forme de agresiune energetica

7/17/2019 Forme de Agresiune Energetica

http://slidepdf.com/reader/full/forme-de-agresiune-energetica 1/13

Forme de agresiune energetica

Cateva exemple de agresivitate energetica in plan subtil:

- a te “baga in seama” cand nu este cazul – a vorbi incontinuu cand vezi clar ca un om nu este dispus sa te ascult – a privi in ochi fix o persoana (acea privire iscoditoare, de control, far pic de caldura in ea – a te conecta la o persoana pentru a primi energie, fara acordul ei verb – a cere mereu sfaturi – a da sfaturi si sugestii necerute – a te plange – a te victimiza (ceri de fapt atentie pe subliminal prin manipulareemotionala – a contrazice in permanenta un om, chiar daca ai argumente – a “te baga pe sub pielea” omului – a solicita mereu atentie – a folosi intr-o conversatie un tir lung de intrebari consecutive, scurte rapide – “a te agata” de o persoana punandu-i “in carca” responsabilitate asupvietii tale – a pune intrebari personale, desi iti este atrasa atentia sa nu faci acestlucru – a emite pareri, in necunostinta de cauza, fara nicio calitate, competensi experienta, asupra unei persoane sau situatie – a visa nefondat si a-ti face planuri, in plan relational, cu o persoana c

nu-si manifesta interesul de a imparti sub nicio forma viata cu tine – a impune prietenia ta – a indatora pe cineva fara ca acesta sa fie de acord – a face pe cineva sa se simta vinovat – a barfi



– a pune presiune pe o persoana pentru nevoile personale – a impune (orice fel de impunere – a stabili reguli fara nicio negociere in prealabil

– a cauta “nod in papura” – a nu respecta nevoia de intimitate a unei persoane – a fi insistent – a pretinde ca stii !devarul "niversal

#entru toate acestea raspunzi, pentru fiecare gand raspunzi, centreaza-te pe tine $mule Frumos, pe acea realitate pe care tu pretinzi ca o creezi%ingur

&ehnica sp'l'rii creieruluiCategoria: #rigoana comunist-ateist'%ubcategoria: Fenomenul i psihologia reeduc'riiș

nainte de a intra)n subiectul propriu zis al *tehnicii sp'l'rii creierului * unica inven+ie de care a fost capabil comunismul - trebuiesc tiute c tevlucruri.

/ 0in na tere, fiecare om are o anumit' doz' de t'rie spiritual' estesuficient' numai lui. 1 #e parcursul vie+ii, de regul' p n' la v rsta de 23de ani, se maiadaug' i alte for+e datorit':

- 4duca+iei

- Culturii acumulate

- 4xperien+ei

- 5ediului )n care tr'ie te i care ac+ioneaz' )ntins si nev'zut.



2 Concep+ia ateist' sau teist'. !teul cade cu mult mai u or, deoarece+inta *sp'l'rii creierului* este, )n primul r nd, credin+a )n 0umnezeu.

$noarea, cinstea, leg'turile afective dintre oameni ce creeaz' prietenia ialtele de aceast' natur', nu fac toate la un loc c t credin+a in 0umnezeu.Credin+a )n 0umnezeu le )nglobeaz' pe toate acestea la un nivel eroic.

0ac' concep+ia credin+ei )n 0umnezeu are la baz' o cunoa tererudimentar' i primitiv' asupra lucrurilor - se bazeaz' mai mult pesupersti+ii - la cea mai mic' zdruncin'tur' )ntreg edificiul se pr'bu e tei locul teismului este luat de ateism.

6 n perioada v rstei de 13-23 de ani se produce explozia maturiz'riiorganismului uman. Consecin+a: 0ezvoltarea rapid' i maxim' ainstinctului de conservare a speciei, respectiv, a instinctului sexual, pornire plin' de r vn' i dor pentru sexul opus.

7'bufnirea acestui instinct este vulcanic', este cea mai puternic' dintretoate. 0ac' t n'rul n-are suficiente fr ne )n concep+ii bine motivate,erup+ia sexualit'+ii )nl'tur' toate structurile conceptiilor intime alesubiectului. 8nstinctul sexual r'm ne st'p n absolut, s'lbatic i feroce pefiin+a omeneasc'.

n cuprinsul celor patru factori enumera+i mai sus se includ i cele maiabstracte valori umane cum sunt: Capacitatea de orientare, capacitatea

de intuire a lucrurilor, spiritul de sacrificiu )n opozi+ie cu la itatea.9alorile spirituale intr' )n concuren+' cu pornirile instinctuale.

0up' cum in doza acestui amestec primeaz' un factor sau altul,rezisten+a omului )n fa+a torturii ne)ntrerupte a fost asem'nat' cu



#! !7"; fiec'ruia:

- "nul are )n dotare un *pahar * mic, doar c t un degetar, care se termin

dintr-o )nghi+itur'. C nd aceast' *)nghi+itur'* s-a terminat, omul cedeazridic nd m inile )n sus )n fa+a du manului,

- #aharul rezisten+ei altuia este mare c t un butoi. 0ar se termin' iacesta. 0up' ce s-a terminat i acest subiect ) i pleac' fruntea.

- #aharul unora (mai pu+ini la num'r este c t un ocean. $ric t de marear fi fost *oceanul* rezisten+ei acestora, el este m'surabil )n hectolitri,litri, molecule sau atomi. $dat' i odat' se termin' i acesta, sf r ind )numilin+'.#erseveren+a du manului este diabolic' i f'r' limit'.

<ici un de+inut trecut prin aceast' *r ni+'* mefistofelic' n-are)ndr'zneala sau n t ngia de a se lauda c' el a rezistat. 0in contr'.9ictimele afirm' c' rezisten+a lor se datoreaz' harului dumnezeesc carele-a ferit de c'dere.

<umai 0umnezeu a sucit mintea tor+ionarilor acestui masacru unic )nistorie, ca s' se opreasc' )nainte de a se produce c'derea. 0ac' torturacontinua ar fi c'zut i ei.

;a #ite ti n-au existat dec t patru anse:

- 5oartea

- #ierderea min+ilor



- C'derea

- %alvarea divin'

7ezisten+a a fost exclus' ca fiind imposibila. n prima faz' se distruge)ncrederea unuia )n cel'lalt. =unul t'u prieten (care a fost dezumanizat)ntr-un mare secret , dup' ce-+i arat' toat' afec+iunea, se repede asupra tca s' te distrug' lovindu-te f'r' mil'.

%paima , nedumerirea, surpriza sunt at t de mari, ocul este at t de puternic )nc t pe unii i-a d'r mat din aceast' prim' faz'.

Chiar dac' victima nu s-a pr'bu it la prima lovitur' - edificiul interior alvictimei este detunat, fisurat, i se va pr'bu i la cutremurele urm'toare.

&ortura ne)ntrerupt' i consecin+ele ei. 0up' primul oc se instaleaz' lavictim' neputin+a de a reac+iona )ntr-un anumit fel. &oate sunt f'r'speran+'. 9ictima este convins' c' treaba este astfel organizat'. <uexist' nici o ie ire... &ortura continu' zi i noapte f'r' )ntrerupere. 4tortur' de dragul torturii.

0e re+inut c' )n acest laborator luciferic numai >urcanu avea o condi+iefizic' excelent'. !poi a?utoarele lui erau ceva mai bine hr'nite dec tde+inu+ii de r nd. n rest, tinerii p'reau schelete ambulante, cadavre vii,adev'rate mumii.

0e la aceast' faza limitrof' mor+ii )ncepe tortura ne)ntrerupt'.

&ot )n cadrul torturii, victimele erau supuse la eforturi uria e menite s' lepuizeze complet fizic. 8at' cum:



9ictimele, )nc'rcate cu greut'+i )n spate (p'turi sau haine mai groase ,erau obligate s' fac' genoflexiuni cu m inile ridicate )n sus,

regulamentar."nele dintre victime s-au pr'bu it la 23-63 de genoflexiuni, dar au fostaltele care au rezistat p n' la 1.@33 de genoflexiuni. 0e necrezutAA

<u exist' )n lume atlet, chiar cu cea mai bun' condi+ie fizic', s' poat'realiza o astfel de performan+'. lat' )ns' c' o realizeaz' un schelet topitde foame i de suferin+eA $rganismul uman, )n condi+iile de disperaresc'pat de sub controlul ra+iunii, a reu it, la #ite ti, s' realizezeinimagimabilul, imposibilul.

<eurologii, psihiatrii i chiar teologii au datoria s' studieze fenomenul is'-l expliceA

&ortura nu se opre te aici, ci continu'...

4puizarea fizic' aduce dup' sine i o epuizare psihic'. 9ictima n-are nicio secund' de r'gaz pentru refacere. %e zdruncin' ra+iunea, se )ntunecavoin+a. 0ispar din mintea omului toate st'rile emo+ionale. 0ispareafec+iunea... $mul )ncepe s' nu mai ra+ioneze.

& n'rul are impresia c' )ntreg sistemul s'u nervos este o ran' proasp't'

si s nger nd'. %e institue o stare patologic'. !tunci apare fenomenuldebord'rii tuturor secretelor pe care le-a +inut bine ascunse )n con tiin+sa. 0e la aceast' faz', chiar i cel mai mic secret pe care )l are t n'rul )lsimte precum sim+i un ghimpe ce-+i intr' )n ochi. <u-l po+i suporta ifaci tot ce este posibil ca s'-l elimini.



8n aceast' faz' )ntreaga ra+iune intr' )ntr-o por+iune de umbr'. &oatereflexele )nsu ite pe parcursul vie+ii se anuleaz'. n creierul omului se

instituie o noapte total'. <u mai este ce a fost. ! devenit un nimic. $mula devenit un robot absolut f'r' nici o personalitate, f'r' imagina+ie, f'r'ini+iativ'. "ltimul spri?in pe care-l pierde omul este credin+a )n0umnezeu. !cesta este momentul )ncheierii *sp'l'rii creierului*.

0e acum )ncolo victimele nu mai sunt st'p ne pe reflexele lor. %e g'sesc)ntr-un stadiu al animalului dresat. 0ac' i se porunce te s' se culce, seculc' cu o vitez' uimitoare. 0ac' i se porunce te s' strige, strig' dintoate puterile. 0ac' i se cere s' pun' m na pe ciomag i s' loveasc' )ncamaradul de al'turi, o face automat. Ca un robot. 9ictima - respectiv*reeducatul* - privind la propia lui m n' se mir' cum func+ioneaz'. !reimpresia c' nu-i a lui.

* ! F$%& 980!&*. ! a a fost denumit' aceast' stare de c'tre de+inu+iicare au suportat fenomenul.

! a cum s-a ar'tat mai )nainte, nu toate victimele a?ung la identitate desitua+ii. Fiecare victim' are specificul ei. 7a+iunea, afectul i voin+acedeaz' )n func+ie de individ )n mod gradual.

9ictimele erau )n perioada v rstei tinere. 8nstinctul de conservare aspeciei r'bufnea prin to+i porii i tr'gea dup' el toate instinctele primare.

;ogica ateist-comunist' prindea r'd'cini. 4a se impunea nu numai ca omodalitate de a sc'pa de tortur' ci ca o convingere intim'. 0eveneaiexact pe dos dec t ceea ce ai fost. Cu toate acestea, noua postur' era cai un *plasture*.



9ictimele erau )ngrozite de teama de a nu gre i desc ntecul i repetaunoua lec+ie la nesf r it.

&inerii - lipsi+i de con tiin+a acumulat' )ntr-o via+' - *descopereau*universul materialist )n care lozinca cea mai obsesiv' era ca toat' lumea p'm ntul )ntreg s' fie reeducat. Cu c t reeducarea )ntregii lumi se vaface mai repede cu at t va fi mai bine.

!ceasta a fost motiva+ia grabei unor victime de a- i tortura camaraziinelumina+i... #entru a-i face i pe ace tia s' a?ung' c t mai iute laconcluziile la care au a?uns ei.

%e dezvolta egoismul )n individ )nc t nu mai suporta s' r'm n' un fostcamarad de al s'u pe vreo treapt' a virtu+ii.

Faptele celor care au c'zut at t de ?os erau f'cute din toat' convingerea.%-a a?uns pan' acolo )nc t s' mul+umeasc' lui >urcanu i regimuluicomunist c' i-au adus in starea de revela+ie a adev'rului materialist.

Bi acest lucru este de necrezut A

;a unele victime, noile principii comuniste au prins asemenea r'd'cini)nc t considerau reeducarea ca ultimul i cel mai )nalt scop pe care )l poavea )n via+'.

%-a creat senza+ia fals' c', ie ind de sub pat, universul este at t de vastca arunci c nd scrutezi dep'rt'rile dintr-un v rf de munte. ;ibertatea dea te plimba prin camer' de la un cap't la cel'lalt p'rea o c'l'toriecosmic'.



#ierderea credin+ei )n 0umnezeu era ultima faz' a reeduc'rii.

!colo, la #ite ti, 0umnezeu i-a retras harul %'u gradual. & n'rul a fostl'sat s' reziste numai cu propriile puteri, dup' zestrea sufleteasc' pe careo acumulase p n' atunci. !ceasta a fost insuficient'. 0up' ce i edificiulcredin+ei )n 0umnezeu era d'r mat, individul devenea satanizat.

- Ce, 0umnezeu A "ite c' totul este materie A Droaznic' a mai putut fir't'cirea )n care m-a t r t educa+ia burghezo-iegionar' A $are, cum dem-am putut )n ela chiar at t de amarnic

C t de sublim e regimul comunist care ne-a trimis pe acest profet - pedomnu >urcanu - ca s' lumineze i s' ne scoat' din )ntunericA 0ac' el num-arfi torturat n-a fi putut scoate putregaiul din mine i a fi r'mas pentru totdeauna )n mocirl' i )ntuneric.

9ictima - cu creierul sp'lat - crede de datoria sa, )n mod sincer, s' duc'mai departe, prin teroare, aceast' lumin', )n paralel scot capul toateantonimele virtu+ilor i omul a?unge s' fie exact opusul a ceea ce a fost!ceast' dresur' se imprima i sistemelor voli+ionale, afective,concep+iilor.

& n'rul satanizat devine o ma in' ca un motor cu explozie carefunc+ioneaz' de la sine, dup' ce l-ai pornit, p n' la epuizarea

combustibilului sau ivirea vreunei defec+iuni.

9 rsta. &ineretul nu s-a l'sat dobor t cu u urin+', cu toate metodeledr'ce ti care i s-au aplicat. ! a se explic' num'rul mare al mor+ilor (printortur' , sinuciderile, mutil'rile fizice, dar mai ales cele psihice.



;a o presiune mult mai redus' au fost supu i mai t rziu b'tr nii din)nchisoarea !iud.

%-a dovedit c' pe m'sura )naint'rii )n etate, virtu+ile devin invers propor+ionale cu v rsta. =ine)n+eles c' va trebui s' excludem excep+iile

$mul )n etate mai cedeaz' din intransigen+', prefer nd compromisul, c'-i mai pe m'sura puterilor lui. 4xist' o la itate a v rstei pe care mul+i au botezat-o impropiu )n+elepciune sau pruden+'.

Draficul rezisten+ei umane. &rupul este primul care cedeaz'. <u mai poate s' suporte tortura, pe c nd spiritul )nc' mai rezist'. 7ezist' peruinele trupului p n' c nd se pr'bu e te dintr-odat'. ! a se explic'trecerea dintr-o extrem' )n alta.

9echile structuri psihice se men+in, dar cu un con+inut mi elesc.

Cinstea i punctualitatea. 4xemplu: )nainte de sp'larea creierului unt n'r promite c' la ora /1 fix va fi )n cutare loc i va avea asupra luiobiectul promis la locul dinainte convenit,

0up' sp'larea creierului. 4xemplu: 7eeducatul promite c' la ora /1 fix)+i va trage o b'taie sor' cu moartea. 4xact la ora /1 i+i aplic' b'taia promisa, fiind cinstit i punctual.

n acest sens practica comunist' are vechime... ! a au procedat cuvechile institu+ii democratice: Bcoala, Eusti+ia, #oli+ia, !rmata, ba chii =iserica. <u le-au desfiin+at, ci le-au satanizat.



($ctavian 9oinea - 5asacrarea studentimii romane

Comments

7epl Gith HuoteIuoteJ/ !llin K 3L-3M-13/2 31:36

4xist' )ntr-adev'r asfel de lucruri spuse de b'tr ni martori i chiaroameni cu experien+'. 7eprimarea dorin+elor sexuale prin educa+ie, acultuiri secrete, procurori uci i i chiar i pre edin+i de stat. ;uiCeau escu tim foarte bine i s-a sp'lat creerul )n pu c'ria i coala parcurs', a fost b'tut i maltratat ca s' acepte politica partiduluicomunist care nu era deloc a a, era foarte oportunist'. 4xist' i aziteleviziuni care duc o politic' dubl' fiindc' toate lucrurile i toatestrategiile se planific' mai bine )n timp dup' ce trece o anumit' perioad'de timp. &oate aceste tehnici se pun la punct i se cl'tesc prinrebrenduire. %tuden+ii zic c' )nva+' la facultate lucruri noi dar de fapt tacelea i traduse mai bine sau mai r'u )n timp. Btim de?a c' la politicienile place 5achiaveli iar aceia c'rora nu le place pot fi denumi+i politruciiar electoratul alege. %-au prins i %erviciile c' nu )i mai alege nimeni.#rezen a la vot este mic' de fiecare dat'.ț

4xist' oameni i comaniei cu creerul limpede care manipuleaz' )n mas'ș

cet'+enii )n toate timpurile istorice fie c' este epoca avansat' tehnologicsau nu. 8mportant este s' credem c' suntem manipula+i tot timpul ca s')ncerc'm s' nu mai fim. 4ste aceea i logic' 5aNeavelian' i %talinist'dar pus' un pic invers. %e vede treaba c' poporului )i place s' fie p'c'lit

paremi-se crede c' e mai bine a a, c' are st'p n. &otal gre it. aide+i s'nu mai credem nimic dim tot ce spun, avem ocazia, legea este aproapecurat de partea noastr'. %-o aplic'm, dar prin intermediul lor !cestaeste motivul pentru care am scris articolul totu i din suflet pentru voi.

D ndi+i, fi+i liberiA



%unt barbatul

%unt barbatul dulce-al noptilor de taina,

#ort la cingatoare lacate si chei,%i iubirea prinsa,la rever de haina,%unt parfumul care...place la femei.

%unt barbatul care stie sa iubeasca,Care stinge flacari in fintini de dor,Oimbetul pe buze-l fac sa-ntinereasca%i incep sarutul... doar de la picior.

%unt barbatul care asternuturi arde,#ort extazu-n buze si in ochi de foc,4u in trup fierbinte risipesc petarde%i fiori si fluturi,ca-ntr-un tainic ?oc.

%unt barbatul care stie sa asculte,%oaptele pagine spuse-ncetisor,Care-arunca-n mare cu dureri trecute%i ingroapa stele,?os ,linga izvor.

%unt barbatul vesel,inca in putere,#ort in mine-amorul fara de pacat,8n adinc vulcanic raspindesc placere

%i rastorn tot cerul,dimineata-n pat.

%unt barbatul tandru,blind si iertator,!m in singe patimi si carbuni incinsi,%tiu sa vindec rana inimii usor,



%i s-aprind luceferi,care-s inca stinsi.

%unt barbatul care sufletu-si ofera

0espicind momentul,pasiuni stirnind,Cred ca bucuria este efemera,8nsa inspre viata,bratele-mi intind.

%unt barbatul care in iatac patrunde%i cu frenezie infloreste-n trup,Cind atinge locuri si apoi se-ascunde,8nspre rasarituri,raze cind erup.

%unt barbatul care rabda in tacereCe desface floarea lacrimilor reci,%tiu s-adun nectarul stupului cu miere%i sa-nchid fereastra,ca sa nu mai pleci.

%unt barbatul care stie sa respecte,#entru ca destinu-i dur si nemilos,%i-am lasat in urma,semnele destepte,!legind stiti bine,numai ce-i frumos.

forme de agresiune energetica

Documents