franarea pe tambur 11

8/13/2019 Franarea Pe Tambur 11

1/12


2/12

1.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE.

Sistemele de franare, dupa rlul pe !are "l au, se !lasifi!a in#

$ sistemul prin!ipal de franare, intalnit si su% denumirea de frana prin!ipala sau de ser&i!iu, !arese utili'ea'a la redu!erea &ite'ei de deplasare sau la prirea autm%ilului. Datrita a!tinarii,de %i!ei prin apasarea unei pedale !u pi!irul, se mai numeste si frana de pi!ir($ sistemul statinar de franare sau frana de statinare !are are rlul de a mentine autm%ilulim%ili'at pe panta, in a%senta !ndu!atrului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemulprin!ipal in !a'ul defe!tarii a!estuia. Datrita a!tinarii manuale, se mai numeste si frana demana. Frana de statinare este intalnita si su% denumirea de )frana de par!are* sau )de a+utr*.Frana de statinare tre%uie sa ai%a un me!anism de a!tinare prpriu, independent de !el alfranei prin!ipale. De!eleratia re!mandata pentru frana de statinare tre%uie sa fie eala !u !elputin -/ din de!eleratia franei prin!ipale. In eneral, frana de statinare preia si rlul franei de

siuranta($ sistemul suplimentar de franare sau disp'iti&ul de in!etinire, !are are rlul de a mentine!nstanta &ite'a autm%ilului, la !%rarea unr pante luni, fara utili'area !elrlalte sisteme defranare. A!est sistem de franare se utili'ea'a in !a'ul autm%ilelr !u mase mari sau destinatespe!ial sa lu!re'e in reiuni de munte, !ntri%uind la mi!srarea u'urii franei prin!ipale si lasprirea se!uritatii !ir!ulatiei.Sistemul de franare se !mpune din franele prpriu$'ise si me!anismul de a!tinare a franelr. Dupa l!ul unde este !reat mmentul de franare 0de dispunere a franei prpriu$'ise, sedese%es!# frane pe rti si frane pe transmisie. Dupa frma piesei !are se rteste, franele prpriu$'ise pt fi# !u tam%ur 0radiale, !u dis!

0aiale si !m%inate. Dupa frma pieselr !are prdu! franarea, se dese%es!# frane !u sa%ti, frane !u %anda sifrane !u dis!uri. Dupa tipul me!anismului de a!tinare, franele pt fi# !u a!tinare dire!ta, pentru franareflsndu$se efrtul !ndu!atrului( !u ser&a!tinare, efrtul !n3du!atrului flsmdu$senumai pentru !manda unui aent eterir !are prdu!e frta ne!esara franarii( !u a!tinaremita, pentru franare flsmdu$se atat frta !ndu!atrului, !at si frta data de unser&me!anism.

Franarea pe tam%ur

In&entatrul ei este %ine !uns!ut # Luis Renault. Din 14- 5i p6na a'i +um7tate dintreaut&e8i!ulele eurpene au fr6ne tam%ur pe puntea spate. )La fr6na tam%ur di sa%9i de fr6n7sunt "mpin5i, din interir, "n peretele unei !ar!ase de fnt7.


3/12

Da!7 presiunea s!ade sa%9ii sunt readu5i "n p'i9ia ini9ial7, prin intermediul unr ar!uri.:, neepli!7 ;


4/12

tam%urului. In a!easta situatie , intre tam%uri si sa%tii apar frte de fre!are!e pt da nastere laun mment de franare Mf, !are se pune mis!arii autm%ilului.

Su% a!tiunea mmentului Mf, in 'na de !nta!t a rtii !u drumul ia nastere rea!tiunea Fr ,indreptata in sens pus mis!arii . Tt in 'na de !nta!t apare si rea!tiunea &erti!ala a drumuluiH.

In timpul franarii , datrita fre!arii !e ia nastere intre tam%ur si arniturile de fre!are ale sa%tilr, eneria !ineti!a a autm%ilului se transfrma in !aldura.In mmentul pririi, apasarii asupra pedalei , ar!ul readu!e sa%tii in p'itia initiala ,iar franarea in!etea'a .

1. TIB>RI DE SA=OTI >TILIHATI LA FRANE1. sa%tul primar !are apasa mai mult asupra tam%urului J se numeste si a!ti&( $ In timpulfranarii a!est sa%t !apata un efe!t de autamplifi!are 0 autfranare !are il fa!e sa mareas!aefe!tul de franare !respun'atr frtei de a!tinare asupra lui.

2. sa%tul se!undar0 pasi&

Efe!tul de autamplifi!are du!e la maririrea frtei !e a!tinea'a asupra tam%urului a!ti& in!mparatie !u frta !e a!tinea'a asupra tam%urului pasi&, pentru a!eiasi apasare asuprasa%tilr. Din a!est mti&, la mersul intr$un sens se u'ea'a mai mult sa%tul a!ti& iar las!8im%area sensului ,!el pasi&.

Bentru a eali'a u'urile la !ei di sa%ti, se flses! slutii !nstru!ti&e, !a# frte de apasare maimi!i sau arnituri de fre!are mai mari la sa%tul primar fata de !el se!undar.

11. TIB>RI DE FRANE C> TAM=>R SI SA=OTI INTERIORI

Frana simplexare in !mpunere un sa%t primar si unul se!undar !are pt fi arti!ulati saufltanti. In fiura de mai +s este repre'entata frana simple la !are am%ii sa%tii 1 si 2 sunt arti!ulati

in rea'emele -. Indiferent de sensul de rtatie, unul dinsa%ti &a apasa mai mult asupra tam%urului

. Ee!entri!ele si ser&es! la relarea +!ului dintresa%ti si tam%ur.


5/12

Sa%tii sunt apasati pe tam%ur !u frte eale S prduse de a!tiunea li!8idului su% presiuneasupra pistnaselr !e se ases! in !ilindru ?. La frana simple din fi de mai +s , a!tinarea sa%tilr 1 si 2 se fa!e prin intermediul !amei !u frtele S1 si S2.

b.Frana duplex$ are in !mpunere disa%ti primari !are pt lu!ra !a sa%tiprimari la rtatie intr$un sinur

sens0 frana uni$duple sau in am%elesensuri 0 du$ duple

Frana uni-duplex$ am%ii sa%ti 1,2 au !ate un disp'iti& de a!tinare si !ate un pun!t dearti!ulatie prpriu 0,(

!il $ pentru sa%tul1(

!il - J pentru sa%tul 2

Frana duo-duplex$ am%ii sa%ti lu!rea'a!u efe!t de autamplifi!are 0 !a sa%tiprimari indiferent de sensul de rtatie.

1,2 J sa%ti(

-,-K$pritri(

$tam%ur(

$, !ilindri(


6/12

c. frana servo$

sau frana de amplifi!are are di sa%ti primari, sa%tul psterir fiind a!tinat de sa%tulanterir.

Datrita frtelr de fre!are dintre sa%tul anterir si tam%ur, frta de a!tinare a sa%tuluipsterir este mai mare in !mparatie!u frta de a!tinare a sa%tului anterir. In a!est fel,mmentul de franare se mareste su%stantial.

In!a'ulin!are

sa%tii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo,iar in !a'ul in !aresa%tii sunt primari pentru am%ele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo.

In fi a Jfrana uni-servo( fi %$frana duo-servo

1$ tam%ur( 2$ %lt pentru arti!ulatia sa% ( -$,$sa%ti($?$ ar!uri( $ !ilindru re!eptr, G$disp'iti& de relare a +!ului dintre sa%ti si tam%ur.

Frana du$ser& se !ara!teri'ea'a prin faptul !a fie!are sa%t il a!tinea'a pe !elalalt !u efe!t deser& a!tiune, in fun!tie de sensul de rtatie am%ii sa%ti lu!rand !a sa%ti primari( sa%tii suntleati in serie si a!tinati de la un !ilindru 8idrauli!.


7/12

1.

SCEMA ACTIONARII IDRA>LICE C> CIRC>IT D>=L>

Cmanda franelr se pate fa!e# !u a!tinare dire!ta 0 me!ani!a, 8idrauli!a

!u ser&a!tinare 0 pneumati!a, ele!trpneumati!a si !u a!tinare mita

Elemente !mpnente# 1$2$ pistane( -$$ !mpartimentele !ilindrului( $ !ndu!ta fr fata($!ndu!ta fr spate, ? Jfrana spate( G$ frana fata( 4$!ilindru.

In !a'ul in !are am%ele !ir!uite sunt in perfe!ta stare, pistnul 1

impine li!8idul din !mpartimentul - in !ndu!ta , deplasand in a!elasi timp , prinintermediul ar!ului pistnul 2 spre dreapta !are trimite li!8idul din !mp prin !ndu!ta la!ilindrii de frana.

CABITOL>L II

2.1 Defectiuni in functionarea a sistemului de franare

!au'e psi%ile Remedierea defe!telr

1. aer in !ir!uitul de franare

2. li!8idul de frana esteneunifrm0 se &latili'ea'a

-.ar!urile de rapel ale sa%tilr

1. se s!ate aerul din !ir!uit

2.se inl!uieste li!8idul de frana

-. se inl!uies! ar!urile


8/12

sla%e , rupte(

.sa%ti %l!ati(

. lipsa li!8id de frana(

. dilatarea eaerata atam%urilr da!a sunt u'ati(

?. unul din !ilindrii re!eptri dela rtile din spate este %l!at(

G.pierderi de li!8id la un !ilindrure!eptr rata spate(

4.la franare apare s!artiit,arniturile alune!a pe supraf delu!ru(

1. tam%urii de frana pre'intau'uri mari si neunifrme(

11. arniturile de frana suntunsurase, u'ate sau arse(

12. este !mprmisa etanseitateasistemului de franare.

. se de%l!8ea'a, se inl!uies! piesele u'ate

. se !mpletea'a !u li!8id(

. se inl!uies! piesele u'ate(

?. se de%l!8ea'a sau se inl!uies iesele u'ate(

G. se !re!tea'a !au'a pierderii de li!8id si se inl!uies! piesele u'ate(

4. se !urata supraf de lu!ru a arn si a tam%urului( se &erif &alitatea tam%!re!tea'a sau se inl!uies!(

1. se inl!uies! arniturile de frana(

11. se !urata si se s!8im%a arniturile de frana(

12. se !re!tea'a etansarea.

2.2.Forme de manifestare a defectiunilor sistemului de franare:

$frana nu este eficace0 nu tine, este sla%a, sau nu a!tinea'a$ !au'e# rela+ul in!re!t( u'uraarniturilr( u'ura tam%urilr, u'ura arniturii pistnului pmpei !entrale( aer in !ndu!te,pierderi de li!8id.

$frana freacadesi pedala nu este a!tinata J!au'e# rela+ul in!re!t al sa%tilr, ar!urile dereadu!ere rupte( pistnasele !ilindrilr re!eptri mate, li!8id ne!respun'atr, pedala in!re!trelata.

$ la franare, automobilul trage intr-o parte$ !au'e # tam%ure e!entri!e, utili'area de arniturine!respun'atare( ar!uri de readu!ere a sa%tilr prea tari( unsare pe arnituri( presiune inan&elpe diferita.

$ in timpul franarii se blocheaza rotile$ !au'e # riparea pistanelr !ilindrilr,&ali'areatam%urilr, sla%irea, ruperea ar!urilr sa%tilr.


9/12

$franarea se intrerupe$ !au'e# arnituri mntate resit pe sa%ti( &ali'area tam%urilr, +!urimari la rulmenti, defrmarea ar%rilr planetari, arnituri !u unsare,et!.

$franare cu zgomoteJ !au'e# u'ura e!esi&a a arniturilr( unsri,lu%refianti pe arnituri,tam%uri !u rsimi diferite utili'ati(

REBARAREA SISTEM>L>I DE FRANARE C> TAM=>R SI SA=OTI INTERIORI3.1 Demontarea tamburilor de frana

Bentru demntarea tam%urilr de frana de la rtile din spate, se fa! peratiile#

$ se sla%es! piulitele rtilr, se ridi!a partea din spate a autturismului, se asea'a pe !apre sise s!t rtile(

$ se sla%este frana de statinare(

$ se s!ate %usnul pentru re'er&a de unsare !u disp'iti&ul RO>1, api se demntea'ain rdine# siuranta piulitei si rndela de spri+in(

$ se indepartea'a sa%tii de frna, desfa!and e!entri!ele(

$ es etrae tam%urul de frana , !u a+utrul disp'iti&ului T&a 2- !a in fi de mai +s#

Extragerea tamburului de frana

La tam%urul demntat, i se fa!e!ntrlul &i'ual pri&ind# u'areasuprafetei de lu!ru, ri'uri sau santuriinelare pe supraf de lu!ru. In a!estesituatii, tam%urul pate fi re!tifi!at la!ta maima admisa de 1mm pediametru. Re!tifi!area se fa!e laam%ii tam%uri.

3.2 Remontarea tamburului de

frana. Se fa!e in rdine in&ersademntarii , respe!tandu$se!nditiile te8ni!e#

$ dupa remntare se relea'arulmentii rtii spate(

$ se relea'a +!ul dintre arniturile sa%tilr de frana si tam%urul de frana, prin e!entri!e0 larelarea manuala sau prin a!tinarea repetata a pedalei de frana, pentru franele !u preluareautmata a +!ului(


10/12


11/12

$ se mntea'a !lestele FRE A pe !ilindrulre!eptr, iar !u !lestele spe!ial

FRE - se s!ate ar!ul superir de readu!ere asa%tilr 0 fi de mai +s

demontarea arcului de rapel

$ se %as!ulea'a par8ia dintata C, pana &ine in!nta!t !u aul fu'etei0 fi de mai +s

$ se

indepartea'a sa%tii F de pe platu si antreta'a= 0 fi de mai +s

$ seeli%erea'apar8ia C

si se adu!ese!trul

dintat inp'itia sa initiala0 fi de mai +s

$ se rteste sa%tul !u 4 , sedemntea'a ar!ul inferir api se s!t#sa%tul fata si spate 0 fi de mai +s


12/12

Da!a arniturile de frana sunt u'ate pana lani&elul niturilr, a!estea se inl!uies!. Bentruinl!uirea arniturilr de frana se fa! peratiile#

$ se indepartea'a niturile prin depresare sau

aurire (

$ se !urata sa%tul, se &erifi!a frma(

$ se fiea' arniturile de frana ni, prinnituire la presa de mana spe!iala sau prin lipire.

$

Nituirea tre%uie in!eputa de la mi+l!ularniturilr spre !apete. Dupa nituire, !apul

nitului tre%uie sa fie minim2mm su% suprafata arniturilr de frana, iar !apetele arniturilr seteses! !ni!. Bentru a readu!e sa%tii la frma emetri!a a tam%urului, se re!manda peratiade strun+ire flsind disp'iti& spe!ial .

franarea pe tambur 11

Documents