UNIVERSITATEA PETROȘANI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

SPECIALIZARE: MANAGEMENTUL

RESURSELOR UMANE

REENGINEERING-UL COMPANIEI FORD

STUDENTĂ MASTERANDĂ: VIERIU

(STOIN) ANAMARIA-MINERVA

PETROȘANI

2015

INTRODUCERE

”În miezul de foc,/Cenușa-n renaștere/ Arde-n uitare...” (Constantin Păun- Umbrela generalului)

”Uitați ceea ce știți despre cum trebuie să meargă întreprinderea – aproape totul

este greșit!” M.Hammer & J. Champy –Reengineering the Corporation

Ford este una dintre primele și cele mai cunoscute mărci de mașini din lume, cu o istorie de peste un secol. Analiza în detaliu a istoriei companiei Ford ne relevă schimbările majore prin care aceasta a trecut de-a lungul existenței sale, astfel aflăm despre reinventarea modalității de creare a mașinilor și câștigarea unui loc fruntaș pe piața mondială.

Reinventarea sau mai bine spus reengineeringul dorește o reacomodare la ceea ce există, acesta reia fundamental natura activităților, repune în chestiune regulile stabilite și face posibilă evoluarea tuturor aspectelor de organizare către o structurare transversală a activităților. Conceptul de reengineering în raport cu o firmă, întreprindere, organizație, a apărut odată cu cerința de a reproiecta funcționarea acestora în noul context economic, tehnologic și social, specific secolului XXI, când se face tranziția de la societatea industrială, cu rădăcinile în secolul XIX, la noul tip de societate: societatea informațională globală.

Reengineering-ul se bazează pe caracteristicile tradiționale pe care le-au avut toți inovatorii în domeniul afacerilor: individualism, încredere în forțele proprii, dorința de a accepta riscurile, dorința de schimbare.

Reengineering-ul pleacă de la cerințele și caracteristicile actuale și de perspectivă ale pieței, de la puterea tehnologiilor actuale, având la bază noțiunea de proces, definit ca fiind un lanț de activități, care luate împreună conduc la un rezultat cu valoare pe piață, pentru un client/ consumator, și prin urmare la un nou produs/ serviciu. Această orientare și redefinire este impusă de trei forțe: Clienții (Customers), Competiția (Competition) și Schimbarea (Change).

Ford Motor Company

Ford Motor Company este o corporație multinațională americană situată în primele 10 companii din lume la producția de automobile.

Având sediul în Deaborn, Michigan, o suburbie a orașului Detroit, producătorul de automobile a fost fondat de către Henry Ford în 1903, iar de-a lungul timpului Ford a înglobat mai multe firme cum ar fi Lincoln și Mercury în SUA, Jaguar și Land Rover în UK sau Volvo în Suedia. De asemenea Ford deține 30% din Mazda.

Ford a introdus diferite metode de producere în masă a automobilelor și managemetul în masă a unei forțe de muncă industriale, în special producția pe bandă rulantă a automobilelor. Combinația lui Henry Ford de a avea fabrici eficiente, muncitori bine plăți și prețuri mici a revoluționat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de ”fordism”.

Primul motor Ford ”Quadricycle” 1896 a intrat în istorie direct de pe masa de bucătărie a lui Henry, și a fost urmat în scurt timp, de următorul său proiect- un motor montat pe un cadru cu patru roți de bicicletă- prima mașină Ford.

În 1898 Henry a înființat Detroit Automobile Company, din nefericire compania a dat faliment. Istoria mașinii avea să se schimbe pentru totdeauna odată cu înființarea Ford Motor Company, în anul 1903- moment la care Henry Ford deținea 25,5 % din acțiuni și devenea vicepreședinte și inginer șef. La început, fabrica Ford de pe Mack Avenue din Detroit producea numai câteva mașini pe zi- cu doi sau trei oameni la fiecare mașină, cu componente fabricate la comandă de către alte companii.

Henry Ford a continuat să experimenteze până ce fiecare activitate a fost rafinată, iar viziunea sa asupra producției de masă a devenit realitate. Pentru a reduce dependența de forță de muncă calificată, Henry a folosit piese interschimbabile, ce puteau fi asamblate cu ușurință de lucrătorii necalificați. Experimentele au continuat cu glisierele și cu transportoarele. A fost meticulos analizată atât amplasarea oamenilor, cât și a uneltelor, pentru a asigura o linie de producție care să opereze cât mai eficient posibil.

Inițial, Ford a construit automobile în aceeași manieră ca și concurenții epocii sale, unul cu unul, așa cum alții construiau case. Pe parcursul întregului proces de asamblare, vehiculul rămânea pe loc în timp ce mecanicii si ajutoarele lor se ocupau de căutarea componentelor și fixau toate subansamblele pe șasiu. Putin mai târziu, mașinile au fost asamblate pe niște tipuri de platforme care avansau de la o echipă de lucru la alta. Această abordare accelera puțin metoda de asamblare, dar Ford continua să aibă nevoie de mână de lucru. Nivelele de producție erau deci relativ puțin modeste și prețul mașinilor rămânea ridicat pentru a acoperi costurile de personal. Prima etapa spre automatizare datează din momentul când Henry Ford și inginerii lui au inventat mașini capabile să producă cantități mari de piese. 

Pentru a atinge acest obiectiv al consumului de masă, Henry Ford mai avea încă nevoie de a crește productivitatea. Muncitorii uzinei de la Detroit au fost poziționati pe posturi prestabilite.

Fiecare departament din procesul de producție a fost împărțit în componente. Aceste linii de sub-asamblare au fost amplasate în fiecare zonă, până ce Henry a fost auzit rostind remarca ”Totul în uzină se mișcă”. Viteza de producție s-a mărit- aceata fiind, în unele cazuri de 4 ori mai mare.

Ultimul pas a fost creearea liniei mobile de asamblare finală. Șasiul se deplasa de-a lungul liniei și pe la fiecare stație de lucru, până când mașina completă ieșea de pe linia de producție pe propriile roți. O parte esențială a acestui proces era aceea ca toate liniile de aprovizionare de-a lungul traseului erau sincronizate, pentru a oferi componentele potrivite la momentul potrivit. 

Această combinație de precizie, continuitate și viteză a introdus producția de masă în întreaga lume. În Highland Park, capacitatea de producție a modelului T a atins un nivel record, o mașină completă părăsind linia de asamblare la fiecare 10 secunde ale fiecărei zile de lucru. Ford a reușit să reducă prețurile, să dubleze salariul zilnic minim până la 5 dolari, să fabrice un produs superior și să facă și profit. 

Henry Ford II s-a dovedit a fi persoana potrivită în transformarea companiei Ford dintr-o afacere de familie într-o corporație pe acțiuni. El și-a asumat răspunderea de a clădi o

companie producătoare de automobile. Reorganizarea postbelică și planul său de expansiune au redat rapid eficiența companiei.

În 1958 Ford și-a anunțat intrarea pe piața camioanelor grele și extra-grele.

În 1968, Henry Ford II, a extins angajamentul companiei în privința responsabilității sociale prin creșterea numărului de salariați angajați din rândul populației minoritare și crearea de programe de aprovizionare și desfacere de la și către aceste categorii de populație.

La sfârșitul anilor 1970, pe când muncitorul american era criticat pentru proasta calitate a muncii sale, Henry II Ford spunea că : ”nu există salariați neperformanți, ci doar management prost”.

În acest context, compania Ford Motor și-a asumat responsabilitatea și a devenit prima companie producătoare de automobile ce avea drept obiectiv principal calitatea.

CONCLUZII

Ford a introdus diferite metode de producere în masă a automobilelor și managemetul în masă a unei forțe de muncă industriale, în special producția pe bandă rulantă a automobilelor. Combinația lui Henry Ford de a avea fabrici eficiente, muncitori bine plăți și prețuri mici a revoluționat lumea automobilelor iar acest proces a fost cunoscut sub numele de ”fordism”.

Prima fabrică Ford cu sediul la Highland Park, în Michigan, devine referință în materie de sisteme de producție în serie pentru lumea întreagă.

Combinația de precizie, continuitate și viteză a introdus producția de masă în întreaga lume. În Highland Park, capacitatea de producție a modelului T a atins un nivel record, o mașină completă părăsind linia de asamblare la fiecare 10 secunde ale fiecărei zile de lucru. Ford a reușit să reducă prețurile, să dubleze salariul zilnic minim până la 5 dolari, să fabrice un produs superior și să facă și profit. 

BIBLIOGRAFIE

1. Burduș E., Androniceanu A., Managementul schimbării organizaționale, Ediția atreia, Editura Economică, București, 2000;

2. Ionică A., Implicații umane ale reengineering-ului managerial- curs, Petroșani, 2015

3. Hammer M. & Champy J., Reengineering-ul (Reproiectarea) Întreprinderii, Editura Tehnică, 1996

4. *** www.ford.ro/Despre/.../Mostenire/InceputurileFordMotorCompany

5. *** https://ro.wikipedia.org/wiki/ Ford _Motor_Company

6. *** www.agerpres.ro/flux.../istorii-ale-marcilor-de-masini-ford-09-49-50