fotache liviu george

7/31/2019 Fotache Liviu George

1/11

BIOREACTOARE PENTRU CELULEBIOREACTOARE PENTRU CELULE

VEGETALEVEGETALE

FOTACHE LIVIU-GEORGEFOTACHE LIVIU-GEORGE

FACULTATEA DE STIINTEFACULTATEA DE STIINTE

SECTIA-INGINERIA MEDIULUISECTIA-INGINERIA MEDIULUI

AN-IVAN-IV

- 1 -


2/11

BIOREACTOARE PENTRU CELULE VEGETALEBIOREACTOARE PENTRU CELULE VEGETALE

1. Cultivarea celulelor vegetale in bioreactoare

Intrucat culturile de celule vegetale au importanta practica in cataliza unor reactii de

biotransformare, ca surse de metaboliti secundari, in producerea de enzime specifice etc., pentrucultivarea lor sunt necesare bioreactoare cu capacitati mari.

Daca pentru cultivarea microorganismelor prin capacitate mare se inteleg volume de 10000 - 100 000 litri, in cazul cultivarii celulelor vegetale (tabelul 1) este vorba, de obicei, de volumemai mici de 100 litri, cu toate ca au fost semnalate si volume de pana la 75 000 litri.

Tabelul 1. Exemple de bioreactoare de mare capacitate folosite pentru cultivarea celulelorvegetale

Anul Planta Tip bioreactor Volum, l

1959 Trandafiri (Rosaceae), ilice

(Ilex aqvifolium), ginkgo(arbusl japonez cu flori)

Balon de sticla cu 10

1960 Vasde otelinoxidabil cubarbotare

30 ; 134

1962 Morcov {Daucus carota) Bioreactor cu amestecare 7,5 ; 15

1972 Tutun {Nicotiana tabacum) Bioreactor cu amestecare 30 ; 600

1974 Patrunjel {Petroselinumcris um)

Bioreactor cu amestecare 300

1977 Tutun {Nicotiana tabacum) Bioreactor cu amestecare 20 000

Morinda citrifolia Bioreactor air-lift 10; 20

1982 Tutun {Nicotiana tabacum) Bioreactor cuamestecare cu

functionare continua

20 000

1983 Digitalis canata Bioreactor air-lift 200

1986 Solarium demissum Bioreactor cu amestecare 800

1990 Echinacea Bioreactor cu amestecare 75 000

2004 Digitalis lanata Bioreactor air-lift 300

In tabelul 2 sunt prezentate cateva exemple vegetale si parti ale acestora cultivate inbioreactoare in vederea multiplicarii celulelor, obtinerii de soiuri si hibrizi noi, cu proprietatiimbunatatite, care sa permita realizarea unor productivitati mari, in cazul plantelor de cultura, aunor arbusti si plante decorative deosebit de atragatoare etc.

Tabelul 2. Exemple de plante multiplicate sub forma de culturi de celule inbioreactoare

- 2 -


3/11

Anul Planta Parti ale plantei obtinute

1990 Telina (Apium graveolens) Embrioni somatici

Gladiole {Gladiolus grandiflorum) Lastari cu muguri, plante, bulbi

1992 Lucerna (Medicago sativa) Tesut, embrioni somatici

1993 Cafea (Coffea arabica) Lastari ramificati, plante1994 Cartof {Solatium tuberosum) Tuberculi, lastari, radacini, plante

Morcov (Daucus carota) Tesut, embrioni somatici

Poinsetia {Euphorbia Embrioni somatici

Molid {Picea) Embrioni somatici

1995 Arbore de cauciuc {Hevea Muguri, plante

1997 Muscate (Dianthus caryophyllus) Lastari, plante

1998 Amarilis {Amaryllis hippeastrum) Muguri, plante, bulbi

Ciclame {Cyclamen persicum) Tesut, embrioni somatici

Capjune (Fragraria) Lastari, plante

Zambile {Hyacinthus orientalis) Bulbi, plante1999 Ananas {Ananas comosus) Lastari ramificati

Primul produs obtinut comercial prin cultivarea celulelor vegetale si inregistrat a fostshikonina, aditiv de culoare si farmaceutic obtinuta prin cultivarea celulelor de Lithospermumerythrorhlzon. Aceasta realizare a fost urmata de obtinerea ginseng-ului (Panax ginseng) si de aaltor compusi. (tabelul 3).

Tabelul 3. Metaboliti secundari obtinuti prin culturi de celule si tesuturi vegetale

Compus Planta Productivitate, %Tip deculturaCultura Planta

Shikonina Lithospermum 20 1,5 submersaGinseng Panax ginseng 27 4,5 calus

Antrachinone Morinda citrifolia 18 0,3 submersa

Acid rosmarinic Coleus blumei 15 3,0 submersa

Ubiquinona-10 Nicotiana tabacum 0,036 0,003 submersaDiosgenina Dioscorea deltoides 2 2,0 submersa

Benzilizoquinona;

alcaloizi

Coptis japonica 11 5-10 submersa

Antrachinone Galium verum 5,4 1,2 submersa

Galium aparine 3,8 0,2 submersa

Nicotina Nicotiana tabacum 3,4 2,0 calus

2. Caracteristicile culturilor submerse de celule vegetale

In comparatie cu celulele de microorganisme, celulele vegetale sunt mai mari, dimensiunilesi forma lor putand varia mult. Adesea, ele se gasesc in grupuri sau asociatii care se modifica pe

parcursul ciclului de crestere sau odata cu modificartea conditiilor de cultivare. Aceste grupuri potavea dimensiuni de pana la 2 mm, ceea ce face ca prelevarea probelor reprezentative sa fie dificilasi adesea necesita largirea porturilor bioreactorului folosite pentru inoculare sau pentru prelevare

probe.

Dimensiunile celulelor si a aglomeratelor contribuie la separarea lor rapida prinsedimentare, astfel ca este necesara o agitare continua si eliminarea oricaror spatii neomogene,

- 3 -


4/11

neagitate si a obstacolelor pentru evitarea depunerii celulelor vegetale. Cu toate ca formareaagregatelor inca nu este pe deplin inteleasa, se presupune ca se datoreaza nesepararii celulelordupa diviziune. Pe de alta parte, agregatele pot forma in interior medii care incurajeaza acumularea

produselor secundare.

Dimensiunile mari, peretii celulari celulozici rigizi si vacuolele mari au fost considerate

cauzele sensibilitatii celuielor vegetale la forfecare, la solicitari mecanice produse de amestecare,in general, sensibilitate acuzata de dificultatea cu care celulele vegetale au fost cultivate submers in

bioreactoare cu amestecare in anii '70 si '80. In schimb, bioreactoarele air-lift, datorita solicitarilorreduse de forfecare au inlocuit cu succes bioreactoarele cu amestecare in acea perioada.

Intrucat agitarea este importanta la cultivarea celulelor in bioreactoare, pentru a se prevenidepunerea, dar si pentru a raspunde sensibilitatii la forfecare, au fost construite diferite tipuri dedispozitive de amestecare.

O serie de cercetari au fost orientate spre stabilirea gradului sensibilitatii la forfecareacauzata de agitare. Astfel, s-a determinat viabilitatea celulelor vegetale din culturile supuse la stres,masurandu-se integritatea peretilor celulari prin colorare, metoda care nu indica, insa, dacacresterea are Ioc sau nu, deci daca celulele se divid. Cea mai buna metoda utilizata a constat in

urmarirea cresterii celulelor vegetale in cultura submersa intr-un bioreactor de laborator cu unvolum de 3 l dupa expunere la o turatie mare (1 000 rot/min = 16,7 rot/s) un timp scurt, maximum5 ore, respectiv un timp lung, pana la 21 zile. S-a constatat ca exista, totusi, multe celule vegetalecultivate submers care devin tolerante la conditiile de forfecare, comportament ce se dezvolta intimp, in paralel cu imbunatatirea vitezei de crestere si a caracteristicilor culturale (tabelul 4).

Viteza de crestere a celulelor vegetale cultivate in conditii submerse este foarte mica,timpul de dublare fiind, de obicei, de 2 - 6 zile. Cea mai rapida crestere a fost inregistrata lacultivarea celulelor de tutun, dar aceasta este o exceptie.

Consecinta practica a vitezei de multiplicare mici este durata mare de functionare abioreactorului care poate ajunge pana la 21 zile, timp in care mentinerea conditiilor de sterilitate,intretinerea functionarii si pierderea de apa reprezinta o problema.

Tabelul 4. Exemple de comportare a celulelor vegetale la forfecare

Expunere limp scurt (0,5 ore) Expunere timp lung (crestere)

Exemple de celule Efect Exemple de celule Efect

Catharanthus roseus Tolerante Catharanthus Tolerante

Jimsonweed {Datura Sensibile Nicotiana tabacum Tolerante

Floarea soarelui (Helianthus Tolerante Tabernaemontana divaricata

ToleranteVita de vie (Vitis vinifera) Tolerante

Tutun (Nicotiana tabacum) Sensibile Cinchona robusta Sensibile

Spre deosebire de majoritatea celulelor de microorganisme, celuiele vegetale suntcaracterizate de o concentratie critica a inoculului sub care cresterea nu are loc. Aceasta estecorelata cu contactul dintre celule sau cu substantele produse de celule si eliberate in mediu. Oconcentratie ini tial a de celule insuficienta inseamna ca aceste substante nu sunt produse laconcentratia necesara, iar cresterea nu demareaza. De obicei se foloseste tin inocul de 10 %, decirca 5-20 ori mai mare decat pentru cultivarea celulelor de microroganisme.

In afara de viteza de crestere scazuta, culturile submerse de celule vegetale au si un necesarscazut de oxigen situat in intervalul 0,1-10 mM /(L-h) pentru culturi cu o concentratie de 10 kgs.u./m3 (g s.u./L). Aceste valori sunt mici in comparatie cu cerintele microroganismelor aerobe: 5-

200 mM /(L-h). In general, oxigenul este putin solubil in mediul de cultura astfel ca proiectareabarbotoarelor si a dispozitivelor de amestecare este orientata spre imbunatatirea alimentarii cu

- 4 -


5/11

oxigen si a transferului acestuia in faza lichida si catre celule. Nu este si cazul bioreactoarelorfolosite pentru cultivarea celulelor vegetale datorita necesarului scazut de oxigen al acestora. Insa,dispozitivele de amestecare trebuie, totusi, proiectate cu grija pentru a asigura mentinerea submersaa celulelor, fara depunerea lor, la turatiile mici si relativ mici care tin seama de sensibilitatea laforfecare a celulelor vegetale.

In general, culturile submerse de celule vegetale sunt cultivate in bioreactoare laconcentratii de 10-15 kg / m3, desi exista numeroase cercetari efectuate la valori de pana la 40 kgs.u. / m3, caz in care vascozitatea poate deveni o problema. Primele studii ale vascozitatii mediilorde cultura cu celule vegetale au fost contradictorii intrucat unii cercetatori au concluzionat caacestea sunt fluide tixotrope, altii ca sunt fluide non-newtoniene si pseudoplastice. Problemele decaracterizare erau cauzate de metodele de masurare a vascozitatii intrucat in vascozimetrelerotative aveau loc diferite procese de decantare, separare a fazelor sau chiar distrugeri alecelulelor. Pentru eliminarea acestor probleme au fost construite vascozimetre prevazute cudispozitive de agitare de tip turbina care, desi produc o curgere turbulenta, permit masurarea cusuficienta acuratete a vascozitatii mediilor cu concentratii de 10-40 kg s.u. / m". In general, acesteasunt fluide Bingham si au vascozitati de (3-25)x 10~3 Pa (Scrag, 1991).

Culturile submerse de celule vegetale secreta in mediu un numar considerabil de proteine si,

in multe cazuri, de poliglucide. In multe bioreactoare are loc formarea unei cruste, la inceputdeasupra spumei, apoi aceasta adera pe peretii aparatului. Crusta consta din biofilme de celulevegetale si poliglucide. Atat spuma, cat si crusta pot fi reduse considerabil prin adaosul deantispumanti: produse pe baza de silicon (ex. ulei siliconic) sau polipropilena.

3. Cerinte pentru bioreactoare

Cunoscandu-se caracteristicile speciale ale unei culturi submerse de celule vegetale, pot fiestimate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un bioreactor pentru a putea fi utilizat pentrucultivarea celulelor vegetale (tabelul 5).

Tabelul 5. Conditii pentru bioreactoare destinate cultivarii submerse a celulelor vegetale

Parametru Valoare Consecinte

Raport inocul / mediu 1 / 1 0 Inocul mare

Concentratie de biomasa 20 - 40 kg / m3Vascozitate mare,

amestecare si aerare

Viteza specifica de

multiplicare ()0,34 (rrf= 2 zile)

Durata de functionare: min21 zile

Temperatura de cultivare 25C Necesar redus de

Vascozitate mediu Mare la 40 Afecteaza aerarea si

Aerare (oxigen dizolvat) 0,1-10 mM/ Valori critice mici ale kl

a

Amestecare

Necesarapentru apreveni

Depunerea poate fideterminata de vascozitate side sensibilitatea la forfecare

Sensibilitate la forfecareUnele culturi

pot fi toleranteEste posibila cultivarea

in bioreactoare cu amestecare

Necesarul de inocul in concentratie ridicata nu afecteaza bioreactorul ca atare, insapresupune existenta unor vase de inoculare mari si un raport de capacitati exprimat prin expresiatranspunere la scara" (scale-up) relativ mic. De asemenea, datorita sensibilitatii la forfecare sinaturii agregative a celulelor cultivate submers, conexiunile dintre vasul de inoculare si bioreactor

trebuie sa fie largi, transferal inoculului efectuandu-se pe principiu gravitational sau cu presiune deaer.

- 5 -


6/11

Datorita vitezei mici de multiplicare, s-au propus concentratii de biomasa cuprinse inintervalul 20-40 kg / m pentru cresterea productivitatii. Desi la asemenea concentratii vascozitateaeste mai mare, celulele vegetale pot fi cultivate atat in bioreactoare cu amestecare, cat si in

bioreactoare air-lift, conditia fiind, pentru acestea din urma, evitarea zonelor in care se creeazaconditii anoxice si a sedimentarii celulelor.

Viteza de crestere mica presupune o durata de functionare de pana la 21 zile, astfel canumarul de cultivari posibile intr-un an este, teoretic, de circa 12 (scazand timpul necesar pentrugolire, spalare, sterilizare, pornire, remont etc. din timpul total). De asemenea, durata mare implicagasirea unor solutii de reducere a pierderilor de apa sau de completare a acestora.

Temperatura la care se multiplica celulele vegetale, in general 25C, si cresterea lenta(cantitate de caldura degajata mica) determina un necesar scazut de energie pentru incalzire sau

pentru racire.

Necesarul de aerare de 0,1-0,5 mM/(g-h) oxigen pentru 10 kg/m concentratie de biomasa side 1-10 mM/(g-h) oxigen pentru 20 kg/m3 concentratie de biomasa conduc la valori criticeale produsului kl a cuprinse intre 2,36 si 42 h

-1 (6,55x10-4 s-1 - l,16xl0-2 s-1) care trebuieasigurate de conditiile de lucru din bioreactor.

Agitatorul unui bioreactor folosit pentru cultivarea microorganismelor are rol dublu: saasigure omogenitatea in sistem, respectiv sa reduca dimensiunile si sa distribuie bulele de aer pentrua mari transferul de oxigen din faza gazoasa in faza lichida. Adesea, ultima functie este cea maiimportanta. In bioreactoarele folosite pentru cultivarea celulelor vegetale rolurile sunt inversatedatorita necesarului redus de oxigen si vitezelor mari de sedimentare.

Conditiile de amestecare trebuie indeplinite cu conditia respectarii sensibilitatii celulelorvegetale la forfecare astfel ca, la inceput, bioreactoarele cu amestecare au fost prevazute cuagitatoare de tip turbina cu turatie mica, de 50-100 rot/min. Ulterior au fost realizate multe altetipuri de dispozitive de amestecare, o parte din acestea fiind prezentate in continuare.

4. Bioreactoare cu amestecare pentru celule vegetale

Principalele tipuri de bioreactoare folosite pentru cultivarea submersa a celulelor vegetalesunt:

- bioreactoare cu amestecare prevazute cu diferite tipuri de dispozitive de agitare;

- bioreactoare cu amestecare prevazute cu filtru rotativ;

- bioreactoare air-lift.

In anii 1970, bioreactoarele cu amestecare au fost partial mlocuite cu bioreactoare air-lift cuvolum de pana la 80 li tr i pentru cultivarea multor tipuri de celule vegetale.

Desi eficiente, bioreactoarele air-lift raman doar o alternative a bioreactoarelor cu

amestecare datorita problemelor pe care le implica utilizarea unor debite mari de gaz pentru arealiza o amestecare corecta. Multe cuituri submerse de celule vegetale sunt sensibile laconcentratia fie prea ridicata, fie prea coborata, de C02, ceea ce are ca rezultat Tncetinirea cresteriicelulelor.

Prin urmare, bioreactoarele cu amestecare sunt utilizate in continuare pentru cultivareasubmersa a celulelor vegetale, folosindu-se diferite tipuri de dispozitive de amestecare carelucreaza la turatii de 60-100 rot/min.

Intrucat bioreactoarele air-lift utilizate pentru cultivarea submersa a celulelor vegetale nudifera prin nimic de cele destinate cultivarii microorganismelor, in continuare sunt prezentate

principalele tipuri de bioreactoare cu amestecare.

In cazul bioreactoarelor de laborator se pot folosi dispozitive de agitare simple, care salucreze la turatii mici pentru a asigura transferul substantelor nutritive si al oxigenului catre celule si

- 6 -


7/11

pentru a mentine omogenitatea mediului.

Astfel, in fig. 1 sunt prezentate cateva tipuri de bioreactoare de amestecare utilizate pentrucultivarea submersa a celulelor si a tesuturilor vegetale care se diferentiaza prin tipurile dedispozitive de amestecare cu care sunt prevazute: bara de agitare (fig. 1 a), dispozitiv cu palete(fig. 1 b), elice (fig. 1 c), dispozitiv de amestecare vibrator (fig. 1.d).

Dispozitivul de amestecare tip elice are avantajul realizarii simultane a unei amestecariradiale si verticaie. In cazul dispozitivului vibrator, agitarea este obtinuta prin miscarea pe verticala,in sus si in jos, pe o distanta de 2 mm si cu o frecventa de 60 Hz, a unui disc de amestecare prevazutcu orificii conice.

Fig. 1. Bioreactoarecu amestecare prevazute cu dispozitive de amestecare simple pentru cultivare celule vegetale

si animale:a -bioreactor cu dispozitiv de tip bara de agitare; b -bioreactor cu dispozitiv de amestecare cu

palete; c -bioreactor cu dispozitiv de amestecare tip elice; d -bioreactor cu dispozitiv de

amestecare vibrator:/ - bioreactor; 2 - arbore dispozitiv de amestecare; 3 -bara de agitare; 4 -palete; 5 - elice; 6- disc

de amestecare; 7 - orificii conice in discul de amestecare.

In urma cu doua decenii s-au utilizat o turbina cu palete tip Rushton, o ancora si o turbinacu palete inclinate, ajungand la concluzia ca cea din urma asigura cele mai bune rezultate pentrucultivareaPanax ginsengintr-un bioreactor de 30 L.

In 1985 s-au comparat turbina si ancora (fig. 2 a) cu un dispozitiv de amestecare in formade spirala (fig. 2 b) si s-a ajuns la concluzia ca spirala este mai eficienta pentru cultivarea celulelorde Coleus blumeipentru obtinerea de acid rozmarinic.

- 7 -


8/11

Fig. 2. Bioreactoare cu amestecare pentru cultivarea submersa a celulelor vegetale:a - cu agitator tip ancora; b - cu agitator in forma de spirala; c - cu turbina celule-lift;

d - cu turbina cu palete drepte mari:

1 - bioreactor; 2 - ancora; 3 - arbore dispozitiv de amestecare; 4 - spirala; 5 - turbinaascendenta; 6 - tuburi laterale de evacuare; 7 - palete drepte mari.

Agitatoarele de tip rotor cu pale inclinate au fost folosite si la turatii mai mari, de 300 - 1000 rot/min si s-au dovedit a fi mai eficiente decat turbinele Rushton normale, motivul fiind ca

palele inclinate produc mai putin stres de forfecare asupra celulelor, amestecarea fiind buna.

Pentru cultivarea submersa a celulelor vegetale au fost proiectate si alte tipuri dedispozitive de amestecare (fig. 2 c si d). Astfel, in 1989 s-au utilizat, pentru culturi de celulevegetale, bioreactoare de laborator de 1,25 si 2,5 litri prevazute cu dispozitive de amestecare cu

palete drepte, cu elice sau turbina celule-lift (fig. 2 c), cu o turatie de lucru de 30-80 rot/min.Agitatorul tip turbina celule-lift s-a dovedit a fi mai bun din punct de vedere al mentinerii

viabilitatii celulelor.Un alt studiu (1990) a comparat agitatoarele cu palete drepte cu agitatoare cu elice si

- 8 -


9/11

agitatoare cu palete drepte largi (inalte), acestea din urma dovedindu-se a fi mai eficiente in termenide efectuare a agitarii si de mentinere a viabilitatii celulelor (fig. 2 d).

Functionarea normala a bioreactoarelor folosite pentru cultivarea submersa a celulelorvegetale este cea discontinua, functionarea semicontinua sau continua utilizandu-se mai rar.

Intrucat multe produse de metabolism sunt produse secundare obtinute dupa incetareacresterii sau au nevoie de o modificare a mediului nutritiv se recurge la o cultivare in doua trepte,ceea ce presupune utilizarea a doua bioreactoare in serie. Acest mod de cultivare permite trecereaspre o functionare semicontinua in care bioreactorul este inoculat cu o cantitate mare de inocul, dincare circa 90% este evacuat si inlocuit cu mediu nutritiv. In acest fel, sursa de carbon, de obiceiglucide simple, este adaugata treptat, evitandu-se cresterea presiunii osmotice si efectul inhibitor alunei concentratii prea mari de glucide asupra vitezei de multiplicare a celulelor cultivate.

In general, celulele vegetale sunt cultivate in bioreactoare in stare submersa, dar culturile detesuturi (ex. radacini, lastari, embrioni etc.) sunt cultivate fie pe suprafete solide, fie in mediullichid pentru stimularea formarii unor produse secundare. Sunt, insa, mult mai sensibile laforfecare decat suspensiile de celule, astfel ca se impune o modificare a constructiei bioreactorului.

In 1988 s-a utilizat un bioreactor cu amestecare prevazut cu un dispozitiv de amestecare cubrate drepte dispuse pe trei randuri si cu sicane intercalate (fig. 3). Turatia dispozitivului deamestecare este foarte mica, doar 10 rot/mi n.

Cultivarea submersa poate fi folosita si pentru embriogeneza cu obtinerea de plante dinseminte, aplicarea acestei tehnici pe scara larga conducand la producerea de seminte pe caleartificiala. Pentru aceasta s-au folosit atat bioreactoare cu amestecare, cat si air-lift, acestea dinurma dovedindu-se ceva mai potrivite.

5. Bioreactoare cu filtru rotativ pentru celule vegetale

Bioreactorul cu filtru rotativ sau cu rasucire {spin filter bioreactor) a fost utilizat cu succes

pentru embriogeneza unor seminte de plante (fig. 4).

Acest bioreactor este prevazut cu un filtru rotativ (3) a carui miscare contribuie laomogenizarea culturii in care se adauga mediu nutritiv prin portul (10) si din care se evacueazamediu epuizat care poate contine si celule vegetale prin portul (6). Daca se doreste retinereacelulelor in stare submersa, mediul epuizat este evacuat prin portul (8) dupa o prealabila filtrare prinfiltrul rotativ (3).

- 9 -


10/11

Fig. 3. Bioreactor cu amestecare cu palete drepte dispuse pe trei randuri si cu sicane cupalete drepte intercalate:

/ - bioreactor;2- arbore al dispozitivului de amestecare;

3 -palete drepte;

4- ax fixare sicane;5 -palete drepte din structura sicanelor;6- barbotor de gaz (aer);

7 - bara de sustinere sicane;8 - capac; 9- cutia sistemului de antrenare si de etansare.

Fig. 4. Bioreactor cu filtru rotativ (spin filter bioreactor):

1 -bioreactor;2 - tub de fixare a filtrului rotativ si de evacuare a mediului epuizat filtrat;

3 - filtru rotativ;4 -barbotor;

5 - capac bioreactor;6 - evacuare mediu epuizat ce confine si celule;

7 - alimentare cu aer;8 - evacuare mediu epuizat filtrat;

9 - evacuare aer;

10- alimentare cu mediu nutritiv;11-port izolat.

- 10 -


11/11

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

[1] Maria Turtoi, Bioreactoare. Noiuni fundamentale, Ed.

Academica, Galai, 2006

[2] Banu C. i colab.,Manualul Inginerului de Industrie Alimentar,

vol. II, Ed. Tehnic, Bucureti, 2002

- 11 -

fotache liviu george

Documents