Forme asociative ale jurnalistilor din Romania

Inca de la inceputuri presa romaneasca s-a dezvoltat sub semnul dificultatilor economice, politice, tehnologice dar si de receptare. Primele ziare aveau tiraje mici iar lista abonatilor cuprindea un numar foarte mic de persoane.Ziaristi bucuresteni au organizat evenimente publice in scop filantropic pentru ajutorarea oamenilor fara posibilitati material. Un exemplu elocvent fiind balul presei organizat in 1882, in beneficial victimelor incendiului de la Circul Kremsler. Un an mai tarziu, 1883, aparea prima forma asociativa profesionala si anume, Societatea Presei. Constantin Bacalbasa a laudat acest eveniment, care in conceptia lui a fost posibil datorita hotararii jurnalistilor de a face din ziarsm o cariera.In anul 1889 la Bucuresti aveau sa apara doua organisme corporatiste importante, Asociatiune a ziaristilor, oamenilor de litere si arta si Sindicatul ziaristilor. Societatea Presei avea ca obiectiv principal imbunatatirea starii morale si material a memebrilor sai, fapt pentru care era nevoie de aparitie sindicatelor profesionale care urmau sa instaureze regulamente special. Tentativele ziaristilor de a se organiza si a-si duce l;a bun sfarsit scopul, acela de a face ca meseria de ziarist sa fie privita cu respect, au continuat. In data de 26 noiembrie 1906, un grup de jurnalisti au avut initiative de a constitui un cerc al tuturor ziaristilor din capital si din tara, Presa. Puteau deveni membrii doar ziaristii care aveau cel putin un an vechime neintrerupt de ziaristica militant. Obiectivele asociatiei erau sociale, acordau sprijin oamenilor nevoiasi. La 28 aprilie 1908 era fondata Societatea Scriitorilor Romani pentru apararea intereselor morale si material ale scriitorilor. O forma asociativa de durata a fost infiintata pe 24 februarie 2013, la Bucuresti, Asociatiunea generala a presei (AGPR).Societatea Personalului Administrativ al presei romane s-a infiintat in 1914 si avea rol important in viata comunitatii junalistice, pentru ca se ocupa de colectarea fondurilor pentru gazetarii aflati in dificultate. In anul 1925, jurnalistii se pregatesc sa constituie Mica Antanta a Presei. Aceasta a fost un acord politic, discutat in cadrul unei conferinte, la care au luat parte ministrii de externe ai statelor membre ale Antantei. Ultima parte a anului 1926 a fost marcata de tensiuni generate de un nou proiect de lege al presei. Guvernul semnala faptul ca presa avea nevoie de o examinare amanuntita, pentru ca aceasta sa fie in acord cu statul. Cei care isi sustineau punctul de vedere si militau pentru dreptul de a informa societatea in privinta oricarui fapt, erau pedepsiti, acuzati de tradare si inchisi.Anul 1928 este marcat de constituirea Societatii de Difuziune radiotelefonica din Romania. Angajatii lucrau in Directia Programe, care era organizata pe sectiuni: literara, muzicala, conferinte agricole. In 1935, la 14 ianuarie, Stelian Popescu a avut initiativa de a pune bazele Asociatiei Directorilor si Proprietarilor de ziare. Presa anunta ca in 1939, Asociatia Publicistilor Romani s-a intrunit in Adunarea Generala. Participantii au discutat despre noile reglementari ale presei, despre activitatea din anul precedent si nu in ultimul rand, au redactat o telegram adresata regelui, prin care isi aratau devotamentul si promiteau sa colaboreze la triumful renasterii patriei. In luna mai a anului 1944 s-a adoptat Legea pentru exercitarea profesiunii de ziarist. Fixarea salariilor minimale si infiintarea Casei de pensiuni a ziaristilor. In 1990, s-a infiintat Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania dar si prima Conventie Nationala a Jurnalistilor.