forme farmaceutice disperse omogene

11
FORME FARMACEUTICE DISPERSE OMOGENE AMF I Forma farmaceutica = sistem dispers omogen sau eterogen in functie de marimea particulelor de SM repartizate in medicament. Sistem dispers = reprezinta un sistem fizic format din doua sau mai multe faze, aflate in aceeasi stare de agregare sau diferita (solida, lichida sau gazoasa), in care o faza este fin divizata sub forma de particule in cealalta faza. Componentele unui sistem dispers sunt: Substanta medicamentoasa, solutul sau solvatul, numit si faza dispersata sau faza interna (dispersata sau dizolvata). Solventul, dizolvantul, vehiculul, mediul de dispersie numit si faza dispersanta, faza continua sau faza externa. Sistemul monofazic sau sistemul dispers omogen = componentele sistemului sunt intr-o stare de agregare unica, fara discontinuitati in cuprinsul sau. Solutii medicamentoase Solutiones (FR X) Definitie: Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe SM dizolvate intr-un solvent sau amestec de solvent. Se folosesc ca atare pentru administrare interna sau externa la prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solvent apa, alcoolul, glicerolul sau uleiurile vegetale. Solutiile se pot intalni sub diferite denumiri: a) Potiuni = solutii ce au ca vehicul apa (ape aromatice, infuzii, decocturi), edulcorante, aromatizante.

Upload: adriana-si-marcelin

Post on 23-Dec-2015

173 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

FFS

TRANSCRIPT

Page 1: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

FORME FARMACEUTICE DISPERSE OMOGENE

AMF I

Forma farmaceutica = sistem dispers omogen sau eterogen in functie de marimea particulelor de SM repartizate in medicament.Sistem dispers = reprezinta un sistem fizic format din doua sau mai multe faze, aflate in aceeasi stare de agregare sau diferita (solida, lichida sau gazoasa), in care o faza este fin divizata sub forma de particule in cealalta faza.

Componentele unui sistem dispers sunt:Substanta medicamentoasa, solutul sau solvatul, numit si faza dispersata sau faza interna (dispersata sau dizolvata).Solventul, dizolvantul, vehiculul, mediul de dispersie numit si faza dispersanta, faza continua sau faza externa.Sistemul monofazic sau sistemul dispers omogen = componentele sistemului sunt intr-o stare de agregare unica, fara discontinuitati in cuprinsul sau.

Solutii medicamentoaseSolutiones (FR X)

Definitie: Solutiile medicamentoase sunt preparate farmaceutice lichide, care contin una sau mai multe SM dizolvate intr-un solvent sau amestec de solvent. Se folosesc ca atare pentru administrare interna sau externa la prepararea altor forme farmaceutice. Solutiile medicamentoase au ca solvent apa, alcoolul, glicerolul sau uleiurile vegetale. Solutiile se pot intalni sub diferite denumiri:

a) Potiuni = solutii ce au ca vehicul apa (ape aromatice, infuzii, decocturi), edulcorante, aromatizante.

b) Limonade = solutii apoase, edulcorate si aromatizate, ce contin acizi organic, anorganici sau sarurile lor , utilizate ca entiemetici, laxative, racoritoare, cu aport de microelemente.

c) Licori = solutii hidroalcoolice sau apoase, aromatizate si edulcorate in care SM rezulta uneori prin reactia dintre component (solutie Burow)

d) Elixire = solutii hidroalcoolice (10-20% alcool), edulcorate, cu gust placut.e) Mixturi = solutii cu compozitie complexa, destinate administrarii interne (uneori si

externe).

Page 2: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

f) Picaturi (guttae=picatura) = solutii cu substante puternic active, uneori si anodine, avand ca solvent alcool de diferite concentratii, apa sau apa-glicerina-alcool administrate in picaturi, diluate in apa (Tanakan) sau pe (Rowachol, Rowatinex)

g) Spirturi = solutii alcoolice de diferite concentratii, incolore sau colorate (tincture), destinate administrarii externe.

h) Lotiuni = solutii apoase aplicate extern in scop de tratament sau igiena (lotiuni de fata, lotiuni capilare)

i) Solutii buvabile (care se pot bea) = solutii apoase obtinute prin dizolvarea SM intr-un solvent sau amestec de solventi, avand o conditionare specifica, fiole sau flacoane de sticla.

j) Solutii administrate pe mucoase si tesuturi sensibile*picaturi pt nas – erine (rhinoguttae)*picaturi pt urechi – solutii auriculare *badijonaje gingivale – colutorii*gargarisme, ape de gura.

Preparatele parenterale (Iv, Im, Sc) si solutiile oftalmice impun conditii special studiate ca forme farmaceutice sterile.

Avantajele solutiilor: Forma farmaceutica ale solutiilor ofera multiple avantaje, fapt pt care constitue preparatul cel mai utilizat de bolnavi. Toate caile de administrare a med pot utiliza forma farmaceutica ale solutiei.-usurinta la administrare pt bolnavii care au dificultati la inghitirea formelor solide-fiind amestecuri omogene, solutiile permit o dozare foarte exacta a SM.-se pot fabrica in diverse concentratii si pot asigura o variatie a posologiei si o adaptare a acesteia mai ales in medicatia pediatrica.-adm MM-lor sub forma de solutii ofera cea mai mare absorbtie si Bd, are effect prompt.-solutiile de uz extern permit o aplicare mai uniforma substantei, comparative cu formele disperse lichide, emulsii si suspensii.-evita actiunea iritanta a unor forme solide (pulberi, capsule, cp), care in contact cu mucoasa intestinala pot provoca iritatii.-permite distrugerea unor substante auxiliare ca edulcoranti, aromatizanti, coloranti, corectori de gust si miros, in scopul realizarii unor MM usor acceptate de copii.

Page 3: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

Dezavantajele solutiilor-stabilitatea cea mai mica dintre toate formele farmaceutice deoarece rc de degradare se produc cu viteza mai mare in solutie;-pot fi usor invadate de fungi si microorganisme, fapt ce impune adaugarea de conservanti pt produsele industrial-ocupa volum si prezinta masa mare, ceea ce necesita echipamente mari de productie,spatii mari de depozitare si presupune transport dificil al recipientelor.

FORMULAREA SOLUTIILORLa prepararea solutiilor se utilizeaza urmatoarele materii prime:-I substante medicamentoase (solutul)-II substante auxiliare: solvent, adjuvanti, aditivi-III materiale si recipient de conditionare

I. Substante medicamentoase Cele mai multe substante utilizate pt prepararea solutiilor sunt solide, mai rar lichide. Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute de farmacopee sau normele in vigoare. Normele de calitate se refera la: identitate, puritate, uniformitate, lipsa unei contaminari microbiene excessive. Impuritatile pot fi:-chimice, care produc dificultati la prepararea solutiilor (aparitia de precipitate, coloranti, degradari)-biologice: microorganisme, fungi, virusuri cat si produsele lor de metabolizare – substante pirogene.Pentru acestea se prevede doar o limitare a contaminarii. Cea mai importanta proprietate a SM este solubilitatea, datele privind solubilitatea unei substante pot servi drept criterii pt aprecierea puritatii sale. Solubilitatea defineste proprietatea unei substante de a se dizolva intr-o alta substanta (solvent) sau intr-un amestec de solventi, formand un sistem fizic omogen.

II. Substante auxiliareInerte d.p.d.v farmacologic.FR X “Prevederi generale”: substantele auxiliare trebuie sa fie astfel alese incat sa nu prezinte interactiuni nedorite intre ele sau cu substanta activa, sa fie lipsite de efect toxic si/sau farmacologic, sa nu influenteze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice si efectul terapeutic al preparatului si pe cat posibil sa nu interfereze dozarea.

Page 4: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

Clasificarea substantelor auxiliare:A. S. auxiliare principale – constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice

-in functie de forma farmaceutica: solvent, vehicul, excipient. B. S. auxiliare secundare – adjuvanti sau aditivi

- pot interveni in procesul tehnologic - asigura unele caracteristici de calitate ale formei farmaceutice

- intervin in asigurarea stabilitatii fizico-chimice si microbiologice.

Solventi Aceste substante auxiliare constituie al doilea component al unei solutii. Solventii reprezinta faza dispersanta sau dizolvantul, care transforma SM in solutii, prin intermediul operatiei de dizolvare si in general fredomina in raport cu solutul. Are rolul de a transporta SM la locul de absorbtie in organism. Alegerea solventului, se efectueaza in principal dupa inrudirea chimica cu substanta de dizolvat, tinand seama ca substantele se dizolva in solvent cu structura chimica asemanatoare. Alti factori de care depinde alegerea solventului sunt modul de utilizare sau locul de aplicare si scopul terapeutic urmarit.

Clasificarea solventilor:a) Dupa constitutia chimica:

-solventi polari: apa, alcool, glycerol.-solventi nepolari: acetone, benzene, chloroform.

b) Dupa miscibilitatea cu apa:-solventi miscibili cu apa-solventi nemiscibili cu apa

Pt solventii utilizati se impun o serie de conditii pe care acestia trebuie sa le indeplineasca:-sa aiba o mare capacitate de dizolvare-sa fie neutri, incolori, stabili-sa fie puri din punct de vedere chimic-sa nu interactioneze cu SM auxiliare sau cu recipientele de conditionare primara-sa nu fie toxici, iritanti, inflamabili-sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutiei-sa nu aiba actiune farmacologica proprie-sa fie ieftini, economici, usor de procurat, transportat si depozitat.

Page 5: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

Vehiculi-sinonim dizolvant, mediu de dispersie, faza dispersanta-substanta auxiliara lichida utilizata pt prepararea formelor farmaceutice lichide in care SM este dispersata omogen sau eterogen formand un sistem dispers omogen (solutii) sau un sistem dispers eterogen (bi sau polifagie)-are rolul de a transporta SM la locul de absorbtie in organism; ex: apa, alcool, glycerol, uleiuri vegetale. O alta substanta auxiliara principala o reprezinta excipientul, care e utilizat la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide.Excipientul are rol de diluare a SM.Ex: lactoza.

Substante auxiliare secundare:1. Adjuvant cu rol in:

-facilitarea procesului tehnologic-optimizarea administrarii MM-poate influenta pozitiv MM sa-si exercite actiunea la locul de aplicare-se utilizeaza in cantitati relativ mariEx: *agenti solubilizanti * agenti stabilizatori (mentin stabilitatea fizico-chimica a unor forme farmaceutice) *agenti care influenteaza absorbtia SM *agenti cu rol de corectare a proprietatilor organoleptice ale MM – edulcoranti ->naturali (zahar, lactoza, fructoza)

->sintetici (zaharina, aspartam, ciclamat) -aromatizanti (sirop de portocale, ape aromatice, uleiuri volatile) -coloranti (sorbitolul=inlocuitor al zaharului in preparatele pt diabetic; R.A: efect laxativ) 2. Aditiv: substanta auxiliara utilizata in cantitati mici.Ex: -coloranti alimentari -conservanti antimicrobieni -antioxidanti -emulgatori stabilizanti

Page 6: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

III. Materiale de conditionare

Materii prime folosite pt fabricarea articolelor de conditionare primara si secundara.

Conditionarea – faza importanta a procesului de preparare a MM.

Conditionarea primara: inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient care sa-I asigure protectia, stabilitatea si eficacitatea de identificare si uniformizare asupra MM.

Conditionarea prezinta rol:a) De protective – sa protejeze forma medicamentoasa contra socurilor, deformarilor

(protectie fizica si mecanica), contra factorilor de alterare si de actiunea factorilor externi (oxygen, vapori de apa, lumina, microorganisme), (protective microbiologica si fizico-chimica)

b) Functional: sa faciliteze distribuirea MM si utilizarea lui de catre pacient.c) De facilitare a administrarii si conservarii fiind mentionate urmatoarele date:

-modul de administrare-conditiile de pastrare-termenul de valabilitate

d) De promovare – prezentare atractiva conform continutului ->complianta la pacient

e) De securitate: limitand accesul la MM pt anumite categorii de pacienti (copii)

Materialele folosite la conditionarea MM sunt:a) Hartia- ambalaje din materiale celulozice (hartia si cartonul)b) Sticlac) Metalele utilizate sub forma de tuburi, cutii, capaced) Materialele plastic (plastomeri) ->elastomeric (cauciucuri)

->polimeri termoplastici

Toate categoriile de solutii se conditioneaza in recipiente farmaceutice, din sticla, de tipul I, incolore sau colorate brun, de diferite capacitate 10 g, 30 g, 50 g, 100 g, 150 g, 200 g, 250 g, 300g, 350 g mai rar 1000 g.

Sticla are ponderea cea mai mare in conditionarea farmaceutica. (pulberi->solutii parenterale)

Tipuri de recipienteRecipientele vin in contact direct cu substantele farmaceutice, cu produsele vegetale si cu preparatele farmaceutice.

Page 7: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

TIPURI DE RECIPIENTE

Conform F.R. X:o “Recipientele vin in contact direct cu substantele farmaceutice, cu produsele vegetale si

cu preparatele farmaceutice”;o Recipientele si dopurile nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa

interactioneze fizic sau chimic cu produsele continute;o Recipientele si dopurile trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de

normativele in vigoare;

o “Recipiente bine inchise”- tebuie sa protejeze continutul de mediul extern, prin evitarea contaminarii cu produse solide sau lichide, in conditii corespunzatoare de conservare, manipulare si transport;

o “Recipiente inchide etans”- trebuie sa protejeze continutul de mediul extern, prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze sau evaporarea solventilor, in conditii corespunzatoare de conservare, manipulare si transport;

o “Recipient rezistent la lumina”o Protejeaza continutul de efectul luminii incidente;o Materialul recipientului devine opac prin adios de oxizi metalici sau acoperire cu un

invelis opac;

o “Recipient cu o singura doza – unidoza”o Contine o cantitate de preparat destinata a fi utilizata o singura data;o Ex. Preparate solide orale, oftadoze, pulberi-plicuri, fiole buvabile, supozitoare etc.

o

Page 8: Forme Farmaceutice Disperse Omogene

o “Recipient cu mai multe doze – multidoza”o Permite fractionarea continutului, cu administrare in doze succesive;o Nu influenteaza calitatea, concentratia si puritatea preparatului;

o “Recipient sigilat” – inchis prin topirea materialului recipientului;o “Recipient cu capac de siguranta”:o Prevazut cu dispozitiv special care odata deschis nu mai are caracteristicile initiale (ex.

Preparatele perfuzabile);

o “Recipient cu dispozitiv de siguranta pentru copii” – impiedica deschiderea facila/accidental de catre un copil.

SISTEME DE INCHIDERE A RECIPIENTELOR

Inchiderea – parte a recipientului care poate fi inchisa-deschisa sau manipulate in sensul facilitarii la continutul recipientului;

Sunt fabricate frecvent din metal sau plastomeri, prevazute cu rondele confectionate din diferite alte material laminate;

In general, inchiderea nu vine in contact cu produsul conditionat; Inchideri special care permit dozarea produsului.

o Picator pt solutii buvabile, sublinguale, solutii aplicate pe mucoase;o Flacoane cu bila pt liniment, preparate antisudorifice etc.