MEMORIU TEHNIC

1. Date generale :

1.1 Denumire lucrare : Realizare ortofotoplan color scara 1:1000 .

1.2 Executantul lucrarii :

1.3 Scopul lucrarii : realizarea de ortofotoplanuri color scara 1:1000 , realizarea Modelului Digital al Terenului pentru obtinerea datelor topografice si cadastrale necesare realizarii de lucrari specifice ( actualizarea datelor cadastrale , actualizarea limitelor de intravilan si elaborarea proiectelor de amenajare teritoriala ).

1.4 Scara de aerofotografiere :1:15000;

2. Descrierea lucrarii .2.1 Delimitarea zonei de interes .

Pentru delimitarea zonei de interes s-a preluat limitele administrativ teritoriale si zonele de interes de la beneficiarii lucrarilor .Zborurile se vor realiza pe raza urmatoarelor teritorii administrative :- Caracui ;- Cioresti ;- Hoginesti ;- Chisinau ;- Buteni ;- Horodiste ;- Ciuciuleni;- Straseni .

Date tehnice generale :

Data zborului: Primavara 2011 , toamna 2011 ;Atitudinea medie a zborului fata de planul mediu: 750 mTipul avionului Diamond Airborne Sensing – DA 42 MPP (Multi Porpose Platform)Camera folosită DigiCAM H/39 , distanta focala 50 mm ;Echipamentul LIDAR folosit : RIEGL Q 560 ;Rezoluţia medie a imaginilor 1 pixel = 10 cm;

Suprafeţe, proiectii folosite Ortofotoplanul se va realiza pe întreaga suprafaţă precizata de achizitor . Proiecţia în care

vor fi realizate produsele finale şi intermediare este Sistemul Naţional de Proiecţie al Republicii Moldova MOLDREF, sistem de cote Marea Baltica .

Scara fotografiei şi rezoluţia de ieşireScara de fotografiere va fi de 1:15000 folosind o camera fotogrametrica digitala cu distanta

focala de 50 mm si formatul de 5400 x 7200 pixeli..

Dimensiunea la teren a pixelului pentru produsul final (ortofotoplan) a fost de 10 cm, ceea ce asigură precizia corespunzătoare hărţilor la scara 1:1.000.

Se va realiza o schiţă index în format digital cu dimensiunea secţiunilor ortofotoplanurilor, precum şi convenţia utilizată în numerotarea acestora.

Inaltimea de zbor va fi de 750 m .Cerinţe de precizieVor fi îndeplinite cerinţele de precizie pentru realizarea ortofotoplanurilor la scara 1:1.000.

AnotimpulFotografiile se vor realiza în condiţii de vegetaţie minimă, fără ca suprafaţa terestră să fie

acoperită de zăpadă iar unghiul solar trebuie să fie peste 25 grade în elevatie. Acoperirea fotografică

- Zona va fi acoperită de benzi aproximativ drepte pentru fotograme aproape nadirale.- Acoperirea longitudinală dintre expunerile succesive pentru fiecare bandă va avea valoarea

nominală de 60% ± 5%.- Acoperirea transversală între benzile adiacente va avea valoarea nominală de 30% ± 5%.- În cazul în care cotele terestre din zona de suprapunere variază cu mai mult de 10% din

înălţimea de zbor, acoperirea longitudinală nu va fi sub 55% şi acoperirea transversală nu va fi sub 15% şi nu va depăşi 40%.

- Se vor folosi benzi transversale atunci când acest fapt este util pentru îmbunătăţirea geometriei sau pentru acoperirea fotografică.

- Unghiul de derivă nu va depăşi 5 grade atunci când va fi măsurat între linia de bază şi o linie paralelă cu cadrul negativului şi nici nu va crea discontinuităţi în acoperirea stereoscopică.

Condiţii de zbor- Aerofotografierea va avea loc la o altitudine solară adecvată, la un unghi de elevatie de

minim 25 grade.- Fotogramele nu vor prezenta nori, umbre accentuate sau fum.- Condiţii speciale legate de perioada efectuării zborului aerofoto: Toate zborurile aerofoto

vor avea loc în perioada în care vegetaţia este minimă sau aproape minimă.

2.2.1 – Zborul

Pregătire zbor

Pregătirea zborului include următoarele faze de lucru: Delimitarea zonei de acoperit Determinarea datei zborului (de preferinţă începutul primăverii sau toamna târziu pentru

asigurarea unui zbor în perioada în care vegetaţia este minimă) Procurarea autorizaţilor şi a avizelor necesare executării zborului Întocmirea planului de zbor:

o traseul de urmato număr linii de zboro număr de imaginio altitudinea de zboro viteza de zboro aparatura folosită

Identificarea staţiilor GPS permanente disponibile în zonă Identificarea punctelor care urmează a fi premarcate Premarcarea punctelor identificatePentru fiecare localitate se vor folosi 2 staţii GPS permanente iar punctele de control vor fi

materializate prin marcaje in forma de cruce , de culoare alba . Coordonatele punctelor premarcate se vor determina prin masuratori GPS , metoda de masurare statica .Fig. 2 –Exemplu de punct de control premarcat la sol .

Elaborarea planului de zbor se realizează cu programul WINMP, în funcţie de tipul de cameră utilizat, rezoluţia care se doreşte pentru imagini, altitudinea terenului, acoperirea cu imagini care se doreşte, etc., se definesc liniile de zbor. Fişierul rezultat este salvat pe un card de memorie care se introduce în CCNS/AeroControl ( Control Computer Navigation System ).FIG. 3 –Exemplu de plan de zbor cu dispunerea liniilor de zbor peste suprafata teritoriului administrativ .

În timpul zborului se vor culege două tipuri de date:

Fotograme, imagini realizate cu camera digitală DigiCAM H/39. camera este îndreptată perpendicular pe suprafaţa terestră şi captează imagini pe linii de zbor. Pe o linie de zbor fiecare imagine se suprapune cu cea captată înaintea ei pe aproximativ 60% din suprafaţa imaginii. Această suprapunere permite o vizualizare stereoscopică, o vedere tridimensională a suprafeţei terenului fotografiat. Pe linia vecină, paralelă de zbor captarea imaginilor se realizează cu o suprapunere de 30%. Prin realizarea fotogramelor pe mai multe linii paralele se acoperă suprafaţa vizată şi se formează blocurile de imagini. Fotogramele constituie sursa de date pentru realizarea imaginilor ortofoto.

Figura 3 – Suprapunerea fotogramelor

Date laser ( LIDAR ) obtinute prin scanarea suprafeţei terenului cu 2 laser scannere de tip RIEGL LMS Q 560 . Laser scannerul realizează scanarea suprafeţei terenului, creând un nor de puncte, puncte care au coordonate planimetrice ,elevaţie si care pot fi clasificate pe categorii in urma procesului de prelucrare . Densitatea medie a norului de puncte captat este de minim 8 puncte / mp. Norul de puncte captat cu laser scannerul constituie sursa de date pentru realizarea modelului digital al elevaţiilor (DEM) şi modelul digital al terenului (DTM) , modelul numeric al terenului (MNT ).

Pentru întocmirea planului de zbor şi determinarea coordonatelor centrelor de proiecţie ale fotogramelor vor fi folosite urmatoarele sistemele de coordonate:

UTM North - WGS84 SPH - ellispoidal Altitude, zona 35 Sistemul de coordonate geografic WGS84.

SATELIT

Fig. 4 – Schema sistemului GPS şi IMU în timpul zborului

3.Descrierea aparaturii folosite

3.1 Avionul Avionul de tip DA 42 MPP bimotor este produs de firma Diamond Airborne Sensing este

frecvent folosit pentru culegerea de date LIDAR şi imagini .Avionul este proprietatea S.C. PRIMUL MERIDIAN S.R.L., si are numarul de inmatriculare YR-XXA .Specificaţii tehnice avion:

Tip avion: Diamond Airborne Sensing – DA42 MPP (Multi Purpose Platform) Viteza de deplasare 40 m / s - 80m / s Combustibil folosit JET A1 Consum combustibil 33.3 l / h Croazieră 1918 km Timpul maxim de zbor pentru o misiune 12.5 h Număr locuri 2+2 Masa autorizată 465 kg Capacitate rezervoare 198 l

Figura 5 – Avionul folosit la efectuarea zborului

3.2 Camera foto digitala

S-a folosit o cameră fotogrammetrică digitală DigiCAM H/39 de format 7216 x 5412 pixeli cu sistem de compensare a mişcării înainte şi suport de stabilizare giroscopic. Distanţa focală nominală este de 50 mm.

Figura 7 – DIGICAM H/39 + digicomputer + unitate de stocare ( 3800 imagini ) + monitor „ touch screen”

Figura 8 – Scanner Riegl LMS-Q 560 + unităţi de stocare DR560, DR560-RD

3.4 AEROCONTROL, IMU, GPS integrat:

Echipamentul este produs de IGI –SYSTEMS şi este format din: Aerocontrol (CCNS – Control Computer Navigation System) – este un computer prevăzut cu compensator de

şocuri, un card de memorie de 512 Mb în care se încarcă planul de zbor cu date despre liniile de zbor, viteza de fotografiere , altitudinea de zbor , etc.

IMU (Inertial Motion Unit) – este folosit pentru înregistrarea valorilor unghiulare φ, ω, κ. Are o rata de transmisie de 256 Hz, rezoluţia de 0.0019 mrad, axele au dispunerea left - down.

Receptor DGPS aeropurtat de tip NovaTel pentru determinarea cât mai precisă a coordonatelor centrelor de proiecţie ale fotogramelor.

RIEGL DR560-RD

Figura 9– Aerocontrol + IMU + GPS

Pregatire date Prelucrare date GPS şi IMU

Prelucrarea datelor GPS şi IMU include următoarele faze de lucru:

DESCĂRCARE / SALVARE DATE PREPROCESARE – se realizează cu programul AEROOFFICE şi constă în verificarea

completitudinii datelor şi separarea datelor GPS de datele IMU Prelucrare soluţie DGPS – se realizează cu programul GRAFNAV POSTPROCESARE –se realizează cu programul AEROOFFICE, în această etapă se

combină datele obţinute din IMU cu datele rezultate în urma procesării GPS, calculează poziţia, altitudinea şi viteza, rezultă traiectoriile prelucrate

VERIFICARE REZULTATE (AEROOFFICE) CALCULARE CALIBRARE (AEROOFFICE) se corectează poziţia (X, Y, Z) în funcţie de

parametrii de montare ai camerei (leverarm) EXPORT REZULTATE : exportarea rezultatelor în fişiere ASCII .

Rezultatul prelucrării datelor GPS şi IMU sunt coordonatele centrelor de proiecţie ale fotogramelor şi unghiurile de înclinaţie a fotogramelor. Coordonatele vor fi exportate direct în sistemul de coordonate MOLDREF .

Prelucrarea solutiei DGPS se va realiza cu ajutorul programului GRAFNAV , in urma prelucrarii rezulta graficele de precizie a traiectoriilor pentru cele 3 axe (X,Y,Z ):

Figura 10– Exemplu grafic precizii GRAFNAV

Punctele de control de la sol vor fi determinate prin masuratori GPS , metoda statica de masurare,. Aparatura folosita pentru determinare este formata din receptor GPS model SOKKIA GSR 2700 ISX/IS , controller ALLEGRO , program de prelucrare GrafNet .Parametrii proiectiei MOLDREF pot fi definiti direct in cadrul programelor de calcul .

POSTPROCESAREA–s-a realizează cu programul AEROOFFICE, în această etapă se combină datele obţinute din IMU cu datele rezultate în urma procesării GPS, calculează poziţia, altitudinea şi viteza, rezultă traiectoriile prelucrate , si centrele imaginilor .

Diferenta de solutie GPS –IMU este reprezentata prin grafice de precizie care reflecta precizia obtinuta in fiecare secunda a zborului .

Fig. 11 –Exemplu grafic - Diferenta de solutie intre prelucrarea DGPS si IMU .

In urma prelucrarii a rezultat o precizie WGS84 pentru traiectorii si centre imagini de 2- 3 cm pentru x,y respectiv 5- 8 cm pentru Z .

CALCULARE CALIBRARE (AEROOFFICE) se corectează poziţia (X, Y, Z) în funcţie de parametrii de montare ai camerei (leverarm) .Pentru echipamentele montate pe avion exista urmatoarele valori pentru leverarm :

GPS : X=-0.182 ,Y=0.405 , Z=-1.344 , DIGICAM : X=-0.016 , Y=0.233 , Z=0.15 , parametrii pentru scanere se introduc in programul de prelucrare a datelor LIDAR .

4.2 Prelucrare imagini digitale brute

În urma zborului rezulta imagini cu următoarele caracteristici: Camera folosită DigiCAM H/39 Rezoluţia medie a imaginilor 1 pixel = 10 cm Formatul imaginilor 3FR Dimensiunea imaginilor 7216 * 5412 pixel Adâncime culori 24 bit RGB Suprapunerea medie între două imagini vecine aflate în aceeaşi bandă: 60% Suprapunerea medie între două imagini vecine aflate în benzi vecine: 30%

Imaginile se descarca in calculator , se corecteaza din punct de vedere radiometric, apoi se convertesc în format TIFF. Conversia si corectia radiologica se efectueaza cu programul FlexColor versiunea 4.8.4. Conversia de la formatul 3FR în formatul TIFF, s-a efectuat prin trecerea imaginilor în formatul intermediar FFF. În procesul conversiei imaginilor originale brute 3FR, se aplica corecţii radiometrice utilizând parametrii conform figurii 12.

Dimensiuni imagini:Format 3FR: 46.1 - 67.9 MBFormat FFF: 80.3 MBFormat TIFF: 111.7 MB

Fig. 12 – Exemplu fotograma TIFF

X,Y,Z

Fig. 13 – Parametrii corecţiei radiometrice aplicate imaginilor

5. Prelucrare datePrelucrarea fotogramelor în scopul obţinerii de imagini ortofoto se va realiza cu programul

SocetSet .Unitatea de lucru în SocetSet este blocul de imagini. Un bloc de imagini cuprinde un număr

de imagini consecutive, aflate în benzi alăturate .Un bloc fotogrammetric reprezintă totalitatea datelor necesare pentru a prelucra un set de

fotograme intr-un singur proces.

Acesta include:

Imagini

Informaţii despre cameră

Puncte de control

Date despre proiecţie, elipsoid, datum

Măsurarea punctelor de control (GCP) şi a punctelor de legătură (TIE) .

Punctele de control sunt puncte cu coordonate cunoscute (X, Y, Z) care fac legătura între sistemul de coordonate a imaginilor şi sistemul de coordonate al terenului. Punctele de control trebuie să fie clar identificabile vizual pe fotograme. Au fost folosite ca puncte de control puncte premarcate şi determinate prin măsurători GPS metoda statică

Punctele de legătură (TIE points) sunt puncte aflate în zona de suprapunere a imaginilor. Punctele de legătură trebuie să fie clar identificabile vizual pe cel puţin două fotograme care se suprapun. Coordonatele de teren ale punctelor de legătură nu sunt cunoscute, ele se calculează în procesul aerotriangulării. Într-un bloc de imagini cu suprapunere de 60% în aceeaşi bandă şi o suprapunere de 30% între benzile vecine, pentru efectuarea triangulării în bloc, pe fiecare imagine trebuie identificate şi măsurate cel puţin 9 puncte de legătură, distribuite uniform.

Fig. 17 – Distribuţia ideală punctelor de legătură într-un bloc de imagini

Extragerea modelului digital al elevaţiilor (DEM) şi modelul digital al terenului (DTM)

Modelul digital al elevaţiilor (DEM) şi modelul digital al terenului (DTM) sunt reprezentări în spaţiu (3D) al suprafeţei terenului sau a topografiei terenului împreună cu obiectivele naturale şi artificiale aflate pe suprafaţa terenului:

Modelul digital al elevaţiilor (DEM): reprezintă elevaţiile asociate suprafeţei terestre, împreună cu topografia, incluzând toate obiectivele naturale şi artificiale aflate pe suprafaţa terenului (vegetaţie, construcţii)

Modelul digital al terenului (DTM): reprezintă elevaţiile asociate suprafeţei terestre, fără obiectivele naturale şi artificiale aflate pe suprafaţa terenului (vegetaţie, construcţii). Modelul digital al terenului (DTM) este o versiune "curăţată" de model digital al elevaţilor (DEM)

Fig. 18– DEM - Modelul digital al suprafetelor

Figura 19– DTM - Modelul digital al terenului

Modelul digital al terenului (DTM) este necesar pentru procesul de ortorectificare. Ortorectificarea este procesul în care se reduc erorile geometrice existente în fotograme cum ar fi:

Orientarea camerei Erori sistematice asociate camerei Relief topografic Curbura pământului

Procesul de ortorectificare utilizează fotogramele originale şi prin aplicarea pe fotograme a modelului digital al terenului şi rezultatele triangulaţiei, creează imagini ortorectificate (ortofoto).

Imaginea cu proiecţie ortometrică, ortofoto, este o imagine în care fiecare punct (pixel) arată ca şi cum persoana care vizualizează imaginea ar privi ortogonal de sus în jos pe suprafaţa terenului.

Figura 20 – Modelul ortorectificării

Pentru realizarea unei imagini ortofoto cât mai precise, este nevoie de un model digital al terenului (DTM) cât mai precis. Există trei metode prin care se poate obţine modul digital al terenului:

DTM existent. În cazul în care în zona acoperită de zbor există un DTM de precizie şi rezoluţie bună aceasta se poate utiliza în procesul de ortorectificare.

DTM extras automat din fotograme. Programul SocetSet are o funcţie de extragere automată a modelului digital a terenului.

Din date LIDAR culese în timpul aceluiaşi zborului in care s-au realizat şi fotogramele. Această metodă dă rezultatele cele mai bune.

Cu echipamentul LIDAR se înregistrează impulsuri laser de diferite frecvenţe din care se creează un nor de puncte care modelează suprafaţa terenului scanat. Densitatea medie a norului de puncte colectat este de 6 puncte / mp.

Etape de prelucrare a datelor LIDAR: Descărcare înregistrări din unităţile de stocare ( sunt nişte HDD speciale  cu o interfaţă specială 

pentru cuplare la calculator ) Import date în soft-ul RIPROCESS Se verifică datele din punct de vedere al calităţii înregistrărilor şi se convertesc impulsurile

înregistrate într-un sistem de coordonate propriu  ( practic pe unitatea de stocare , în timpul

zborului se înregistrează impulsuri  de diferite frecvenţe, nu coordonate ) , legătura este  timpul GPS - se realizează cu softul RIANALYZE

Se importă în RIPROCESS datele IMU/GPS  pentru poziţie şi altitudine şi se combină cu datele LIDAR  pentru a stabili poziţia exactă a înregistrărilor  - se realizează cu RIWORLD

Cu RIWORLD  se face calibrarea, asta  înseamnă ca înregistrările după mai multe benzi  se ajustează pe baza zonei de acoperire dintre benzi ( practic nu trebuie sa fie diferenţă de cotă între puncte identice), această este calibrarea relativă

După calibrarea relativă se poate face şi o calibrare absolută pe baza punctelor de control . După calibrarea relativă şi absolută rezultă practic norul de puncte şi o clasificare primară în

puncte la sol şi elemente de vegetaţie care se pot exporta sub format ASCII cu cod primar de clasificare sau *. las. În acest moment avem la dispoziţie datele brute pentru realizarea modelului digital al elevaţilor (DEM)

Pentru obţinerea modelului digital al terenului (DTM) datele se exportă în format *.las iar clasificarea se face în TerraScan care are mult mai multe proceduri de clasificare – practic se definesc nişte zone, în aceste zone se selectează nişte puncte din clasele care interesează adică se selectează doar clasa punctelor la sol (de exemplu se poate crea un punct de cotă cunoscută şi se poate da să selecteze pe o raza de 10 metri din norul de puncte doar punctele care diferă de punctul creat de exemplu cu +/- 5 cm şi acestea se includ în clasa GROUND) se alege apoi clasa clădiri, vegetaţie iar restul punctelor se pot şterge. În acest moment avem la dispoziţie datele brute pentru realizarea modelului digital al terenului (DTM) 

Softuri folosite: RIPROCESS , RIANALYZE , RIWORLD de la firma RIEGL iar pentru clasificare programele TERRASOLID , TERRASCAN .

Exportul datelor LIDAR 3 D

Exportul 3D permite salvarea coordonatelor punctelor laser in diferite formate care pot fi folosite de alte aplicatii.

Pentru export se fac urmatoarele setari:

La categoria Output se stabilesc:

- formatul fisierelor exportate (Format) ASCI, LAS, SDW, TerraScan BIN, VTP.

De obicei se slaveaza in format LAS sau ASCII- numele fisierului si destinatia- modul in care sunt salvate datele:

- Combine data - daca este activata, toate datele sunt salvate intr-un singur fisier, daca nu, fiecare linie de zbor va avea un fisier propriu.

- Tile data - daca este activata datele sunt salvate in celule mai mici ale caror laturi sunt stabilite la optiunea Tile size - Split output devine activa cand optiunea Tile data este dezactivata si se foloseste pentru salvarea datelor originale atunci cand sunt exportate toate punctele - Delete file in output folder cand este activata sterge toate fisierele din folderul in care este salvat exportul - Delete empty output files afterwards - cand este activata, acesata optiune sterge dupa export toate fisierele care nu contin niciun punct

La categoria Settings se stabilesc:

- Coordinate system & coordinate format - sistemul de coordonate in care va fi salvat: sistemul intern al programului (Reigl), sistemul de coordonate sursa sau sistemul de coordonate de export.

- Coordinate format - cartezian (xyz) sau geografic (longitudine, latitudine sau inaltime)- Source data - datele sursa exportate - punctele de intrare sau punctele raster- Filter - optiune valida cand se exporta punctele de intrare

Cand se alege salvarea datelor in format ASCI mai apare o optiune (ASCI) in care selecteaza datele care vor fi salvate (categoria Data). In categoria Format este de preferat sa se bifeze optiunea Write header pentru ca fiecare coloana de afisare sa contina un titlu ce descrie datele afisate sub el.

Producere imagini ortofoto

Producerea imaginilor ortofoto se realizează prin procesul de ortorectificare. Procesul de ortorectificare utilizează fotogramele originale şi prin aplicarea pe fotograme a modelului digital al terenului şi rezultatele triangulaţiei, creează imagini ortorectificate (ortofoto).

Etapele producerii imagine ortofoto (TILE): Selectare fişiere IMG care conţin DTM pentru TILE-urile de generat Din fişierele IMG selectate se creează automat un mosaic DTM virtual Din blocul de imagini se selectează automat numai acele imagini care sunt acoperite de

DTM-ul virtual creat Selectare fişier ASCII SHEET FILE cu definiţia limitelor TILE - urilor Generare CUTLINE (limitele unde se vor intersecta fotogramele care se suprapun) Generare TILE în format IMG

Rezoluţia medie a imaginilor ortofoto realizate va fi de 10 cm. Imaginile ortofoto în format IMG se pot converti apoi în format TIFF, SID sau ECW .Zona de interes va fi impartita in patrate cu dimensiunea 1000mx1000m .

NOTĂ EXPLICATIVĂ

cu privire la întocmirea planurilor digitale de contur cu precizia scării 1:1 000prin metoda ridicărilor stereo-topografice la staţiile fotogrammetrice analitice

a materialelor aerofotografierii din anul 2010

s. Butenicomuna Buteni

r-l. HîncestiScara 1:1000

Destinaţia planurilor digitale de contur

Planul digital de contur este destinat pentru întocmirea planurilor cadastrale în scopul creării Sistemului Informaţional Geografic pentru înregistrarea bunurilor imobile în Republica Moldova.

Actele normative pentru întocmirea planurilor digitale de contur

Lucrările stereo-topografice pentru întocmirea planurilor digitale de contur au fost îndeplinite în conformitate cu următoarele normative:1) Инструкция по фотограмметрическим работам при создании топографических карт и

планов, M. Недра, 1974.2) Atlas de semne convenţionale pentru planurile topografice şi cadastrale la scările 1:5000,

1:2000, 1:1000, 1:500. Chişinău, 1997.3) Instrucţiuni pentru crearea bazei de date grafice.4) Временное предписание по контролю и приемке кадастровых работ по собранной

графической и дискретной информации о землепользователях, введенной в БД, созданию цифровых информационных слоев для кадастра недвижимого имущества”.

Asigurarea geodezică a obiectului

Determinarea coordonatelor şi cotelor punctelor reţelei de îndesire şi a reţelelor de ridicare s-a efectuat prin observaţiile GPS cu prelucrare camerală ulterioară:

Calcularea coordonatelor în sistemul MOLDREF 99. Transformarea cotelor elipsoidale în sistemul de nivelment Baltic 77

Descrierea lucrărilor îndeplinitePlanul digital de contur a fost întocmit la staţiile fotogrammetrice digitale în programul

"Digital" . Redactarea şi formarea finală a straturilor informaţionale s-a efectuat în programul MapInfo.

În rezultatul lucrărilor stereo-topografice au fost create 10 straturi informaţionale. Ca rezultat al îndeplinirii zborului în perioada înfrunzirii şi luând în consideraţie delimitarea neordinară a parcelelor localităţii s-a majorat volumul contururilor culese la aparatele stereo prin metoda agresivă. Caracteristicile şi codurile obiectelor sunt prezentate în fişele electronice (câmpurile atributive ale straturilor) în conformitate cu Instrucţiunile provizorii [4]. Descrierea straturilor şi atributelor obiectelor planului digital de contur este prezentată în anexa.

Cartograma planurilor cu nomenclatura respectivă şi cu limitele blocurilor executanţilor nemijlociţi ai colectării stereo-topografice este prezentată în anexa.

Particularităţi ale creării planului digital de contur: Obiectele din straturile Cladiri, Cladiri1 sunt create după perimetrul acoperişurilor construcţiilor(în cîmpul atributiv Litera „A”), cu excepţia clădirilor aflate în faza de construcţie, care sunt reprezentate după conturul fundaţiei (în câmpul atributiv Litera „F”). Grafica straturilor Cladiri1, CatTerenuri1 n-a fost redactată după colectarea fotogrammetrică, relaţiile topologice atât din cadrul stratului, cât şi dintre straturi n-au fost verificate. Această informaţie poate fi folosită ca auxiliară. Informaţia straturilor Cladiri1 după precizia colectării fotogrammetrice corespunde cerinţelor existente ale actelor normative şi poate fi utilizată în procesele ulterioare de lucru la amplasarea contururilor absente. Unele sectoare în stratul Hidro sunt colectate parţial din cauza vizibilităţii reduse (acoperit

cu vegetaţie). Obiectele grafice din straturile Cladiri, Cladiri1 au fost generalizate cu 0,1 m, din straturile

Terenuri1, Hidro, CatTerenuri1, CatTerenuri, Conducte, Drumuri cu 0,2 m. Pe planul digital de contur este reprezentată situaţia colectată cameral la staţiile fotogrammetrice, completarea în urma lucrărilor pe teren nu s-a efectuat. O parte din informaţia grafică din Terenuri1 a fost colectată prin metoda "agresivă" (CodTip=53), adică în presupunere. Astfel de contururi trebuie să fie confirmate prin măsurări de teren sau măsurate prin metoda instrumentală.