre, un bol. une tasse, une assieHe) trebuie
sa plasfl1l1 intotd auna inainlea cllvanlului la care se refera aeesle expn::sii prepozitia de, A, ndar. In
aceSle situatii nu folosim articolul partitiv (vezi leqia 12).
Rezolv(ind exercitiul urmator puleli veri fica d(lca ali re\inut coreet noi c tuvinte. omp1etati pl'Opmriliile
urmatoan:, apoi recititi-Ie eu voce tare. folosili filtrul ro"u:
Pun farfuriile (Illancarurile)
pe 1l1<lS:l.
[a-li 0 farfurie Je supa.
lingurJ ~i Incepe
sa maniinci l
La micul dejun beau un bol
de ciocolata.
Sa punem bftulurik
in frigider '
> lmt:' RJ
Pentru mine, 0 cell~ca de cafea! - Pour moi, >lJn ,IS ~ .... f, I
Vrei un pahar de laple~)
5
Ea j~i caula tigaia sub masa
din bucatarie.
In propozi(iile antcriQare am folosit ~i un nou wrb neregulat:
nde pui lingurilc.
cu\itde Si furculilele')
Trebui..: S~ cumparilm
un aragal elect ic nou.
iEl II L' n
dlh - ''''a]
l I 111
dii:l
>lr( IF In u Rul RII k JI' inu~:RJ
:::-ll to IIIE
:> [,1 Illd su\'u
d_~ mi:zbl"
:>[ lsOme tIl]
- sc a~cza la lTlaSll
- a incepe ~a faea ceva
- a pune masa
- a inee-pe :a luerez,e
- Ma a~ez la masa odata eutoata 'Iurnea.
- incepe ~a-li faci leetia'(Apu 'a-Ie sa-Ii faci lemele!
nous nous met10ns
VOLIS VOllS mcllez.
i Is Sc mellent
elles se melten!
- Ptm 0 crali!fi pc arag,'Il.,
- "I iIi pune in falii 0 cea~ca
de. cafea.
- Incepi sa lucrez.i.
- Punem ma~a,
- Ea pune cartollIn cratita.
- Ei $i pun (poarta) dcsconc;inu1si albe.
[ 0 weiR a eR k Ikl , ;zJ
>[mIRI uv~R]
- Ele se a~caza la masa.
:>L( cR.Jtbl)
:> I sf) It tf{ I '11 F.]
>[,(1 III m Ilnbl :.I\d
I tim 1111 : IJ
>[mE r 1:.1 II:R 1- Ov" :1 1
Nous mettons Ie couvert,
Tu te mets ~ travailler.
Je mets une ca. serolesur la cuisiniere.
VOll;; meltez vOlre enfant au lit? - II cLllcati pe copil')
II met LIne tasse de caf,'devant toi.
Elk met des polnmes de terredans 13 cas erole.
Elles se meHent atable.
lis mctten! souventdes chemisc.~ blanches.
metlre Ie couvert
tu te mets
se meltre atable
se mettre il fain~ quelque chose
Ali putul ob erva ca verbul mettre poate avea diferite inlelcsuri. In continuare, iata dleva expre'iiformate cu acest verb:
In propozi(iile L1rTnatonrc, verbul meltre (tst~ conjugat In prez.cnt. Ci1iti eLI voce tare '1 relineli tTaducerilcin limba romana:
de excll1plu:
se mellrL\ atravailler
it sc met
elle se met
Mds-toi afaire ton devoi r!
Je me met;; atable avecloul Ie monue.
Citili cu voce lare propoziliik urJliatoare ~,i traduce!i-Ie in Iimba romanll.Folosi~· lillrul ro~u:
je me nwls
) Cand verbul meUre e reflexiv (sc mcttrc), pronLlmele reflexiv trebuie:1 nrdat eLI sLlbit:cl.L1I' de exemplu:"'---=---.:.-.-
6
.. Trebuie sa pllnem masa.
- Ea pune floriJe iu apa.
- Apa minerahl e cahhi.
Pu-ne-o in frJ~iderf
- 55 ne a.o;;ezam lallY<lsa.
- Copi,lul e abo."it. CULl-I!
0101 untcm mu1lumili.
- Iti pui pantalonii ncc:tia mlilClari?
Ei c3$tiga intotJC<.lUlia.
- Eu incep sa sp5l vasde.
- Tu flU faci nimic.
- Voi nu luera!i deloe.
- El .: artist.
- Ea I~i d5 ell pI' a mult parfurn.
- Elc ~c Imbraca bine.
Ei d~ti,"'a Intotdelluna.
- Tu ill dai eu prea mull parfulll.
7
[nl \u nu Rli .Ir
III Ill]
[d d u " blL:]
> [meto nil il wbl]
>[lltl1m IRI kU\ 'R]
~ [II '. 10111 Inl Ill' RI F. I!lj
> [10 mmER:J1 ,oJ
mE III Jii 10 fRiJid 'J
:> WHi .: f.JligE
111 E 10 u II j
> [ Ii n tuju'RJ
- :>TI)J' tu es toujoul'.' ~\liguee. :> llu• 11 lUlU 'I{ t 1 .J
Elle met les fleurs d,m l'eau.
Mettons-nous a table!
L'eau minerale est chaude,
Mets-la dans Ie frigidaire!
Tu m~ls ce panlalon sale"
11 fau! mel'lre k eOllvert.
L'enfant est fati e.M~ s-le au IiI!
Lui, il est artiste.
Moi,Jc Ilie mel. ufaire
]a vaisselle.
Toi, tu ne fais rien.
Elle., elles s'hnbillent bien.
Eux. i1s gagnent toujours.
Elle, elle ~e met If r de ! arfull1. > [~I d [l mE Uhl Ju r [ t~ J
NOllS, nous sommes contents.
Vous, vous ne Irawl1l1ez
pas du lout.
Citi\i eu voce arc propozi\iil.: lIrmtlloare si reline!i tradueerile In limba romana:
Fu vrt:i\l.l sa. vOIbe.e franceza.
In propozitiil ulMo Ie 1'01 sili pronumel personate. lE'Jltuat~ pcntru evidenli,erea subieclllJui In
propuLi\i, 'ompleta!i propozqiile _.'1 apoi citi\i-l ' ell voce tare I olosi i filtrul ro~u:
Eux. iJ gagnenl toujours.
Toi, tu Ill.:t, lrap de parfum,
Tu c~ti Intotdeauna obosita.
Dupa 1/111 a!t' oh.\"r:rnll. III illc .(lulUl projJn::!.i(iilor am fo!uS;! prC}/111111e!e per.'Wl/(lie aCCt'llware, Rolli!
lor e cit: ;nt/iri. £Ie £1 e\'ie/cn/ia ,l'llbi 'crnl. in limbu rUl'luim{ PUI'1n reda (lL ~asrli sri'll fllrtipril1 olusir
prullullle/r/i persol/(/! ell timC{i de .'wl i ci carc alt) ·1 po~lfe Ii ,i. deoare suhli ;(1.1/. suhifl! -Ie c in
limba rOlJ/cilllJ dill ~JI'IIIl,J verhillui:
I:.n -, r In', Il.llil 111 n!
Pun' rerl:Je nU;-.:I.
lIlalnt lulu 11
<- l: I 111 lugH.! r!
I I pi r.
I nu (l..llu III
> l nu I u nu lulu u R to)
> \ . Ie' Ir
>
:>
> I 11 7CC, I ,Ill
J lui CIJplit
:>
- Nll~mi da accasl farfurie l
- Du-mi aceastft f~lrfW'ie!
pll]
J pI I]
8
ml J
JtlR]
[II I 11I:1r. .:I I
l tu
[m(' , \ U I • hI C'
Int" U III I]
1 11111tJ I II
1..1 \ E IJ
- - Ltll' il n' est jamais content. :> III i duE m
" [ ·u.ld I.' ~I~ pI]
. II]
>[1...0.: \...011
J- 11 IRIlIJ I' J
- > lll!' nous nous levons
toujours t6t'
- >E . its sont riches'
::. [\ all nlll'~' lIE
ml-\itl< 'U (O[
:>lll~ h701 J)'.n
Ole[R IF ,- h)
Ei sunt bogatil
EI nu e niciodata multumil.
Noi ne trezim intotdeauna
devreme'
Donne-moi une lassc de c:lfe'
Ces assiettes et ces plats
sont sales.
Lui, il se mel atable
avant tout Ie monde.
Voila nos invites I
Mets vite Ie couvert'
Qu'est-ce que tu a.
dans Ie frigidnire')
lis se mettent ajouer
aux cdll;cs.
I) faul mettre cette viande
au four.
Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana. FoJosi\i filtTuJ ro~u:
Mettel-Vuus a table et
commencez it manger l
Donne-Oloi ce plat'
QueJle robe mets-tu
pour ce soir?
II e,~t dix heurcs. je veux
mettre les enfanls aux lits.
Lui, iI ne fait jamais
la vai",clle,
Nc me donne pas ce plat!
Cititi (,;u voce lare propoziliile unnatoare ~i {iti atenti la traducerile In limba rom"na:
Moi, je ne vous attends pas,
je me mets atable et
je commence amanger.
m Ie
Il:
- Nu te trezi ta ~jrel
- Treze~te-te fa ~lIsei
- InviUi-1 discara!
- eulc-o'!
- Nu-l invita disearii!
- N-o clllea l
- Nu rna privi!
- Privc~te-ma'
R)
;. [Ill O:R]
>
:> 1 'l~ dt11 n
ur n' [l"~'
>lnO rn(JJ 111 rliJE kUlic I nO 101 dtmp,l]
> ln l
l: I Itu dun piS'
> nil ',m p' m
1\ lOll! i d, II r· 1
~u R]
-" l.: l UJ II 1Iln r L Ir:Ul
:). c ll: klil LI 1)11 0;7 pu.
> rn 10 R dlln r I It R hh
I 0 1. I R on' p:t1
:> ill 11 [hi I aul
... r11~\'11 pa p J
[c\!110r R
[I1IEI • III
:> I Jl( ll?:\ it pu puR ~O
:> III ( ) 1 ]ll F. pJ II IJJ
url
10: I s de lJ'
RJ
ij II: 1I ~. dorH 0 I II'" I J
Rc,veille-toi asix heme:;!
Invite-Ie pour ce soir!
Ne te reveille pas asix ht:ures' - lnO I( H. ~ 'I P UslzO.R]
Mds-Ia au lit!
Nc In mets pas au Iit l
Regarde-rHoi'
Ne ['invite pas pour ce sair!
Ne me renarde pas l
Dupa cum ;qi observClt, In propoziliile negative la rnodul imperaliv pronumde preceda wrbul. [n
aceea~i sitw.,!ie, prclllumele accentuate moi. toi sunt in!ocuite Cll pronumde me, te; de exemplu:
Donne aMarie mon verre de vin l
Donne-Ie-Iui 1
d n[llllfi im' \C'Rd) ~
Donnez-bur leurs tao ses de lait l
tcolllons-Ies~
l E lllii 1F-
in eXl·n.:i\iul L'arc urll1ea r ,i, citi!i eu voce tare propozitiih:: afjrmative la mucluI imperatlv, apoi
trans armali-It: In Propozilii Iile, ative. Citi\i apoi loate propoziliile ell voce larc. Folosi(i filtrul ro~u:
Reveille-toi asept heures l
>[ f\ • uJ 10 I{
Donne-moiles cuiHeres'
[J nne-II: -11101'
Invite Paul a la reception! Invite-Ie'
> l ' , pili I" H
- l rl"ul III J
9
> L11 '-p.
ulEr J
e.
r .
ur h 11 cl
H un b ul ill
r.
. ..: me llL~ I I lbl "
Z L:ctl <l ,em!.: a I I r!
t 111.11
ou m~lt n Jm . 11: tngl
d' lllln~ c.
• ~ lUI d' m ra ill:' Jnl
~ ,nne-luI Ul ~ TT & till!
:> I' uti .\nnl: liteI lei I I l.: U\
>
> II Inllt, Inc r I mil
> 1 11
> 011 t [11.m h I Jill
~ 11 Ul inl ':r' I 'e I [11
> I mne-IUI' 1tl I It:UC', min lUl till 111:
Ie ,>erT·1
> 'u . il l:hercht:nt lOU au I ur \' IT •
10
Paharlll meu e murdar. SpaHi-1 1
Spala vaselc 1
latt! ~i ultimul exercitiu 31 primci pal1i a at:eslei leqii in ~ale eli inliilni loale cuvintde, <:xprcsiilercgulile grarna1iL:ale noi. Traduce!i in limba fr:mccz,i:
i l~i cauta inlatdeauna pahan:le.
Da-i un pahar de laple l
Ne as 7iitn la masa'}
Unde pui hngurile, furculite1e ~i cu\itele?
Nu-i da vin l
Tr~:n;r:;fc"le'
Paul ~i Anne pun masa.
Nu-l trezi a~a devreme l
Unde rni-e castrona~ul de laple')
Pune-\i 0 carna~li alba l
Da-i farfuria. Jar llu-i da paharul l
Trebuie '3 incepem sa mancam.
Puneti aceasla cratil;i la cuptar'
Acest amgaz nu e practic.
Acea ta tilTaic c cunHa, 11-0 sp, la'
Punem in fri ider a sticladL' apa min r' Iii.
Si el, nu se • ~ellz3. ·Ia masa?
va rog
- e interzis
scuzJti-ma
- idee buna
- vii rog
bindntcles, de.igur
- a·i fi somn
- de acord
- idee huna
- , avca chef dc, a dori .. a.. ,
- a 11 de acord
- e interzis
a avca chef de. a dori sa ...
- a ti alent
- inca
- bin...·inteles. desigur
- a n alent
- ne trehuie
- a-i fi sOllln
- alen\ie'
- ne trcbuie
- aten\ic!
- de acord
. inca
- a t1 de <lcord
I ko RI
. I
-' l I \ pi
>lhmld£]
>(u 'aRihidOJ
>[~I kn R]
> [ I.J~():R)
:> (II dECdLlJ
> I 'bkl 7. m",l
>(hn idE]
(J II I J
lil nu fu)
-lietlRl
:> l'll II IF]
> I t· I J
:;c·l atii. ri'iJ
- II I I ill rII
l )
avoir envie de ...
bien sur
excust:7,-nloi
i est defendu
s' iI vous pla'it
il nous faut
bonne idee
il est ctefendu
encore
il nous f:"lul
eIre d' Jccord
faire attention
faire attention
avoir sommel!
attention!
bonne Idee
Ciliti 'inca 0 data noile expresii 'in alta ordine:
avair summeil
Familiariz.3ti-va cu c~\..:va expresii noi. Citi~i-Ie cu \'oct: tare "i rc!im;\i
pronun\ia lor:
d'accord
avoir envie de.
bien sllr
excuscz-moi
encore
d'acconJ
etre d'accord
attention'
s'il vous plait
LECTIA 19 - PARTEA A DOUA,
- Scuzil\i-ma. doalllnfl,
Jar nll va in(eleg.
- ' 01 rnai vrei sa mananci')
- Vrei un pahar dc Yin?
Binein\el es.mul \umesc!
- Alen\ie! E periculos!
- Trebuie _a tim aten(i
pc strada.
- A~teapt[Hlla I De acord,
te a~tept.
E interzis sa vii instala(i corturilc
pe camp.
- Mi-c samn. nu m3 trezi\i
prea devreme!
- Sa organizam un concur:;!
Fourtc bine. c
o idee bum\.
- Ne lrcbuic paine, unt
~i apii minerala.
- Domnule. fi\.i alent,
va rog!
- Avcm chcfs~llU:'inc III ni~te
inghc\ate,
- Sa mergem fa opera'
E~ti de acord?
U3, 'unt de acord.
0]
01
I I It III 1". celie
voiture l In Ln.~ IS
12
>(1
> (Ill I 10 Iclz,,1LI 'I11 u l~J
- Mellez-vQu' a table,
II ~L [11:11.
- Le eampin au bard d'un lac'!
>U /I
II nous EllIt du pain, du beuJTe
et dc ["cau minerale.
()f~itni::;oflS Ull concours'
Tr'::s bien, c' ..·.'1 une
bonne id":c.
Tu veux encore manger'.'
Veux.-tu un verre de vin',)
Bicn sllr. mefci!
Attends-mui l D'accord,
je f attends.
II faut faire attention
dans ]a rue,
J'ai sommeil, ne me
r~\eillez pas IfOP t6t'
Ex.cu~ez-moi.madame,
malS je ne vous
cOlllprends pas.
Attention' C'est dangcrcux'
Monsieur, faites attention,
s'il vous plait l
V( m folosi noile expn:sli in propozi\ii impreuna eu unele cuvinte deja eunoseute. Citi\i eu aten(ie ~i eu
voce lart: propoLi(iile urmatoare ~i re(ine\i traducerile lor:
NallS avons envie de manger
de glact:s.
in exerci~iul urmator, puteti verific;) In ce m sura a(i reLJ~jt sa va Insu~i(i noile expresii, completand
propozi(iile urmaloare eu cuv,intul corespunzator, F Josi1i IiltrLJI ro~u:
11 est defendu de camper
nux champs.
Allons 11 I'opera l
TlI es d'accord?
OLli,je suis d'accord.
A~eza\i-va la masii,
va rog!
Sa faeem camping pe malul
unui lac') Buna idee'
Fii atent, aeeasHi ma~jna
e perieuloasal
]
111
l Edl- t;jt.l u nrt
I'd{ dlll( II t]
[I nm J'
dO niT]
::> IlL /- L nil
J- loR]
- (11 nu 1('1 U
10 li llIE7.ii r
::> I il ~\ 1IIl'1 IIIE ,) li]
> [I h,...... I.'k OJ J J k 0 RI
- a tckfona
- a sene
- a eiti
I peu
1011 t: I Mets-le au lit l
In]
[ I
It 'J III 111 1 Chien meehant'
- Ttl viens chez nous?
>BI "I'I
- Donne-moi ::>em;or
decaW
- - 11
- >J 'Ii nne dL me laver.
- Tu viens avec moi. >t.I' '41IU')
- :>Jl IJ J aut une rande
et johe maison aParis.
- :'C·~!>t dd dll! On ne peLlt pas
faire du fell ici.
- >1-- \C I 1.:'/-111 ll, je suis
tres fatigue.
Vii la noi')
Bineintdes.
Aten(ie l Caine raul
Am chef (vreflLl) sa ma spa!.
Vii eu mine, de acord?
telephoner
In eontinuare vorn inv<lt<1 trei verbe noi:
J\4ai da-mi pu!ina cafe.a'
Ii estt: samn. Culcii-I~
E intelzis .. 'u pute,m
face foeul :liei.
lire
"lc trcbuie 0 casa mare
~i draguta fa Paris.
Seuzati-llla. stint
foarte obos.it.
V-::rbul telephoner e verb regulat de grupa I. Conjugarea verbelor din aeeasta grupa ne csle cunoscuta.
n schimb, verbele Jire ~j ecrire sun! verbe neregulate, pe care nu le-a~i mai intalnit pana aClirn. 'In
propozi!iile care urmeazii eli lnlalni accste doua verbe conjugate la prezent: citi(i-Ie C'lI occ larc ~i
reline\! tradut:\~rik lor in limba romana:
.ite !TIulte cani.
- El ii telefoneazii tat;lllli ·au.
- Ii scrii pri 'lcl1ului l,ill
o scrisoare.
- Seriu 0 lema pcntru
m'"line.
;11 \ 1
[j( Ii 0 u un I "J J
reeds un devoir pour
demain.
Utch?phone ;'\ son pere.
Je lis beallcoup de livres.
Tu ecris une Icttre it tun ami.
Tu lis un journal
de ton' ere.
Je tt?'1ephone a I11CS parents.
::> [I II
dO to t1~f,;.I' I
1111: paRI)
13
- Tu citc~ti un ziar
<II fratclui Hm.
- Le telefoncz parin(ilor mei.
g, telefona\i-mi!-\
- Se,l'ra eitim.,i scriem.
- EI citc~te 0 cal'te de Balzac.
- El i~i serie arlca.
- Ei nu cite;,c nilllic.
- ii scricti surorii dumneavoastra,
doamna?
- Ele nu imi scriu niciodata.
- Citj~i prea mulL copiii!
- Copit,i dumncavoastrava telefoncaza dcscori~
> [ kRI fi n h.:ll(11UIR\ Jl ~RliJltd~J
>IIE 'mel
IIR]
- A~teapta, 0 . ';l-i telefonezlui Pierre.
- 0 su-i scrii Olulllei tal~'1
R
[1 uLlR nU hz
nllT ,kRl\'ii)
> [\U/Ek 1
mad rnJ
> l " Ii l1\ R(( Il II ) h~lz 11-:]
> Iii HI' Ih ~ I
>llit 11 -J,;RhJ.llTl'j
- Ne lui (fl.' pas!
> l \ ol..tl7" \
r[IE (In m-I
IT': •
- 1d phlltl-Iui!
->TI cejoumal~
- >E 'Ji'QI, une lellreanorre grand-mere!
- Qu'est-ce que vous"Ii, e7 maintenant?
- J'ai sommeil, je ne peux pas
- Monsieur. ::>1 ~I r1mn .,au burea I :;'il vous plait.
III r u I
> latii jO \I" I lElull'
plt:':Rl
Enes ne m 'ecrivent jalllilis.
VOUS ecrivcz avotre su:ur,
madame'!
lis ne lisent rien.
VOUS lisez lrop, Illes enfants l
TeJephonez-moi,
s'il vous plait!
I.e soir BOUS I!isons
et nous ecrivons.
Vas l:l1t"';)nts voustelephonen t souvent')
II tit un livre <.it: Balz.a"'.
~u-i strie'
e eititi aCllm')
11 ccrlt son livre.
Domnule. telefona\ila birou, va rog!
Cite~te acest ziar'
Telefonea~C-i!
Complet::qi propozi\iile de maijos cu forma verbala corespunzatoare. Citili apoi eu voc~ tare propozi!iilecomple/ate;
Mi·e somn, nu potsa citesc,
Sii-i scriem 0 scrisoarc
bunieii'
Scuza\i-ma" dar nu-mi place - Excusel-rnoi, mais je n,'aime passa scriu scrisori, ::.," llle de leures.
Cili\i cu voce tare propozi\iile urmflloare:
Tu vas ecrire ata mere'l
Attends, je vais telephoneraPieo'e,
· ~
14
nC=I
nr _
- Marc 0 _ Ie .une')
- 0 sa m: asezamIa maSa.
- Anne 0 :in puna 111<1:;,1.
- Baierii 0 ~1i :'!nte1'1 chi! r21 iar feteleo s-ti. cante.
- 0 s ne dati 0 cea.. ca
de cafe:!')
- Tonta Iumea () s,i fiemultumita.
II')
Un1Jmu..:,1
-" ( I _plil m •el "
- (l
>
> 0 .•1 lLl~r~l.
U >\.. lllr~ 1;1 'hambre?
[nu alo n I mt.: R~ t bl]
:> 1'1 (Oil ihh IIkt"I,i I
Anne va InCilf~ lc.: l;ouverl.
Iv1an.: va-t-il noustelephoner')
NOllS allons nom.; meltre;] lable,
VOllS allez HOllS donnerline ~IS_ e de cafe?
Le~ ar<; ns vont JOLierde la gUllare el It:s tillesvon! cl rHer.
TOUI e monde V<:l eIrecon enl.
Vaus aJlez telephoner aMarie.
Elle va lire un !lyre.
Je vais travailler.
El!es vont mettre la table.
fa !lie Ii in Jimba romanJ propoziti ile urmatoare. Pcnlru l:'I ll~ura fCl-OJ\! r <I, alll scris formde de fUlu rproche cu caracter,,' 'n f'ro~ate:
EXl'rs l~i noul limp verbal, eomplct:md propo i iile lIrmatoarc Cl.l forl11cle eorespu • fllO/lfe d~ futur
proche. Reciti\i ell atentie propozitiile completfltc:
15
ViilOru! ~propillt 51: forme a ell ajutorLlI ~ lI-melor de !i)rezcnt ale verbululaller lIrmJle de infi itlvul ace lui verb pe cal'e rem, a- fol Sin la iitor.!'
limba romuna. verbele folosite la futur prodle se traduc pn iitorulpopular ° sa....
lis "ont visiter 'Ia vi lIe.
II va ecoutcr un conCCl~.
NOLls allons faire l<:l v;ji~~clle.
Tu vas eerirc line kit:~.
o sa-ti,' ri u.
in prup :i!ii/e pI" ~/ lite am jil/nsit IIl1a din Iorll/e/c de viilor utift"::(Jll:! it /ill/t 1 Ji' III c:: . A 'E:tlSl(i
furmel de viitor SC 1/U11reyle viitor aprop,iat: futur proche 11 t· .J :ii if [0/0.1//'/ atlllle; , rim/l'rem
sii e"prill/lim a actiune care Sf! va des(cisuril inlr-UII viillGr ([p rop ill I.
I R nll do
ul
(t1 \L' IEzal-J
>[n I1lml
I~hl
Er In
>[
>[F.
ter
ou
I
Ie dejeuner.
lis \1 II J,.: .Ill tin:.
- lei vous >,1 ~l
les tentes.
- ee soil' nous >,111111
\ 'fII1 chez aus.
- EUe. l I 01<:'1 L' les plus
belles robes.
Deseara 0 sa venim la voi.
Aiei 0 sa monta!i eorturile.
En 0 sa te une.
Ei 0 sa-i a~tepte.
o sa ne a::;ezarn
la masa $i 0 sa lualll
pninzul.
Elc 0 stJ-:i puna cdc mai
[rulT1oase I"ochii.
ltirnulexaci(iu al h:qil:i. In care am inglobat intreg materialul lexical ~i gmmati allratat in aceasia
leqie. Daea Illtampinali dificultiqi in rezolvarea accstui exerci\iu, lI::capitulali materia in a ata.
Traduceti in Jimba franceza urmatoarelc propozilii:
o sa pun laptelc i fugJder. >1 I m It I lal
De acord, 0 sa punem 1ll3sa. D
Aten!ic, acesl cUlit e periculos '
",I
ell: ell Ir U In u· nJ n
un nc:
>11E interzis si'i vinul:!i yin copiilor!
Eu vreau un pahar de yin.
Sa se instalam corlurile aici? Nu. nu sunt de acord. > (
inca 0 inghe!ata"? Buna idee'
Fi\i atenli, pe rna a. c afla farfurii
~i pahare l
o sa speli vasek') Binein(eles!
Am chef ,I beau un bol de ciocolata.
Telefonc::lza-i I el ph n -\11 1
Nu-i telefonati, va rog' "d
SClizati-ma. mi-e somn. a::;a ca ma due
s ma eule. J hI.
Unde 0 sa punem aceast.a tigaie $i aceuSla tava? >
16
11 r
• pl.11 'r '
t:
ur
up d
uri
II ~n ]111'nlL
> I' 'r -Imll, J \ 1. Ilr hi I
> Jc 11' lf1
> 1 Ila tou I
>
defendu, cxcust:z-moi, bien sur
[I fourchette, telephoner. frigidaire
[ J avair envie, .e1\care, attrnfion, dUendu
[I id~e, telephoner, ~crire
In incheiere. cititi ell aten!ie cuvintele de mai jos in care se repeta accka~i sunete:
Nu-mi serie~
II ] d'aceord, encore, veae, four
[ 'J v~rrc, euilh~re, fourch.ette, frigidaire
Ei lucr~za.
Fa eeva odatll'
Serie-mi,o a citeSL: eu plaeere scrisoarea la!
1-] fouri::.!ldle, c.bambre
Nu pune aeeasta crati\a pc aragaz l
o sri b<:!i 0 cea nde eafea?
Ne trebuie multe linguri, eutite~i fu eu i\e.
Nu-mi place Sa seriu, dar am sa telcfonez.
Pune!i totul la cuptur l
o sa-mi serii?
17
un kilo de pain, une tasse de: ...:ak, un bol U.:: lail.
19.1. Dupa cuvinteie care exprima cantita'-::l folosim prepoziria de, de exernplu:
- a fi de acord
- a-i fi somn
- a avea chef de...
~ a pune masa
- a se a~eza la mas:!
- a incepe sa ...
- a sp~la vase ~
- Nu-i da aceasta carte'
- NlI va trezi\~.
- Dii-i aceast:1 cane!
- Ii dai cat1i Ie lui Paul.
- Oft-i-Iel
- Nu i Ie da'
- Lkdai.
avoir envie de + infinitiv
fai re In vaisselle
etre d 'accord
mettre Ie couvert
avoir sommeil
se mettrc a+ infinitiv
se mettrc atable
Donne-les-lui'
Reveillez-vous l
Ne lui donne pas ce livre'
Ne les lui donn..: pas!
Ne vous r(~veilkz pas'
Donne-lui ce livre!
In cawl In care In propozi\ia imperati\:i ne~~ltivii se afla doua pronume. atunci ordinca lor eaceeasi ca si in propoziliiie afirmative; de ext:mplu:
Tu 1 -. . donnes.
Tu donnes le- ivres aPaul.
Lire - a citi Ecrire - a scrie
i~ ~ ~s nOl!S ;;sons j'ct:f1S nous ecnvons
tu lis vous LSl:1. lU e oris VOliS ecrivez
il lit ils lisent it ecril ils ecrivent
elk lit ellcs Ii ~l:l1t elle ecrit elles ecrivent
RECAPITULAREA LECTIEI 19,
19.2. Am 1~\,!lnit urmatoarele expresii:
19.3. A\i ilWa\at, de asemenea, cum se formeaza propozitia imperativa nCll:;ltl\·a. In act:st tip depropozitie, pronumele precee!<:1 verbul. spre d s'cbire de pfopozi\iile imp 'nllive afirmative.Compara!i propozi iile de mai jos:
19.4. In acea 1a lectie a\i aflat cum se conjuga urmatoarele verbe neleglilate:
18
[4.5. ti inv8.tH cum se [ormcaza timpul futur proche, c'f1re exprima v,iitorul apropiat. Aeest limp se
formcaza eu ajlltorul Connelor de indicativ prezel tale verbullli aller, llmlate de infinitivulverblllui care exprima viirorul; de exemplu:
Pentru a obtine fonna negariva a tiinpuilli futur proche, pilialler, iar parlieula pas dupa aHer.
travaillerjc vais lravailler
tu va~ travaillcr
il va travalll 'r
elle va Ira niller
nOllS allons {ravailler
vaus anez travailler
i1s vont traY<1iller
elles yont travailler
Je nc "ais pas travailkr.
Q
- eU am (0) sa lucre?
- tu ai (0) sa lucrezi
- el 0 sa lucreze
- ca 0 S~l Illcr 'ze
- noi 0 sa lueram
- voi 0 S[l luerali
- ei 0 sa uerez
- ele 0 sa luereze
particula ne inainteacrbllilli
- Nu 0 sa lucn:z.
TEMA PENTRU ACASA 19
A Traduce1i prorozitiile urmatoare in limba wll1ana:
I. Je n'ai pas emiL' de faire la aisselle.
2. Lui, il ne boit pas de vin.
3. Vous mettcz'-vous afaire quelque chose?
4, Ne lui ecris pas, je vais lui ecrire.
5. TelCphoncz-leur1
B. Traduceti tn limba franceza prop01.i!iile uflnatoare:
I. Inca \i-e sornn?
2. Voi pune llllelbat vinu! in frigiJer.
3. 0 sa mrl a~ez eu voi la maS3,
Da-mi accasta l:c:1.. e1!, dar nu-mi da pabarul'
5. Va rugam. a~tepta\i-ne!
C. Transforma!i propozitiile urlllatoare in propozitii negative:
I. Reveille-toi!
2. Je vais telephoner aPierre.
3. Ecrivez-moi. s'il vous plait!
4. Donne-lui c~~ verrc u'eau l
5. Ecoutons-le t
20
- frnctura
- dlll'crea: r,illl
- rana
- .rJmba: piciorul
- mana
- al11hlllan\a: salvar ;
- 'apul
- rann
- politiC!
- l!amba; piciorul
- b ala
- boala
- ae 'idcntul
pul
- laba piciondlli: pieiorul
- botnand
-r::mitlll
- roli\ia
- fClJ1itlll
- Imina
- bolnavul
- laba plciorului: piciorul
- amblllan\u: salvarea
- accidcnlul
- duren::'a; raul
:J
PARTEA INTAI
>[1
>[1.11
lLi II ~1
j II I' )
>11 Jp, J
>11
[I J>[1 h 1- J
>(11 pdl J
>[In I )
1
_[I m.II]
>(1 111J
>[1 ml tI]
1
Hll
>1
[I 11 I Ii]
>[IOp'
>( 1 IT kit I' 1
L.: 1 -I
21
I'amblllancc (f.
e malade
Ie mal
la mnladic
la main
la hi· 'ure
]a p01l(e
lajam e
Ie pi'
l'ac ident
aladie
I'a 'eid.ent
LECTIA 20,
k bk,.e
la - aClure
k m31
k pied
Ie bras
lu ~tc
la main
('I 1\1 incfl 0 data noile cu"inte in alta online, Re!im:!i pronun!ia coreeta:
b fracture
Ia pnlic
I ambulance (f.)
Icbm'
C ~i pana a 'wn, inccp fl1 leqia eu catcva cm- inte noi, -'iti!i-k ell voce
tare c nforlll tran$cricni fonetic..: date :Ii retme j echival.cntelt: lor in limoa
romilna:
Ie malade
(asia) iI doare
- Da-mi mana l
a durea
- EI se uitii la un accidentde pe strad(l.
.xisla riinili?
- Unde e bolnavul'?
n - doan: capul
JOLIn: bra!ul
Ambulanp astcaptalanga spital.
Aeeusta rana e pericuJoastl.
- Aceast.-, boala e greude Iratat.
- Ti-e riiu?
- Polilia 0 sa ina in curand.
-I dur a (ceva)
- (Asta) doar~.
- 0 c10are bratul.
- Mii do.ne capul.
- Mama are 0 [factumla laba pi.:iorului.
- A:;ta iIi prov ) l:J duren:, PauP
- SOlia uumneavoastril are picioareIruIlloase.
- (j fractura a miiinii
- il dar pil'ioardc
- 0 fractura a piciofLIlui
- 0 fractum a picioarelor
> [ill EblE:[j
> lufF. n Jlj
). 11>,11 ) IT lldll'ul]
>(
> L J m.sll1 r LJ
. [l J all R
> [il mall! I ]
- [ nil, kl , d jE]
:> rill I • kL
[Un 1 :loa R E lb]
:> [ eR "l11J
l ,LILli fc 11 11
22
Ellt: a mal au bras.
Ou est Ie malade?
Cette blessure est dangercuse.
II r~garde un accidentdan_ la rue.
La police va bientot venir.
II y a des blesses?
L'amblliance attend presde l'h6pital.
J 'ai mal a1a tete.
Tu a:; mal?
Celie maladi~ e·st di fficilea 'oigner.
tu as mal au br
avoir mal a+ subslantiv
il a mal aux jambes
in continuare \/om folosi Doile Gllvinte in propozilii. Cititi-le eli voce tare ~i fili atenti la traducerilc inlimba romana;
Donne-moi la main'
Ma m\:re a une fractureau pied.
In ullimele Propozilii au figurat umuHoarele expresii:
<;a fait mal.
une fracture des jambes
une fracture du pied
(:a te fait mal, PauP
une fracture de la main
faire mal
c;a lui fait mal
Votre femme a de~jolies
jambes.
j'ai mal a13 tete
Pronumele ~a Inseamntl asta, aceasta ~i nu trebuic sa fie mereu tradus III limba romana.
Semni (icatia expresiei difficUe a soigner l It I iI I In. este: greu de tratat.
Pentru a reline ll1ai u~or noile cuvinle ~i expresii, cititi propoziliile urmatoare ~i traduee(i-k ill lirnbaromana:
E 0 nimica toala, 0 rana
:1:;; de mica'
- Trebuie sa tranSpOl't3m rani'lii]a spital.
- Lfinga biserica a avut loeun accident de ma~ina.
• J ll[
;> [ I RJt! l n I pr J)li\
hIJ s R)
C'est rien. une si petiteblessurd
II y a un accident de voitllrepres tie I" is.
II faut transporter ks blessesa I' hopitaI.
Cunoa:;;le\i deja adjectivul soign~ - ingrijit care provine din participiul trecut al vcrbului soigner.Accsta cstc un verb de gTUpa I eLI conjugarea regulata ~i inseamna a avea grija, a ingriji pe cine\'a(ceva)
Ou as-I'll mill? A Ia teteet au bras.
>lu II 111.11 a II - Cc h; doarc? Capul
$i bra(ul.
(a vous fait mal,celte blessun:'?
- Va doare rana aceasta')
Elle a ete bien soigneependant sa maladic.
- A fost bine ingrijila C;lt a fostbolnava.
QU'est-ce qu'elle a')
Une fraclure du pied etde la main.
1\""hIJII m.,lkll 'r Lit pJI t."
dO In 11·1
- Ce are ea'?o fractura a piciurului ~i
a Imiintl.
La polic e·t la-bas?
L'amblllance va venirdans cinq minutes.
;> [I bUlib ,I IniR
Liu minI 1]
- Pol ilia e aeola?
- Salvarea 0 sa vinapeste cinei minute.
Ce malade ne veut pasecoutcr son medecin.
- Acest boln3v nu vrea
":<1-. i asculte doctoruI.
Cette blessure ~st difficileit soignd l Au contra ire,tres facile.
- Aceasta ranft e greu
de trotat? Din contni,e foarte u~or (de trata!).
In una din propoziliilc anterioare ali intalnit un nou adverb:
pendant ;:. [pULl J - In timpul
~i un verb de grupa I:
transporter ,;>IIR'111111 - a transporta; a duce
23
Imi telefonvi In ;~ 'ora asta'!
- Trebuie sa hcmam ambulan!a.
- Sun la el de u ora.
- EI cheama doctorul.
- ' m te nume~ti?
- Mfl numesc Pierre Dupont.
- Oomnule, va numitiMircca Pop"
- Chem,im politia.
11
flic R I ,.11
lui") to U ULapl'
n If.,;O:=, 1'1.1
>
> Ollli
> 111 I ,II lit II puli J
> I I n 1 rlpl FibI Hi-;)
. r
Jc l'appelle depuis une heure.
Je m'appel1e Pierre Dupont.
NOli' appelons la police.
Comment tu t'appellcs"
Monsieur. vous vous appekMi.rcea PoP?
II f:mt appder I' amhu lance.
Tu m'appelles cc soir'?
a faccm acum cuno:;;tin~a ~'U un nou verh. Accsta este: appcler -I iI I .] - a chema, a telefona ~i are, deaSCOlcnea, 0 forma reflex iva: s'appeler - :ar]E]- cineva se nume~te, se cheama.
Vom introduce In propozi(iile urmatoare noul verb eu diferitcle sale 1l1(el suri. Re~ineti orto!!rafiacorecta, dcoarece I-ul se dubleaza inaintea vocalei mute e. Citi(i eu voce tar fie' re propozilie ~i fi(iaten(i la traducerile In Jimba romtina:
11 appclle Ie medecin.
Appelez-Ie ! - Chemati-I, telefona(i-i'
N meres nou~ :lppellenttmp (ot a la maison.
- Mamele noa. In: ne eheamaprea devreme acasa.
Nos voisins s'appellent Duval. nil \ UU/' Ipel d II Vecinii no~tri e nurnese Duval.
> [11 fi~ l;tuR la 1 I III~ .
familia Pop
- familia Dupont
t' a beaucoup de:;.. r II: I et de:> k. ".
- " faut te > I' I I·
- Celte > n I HJIL n 'est pasdan ereuse, mais>dliliul" r.
Plurallli nurnelor proprii se formeaza eu ajutorul artieoluJui I£'s:
les Pop
les Dupont
Sa chernam repede ambulan\a - ," rpd II vile >1 ,II II ullLn
(salvaf\:a)~
Rezolvand exerci(iul Umlator. yeti veri fica daca ali reu~it sa re(ine\i corect noilc exprcsii, substantive~i verbe. Completa(i propozi(iile de mai jus apoi reeitili eu voce tare propozi(iile eompletate: folosili
filtrul rO$u:
Trebuic sa a~teptiim (a$teptata) - II faut allendre >1polit ia .
Ranitul are multe fracturi~i rani.
Aceastfl boala IlU epericuloasa. dar (este)greu de vindecat.
Tn:bllie sa te Ingrijqti.
24
Membrii familici Dupontsunt rani\i.
M-am r~init la picior.(Am un picior ranit).
o dmHt: capu!.
Sa ducem ranitulla doctor!
EI nu se mlll1e~tc Paul Duval.
Accastfl rana Ill,l dourefoal1e tare.
DOl11l1ule, va doare mana?
- >Ll:. [Ul 111 sont > I ,.
- rai une > .Im blessee.
- Ellc II I ala tete.
- T[ n I I I tn. k nubchez Ic medc'in l
- II ne . II P Il~ pas Paul Duval.
> J III I it r mul,
cettc blcssure.
-;>. \ • ,-\ 11 [' m,d ilia main,
monsieur?
- [11.:. lIL I r 11 hi
. l n I. hi'
> I"'~ \ I mal .1 I. men l .)
I]
Ce k doare? Gamba sau
laba piciorului?-Ouas-tumal'»A.1J.llllh ou >Iu JllJnJ.lI.1 fl I
1 I 11I~ d'? 11 I ]
Telefoneaza-le lui riCin: ~i
lui Paul, suna-i repede l
o ~;l te sun pcsl~ 0 j !.Jl11alate
de ora.
- » I \I Pierre et Paul,>.1 r -II . ks vite'
- Je vais >1 1f1f1t:. k Tdans line
demi-heure.
:> I 1[1·1 pic Rep,I "I II Ilj
zl
(ntr-una din propozi(iiJe de mai sus. am folosit canjunqia OU, care inseamna sau; de exemplu:
( \'sl une bk,~llre ou une fracture')
Tu ;.;~ blesse i, ;~( i:~mbc ou a la main?
Jc veux :.Iller au cinema ou au theatre.
- Esle 0 rana ",aU 0 fracturu'!
- Te-ai ran.it la picior sau la m::in~l?
- Vreau sa merg la cinema sal! la k~~lru.
Citi\i cu voce tare propoLi\iilc urmatoarc. Re\ine\i pronun\iacorectfi ~i traducercn ill limba romanll:
Je viens de I'<lppcler.
Tu viens de transporter
Ie m:llade a I'hopital.
!I()\/-d I pIE]
>llll I clI I 11 lad
- Tocmai I-am sunat.
- Tocmai ai uus boinavllila pita!.
Maric vienl d'avoirun ace ideol de vailure.
.> - Marie tocmai a avut
un accident de ma~ina.
!I vicnt de finir son devoir.
Nous venons de vous appeler,
monsicur.
VOUS 'n z de , on flcrles matclas.
~·Inu
/ '/ )]
>1 u\( nEd)L.!
II m II
25
- EI tocmai :ji-a terminal tema.
- Tocmai V-3m slinat.domnule.
- Tocmai ali umtlatsaltckle.
in propo::itiile de mai sus, amfrieul CIIIIU.'finra ell un nou lilllp verhal. trecllfll{ apropiat- passe recent
~ Ir . lie sf fillip exprimQ 0 Gcriune care tucmai OCt/l11 a Illat 4tr~if. Act:'.I"[ fillip I'crhal e
compw'. adieu Je !nrm (cd ell ajufnrul verhllllli semiClII.u lUI' venir.
Timpul passe recent se compune din verbul venir conjucrat la prezent.
unwlt de prepozilia dc, care e unnala la r'n Lil ei de wrbul !J infinitiv care
exprima trecutul apropial.
- Ele toemai au i'nceput
jocul.
- Tocmai aCllm ~i·all fij llt
cur:llenie In camera lor.
n - To<:mui ali cumparato ma~ina (nJ.lnons~i.
It R
1\ (llli Ib1E
<.: , III r 1
> [jr \ / . d< I IRa I/.J - Tocmal am lucrat.
>[11 len dHI bRl
You. venez d'aeheler
une belle voiture.
Je viens de travailler.
De cx€mpILl:
-lies vieonent de commencer
Ie jeu.
lis vicnncnt de raire leur.chambres.
26
In traducerea In Iimba rormina i'OIOSII11 de. cori adverbul tocmai pentru asugCrd ca aetiunea :;-a Icnnm31 de curand.
In exerci\iul urrnator ve\i excl'3 formarea noului limp verbal. ompleta\i propoLitiile de m,l! .ios eu
verbele corespunzatoare 1:1 limpul passe recent. ReClli\i apoi ProPollliile complctate:
Tocll1ai ali temlinat de miincat. - \10. s~ LilLI d' jilll de manger. > l \ U ,
Tocmai Ii-am eltit carte~1. Je l~'n dt: IlrL IOn livre. [ , ri: hIli I II R]
Tocmai Ic-ai seris 0 scrisoare - Tu > I liS I ~c ruc une Iettre iR 1I11kl
parinli.lor sau ales parents ou Ij
bunieii tale'? ata grand-mere'.>
[I tocrnai a dus -II> I I ( 1 tr m~J1 In "r
>ranita la spital. une blessee a )'hopital.
Anne locmai s-a imboln[lvit. - Anne >'\ lenl , alade. I 11
Pierre ~i Paulloemai - PietTe et P::tlli J i em
au venil aca:5.. JL ':1111 nla maison.
PriCll:nii mei. locmai Mes amis > It:nn 'n
...~ Ill-au iovitat la ei. 11 II 111. r hez eux.
Noi tocmai amjucat ~ah. - Nous> [au zE"
b I 'k27
Re!im:ii 0 alta expresie frecvent folosita:
- a II pe cal ~a ... ,
a fi pe punctul de/sa ...>[ etl -eIre en train de...
Vom introduce aceastil expresie 'in propozi(ii. Citi\i cu voce tare ~i tradllce!i propozitiile lIrma!oarc:
Je suis en train de lire un livre. 1 J llll7. -l({'c1t Ii >
m n III I
If I'm I
11Ir.;r.:Z
Udiliul, ,L: uil
:;. . llnl 11 rt! L:llk
. .J l! IIlln.
If-~l1tl
1 u cell Ir 11n d' 'tlliler Ie cun 1::1
tnl m p.: I.:
1111 r 'I", 1-' r~1I: ,meL fm'l 11 I m I
> II e
> I ~ll [1 uJ
:> ,I
;> r1111 ~ 1111111 I II
dO d{ la I III 11
>[\Ult:ll:tl i I - dlpJ'-,1i'
11 I ,.]
lltl I m'llll
Nous jOLlons aux cartes.
II met Ie couvert.
Je telephone amon ami.
Tu ecoutes Ie concert.
-I
Vous etc:s en train d' apprendre
Ie fran~ais.
- "I IU II: fll
Nous sommcs en train
d' faire 1'1 cuisine.
Transformati propo7jtiile urmatoare In a~a fel'incat s,i folositi expresia etre en train de. Citi i ell '1ten!ie
ProPoziiiile inainte ,'j dupii transformare. Folosi!i fillrul ro~u:
Le gar~on est en train
de re;:g~rder 13 tele.
- I II lin 11
Tu e- ~ll train de transporter
les malades.
Mane cl Anne ecrivent des lettres. > f I :. L: nn'
J
Monsicur. vous 1~liles votn: toilellc? en
- n mnule. \ I illl leI II" > U 111 P I Imbr~ ',1 1 tlulIlouh:;
27
lOR
I[ I J 'l
J I U}
[1m In II
'nulll hlEJ riidI k id )
11 LI m]
- rupt, -n· fraeturat. -u; spart, -a
- U!"aV, -it; serios, -uasa
- ranil. -a
- bolnav, -a
- prudenl
- prudentn
- imprudent
- imprudenta
- E un accident foarte grav.
EJ e alaI de imprudent I
- PielTe are un bra! fracllirat.
- rebuie sa lim pnlden\ipe slrad;i.
- Ace~tc fete nu .sunt niciudattlprudente.
.- E t i bolnav;\ sau ral1lt~l.
Sophie'?u hiE.
>[m l J]
:> rrR Ida)
> [bk:. E]
>[C[1K Itt:.)
>[ r
; I I)
28
- La maladie de Marc
n'est pa ~l ".
- Vos enfants sont >1Il1P Ilh~ r·dans la rue.
- Celte femme montre
un homrne hlL . pendant
I'accident.
- ES1-ee que VaLIs etcs [111:.1.:111,
madame?
- II ales d'eux jan bcs
prudent
ca~se, -e
blesse, -e
grave
malade
illlpnttknt
prudente
imprudenle
Lui, il est si imprudent 1
Pierre a un bras casse.
C·;.;st un accident t:1':~ f!lave.
Tu es maladc au blessee,Sophie')
nu e gr;)\,;).
Doamna, sllolc\i prudenta?
Boala lui Marc
Sa ne imhllgatirn vocabularul ell ciitcva adjective noi legate Ie 111<llcrialul lexical allec\iei:
Vom folosi noile adjective In c5teva propozitii. Citili eli i1tcn\ie fiecare pr~)pozi!ie si re!ineti traducerilein limba rom5.na:
E\ are ambele picioarer"racillratc.
Ce nile oe sont jamaisprudentes.
1I faul etre prudentdans la rue.
Copiii vo~tTi .\lint impruden\ip~ sirada.
Accasta femcic arata clliva
un om ranit in timpulaccidentului.
Vcrificali daea ali rctinut coreel noile adjective, complel;ind pro o7.i,iik urrnatllare ell adjcctivelecorcspunzatllarL'. Recitip cu aten\ie propozitiile completate. Folosili fil ,"ul rO:ju:
EJ
I RUd;i
::> r·1 I liE
- Ces petites fiUes sonttoujours >pl III tll - maisees gan;;ons, au eontraire,iIs sont toujours> IInrtLlLknf "
- Celie chaise est
- Ce n'est pa ... I
- ttes-vous >hl ,c ?
ACt'st seaun erupt.
Nu e grav l
A 'este felite suntintold 'auna prudente, dara e~li b"IICti, dimpotriva,sunt intotdeaunaimprudenti.
EI nu C at;H de bolnav. - Jl n 'est pas si >1I1,LI t > [II nE p..L 1 mJI~JJ
I· IIlII
lUI ",I sE III I
- Sa ai multi prietcni!
- Sa fim pruJenti!
- Fii dragu\!
- Sa a\"em multi eopii '
- Sa aveti 0 "'lean-ttl frumoasa'
- f.i1i buni eu Cliinii!
> I I Ir fill ,'0
> I Ll k J.lIl i1
>1 ndipltLJd J
> [. ,I I: 11
\ > du temps pour nous l
>Ih dO l\ll~ii!iJ
- >, h: envie de venir chez nous'
- ~. III l:hez moi asept heures!
- > I ameilleurs!
- >. I1~OIlS loujours cns('mble!
- > .\\ iJl1~ trois chatset deux ehiens I
Ayons bll<luCQuP d'enfants!
Sois gentil '
Soyons prudents l
Aycz des belles vacanees!
Aie beaueoup d'amis!
Fii 1<1 mine la ora $apte'
in continuare va prezentam formele imperative ale verbelor eIre ~i a\"oir. Vom folosi acestc forme incatCh propoz,i\ii. Cili\i-le ell voce tare ~i ft\i aten\i la tradueerile in timba ronHina:
Soycz bons avec les chicllS~
Sa-ti dore~li sa vii la noi!
Veri ficati daea ati relinut eoreet formele de imperati vale verbelor eIre ~i avoir, completand propoz.iliilede rnai jos. Folosi!i filtrul ro$U:
Sa avC\i limp pentru noi!
Sa tim intotdeauna impreunj'
rqi mai buni!
Sa avem lrei pisiei$i doi dini!
...~R- I\' ..ind ultimul l:xcrciti,u al prililci par(i a leeliei 20, yeti verifiea in ce m3sura ali reu;:-it sa va insu~jti
noul material $i daca sunteti pregati!i pentru a treee 1£1 partl:u a doua a leqiei. Tmduceti in IIimbafrarm:::za propozitiile unnatoare:
Mii doare caru!. > J' i III II til leI
Trebure sa te ingrijt:~li. :> 1/ t 1]1 I n lOll! 'I'
Te doan::'?
29
> ~ t n [II
ullmc,
I !ncr c~tle pdll~
t UII • r. l~ [ur"
fnH:lu I,;
l;C 11\ r
> ( u· ~t-ce Gil tu
J 1.1 Jo mb
leur '0;(1, "
lln~ tr.:u:ture'! II lllltre 111 I
>- Jilitll1l~. 11l."cn't;.lp urn
> MOl , il:ur D Ip
> II I m \ eL: elk '
(JII.I -lu In. 1'!
:0- Lc U II \ ;CnTh:nl d'u\' II
un ,l~ H.1t:nl ~ \ IIII Ir .
;> E~l- e Llll'iln j1 ~u
eila IUI'~
:> I rle I;: I m.ltnlm nl rhl~ r I enr,;rul nl le- \\ c"k cmk
;> [ ct:-' 1.11:. '
:-- p
:> III IlIme 'n tr II IIIrill~ nl. i.I
::- Nnu
30
Asta doare') Nu, nu e gray.
Noi locmai am chemal ambulanla.
I'amili:1 Duval tocmai a avut
un accident de ma~ina.
Domnuk, Ii!i arro<lpe d.e acest ranit I
Domnul Dupont e greu de tratat (vindecat).
Ce te d()~ilt.:.! Ma dor pieioarele ~i bratele,
Fii hun ell ea!
Ce ai? 0 fractura a o!lmbei (a piciorului).
o fraclur:"(' AsIa doare foarte tare.
Roala dumneavOJstra nu e grav,i.
Fat:e!i-v<l pUlin limp Iiber penlnJ acest copil l
Sunl pc cale sa tilesc aceasla carte.
Ce este'.) 0 fracturfi SilU 0 rana?
Prive~te, e rupl!
~Ilarie e mai prudenla aeum
in limpul weekenduriloJ.
Cnemali pol ilia!
Nu se poale ca cineva sa fje atat de imprudent l
)1 putem transporta pe aces! bolnav
In el acasa'!
Suntem pe cale de a 0 Irata pe aceasla
feti13 bolilava.
LECTIA 20 - PARTEA A DOLA•
Partea a doua a leetiei va fi co I.Sil Tal'L JeClurii, ~i recapitularii intrcgului materic I din acest caie! Je cur~.
Dupa cum ;:I\i obs rat, materialul kXlcal ~i J.!r;1 aticul.1 caietelor de lIrs e imbog:a\e~te progrc. iv. Deaceea, memorarea 1l1lrl:gului vocabular oate ridica anumitc difi ·lIltiiri. V(l sfatlllm sa consuhati ciitmai des vocabularul de 1<1 srar~itul ficcan:j lectii pentru a vii reaminti cllvintek uitate. :;;i. 1 u.lzulprobl 'melor ramatica 1~, parcurge\i punile consacrate r capituUirilor.
Citi\i cu voce tar ':
/" /" """ll /" /" '» ?lui, l.i'aime bi 11 I rna cuisine. I Elle estjolie, I modeme I et pratique,' Dans rna cuisinc.
/" /" '» /"i 'ai un frigidaire, I une cliisiniere electrique,I et un four. I I Dans la cuisine I i! ya beaucollp
"""ll /" /" """ll /"de travai1.1 ! II faut faire la cuisine j ct aussi faire la vaisselle.11 Ma v;:lIsselk est
'» /" /'I '» /"toujours propre.' , Mes casscroks' et mes poeles Inc ~olltjilmaissaks II J'aimc aussi:
"""ll /" /" /" /" /"n1eltn: Ie couwrt.11 Je mel sur)a table des as ieltes, I des ve" es, I t: pInts 1et bien selr des
'» /" '» /" /"coute;JUX, I des fourchettes' e~ des cuillerC's.11 Le soil'. 1 111a LUl1IIIe se me! atabl I et IlOUS
.?' """llnous me ns it manger. II
/" '» /" """ll- Attention, Sophic~ II Tu va C3 rIa vaisscllt' II
/" .?' """lli, .. e suis toujours prudcnll:. ; I
/" /"u as 'aire la liaisselle Ice soir'/II
/" /" """ll /" '»- Non,l pas moi.11 Je viens de mettn, Ie couvert.
/" """ll /" .....,.- Alors, I c'est moi.11 Ie n'ai pas envie de fain: la vaiss lie. j 1
/"- Mais ce n'est pas difficilc' II
/" ? '»- D'accord. maisje prefere re 'i.ln.h:r a tete. II
/" /" """ll- Alor ,I je me mets it travailler.
/" '»- C e't une bonne id "t:. I
/" '» /" """ll- M, L .. I je n ',Ii pas envic de tra ailler.11 Ie v<.lis tel r honer it Pierr .
/" /" """ll-A Pi.cITe?11 Jt: ne suis pas d'accord .
./' /" '» /" """ll- Lui,l il e-t i symp3thique! II NOlls alios travailler ensemble. II
/" /" /" '» '»- Non, I vous allez 'ouerl et VallS n'allez pas travailler.11 Mets-toi it travaHle"11
"""ll /" '»A. - Regarde, I un accident de voiture' , I
/" """llB. - Allons Ja-ba-'II
/" -...,.
A. -II Y deux blesses.' I/" /" /"
B. - Monsieur, lou avez-vous maJ'l11
31
Urmeaza ultimul exereitiu al acestui caiel de curs. Rezolvandu-I, eli veri fica daca ati rCll~it intr-adevarsa va ln$u~i,i noul material. Traduceli In limba fri,lncaa Propoziliile l nn~lloare:
1I1fL: III t1, lk
11 lit I!
.• JnlpruJ nt
> I lei
> rne10n I'umbulun'c!
):·.Ic \ • , Il 1 ptlTler . I'h rHl I,
> 111. !1[ lJd~lIl Um. I.] Ie'
>Iu
;:. I e~ Dur fl ';ll t en I in,I I t1hcc
32
/' '" /' '"Ce n'est pas grave. ! ' l .Ine petite blessure·11/' '"D. - Moi, je n'31 rlen.
~ Ii atat de imprudenta!
Fii prudent pe st['I<..I" ,
EI se nllIne$te (pL~ d il cheama) Mihai Filip.
Famila Dupont e pe cale sa telefonczeJa polilie. .
? '"B. -0 faut appeler l'ambulance.11
/' '"B. - Appelons aussi la police ' II
? '"c. - Merci beaucoupl II
"" /' '"A. - De rlen. II II faut vous transporter aI'h6pira1.: .
Sa chemarn ambulanta!
/' '"C. - J'ai mal ala tete I ct alajumbe·11/'
A. - Et vous, madame')
Tocmai am spalal vasele.
Q sa Ie due la spital.
/' /'- Pit:rrc.1 tu es mal;ade'? ' )
/' ""- Je viens d'avoir un accid~t1t.11
?- Tu es bless(;')
"" ?'"- Qui" j'ai lIll bras casse.11?
- <;:a Ie fai t tres ma I? II
"" /' '"- Qui, Ice n'es! pas grave, IllliJis.<;a fait mal I
? ""- Je vais Ie soigner, I mon ami. II
? '"- Merei, I lu es gentil ' II
Te doare?
? ""- Qu'est-ee que tu fais maintenant? II
?? ? ""-.Ie viens de finir mon travai'l, I el je suis en train de manger.
/' /'- Alors,l qu'esl-ce que tu vas faire aprcs? II
? ""-.Ie vais me promener avec man chien. I I
In:n
II I, 11
III 'I1r~ prl
pI II
II lin tl - • I
L: me lei )1H)n~ I'm I· mil I
>
>
> I un ell, I III LIt hI n~
>llIlllm Ipl
II; r;tnl, 11.'
> II \ Ie, d' t ,Ipr lL:r
>
>
> Ld..:m I
>
> Jc \ i L II "nJn: mun cl
LI 110111 d m'h hlll'r Ii \ al
ititi cu alenlie cllvintele in care se repeta acelca~j
tiLur.uu, fuurchetle,cQllvert
pruds:nt, imprudrnt. ambulilllce, jambe, accidJ;.1lI, envie
fracture, hlessllre, ambulance. prudent, imprudent
sills, sQy..ons, sm:ez, s gner
ambulance, blessure, blcssc, police. ac..c.ident. Ctl:iSt:, SOlgner
jambe, frigidaire, jamais]
uJ
(a-ti 0 pisica sau un caine'
Atentie. va rog!
Lor Ie e somn.
-billc
Ne IrebUle doua cutile.
Unde 0 sit punem mancarurile?
Pune lolul In rri,:\ider. e alaI de cald'
Yrei un pahar sau 0 cea~ca?
Pune crarila pc aragaz!
Unde va doare, domnulc?
Nu ma suna noaplea l
Bineinteles. sunt de acord cu tine.
Ne numim [ODl:SCU.
Ai ch-:f ·-;;i-li pui aceasta rochie \'cnk-:
Scuzati-ma. dar aceasta farfurie e murdara.
EI tocmai tc'· a suna!.
EI nu-mi scrie niciodat<l.
Aceasta boala e a., a de greu de tralat!
£1 nu vrea sa inceapa sa invelelimba franceza.
In Incbeiere obi~nuilul cxcrcil,iul de pronuntie.sunele:
It ~
Sa _unem masa ~i sa ne a~ezam cu ei]a mOl. ,1'
Tocm.. t mn lua! micul deju]l, sunl pc calesa rna imbrac ~i 0 sa mcrg (mll duc) la birou.
o fractura a piciorului') Eo nimica loata.
Suna-I' (Chl:ama-P)
l J
l J
33
20.2. A(i allat care sun! fOD,lcle de imperativ ale rh ,I r 3\'oir ~i eln~:
- sa l1vem!
(asIa) doarc
- a-I durea (C<O'\'3)
- grcu de tratat
- a fi pc cale saa fl pe punc.tul sMelc ...
IL' I cmai au man;:.at
- tocmai ai m~incal
- tocmal am m"n 'at
- locmai am mtmcal
- t;U lucTllai a maneJ!
- to mal a~i man cat
- d wcmai au man cat
- el tocmai' manea!
- Ac.easta fern it: e b In vii.
- Acea.. ln bolnava e Ia srit:.! .
. T lema' am dus bolnavul la spital.
>l,v ll• Rm I IJ
> r--ll IE mull
> rJIJi~al a:> 'Jell'j
> l~'H ii 11{- JOl
, UO \'I~ LlO mJ El
>[1 '/-dUnii EJ
- [il ie LID rniiJE]
>[el led m"J J
> 1\ U 0, . dO m j .J
> Ii Int.!I maJ-J
> [ I \jL"Tl dl lij J
avoir mal a
difficile a oi,gner
c;n fait mal
etre en train de.
~~
.., [_J 1 - Sa fii l aiel ~
[LjSOlS.
sayans' I" J.1/ t J - sa tim' ayons' "'" l ioJ()Y~:l.1 i'i fi(i I aye I :.- [I i 'I
il vienl de manger
tu viens de mangr
nOli vellons dc ma.nger
i1s viennent de manger
vaus vencz de manger
In tr'lducerea in limba romana indic~1IT1, de nbicei. c I ail tonll unui adverb faptul ci1 aqiunea s-a
tel111inat de cur£md; de cxclllplu:
elle vienl de manger
elles viennent d mang~r
J'e \'icns de transporter Ie malade it l'hopital.
Celte femme est ID' la ·c.
je vie.ns de man. er
.k.."~...u.IJ!YM!Olo\e est it l'hupilal.
20.1. in aceasta leqie a\i intiiLnit urmntoarele expresii:
RECAPITULAREA LECTIEI 20,
20.3. 'i Invillat, de asemenea, !rcculul anterior( as ere ellt). ACGsla e un limp compus. al clirui modd· .onnare vi-I prezentam luand drept t:xempLu wrbul manger:
20.4. Daea innintea anumitor adjel:!ive inva1,lle 111 acca. ,~ lee(ie plasflm un arti l.u un promu .e
dcmonstrativ, aceste aJjectlve pot deveni subSlantl e:
20.6. Pluralul numelor proprii se formeal.;1 cu ajutorul articolului les care precede numcle propriu:
In dccursul conjugarii velbului appeller, nu uitati sa dubla!i COllsoana I lIlaintea c-ului Inut:
- II un pe copilul meu diseara.
- Te sun diseara.
- Ma numesc Paul Dupont.
- nous appelons
- vous appelez
- ils appellent
- elles appellent
- DOInnul Duval e ranit.
- Familia Duval tocmai a cump,\rat 0 ma~ina.
Monsieur Duval eSI blesse.
Les Duval viennent d'achetcr une voiture.
J'appelle mall enfant cc soir.
.Ie t'appc;;c ce soir.
Je J11'apppelle Paul Dupont.
j 'appclle
tu appclles
iI appelle
elle app ·UI:
20.5. Verbul appeler pl1ah: ;\vea mai multe intclesuri:
TEMA PENTRU ACASA 20
A. Traducc!i urmatoarck propozi!ii in limba romana:
I. C.;::c blessur.: .;~t tres grave et difficiJe asoigner.
2. A~-tu mal au bras ou ala jall\hL-)
3. I.e, Duval sont en train de transporter leur table.
4. Ie viens de l'appL':c: mais if n'est pas chez lui.
5. Sois bon avec mon petit that'
6. 11 faut etre pl'ullL'nt, surtout c1al1s la rue.
B. Traduceti lln~latoarele propozitii in limba francez:-l:
1. Sa-Itransponilln la spital!
2. Chemfqi poli!ia ~I sillvarea!
3. Ti-ai rupt bra\ul')
4. Marc nu e niciodat3 prudent.
5. Te doare foarte tare?
6. Ma c10r caput, bra\ele ~i picioarele.
C. ll'ansforma\i prupozl\iile urmatoare in propozi\ii imperati\c:
I. Tu es loujours cOlleent.
2. Vous appdo la police.
3. Tu me tl'ansportes a l'hopiral.
4. Nous I'appelons ala maison.
5. Tu ne lui leh~phoncs pas Ie soil'.
6. Nous avons un bel appartemenl.
36
VOCABULARUL LECTIILOR 19 SI 20, .
- accidentul
- acordul; 'jn~eh:gcrca
- a chemu. a numi. a suna
- a fj de acord
- sa ail
- bolll!' caslrona~1I1
- aJvarea. ambulanla
- a se chema. a se numi
- a-I durea (ceva)
- bincin\eles, dcsiguf
- sa ave\i l
- farfuria
- a ayea chef sa/de...
- a-i fi somn
- sa avem!
- idee buna
- aten\ia
J aR llUl J
l pI I
I ,n u.lE.J
IhiiJ
>11.l1i -ioJ
>[.1 U I .hid
> r I hl I:s]
> II hoI
:> r 'lk - l: J
bien sur
Ie bol
I'accident (m)
bonne idee
ayons!
s'appeler
"ie'
(etre) d'accord
avoir envie de + (intinitiv)
accord (m.)
avoir mal a+ (subst.)
avoir sommeil
ayez!
appelcr
111.. musculinr .fcminin
II \' attention (f.)
. '1,' I'a siette (f.)
. t
blesse lbl - ranit
blessee [hll - ran ita
Ie bl ·s~ - [1 1blr: EJ - ranitul
la blessee >ll.lIIF 'J - ran ita
lessure lla h[I' l' - rana
Ie bra- llO bR J - bra\ul
c;:a
c;a fait mal
>[ 1
> r . IE Ill,dl
37
- aSIa, aceasta
- (asta) doare
- rupt; fracturat; spart
110]
cassee
la C:l 'serole
Ie couteau :> 11
IIJ
- rupta; fracturata: sparta
- cratita
-clI\itllJ
les couleaux rI kill J - cutitele
Ie couvert - lac;lmul
:.; ."'
(meltre) Ie couvert
la cuillere
>[rm:IR 10 ku ' R
>11 UII .R]
- a pune J1'l:lsa
- linnura
~ [ ·kRi·
- bucalareasa, ma~' a de . II •
araga:wl
- grcu de tratnt
- scnu
- scne
- ei, ele seriu
- sencm
. 'I I pc cale '<1
raclllra
cuptoru!
furculJ!Cl
- cheru!' duml; porta
- a sene
- sericli
-inca, mai
- erll
- scuza\i-nu
- :1 avea chef s,\
- a fi atent
- frigidcru\
- g v, -1"1; important, -";
scrius, -O:lS
i J
>["J\' R vi 1.10)
>[
)X
>[E R'RJ
(EkRI EJ
[oi]..n l{J
>11 kllJ;RJ
>[11 u ~ll
- [ kRI oj
>lg.H.a \)
>[lhlJ 'il 1 s" Il .J
:> 11.1 k lZIlll • J
:>[HRi
>[
>[1 \ J
>[IOlul J
:> t • t JOJ
:>rct[ Rt:
:> [I ) I 1 Id RJ
ditficik asoif!ner
I'em·le,f.)
Ie rri 'idaire
la fourchette
ecrit (ii, elle)
ecrire
ecris (tu)
ceris (je)
la fracture
ecri vun ~ (nullS)
faire attention
ecri vent (i Is, elles)
13 cuisiniere
(avair) envie de + (infinitiv)
(f'rave
exellsez-moi
etre en (rain de + (intinitiv)
ecrivez (vous)
enc.:orc
Ie four
,inter i. sa (faei eeva)
- ne trcbuie
imprudent
- imprudenta
- namba, piciorul
- familia Dupont; membriifamilici Dupont
- a citi
- citesc
- cite~ti
- citi\i
- (ei, ele) eitese
- eitim
- (eI. ea) cite~le
-- mana
- durerea; raul
- a-I Jurca cc\'a
- bolnavul
- bolnava
- bolnav, -<l (adjccliv)
- boala
- a pune; a instala: a a~eza
- a culca pI:: cineva. a pune in pal
- a inccp.: ~a laca
- sau, ori
- In timpul
- laba piciorllilli: piciorul
- lava. furfuria, felul de rnancarc
- tigaia
la polic~ >(1L Ii J - poli\ia
prudent [pRT q - prudent
prudente > IpR J;""tJ - prudenta
se metlTc it faire >[ m tR a 'incepe sa f ,- a
se mettrc [1 table > I, 1 11" R I) - as a::;l:za la l1laSJ
s'il vous plait >1 11 tplL] - va rag
sOlgn.:r - a ingriJI
sois' >1 • J - sa fii~
so, ~z. liE] -sjfi\i'
sayans' > r ",1,10 - sa fim l
la lasse > [111.1 J - cea$ca
telephoner >( F:J - a tclcfona, a suna
la tete >11 I 1 - capul
transporter Ilf hpl111FI - a tTansporla, a dUl:e
la vaissdle >11 I -IJ - vesela. \ascl\:
(faire) la vaisselle >1 - a spala aSt:
Ie verre > II(h~ I~] - paharul, sticla