NICOLAE MOCANU

FoRME DE GERUNZTU ixrAr,NtrpiN l,rLnsELE LINGVISTICE nouANEgrI

1. Doud sunt, din punctul de vedere al dialectologului, transform6rileimportante pe care le suferl formele verbale in -dnd Ei -intt. Una dintre acestea,

care poate fi calificati drept regresivi, consti in reducerea grupului consonantic

-ndla -n, in pozilie absolutd, cind adicd nu se aflI antrenat in posibile fenomene

coarticulatorii. Cea de a doua, care poate fi numitd progresiv[, constd inaddugarea la finala gcrunziului a unui -ri' sau a particulei -re(a), in aceeagi

stitua{iet. in notele de fafd vom urmdri doar reliefarea rdspdndirii actuale in

t in privinla prezenfei unoi asemenea forme, ca qi a situaliei generale a gerunziului inromdni (inclusiv in dialectele ei), am consultat cu folos urmdtoarele cd4i qi articole: S. Pugcariu,

Limbu rondnd; ll. Rostirea, Bucuregti, 1959, p. 100; Grumatica limbii romdne, edilia a ll-arevdzuti qi adiugiti, vol. I, Bucuregti, 1966, p. 231-233, 266-26'7; Stanislav Lyer" Syntuxe duglrondd et tlu. purticipe prtsent duns les languet romanes, Paris, I 934 (si recenzia lui N.Driganu, in DR, IX, I 936- 1938, p.257 -23'l); Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului ntmdnesc,

BucureEti, 1972 (in special p. I7-23); Alf Lombard, La pro'nonciution du roumain, Uppsala,

1936, vol. l, p.247 ,notele 2 9i 3; idem, Le verbe roumain. htude morphoktgique, .vol.ll, Lund,1955, p. 562,902; AI. Philippide, Originea romdnilor, vol. II, Iaqi, 1928, p. 474; Al" Rosetti,Istoria limbii romdne, L De la origini pdnd la inceputul secolului q! XVIIaea Edilie definitivl,Bucureqti, 1986, p. 145,164,354,723-724 (qi: idem, Sur l'origine de l-d uu participe roumain.

in BL, V, 1937, p. 38-42); Istoria limbii romdne, vol. il, Bucuresti, 1969, p.277;FloricaDimitrescu, Viorica Pamfil, Elena Barborici, Maria Cvasndi, Mirela Teodorescu, Cristina

CilIragu, Mihai Marta, Elena Toma, Liliana Ruxindoiu, Isloriu limhii.ntmdne. Foneticd.

Motlftt.rintaxd. lexic; Buqurqti, I 978, p, 33 l -332; G. Ivdnescu, /r'lo ris limbii romdne, Iasi' I 980,p. 348-349; Trutat de diule<tobgie romdneuscd, Crbiova, 1984, passim (in special p, l8l, 227 ,

264 - qih.'74,-,310, 338,460); Valeriu Rusu, Graial din nord.vestul Olteniei. Foneticti.

Considera{ii fonobgice, Bucuregti, l97l , p.83; Radu Sp. Popescu, Graiul gorienilor de lingdmunte, Craiovq 1980, p. 88; Vasile Fdi1|ll, Probleme speciale de diulectologie. Graiul de pevuleu inlirkurd u Tdrnavelor. Timigoara, 1982 (multigrafiat), p. 7l; Mihail C. Gregoim, Gruiul

,ri JblHorul din Oltenia nord-vestit:ri ;i Banutul riisdriteun (regiunea din stdngo Si din dreuptu

Cernei), Craiova, 1938, p. 49; V. Bogrea, incti doud specimene tle geruntliu in -are: imblilndure

Si neputdndurc, in DR, ll, 192l-1922, p. 661-662; St. Paqca, Glo.sar dialectal akdtuit dupdmateriul lexic'ul cules tle coresporulenlii din tli/erite regiuni, Bucuregti, 1928; Vl. Drtmba,Contribuyii lu stucliul m'oifttlogiei istoric:e romdne, in SCL, ry, 1953, p.223'224; 405406;V. Bogrea, MtirunliSuri, in DR, IV/2, 1924-1926,p.896.

DA)IRuMANIA serie noud, l, 1994-,1995, Cluj-Nupoca, p. 145.155

r46 NICOLAE MOCANU

gfaiurile dacoromine a acestor transformdri , pebaza in primul rind a ALR I ;iII2 qi a atlaselor regionale al cdror material ne-a fost accesibil: Oltenia, Banat,

Transilvania qi Maramureq3.

2. REsp6ndirea, in graiurile dacoromdne, a reducerii grupului consonantic -nd

la -n in formele de gerunziu neconjunct este precizatii in lucrdrile dialectologice

aproape exclusiv dup5 ALR II s.n., vol. VII. CitEm din Tratatul de

dialectologie formularea Magdalenei Vulpe: ,,Estul Maramureqului face parte

dinfr-o arie - cuprinzAnd nordul Transilvaniei, sudul Bucovinei gi nord-vestul

Moldovei - in care -d la gxtmziu a clzut, chiar qi in formele cu pronumele

conjunct [...]. Fenomenul a mai fost inrrcgistrat, cu consecventd, intr-o arie

cuprinzdnd sud-eshrl [: de fapt, estul] Banatului, nord-vestul Olteniei qi

Ha{egul, precum qi in 2 localitEli din Munlii Apuseni" (p. 338).

2. 1. Pomind de la materialul incd inedit al ALR I, coroborat cu cel publicat

de redactorii ALR II s.n,, in vol. VII, am redat pe harta I rdspdndirea notdriireducerii lai -nd la -n. Se confirmd ariile citate mai sus pebaza ALR II, dar

extinse in zona Mun{ilor Transilvaniei qi a Sibiului. Se contureazd, de fapt, oarie compacti, formatd din nordul Olteniei, estul Banatului, fara Ha{egului,Mun$i Apuseni, cu prelungire, prin sudul Sibiului, peste {inutul F6gdraqului, incdteva puncte din zona subcarpaticd a Vdlcei gi ArgeEului, pe de o parte, qi o altb

arie compactii, mai bine reliefatE Ei in ALR II, in nord-eshil Transilvaniei,Maramureg, sudul Bucovinei, nord-vestul Moldovei qi o parte micd din estul

Criganei, pe de altd parte. in fapt, cele dou6 arii aproape se unesc, prin cAteva

puncte din sud-vestul T6rgu-Mureqului.Interesante pentru disculia noastr6, sunt, in fiqele lui Sever Pop qi Emil

Petrovici, doud notafii :

- una, eu -d7aumdr, neafonizat (JUCAND, VAZAND etc.), in puncte

2 Atlasul lingvistic romdn I (anchea S. Pop), material nepublicat, aflat in arhiva Institutuluide Lingvistici qi istorie Literari ,$extil Puqcariu" din Clui-Napoca, chestiunile t20 I 5l JUCAND,

t2Osel vAzAND, priz,otvnAND, tzOsejAVAND, t2l03lFACAND, t2l2tlAUZIND, t2l24lVENIND, [21a5] FIIND; Atlavl lingvistic romdn II (ancheta E. Petrovici), serie nouI, vol. VII,BucureEti, 1972, h. 21 44-21 5 5.

t Naul Atlas lingvistic romdn pe regiuni. Oltenia, de dr. Teofil Teaha, dr. Ion lonici, dr.

Valeriu Rusu, vol. V, Bucureqti, 1984; Noul Atlas lingvistic romdn, pe regiuni. Bunat, vol. I,Bucureqti, 1980 qi materialul nepublicat aflat in arhiva aceluiaEi Institut; Atlasul lingvisticromdn, pe regiuni. Transilvania, de Grigore Rusu, Viorel Bidian 9i Dumitru LoEonli, qi Atlasullingtistic romdn, pe regiuni. Maramureq, de Petru Neiescu, Grigore Rusu qi lonel Stan, materiale

iriedite allate in aceeaqi arhivi. lt{ultpmim qi aici cglegilor din Institut, pentru generozitatea cu

care ne-au permis consultarea materialului din arhive. Am folosit, parlial, qi Texte dialectuieMuntenia, vol. Il, publicate, sub redacfia lui B. Cazacu, de Paul Lizdrescu, Maria Marin, Bogdan

Marinescu, Victoria Neagoe, Ruxandra Pani gi Magdalena Vulpe, BucureEti, I 975.

F'ORME DE GERUNZIU t47

FG

I

Ia

ta

oILl:fB

IIab

a'

t,

?

lE8sIr,l

6

t

I

asg

ET EigT$n

I

rS

a

Fl.

t't

f

ot

:itI''t

OFI i

R3.'itr l--e

$

.i G

I

:rir

ta

3!.(taIr

3

!t

o

t

.3'tr o*at^ b.3

1i Et.3.€'5 t 'E'X

loi

r/:'\/-zRr

;is'F

t,*i\i Ili lr't5$ i

148 NICOLAE MOCANU

disparate din interiorul sau,din vecin6tatea imediatd a ariilor precizate inaintea,

Ei

- aha, notarea lui d plenison afonizat, de reguld in stadiul t (cel maiconsecvent in punctul 984 Bdneasa - Constan{a la S. Pop qi 537 Mircegti -Roman la E. Pehovici, iar s.poradic in alte cdteva localitEli din Bucovina,Modova qi Muntenia, in general indepdrtate de ariile cu clderea consecventl a

lui -d).

ATLAS UL L i N6Vr ST|C R oMAN,pr ru6t uNt-f4ARAM URIS

) rt5'23de forme

Q t-aformc

Ql-Ifame

Ii

O:alrzac,2to

**aerO ,n7

at)

l:. -,.-.... \..

*O ,r.Qrrr a*f

zq :cef

2. 2. In vederea unei comparafii a acestor arii cu situatia inregistratd inanchetele pentru NALR, am intocmit h64ile 2-5, penffu Maramureg, Banat,Oltenia qi Transilvania, in care prezentiim frecven{a inregiskirilor cu -nd redusla -nin cele24 de forme de gerunziu incluse in Chestionarul NALR'.

a Exceplie fac doar punctul 750 Domnila Bnlaga - D&nbovila la S. Pop gi 791 Negreni - OltlaE. Petrovici. Iafi[altepuncl€cartogra(cedinALRI: 840, U6,90, 100, l18, 156,249,2EJ,

];1,(3Fil,{#r.Utr", vAzAN", nAcAr.r1,378,385 (AUZIN J, $ ryeNnv'i, rzo rnvAN '1,

5 Acesrea sunt: [85] TUNZAND, tt l3l VAZAND,[I80] SPUNAND, tlssl MANCAND,t2041TU$IND, t2lsl INGRA$AND, t24el SCUTPAND, t3421LUAND, t35sl TTNAND,[4te]DORMTND, [543] FUcrND, I57rl CERAND, t5841 BAND, t6ltl CANTAND, tt0e()lcosrND,. il27s1 TESAND, tt 7S7l CUSAND,I| 8l3l CUMPARAND, tl 8261 VANZAND,ll87rl DAND, tl89el nAuANANp, tl920l VRAND,Il937l VAZAND, tle5ll vENrND.NeavAnd nici o importanli pentnr discufia din aceste note, diferitele variante (fonetice 9i lexicale)sub care apar rispunsurile in materialele (publicate sau nu) au fost tipizate in formele date cumajuscule.

FORME DF] GERUNZIU 149

HARTA 3

77

3t

.-18

2+

19

t4

12

87 erl

E?(J]"O^ et

flr-u.eo, ,, t"t

\t1 I\

n, \,i O,,tt.

L*.r.r9 'J n) rd'dt\6sl

t3 6tO iiz 3t ,'

I:) i

?9it_ -tt

2rl26 t'22 ,,

20 2f ,''t7 rl

16 ,t11 //r!

150 NICOLAE MOCANU

Prima evidenp este aceea c[ in toate cele patru atlase regionale, lucru firescde alffel, ariile fenomenului se precizeazdfoarte clar gi se constatd in general olirgire a lor inspre zone neacoperite in ALR.

2. 2. l. Astfel, in Maramureq (harta 2), numai patru localit6{i din reteauaanchetati nu cunosc rostirea care ne intereseazd: 239, 240, 227 , 229; frecven(acea mai marc este cuprins6 insd in sudul qi estul finutului, zona nordic5, din jurulSighetului, fiind cea in care atest6rile lipsesc sau sunt doar sporadice. Demenfionat ci nici un anchetator n-a notat in Maramureg forme cu d la umdr qi

nici afonizlri in genul celor notate de S. Pop qi E. Petrovici in alte zone.2. 2. 2. Pentru Banat (harta 3), aria cunoscutd din schila publicat[ de V.

Neagoe in Tratatul de dialectologie (vezi nota l) o completdm cu una rigurosintocmitd pe baza tuturor rispunsurilor la cele 24 de gerunzii cerute inChestionaf. Aceasta cuprinde inh-adevdr parteaesticd din centrul Banatului,fiind localizat6 in fapt pe Valea Bistrei, la est de Caransebeq, in vecinltateagraiurilor hafegane (iar nu - in primul rdnd - a celor olteneqti; Banatul sudic,care, geografic, se continu[ cu Oltenia nord-vestic6, nu cunoaEte nici o atestarea fenomenului in disculie). Not5m gi aici inregistrarea, de cdtre doi anchetatori,a formelor cldlaumdr neafonizatT, precum qi absenfa oricirei notafi a weuneiafonizlri alw d.

2. 2. 3. Volumul al V-lea din NALR - Oltenia, in care se publicls qi

rdspunsurile la formele de genrnziu planificate in Chestionar, ne de prilejul uneihdrfi de frecven!5 (harta 4) care impune corectarea afirmaliei c6 ,,-d de lagerunziul verbelor dispare in toate localiti[ile din Oltenia" (V. Rusu, loc. cit.,p. 83; cf. qi R. Sp. Popescu, loc. cit.): numai nord-vestul qi nordul Oltenieicunoaqte aceastd transformare, sudul qi estul (mai mult de jumdtate dinlocalitifle anchetate) neprezentand fenomenul nici sporadic. De remarcat Ei aici

6 Nu in toate localitilile formele care ne intereseazi sunt fispunsuri unice. Iati punctele giitiunile la care s-au inresistat forme duble: 73. 89. 90. 94 fVAZIND). 72.73.83.89. 90. s4ryAziND), 72, i 3, 83,g9, 90, 94chestiunile la care s-au inregistat forme duble:73,89,90, 94 (VAZIND\,72,73,83, 89, 90, 94

(spl.JNAND), 72,73,89,94 (SCUTPAND),72 (INGRA$ANO;, ZZ ?3 (COSTND, CUSAND,(spl.JNAND), 72, 7 3, 89, 94 (SCUIPAND), 72TESAND). 72. 73. 79 (CUMPARAND. vANz(spu-NAND), 72, 7 3, 89, 94 (SCUIPAND), 72 (INGRA$AND), 72 73 (COSIND, CUSAND,TESAND), 72,73,79 (cuMpARAND, vANzAND, FAcAND),73 &uAND, gANo, pANo.TTNAND), 73, 78 (CERAND), 70, ?3 (CANTAND).

7 Forme cu d la umir au fost notate in punctele: 94 GIfNGAND ), 89, g 4 ryAZAND, in g g,

al doilea rispuns), 72,89,94 (SCUIPANS90 qi 94 ca al doilea rispuns), 72,89,94 (SCUIPAN:, ca rispuns dublu), 72, 74,89.94(MiNCi,N", ca fornE dubl5), 72, 74,84,89,94 OU$[N:, in primele patru ca formn dubla), 58,

62,94 fN$R,I;AND, ca a doua forma;, lZ, uO g,uAr-rn, ",

u, Ooitea respunstt;$i^i"D:DORMIN", ca formElubh), 72,89-90 (FU_GIN", ca formn dubl6), 72, 89 [CERAN". ca formldubh),72 (cAufANu, vANzAnD, oAND, ca forme duble), ?0 (coSAND), 74 IVRAND, ca

formn dubln).t Sub forme de material necartografiat, pe aceeaqi pagini cu h. 833, 843, 854, 856, 866,8't2,

879, 884, 893,917,924,929,930,834, 957,967,975,982,988, 990, 1004, l0 I t, t020, t024.

FORME DE GERI,JNZIU 151

notafiile ca -d la umEr neafonizatin multe cuvinte qi

interes a fenomenului, precum qi notarea unui -d lalocalitdlie din zona deumdr, de data aceasta

2. 2. 4. Harta 5, intocmitd pe baza materialului NALR - Transilvaniairuegistat ca r6spunsuri la aceleaqi chestiuni privitoare la gerunziu, precizeazdfoarte exact cele doul arii din ALR: nord-estul (pielungitd in Maramureg, cumam ar6tat, qi - cum se $ie qi se va preciza exact de c6tre autorii atlaselorrespective -, in Bucovina, Moldova nord-vestic[ Ei eshrl Criqanei) gi sud-vestul,ca qi sudul propriu"zis, cu prelungiri (dup6, Atlasul lingvistic iomdn Ei dupi alie

e Acestea^sunt: 918, 919, 923, 950, 951, 957, 958, 965 (CUMPARAND), qSx

tnAvAgrAr.r"), 902, 904, 913, 9r 6, 957, 958, 965 (DAN \, g02,904, 905, e t8, es t. e65

(VRAN-), 952,gsJ,958, 965 (CANTAN -), 951, 9s7, 2s8, e6l (COSTN l, 9s0, es I , es 7,

e58, 96s (fEsANu1, ele, e50*)51,9s7,958 (cUsAN 1,n".1t, s20.s23,e5r. e57. e58. e6s

(DoRMlv"), 950, 95 t (FUGD,I"), 950, 951, 957, 958 (BAN'),902, 905, 9 t 8, 923. gz7 ,921)

OU$rND), e:0 (iNGRe$Ar.r'1, srz, el8,9sr,9s8-(scurpArP), e5r, es8 tluAt.P L sr:,923NAZAND),e05,906,920,951,979(MANCAN'),s0r,90s.907,er2,951(spurlRno),902'9l3'g20,g23,953,957,958GAcAND)'95l,958(VENIND).

r" Pentnr verbetedin paranteze: 9Q5,912,913,951.957,258 f TINAND),9OZ tVAZnNDt.g02,g07,9r2, 9r3, 927 (MANCAND), gOl, 9r 3 (SPUNAND).

9'!t ffi941

966 u, fu ',rai5? o* 985rcao MWo

W 76+#tlt

.rr, gtiz fi' *a

?t, 7rA 9eo 981 'n0

rta-

a

152 NICOLAI] MOC"ANU

ATIASuL LIIvGVISTIC NOuAru, pt RE6IuNI - TR.ANSiLVANIA

; 2+2

24?

2a n/5t# zu ).\ {! ztl ',

'l \ ogrprr 1

2m 2F 2utun 2Bo

*-tu n2E

attlr W

tl

${ra

atestdri din texte folclorice gi dialectaletr) qi in nord-veshrl Munteniei, nu nufiaiin Oltenia qi tsanat. Trebuie sA remarcdm pentru Transilvania numdrul mare degerunzii flafi -d atestate in zonele precizate, precum qi cazurile cu totul rare derostiri oscilante.

Toate acestea, ca fi frecvenfa aproape negliiabilI a notaliilor cu -d la umdrr2permit, credem, sd avansdm ipoteza cd aici, in aceste zone din Transilvania,trebuie sd fi apdrut inovalia, de unde s-a extins apoi, prin,,iradiafiune" san chiarprin .,revdrsare"rr, in regiunile limitrofe: Bucovina, Moldova, Maramureq,

tt Cf. Tette dialeriule. Munleniu. vol. Il. p. I ll/3 etc.

" 254 lvrizand,r'urand,.ldtand,tunzdndl,'334fuazdn(1,397(cdntdnd1pi270(luin'l)suntaproape toate punctele 9r fomrele de acest tip inregistrate pe fiEe.

rr l. A. Candrea.Consluiri h tlomeniul dialettobgiei, in GS, I, I923, fasc.2, p. 193, 197-r98

FORME DE GERUNZIU

CriEana - din nord-est, Muntenia subcarpaticS, Oltenia nordic6, Banatul estic -din zona sud:vestic6.

2.}'.,A,ceastE reducere a grupului -nd se pehece nu numai la gerunzii; este

atestatS, in ariile precizate pe hdr$, qila cdnd qi curdnd (adverb provenit dintr-un gerunziu originar) (cf. S. Pugcariu,loc. cit.)ta

Explicalia reducerii este de natur6 fonetic6: ea se incadreazi in numeroaseleqi variatele fenomene accidentale pe care le suferd in rostire grupurileconsonantice, mai ales finale. Calea prin care se realizeazdinsl acest accidentfonetic nu este afonizarea lui d Am sugerat deja acest lucru, insistlnd inprozentaxea hdrfilor pe notafiile cu d la umdr neafonizat in zoncle in care acesta

dispare cu totul in alte cuvinte qi pe prezenla unui d afonizat (pa4ial sau total)in localitd{i doar din afara ariilor cu d cdntt. Disparilia lui -d in grupul -nd se

produce print-o asimilare la sonanta anterioar5 (ceea ce Pu;cariu, loc. cit.,numeqte ,,asimilare consonanticd imediat6"), sfhrqitii printr-o aglutinare a ei insonant6, fErd a-Ei pierde insd caracteristicile unei sonore. Notarea cu d la umdrneafonizat credem cE indicl un sunet din faza intermediarl a acestui proces {qaglutinare. O analizd articulatorie gi acusticiarostirii unei forme tip CAtttAX"ar pune,,probabil, in evidenl5 o sonanti n denazalizatilin partea sa finald (acel

timbru d notat la um[r de dialectologi).3. Cea de-a doua transformare pe care o amintim qi pe care am numit-o

progresivi,o intilnim in gerunzii de tipul fACANOA, AUZINDA,VAZANOA etc. (ori, cu intervenlia transformdrii regresive: fACanA,AUZANA, vAzANA etc.), sau de tipul, mai lung, vAzANOAREA, Acesteforme, mai pulin cunoscute penbil dacoromAnE qi amintite de regulE impreundcu participiile de acelaqi tip, trebuie, desigur, puse in legltur[ cu formelesimilare din dialectele sud-dundrene: ir. jucinda, Jdctnda, auztnda; megl.giuednda; ar. gcfnddlui (Sucfndalui), vedtndalui, fictndalui, ardindalui,avindalui, yinindalui, forme comentate in lucr6rile de istorie a limbii rom0ne(vezi trimiterile de la nota 1) Ei pe care le-am ciat aqa cum apar inregistrate inALR I.

3. 1. Potrivit acad. Al. Rosetti, forme ,,de gerunziu qi de participiu trecut in

-d (ucrindd, lucratd) [...] au fost semnalate pe inheg teritoriul dacoromAnesc",

Sco{And din discufie genrnziile determinante nominale (acordate cu substantivuldeterminat, de tipul lebddd murindd) qi limit6ndu-ne la gerunziile in -ri'

indiferente la gen, afirmalia citatE r6mine valabilE numai penfru participiu, in

'n Nu se int6lnegte, insi, la substantive sau adjective detipulfldntnd; -minzi, deoarecenupenriite altemanla d/z (d$, tQ carc marcheazi opozi$a sg.: pl.

153

t54 NICOLAE MOCANU

graiurile actuale, gerunziile in -d (vezi harta 1)r5 se intdlnesc inh-o zondresffdns6 din nord-estul subdialectului muntean16, cum aratL.atestirile din ALRI,IIl?. Aria se continud, mai mult ca sigur, in sudul Moldovei. in Transilvania,NALR pune in lumin6 o arie compact6 (punctele 415,416, 443,444,453), incontinuitate cu aria din Muntenia (vezihar'ta 5). Credem cd putem vorbi in acestcaz de o hansformare progresiv6 revitalizatl prin extinderea gerunziiloradjectivale acordate cu substantivul determinat.

3. 2. Disculiile privind explicarea formelor cu -d ale acestui tip de gerunziuau fost numeroase. Amintim aici doar ultima explicalie (cronologic vorbind)r8,datoratii acad, Al. Rosetti (datE mai intAi in BL V): ,,ivirea lui -ri'; de naturd purfonetic[, e cauzati, de pronunlarea explozivd a consoanei" (ILR, p.724) qipreluat6 de Gramatica Academiei, vol. l', p. 267:,,Formele regionale degerunziu terminate in -d (avdndd, tdindd,l,..l) se explic6 prin explozia de timbruin ri'a oclusivei finale. in alte graiuri, explozia poate avea timbru a sau f si, inconsecin{5, vocala care se dezvolti este -a sau -/'. Am incercat, pebazaAlR qi

NALR, sd vedem dacd explicafia in forma datd in Gramatica Academiei se

poate sus[ine prin atestlrile din graiurile populare actuale. Se pare cd nu. insursele consultate pdnd acum, un sunet silabic (gi deci lungirea cu o silabd)prezintl numai formele gerunziale cu -ri'(desigur in afara celor cu pronumeleconjunct) qi c0teva cu i silabic notate in NALR - Oltenia, punctul 938'e. incelelalte caz;uli, u sau i ftnali am intAlnit doar asilabici, pla"sa{i, de regulS, laumlrul consoanei precedente qiafonizali2o. Or, dacE astfel de forme s-ar datorapronun!5rii explozive a consoanei finale, ne-am aqtepta si avem qi forme tipcfntindu sau cinttndt, frecvente cel pu{in cAt cele de tip ctntindil

I' Cf. 9i ALRT, punctul 762 (p.242,244): cdntdndd, discdntdndd, jucdndd. Vezi gi

Alexandrina Istritescu, Texte populure din jude(ul Prahova, in GS, IIL p. 125 q. a.: Etiindd,pldngdndd elc.; N. Georgescu-Tistn, FolHor din judelul Buzdu, Bucuregti, 1928, p. ll'. sosindd,avdndd, plecdndd; Graiul nostru, l, Bucureqti, 1906, p. 198'. gdndindd,fdcdndd etc.

16 Vezi gi Texte dialectale. Muntenia, vol. II, p. 281128: vinindd, 410122 sttindd, 413/17:cdntdndd, 431/24: umbldndd etc.

It Cf. ;i ce spune S. Pop in jurnalul de ancheti (ms.): ,,La participiu [= gerunziu], ca si inBuziu, este .ii:fdcdndd, avdndd etc." (punctul 595); ,,Dar la verbe am intdlnit uvdndd si a; hiavutd" (punctul 684); ,,qi aici sunt curente formeleficdndd etc." (punctul 735); etc.

r* Dintre celelalte explicalii, doud au fost acceptate de mai mulli cercetitori: cea a originiialbaneze, sus{inuti, printre a!ii, de G. Weigand, Kr. SandGld, T. Papahagi qi C. lvinescu (op

cit ), qi cea care explici aparilia lui -ri prin influenfa substantivelor feminine, impifigitt de Th.Capidan, S. Pugcariu, Al. Procopovici, C. Tagliavini etc.

re Acestea sunl'. cumpiirdni, bdni, scupiini, luin|m, Cf in ALR I, chestiunea l2l2ll: auzin'96, awtn'170,270,351,359; chestiunea [2103]:

fdctn" 80,98, 590; q. a. Cf. qi h. citate din ALR II.

'' Atestdrile din NALR* Oltenia, punctul 938, pe care le-am amintit, punct situat nu departe

FORM}:. DE CITRUNZIU 155

3. 3. in ALR I estc atcstatd forma de gerunziu vddinddrea in doub puncte

cartograficc: 492 Vorniceni - Chigindu qi 660 Gura Roqie - Cetatea Albd(localitdli aflate azi in R. Moldova). Aceasta se adaugd celor atestate in limbaveche: neputindure, imbldndure, neavtndurea, nefiindurea, vdzindure, discutatede V. Bogrea in DR, Iui fiindure, discutat gi el in DR, gi lui zicindurea ;iputindurea (relevate de $t. PaEca qi Vl. Drimba)22. Forma aceasta, vddinddrea,pomeqte delavddindd, numai astfel put6ndu-se explica prezenta lui d, in timpce toate celelalte forme cunoscute qi citate mai sus au u.

4. in loc de (alte) concluzii: credem cd qi notele de fafi valideazd, o datd inplus, valoarea ;i importanla cu totul excepfionale ale atlaselor lingvisticeromAne;ti vechi Ei noi.

Institutul de Lingvisticd qi Istorie Literurd,,Sextil PuScuriu"

Cluj-Napou, str. Emil Rucovild, 2l

de Tg. Jiu, ar putea fi explicate qi prin prezenla, in vechime, pe o arie mai largl a gerunziului in

-ri,. spre o concluzie similari ne duc gi formele cu pronumele conjunct notate in ALR Il, punctele

537 Ei 605, in Moldova, gi 682, in apropiere de Tulcea: hucurindd-md, vdzdndd-|, u6igdndii-|,

speriindd-l (h. 2145, 2147,2148,2152). Or, dintr-un document datat 1591, redactat la T'g. Jiu,

Hasdeu atesti (in Cuvente den bdtrini, vol. l, Bucureqti, 1878, p. 56, 57) doui gerunzii in -r7:

neavdncld qi zic'intld. Numai cd s-ar putea ca aceste forme si fie de fapt lErd <i r (despre care

Hasdeu spune cd,,e greu a decide,dac5 ar fi t sau r,") putAnd avea, cum se qtie. doar valoare

grafici.22 Pentru toate trimiterile bibliografice, vezi prirna noti a acestui articol.