Gheliuza. Strdgeni) -Moldova gi al Uniuniir Chigindu). Membrudova. Redactor-gef al

Ion AntonDedic aceasti carte memoriei buneilor qi

pirinfilor mei; tuturor gheliuzenilor care au lisatpe plmdnt urme adinci Ei nobile; intregului neambasarabean care a suportat cu demnitate qirlbdarede sfffnt starea de ristignit pe crucea destinului.

FOI(A

=,",fi=*,=

Ion ANTON. FOK,4

te cheamd ldngd ea. Prininainte sd se actualizeze,

tine. Simli necesitatea sa aio dovadd salt ca un semn

irea ldngd persoana iubitd.te duci tn carne qi oase la ea

tr di eS t e v al o area et ernd

Cad, se scuturd frunzelee auzit de copacul cu

sd fie adevdratul lor Sfhrqit?spre fereastrd, imi rdspunde

ce mai slab qi se aqtem lacaunpunct auriu gi sonor:

CUPRINS

Partea r. tNATNTE DE A w{ NA$TECAPITOLUL I. SALVAREA CAILTJZIE ................14cAprroLUL tr. ospATUL CArmrOn ................. 33CAPTTOLUL m. CITRAJUL .................. slCAPTTOLUL rv. iN,rprepcnrNEA SUFERTNTET ............ ..... 68cAprToLULV. CE ESTE DRAGOSTEA? ......... ...................... 88CAPITOLI'LU. VARTEJURI ............102cApTToLULVII. DE-AV-ATIASCUNSELEA ..................... 116cAprToLULUtr. gr REGTTAU PROBLEME CU NSURATOAREA .....T32

CAPITOLULX. CONOCARIA .....,...145CAPITOLULX. IWPTOTREACERULUI .......... 160Partea II. DUP,,I NA$TEREA MEA

CAPTTOLUL r. EU SLTNT EU ........... ..................... t74CAPITOLULII. BOBULDE SOARE ................... 184CAPITOLUL III. SORADIN GEORGIA .............. 193cAprToLUL rv. RAVA$ DrN STBERTA ..............208CAPITOLULV. LACRIMA .................226CAPTTOLULVT. CLASTq $r CONTEMPORANT .................2srCAPITOLUL VII. SIMBOLUL FOKA ..................265CAPITOLUL VI[. POMELNIC .......... 280CAPITOLUL IX. POPASURI CUANTICIPARI .....................3l,2CAPTTOLUL X. DTVORTUL ........... ...316CAPTTOLUL Xr. DORUL $r DUREREA SFAR$rTULUr ....323

Ion ANTON. FOK,4

Griar 9i numele personajelor, indiferi de la sat la sat, de la zoniaici mullimea de similitudini.in acest sens urmdrirea unui

ii basarabeni: invidia dinpurtau picd celorinstiri!i, degiavut ocazia, s-au gi rizbunat,

care ii legau de ani 9i poatea gi mizat regimul comunist

este legatd de perindareane demonstreazi c5, p6ni la

mesajul ascuns al romanului

de la finele sec. al XX-leaatte obiective de via!5 - regimul

inla unor intregi generalii,il.

I Foka le cuceregte prinepataregim

; prin nedorinla de amereu amenintate de un

in esen!5.lui lon Anton este una dintre

basarabenilor.

Partea I

INAINTEDEAI\{ANA$TE,

CAPITOLUL ISALVAREA CA ILTJZTF'

incd nu m-am ndscut. De fapt, .r.ir*'p"ri"olul ca nici sd nu md nasc. pentrucd viitoarea mea mamd,-rleana, qi viitorui meu tat6, Gheorghe, ar fi putut s6 nuse mai intAlneascd vreodatd.

Acum s-au intalnit. Degi acelagi sat, Gheldtza, le-a sdrbdtorit naqterea, alui G-heorghe - in 1930, iar a Ilenei - in 1931, qi aceeagi mahala l.-;;li.b";pe ulicioare copildria, deqi.aceeaqi fintand re-a potolit setea gi aceeaqi'fi"itp:Tu.p i-ainvilat literele.gi-cifrele, deqi aceeaqi toloaci v*rde, pe

"a;Ap;;b;vi!e19, le mdngdia cu firul ierbii tdlpile descu[e, batatorite gi deieori vatd1n;e a;spini, zic, degi au existat toate acestea, pdreas[ ie fi redescoperi t cu adevdrat abiaaz:t6 iulie 1949. ,,ce mare s-a fbcut Il-enufa!" se gdndegte in sinea;GG;Gh;,,chipeq b6r1t,^Ghifd acesta, nici nu mi-arndat seaina p6nd azi!,, face,tot in sineasa, Ilenufa. o fatd mare gi un fldcdu stau in gara strdqeni gi agteaptd trenul. E unuldeosebit, ftrd.orar fix. De aceeairfidrzie.

- Mai are de adunat lyrye de pe ra cdrdraqi gi Bucovdt, zice conu NichitaDonicd (bqbatul care,pai tan.ziu -i-..ur putea deveni bunic'din pu.t."*ur".i),parcd, explicdnd celor din jur de ce zdboveqte trenul.

.$1t (intr1 dutd, ca printr-un vis ro7" ti licdri tn umintire caretu sa cu cei doicuialbi-urgintii,,zmeiitutei,,, camtide4mierdaddnsal SeJdceucd el, agronoid: r:*!?_g'yineu calea spre cdldrusi Avea o misiune diosebitd, t"'"rZiiffiayfry.lii fucik9v, proprietari de mariplantafiiviticole: sd irganizeze oTairiidde vin. cine, dacd nu un agronom cu studii, stie mai bine ium sd tntimeieze? aseyteneg intreprindere? Erau vii multe piin parteu locului, unele onioiii"!t t'" rod, plantate chiar sab tndrumurea sa ii aiutu pe pisesorii terenurilorsd-si aleagd soiurile potrivite, a_dase de prin rraiyu rnir-6ir*noia si raionatetn Basarabia tn urtima sutd de uni: iwot4 ciassitai|gastal, So"iil"ii,Rayon d'or (Raindor), Riesling, silvanelr, castel sou cudlrcd,'2aiber,7vinisaa Fragd, Muscal de Hambyrg, cabernet, Rard-Neagrd, b"ii"i-iliiii,Tarasd, cg*rt":.. crescuserdfrimoase acere vii, iur er;|ea gijd sd te oferigospodarilor sfaturi si ajutgr pructic k ingriji;ea lor. ii tiri|" ""* ;i icurele, qdicd sd le reteze vila primdvara; cim sd prepare solufia an oiii aicupru Si de cdte ori sd stropeascd viile cu aceasti zelamd bordele4d, ca sd lealere defiloxerd suu mildiu, cam se mui namea acia boald, botuz;tiin;;p;;si ,rraiu vilei-de-vie"; c(m sd le lege pe haragi, cu nu

"oirn stragarii sd seopdreascd vara; cum s,! rycgltezg poi*a si iim sd pr"paarn vinul1e *orid;cum_sd pdzeascd viile de -inghe!, iirnu, ingropandu-in uiln in sol..Pdcat de zis, struguri erau'berechet iipiea, tnsA, o yatita specializatd tn

lon ANTON. FOKI

,JL II

Inuzrnt

bolul ca nici s6 nu md nasc. Pentruzu tatd, Gheorghe, ar fi Putut sd nuI

se gdndegte in sinea sa Gheorghe.seama pdnd azll" face,tot in sineaStrdseni qi aqteaptdtrenul. E unul

qi qi Bucovd!, zice conu Nichitadeveni bunic din Partea mamei),

ftlduza, le-a sdrbdtorit naqterea, abl, qi aceeagi mahala le-a Plirnbatk-a potolit setea gi aceeaqi qcoalleasi toloacd verde, Pe cdnd Pdgteauh,bdtAtorite gi deseori vdtf,mate deE se fi redescoperit cu adevf,rat abia

producerea vinurilor de murcd, aSs ca tn FrultlQ lu Bordeaux, unde Jfrcus-e'"" ja de practicd, incd in anul 1914, fiind trimis de cdtre direclia.9-*H 9:Viticutture, Pomiculturi qi de Vinificalie din Basarabia, organizut! in !84]'pin o"orui lurului Alexindru II, inifiul purtAn! denumireu de $coala deIlorticulturil. Trecdnd prin mai mutte reforme qi reorgan-izdri, vestita ;co!ryiai uctiva, strecurdndi-se intactd printrifldcdrile Primului Rdzhoi Mondiul'rdzboi ce incendiuse grav Rusiu luiistd. Conu Nichitu le citea leciiivlt(-ult2rilolii On;"reci Si Safre de sute,'cure intrau tn componen(u plusei Ylrlfo"::,i*pfira"aoJeLum-sd tngriiesicd cht mai bine viile Si cum sd producd viluli !2-;;t;"i

ldrunii,tnsd, iipiovizd.ndfiecarein gospoddriu sa cdte o minifubricd.

devin, nu respectau'tehitotogin reiomanduti, umestecau soiurile de poamd Siprodiceau, d-efupt, cupaie v:inicole, pe cdnd piu(a cerea vinatifi.ne de culitute,

uvAnd cel pulin 2'3 ani vechime de pdstrure'- it iati cd, la CdldruSi, tdrgovilul Tigtan Hucikov, unul dintre cei cinci

1*fi oiit"i rusificayi -(Tigrin, turlyi, Ohan, Arteryii- Si Asuutur) cure,

"diSi locaiaa ta ihiqindi, Tefineuu 250 desetine de vie lu Ghelduza, Saca,Nigregti, Vorniceni'qi Bacovil, a h_ofirht sd deschidd ofabricd de vin. Exista

un"u li Strdqeni, coitruitd tot'de Nichitu Donicd la indemnal qi cu cheltuialaboierului loan Redelea, poreclit Radea de ghelduzeryL $i Redeleu aveu instdpAnire pe aceste pot$orii codreryg. peste-250 de desetine de vie cu maimalte soiuri de strugariientru vin, bditurd ce erafourte solicitutd tn oraqeledin necuprinsal ImPeriu Rus.

Aduibnd utitui'din Fran{a, montdndu-l cu uiutorul unor specialqtiinvitali tit de o"o[o, fubrica a'fost pasd tn fancliune.in 1916' Conu Nichitaabiu lucrase doi ani

"ttapd ubsoivirea Scolii,fiind numlt de conducerea volostei

Cttgnao, prin ordin, igrono* de zemsnd tn plusa Voyniceni, iadelal OlheLOni iipiiitAfle fabiicli deveniserd in curAnd insuficiente pentru cantituteustruguiilor adaiagi de vierii de prin purtea loculuL

zu cdldrusi, o localitate mult mai mare decfu strdgeni, tncd nu existu oadevirutdfabiicd industriald de vin. Acolo func(iona-de mai mulfi-uni doar o

secfie de f,rodacere u spirtului tti\t-ujn, in buza tehnologiei aduse din Frgnla,

miAin IB9Z, de georg-iunul David Zaharievici SaradiishvilL "E Zuharievici,ca Si mine!'i se lEudiconu Nichita al lui Zaharia celor Suse colegi din qrupa.sa'stadenleuscd, chnd tueceuu tn qcoald cursurile elubotate de ggolgign' /jost un mare vinfficutor ucest gruiin, fondutor ul industriei vinicole in Rusia"yaiistd, organizitoral primelir fabrici de distilare u vinalui la Tbilisi si Ia'fiayur,

fiQrici des chils e in 1 I I 8. L a C dtdrasi o as emeneu fubticd funcliona-aiiitg6. in principiu, eru produs un spirt de vin dupd tehnologiafruncezdCognuc, utiti-Zfundu-se cs mitetie ptimdvinurile ,,stticate", udicdfie rdsuflate,

fie'schimbat; ls caloare,fie tulburi din cuuza celei de'u d.ouafermentgru c9

"se prodacea odstd "o

r"iir"o verii, din cfiuzs cd vinul nu era scos lu timp depi drojdii... $i iatd cd Nichita Donicd, conu Nichitu (adresarea conu era o'prescirture i titlului de politeye cocon, cu care tl botezaserd rdzeSii din sat),mergeu ucum cu cureta-tntr-acolo, sd cerceteze situu(ia lu fala localui Si sdorgioiznr" o fubricd de vin, cure, unticipdnd lucrurile, putem afirma cd va

trenul.

in amintire cureta ss cu cei doida ddnsaL Se Jdcea cd el, ugronomo misiune deosebitd, tncredin{atd

viticole: sd organizeze ofubricd

acea boald, botezatdtn PoPor

Stie mui bine cum sd tntemeieze'in parteu localui, unele sbia sd

u. ii aiutu pe posesorii terenurilort Franta suu Germaniu qi raionute

vii, iur el aueu griid sd le ofergiiireu lon Ii tnvdgu cum sd le

:um sd prE ure solu(iu de oxi.d deaceusti zeamd bordelezd', cs sd le

Chasselus ($usla), Suavignon,Castel sua Cadercd, Zuiber, Noha

Rurd-N eugrd, O chiul-B o ului,

vmg4 ca nu cumva strugarii sd segt cum sd prepare vinul de murcd;gropdnduJe vila tn sol..ryi *, insd, o fabricd sPecializntd in

Ion ANTON. FO1{

deveni mai apoi nu numui cea mai veche, dar gi cea mai mure din BasarabitEra unu|1917...

- Tu, bdrbate, vezi mai bine cum ai face sd te apropii, cu vorba ta bund Itnteleaptd, de rusul cel mai mare pe strdmutarea noastr6, zice, poviluitoare ctntotdeauna, lelea Anica , cea care ar putea sd-mi devind bunicd din partea mame

- Am intrat in vorbd cu solda,tii din pazd, gi mi-au spus cd mai marel,,opera,tiei" e geful securitdlii gi NKVD-ului raional, comisarul Fokin. Trebuie sapar6, pe-aici din clip[-n clipd...

Lelea Anica, descendentd din neamul Jereghi, cu firea ei mucalitil de iazetsfbtogi qi plini de ingeniozitate, il tndeamnd insistent pe soful Nichita sd i sadreseze gefului din Strdgeni care coordoneazdacestexod, mai gtii, poate reugegtsd-l convingd de nevinovdlia sa. Cu atht mai mult, cu cdt conu Nichita qtie svorbeascd bine ruseqte, cd nu degeaba a ficut gcoald la ,,rusul celdlalf'.

De fapt, de voie-de nevoie, conu Nichita Donicd fbcuse in lirnba ruqA {gcoala primard din sat, qi incd trei ani de carte la Gimnaziul din StrdSeni, cmai apoi s[ invefe Ia $coala de Viticulturd qi Pomiculturd din ChiSindu, tcin limba rusd, primind, in 1914, o diplomd in care scria rusegte ,,YuenuarpoHoMb", adicd ,,Agronom cu studii" sau, cum prefera sd zicd posesondiplomei, ,,agronom invd[at". Din 1914 pdn6 in 1918, a fost agronom dzemstvd la Strdqeni. Iar din 1918, dupd Unirea cu Romdnia, pdndin 1940,fost agronom in plasa Vorniceni. A activat ca agronom gi in anii rdzboiulufiindcd nu era apt pentru front (avea trei degete lipsd la mdna dreaptd, incd diiarna lui 1 91 0, c6nd a dat sd potriveascd mai bine paiele in qiqcorniJi , iar tatisdu, Zaharia, din neatentje, apornit roata gi... fost-au degetele!). Acest defecde fapt, i-a purtat noroc. Nu zadarnic se zice cd nu este rdu fdrd de bine. Derftcuse cursuri militare Ia $coala de Wticulturd, ca organizator al activitdlmilitare in spatele frontului, totugi n-a fost mobilizat nici in Primul RdzbcMondial. ,,Egti inapt pentru serviciul mrlitar...", i-a dat verdictul medicusfbtuindu-l: ,,Du-te qi cultivd vi!5-de-vie. E mai nobil decdt s[ tragi din armd...

De doud rdzboaie a scdpat, numai de ,,rlsculdcire" nu vede cum ar putescdpa. ,,Rdbdare $i tutun", se calmeaz[ el.

in secolul nostru (secolul vitezei, a;a cum este numit), oomenii sunt pregrdbili sifoarte ocupali sd mai tnleleagd ce este rdbdarea. As wea sd spun crdbdarea este o calitate tot mai rar intdlnitd in societatea actuald. Am devenc-u tolii iritabili qifffd pic de rdbdare uneori. Noi, cei vdrstnici, adicd pdrinlile cereln co_piilor nostri sd aibd rdbdare. De fapt, rdbdare(t este un produi 9spiritului. Sd ai inteligenld si totuEi sd nu ai rdbdare este o contradictrie. iexperienla noastrd de viald qvem momente cdnd ne pierdem rdbdarea. Ce binarfi dacd asemenea momente am qvea cdt mai puline!

cdt de mult am castiga astdzi, dacd am fi dispusi sd invdydm din lecliiltrecutului valoarea rdbddrii! Istoria exodului din E7tpt ne relateazd cd izraeli!qi-au pierdut pe drum rdbdarea. Este o leclie amard din care putem tnvdla

4

noi, cei de astdzi, morala. Polififoarte hotdrdt sd renunli la Egiptul tdu, poli s

Ion ANTON. FOK-4

lr si cea mui mure din Basarsbiu.ilE'

si te apropii, cu vorba ta bund qinoastr6, zice, povdluitoare ca

i devind bunicd din partea mamei.qi mi-au spus cd mai marele[, comisarul Fokin. Trebuie sd

cu firea ei mucalitd de rdzeqiinsistent pe solul Nichita sd i seacest exod, mai qtii, poate reuqeqtemult, cu c6t conu Nichita qtie sbgcoald la,,rusul celdlalf '.

Donicd fbcuse in limba rusd qila Gimnaziul din Strdqeni, ca

gi Pomiculturd din Chiqindu, totin care scria ruseqte ,,Yueurrfi

Ion ANTON. FOrK.4

ai o credinld atdt de puternicd, incdt sd mergi pe ape qi apele sd se retragd la

fel ca Marea RoSie. Foli sd treci Iordanul sau sd cucereqti lerihonul, tnsd, dacd"t1i pierzi rdbdarea pe acest drumftrd sd aiungi in canaan, la grani[ele ,,ldrii

hdgdduite", ce importanld au toate aceste experienle ale trecutului?

2.

Dar, cum ziceam, aveam puline ganse sd md nasc. $i, in general, se putgaintampia sd nu md nasc niciodatd, cdci viitorii mei p4ritli urlrrreazl.y q.deporiali in taigalele Siberiei sau in necuprinsele stepe ale Kazahstanului, aleAsiei Centrale, in munlii Altai sau in mun{ii Ural... Cine qtie pe unde ii va purtasoarta, pe unde le vor sclipi ochii? Acum, tatd, ei stau in gara Strdqeni. De fapt,nu stau-in gard, cila vreun kilometru de peron, pe prispa de piatrd a unui $opronlung de vi6o sutd de metri qi pitulat la pdm0nt, care nu este altceva decdt undep"ozit, amenajat special pentru a addposti temporar deportalii. In el.dormeauiepuregie cele bateva ore de noapte, bineinleles, cine a putut inchide vreunochi, iulacii ridicali din satele G-legti, Recea, Cdpriana, Pdniqeqti, Negregti,Gheiduza, Onegti, Saca, Tdtdregti, Scoreni, Jigdneqti, Cob0lca, Zubreqti,Voinova, Martineqti, Chirianca, Greble gti. . .

in cealalt5 p arte a gdii,partea de sud, tot intr-un depozit.asemdndtor, fuseserdaddpostiti chlaUurii din Strbgetti, Curluceni, SireJi, Beleqti,^Rddeni, ZamcioglRoqcani, Micduli, Ratuqi, Diastceni, Romdnegti, Truqeni, cojuqna-- Peste treisute de iamilii de gospodari dintre cei mai instdri{i din aceste localitSli, grr to!cu copii, in total wio mie de suflete, au fost trezili din somn qi ridicali in d1."1noplii de cdtre soldalii rugi. ! oveau in uqi cu paturi!9 armelor, {e parcA veniserdsd aresteze niqte criminaii. itt realitate, ,,criminalii" etau, de fapt, victime,.iarcriminali erau chiar,judecdtorii". Li s-a permis sd-gi ia, latepezeall. doar niqtehaine pe ei qi ceva de-ale gurii. in rest, toate - 9i cas6, qi animale, 9i pdmdnt -rdmdneau arestate...

- Egti in ,,spiska culacilor"! le explica sec preqedintele sau secretarul,,se1sovetului", de obicei, Vreun tdrdie-brdu, care a fost pus in post numai pentruc6luptase cu neamful, vreun an, inArmata Sovieticd.

Ticsili claie peite grdmadd in magini sau in cdrule, bitrdni, tineri qi c-opit,plini de groazd iau spetiuli de moarte, cu ochii tulburi de nesomn gi cu felele-brdzdate

de lacrimi, au fost aduqi la gara din Str[qeni. De aici urmau sd plece laChigindu cu fenul. Unul neprevdzut de orar. $i cu vagoane-matfare, de cele incarg de obicei, sunt transportate vitele la abator (numai santinelele din convoi qiofilerii care participau la bperaJia IOf (SUD) erau, de regdA, repartizali intr-unvagon de cabtori). Un eqalon cu deportali, cei ,,gdzduili" pe-o or6-doud, ca nucumva s[ fugd, in depozitul din partea sudicd a gdni, a plecat spre ChDlq" 9it-de-diminealS cu o ga-miturd de tren formatdpe loc, la Strdgeni. Pe cdnd al doilea,tren care trebuia sl vina dinspre Cdldragi, ca sd-i ia qi pe ceila$ deportali rdmaqi,infArzia. $i, dup[ cum era sd md conving mai apoi, aceastd intdrziere sporeaprobabilitatea marelui meu noroc de a md naqte.

- Oare pe unde s-o fi r[tdcit trenul cela? se rdsteqte, un pic agitat,jupdnul

cum prefera sd, zicd' posesoruli in 1918, a fost agronom de

cu Romdnia, pdndin 1940, aca agronom gi in anii rdzboiului,

lipsd ia mdna dreapt[, incd dini bine paiele in qigcornifd, iar tatdl

fost-au degetele!). Acest defect,ci nu este rdu frrd de bine. Deqi

d, ca organizator al activitdliimobilizat nici in Primul Rbzboit.-", i-a dat verdictul medicul,nobil decdt sd tragi din arm6..."

ire" nu vede cum ar putea

este numit), oamenii sunt Preaeste rdbdarea. Aq vrea sd spun cdi in societatea actuald. Am deveniti -\br, cei vdrstnici, adicd pdrinlii,u fapt, rdbdarea este un produs aloi rdbdare este o contradiclie. In

ne pierdem rdbdarea. Ce binei puline!fi dispuSi sd invdldm din lecliiledin Egipt ne relateazd cd izraelilii

'e omard din care putem tnvdla qisd renunli la Egiptul tdu, poli sd

Grigore Anton, bryup care ar putea sd-mi devind bunel de pe tata, dar cartpare cd' arde de nerdb$are sd urce in ,,trenur .rru*"rui;ti ustret'sa ma'lffi;;de oric_e gans[ de a m[ nagte.- conu Nichita zice cd, trenul mai trebuie s6 ia lume de pe la cildragiintrd in vorbd chitd, tdndrur.car., .u,o- ;;;;;il;"fii'iocului, ar putea sd.mi devind tatd,,fldcdul ce a linut-o, *tgr o.. prigna acestui depozit,in zori, devorbd pe Ileana, pe cea care ar putea sa-mi dlevrira -u-a,,,..r-pdrdndu-i,, pesoldafii dinpazd,bu.un fir de tutun, .a.i br,,ra i;ffi;'de pdrinli, era ispitirde patima fumatului.,,rarba dracului", a$a.numea ylant|conu Nichita, cel care-i putea devenitatd-socru celui care. imi putea deveni tatd. c,;-;gr;rr-o-*, ,*ogtea valoareltutunului, cdci orsanizase in sat cultivarea de citre"cdlivagospodari a acesteiplante aducdtoare-de venit. D;;;;; ;;;r;all?"idtr1, rr,,eqiistiau cd unhectar de tutun bate, prin profitul adus, zece hectare de porumb sau grdu. Iatdde ce familiile care cultivau tufunul nuaveau de g6nd s6 renunfe la el vreodatd.

,,Tutunul 9i pdlimida md-tii!" asta eracea mai giiiie;il;i; p. care o auzeaide la conu Nichita. ,,Tutunul" era blamat oe c?te et, p""u". .a, ftr;r.Hil;jfrcat festa qi l-a fbcut sd piardi prima sa dragoste. i;;i;i;rr"*"-n r"dtirrice folos cd, mai t6rziu, i-a lrsai de fumat, iura u..u-Cutincula, tare dragd lui,s1..ryritaj, pdnd,la urm6, cu Gheorghe Munteanu. ;r"t-"-ii p. t eoat"#r""o,jea.!" zice,.tronic, in sinea sa, conu NiJhita, constatdnd:'' Doarnne, cdt de mult s_aschimbat! parcd are70 de ani... Necazul arporail;=?.bat a"it-iiirt -l-il*;noapte... Dar qi Anicu,ta mea, cu toate cd e mai mici cu weo gapte ani dec6t9utT.rrfu, nu aratdmai bine... Avea cerceii ae aurin ureJrri, o- nu_i mai vdd...I-o fi^scos qi i-o fi ascuns impreun[ cu inelul, s[;;_ipilA:l,,

$i familia lui Gheorghe-Mlnteanu, tis'iiiiin, "i#.i i" lista chiaburilor.Era om gospodar acest Gheorghe Muntl an\: jre,petimpuiromOnilor,.se spulecd a gdsit o comoard de galbeni inf-o moviiat*ririafft*o_mongold, aflatd inpreajma satului.

- Veneom, conu Nichita-, vusdzicd, seara tdrzia, de Ia muncile cdmpului, deIa pdmantut din vatea Hybei si, dmdut|;ii;ii;;drd'iiinrt d ridicdndu_sedeasupra {gy'ilei rurcuruL titn tdt ani, stiom'ci i iiiiora se poate ardtaomaluiprin limbi albastre difgc.Aveam'gi "gr*noi,

gi'iadqut ru mine, cdcitocmai sddeam rivuda de meii pe pogonit-de piii"Tiii'H;i;2:;;;i;;;s.'d:gp' $i :ap, -g!

sap, gi sapt..zn ta1ou de comoiri oii"o*oorn parcd set2t _duceg tn adilnc,,ca yu.id n-o pot gdsl Soi, ,"p, i;rdlo*ooro nu se aratdsi basta! Mai sap incd de ,r"o vouE hail;f",;;;ern"rE"ino gi ii ipi i;degeaba.. Asa m-ury chinuit pdnd spre ztui -h,oioi ,i';; o noapte cu rundptind! Cfrnd am hotdrAt sd yE tys na:gabp, s!y1c,! iarii t aiiiit;;;;;p;;;;,in ceva tare.. Era un s.unducetfirezn ti'ptdci i., ,r1;;i, ;rr care a prins unfet de cdmasd de tut si.cakarpe eL parci iri iiiiliiif,wat Am dat sd-tscot, cdnd colo, ridic si un craniu de om moft odAtd cu sinducelul, cd turciigi tdtarii tsi tnmormfrntgu ostusii tn asemenea movile... ptai sd-mli ;*o;' j;;conule,fierea! Dar am ruat suiducul gi m-am tntors din ,oi tn k"r;, ;;;if;;,

Ion ANTON. FOtri

Ion ANTON. FOK.4

devind bunel de pe tatA, dar carc'arului" gi astfel s[ md lipseascb

sd ia lume de pe la Cdldragi,din capul locului, ar putea sd-

pispa acestui depozit, in zori, de-ind mam6, ,,cump[rAndu-i" pepe ascuns de pdrinfi, era ispitit

Ca agronom, cunogtea valoareacite cdliva gospodari a acestei

pament pu,tin, rdzeqii gtiau cd unhectare de porurnb sau grdu. Iatide gdnd sd renunte la el vreodatb.grozavd" sudalmd pe care o auzeai

citre el, pentru cd,in tinereJe, i-a. Tocmai dincavza fumatului.acea Catincufd,, tare dragd lui,

. ,,Iat-o qi pe trdddtoarea de: "Doamne, cdt de mult s-a

ii a irnbdtrAnit-o intr-o singur6i micd cu vreo qapte ani decdt

aur in urechi, dar nu-i mai v[d...nu-i piardd..."

nimeri in lista chiaburilor., pe timpul romdnilor, se spune

firnerar[ tEtaro-mongold, aflat[ in

de lamuncile cAmpalui, deo flacdrd albastrd ridicAndu-se

cd o comourd se poute urdtaSi hilrlelul cu mine, cdci

pdmdnt din Hubu Am tnceputamoard. Dar comoara parcd se

vp, tnsd comoart nu se urutdputeam sd dau gi de apd, dar

- noroc cd era o noapte cu lundcdvdrful hArklului se opreqtedc metal, dar care a prins uncinplit din piutrd! Am dat sdJodatd cu sunducelul, cd turciimovile.. Mui sd-mi crape, jar,

htlors din nou lu lucru, pe cdmp,

Ion ANTON. FOrK,4

cd era de acum diminea{d... M-am dut lu dosin bordeiulpe care-l uveam sdpatpe deal, ca sd ne uscundem de plouie. Cu chiu ca vui, am deschis sunducelulErua gulbeni din uurtn el, sute de monede... Ofifost solda urmutei, cine Stic...,aSa povesteu Gheorghe Manteanu, cAnd hu cdte un pdhdrel, stfrnd la tuifascu Nichita Donicd.

Dar numai lui conu Nirhita ti lncredinlase uceustd taind, pentru cd legeuI-urfi pedepsit aspru, deoarece n-s declarat gdsirea acelei comori, din carc arfi uvat dreptul dour lu o parte. Conu Nichitu nu er& an pdrAtur. Era cocon, cemui! $i-upoi tot el, Gheorghe Manteanu, i-a ddruitpatra galbeni, adicdpatramonede de aur, zichndu-i:

- Fd-i o pereche de cercei gi un inel Anica(ei tale, cd meritd! Du-te laStrdSeni, la atelierul lui Grinberg, gi spune-i cd vii din purteu meu. intr-osdpfimAnd, ai podoubele gata..

Era unfel de rdsplutd pentrufaptul cd anume conu Nichita l-a ujutat sdaleagd cele mai bune pogoune de pdmAnt scoase de vdnzure la Ghelduza.Apoi tot el, conu Nichita, l-a sfdtuit ande unume Si ce fel de soiuri de vild-de-vie se potrivesc pentra plunture. Dur mui eru cevu la mijloc. Cutincula.Ceu maifrumousdfatd din sat. Rdmasd orfund de tatd. VasileAnton afostucis tn Duminica Sdngerousd, lu Petrogrud, cdcifusese recrutat tn armatatarului tn timpul rdzmerilelor din 1904-1905 Si futa crescu dour cu mamd.Dur lelea Lisuveta, muma ei, era femeie gospodind Si nu se du nici pe treibdrbali. ,,Uite-uSa cum md vede{i, nu md dau pe trei bdie{i!" - flsta erastrigdtara ei preferutd, chnd intra tn hord.

Avea ceva pdmdnt, vreo trei-patru hecture, cdci solul Vasile n-a reuqit sd-Si pund gospoddria pe picioure. Cultiva tutun Si chnepd, obfinhnd un profitconsiderabil. Catincu, oricum ai da-o, eru fatd frumousd gi cu zestre. ConuNichita s-a tndrdgostit de eu Dar Si Gheorghe Mdluche, fldcdu tomnatic,o furu deseori cu privirea lu horele satulai. Il invidia pe cona Nichita cureo tnvdrteu lu valsuri Si o sdlta in vestitele dansuri Coasa pi Sirba ConuNichita era mui findr Si Cutincu(u, fireSte, l-ar fi preferut pe el, cdci era tnplus Si ,,sgronom tnvdtat".

Gheorghe Mdlache,insd, nu avea cum sd qtie cd,tn aceu noaptefrumoasdde 27 septembrie 1916, de sJfrntu Mariu cea Micd, udicd de hramul Ghelduzei,dupd Joc, tn timp ce cona Nichita o conducea ucasd pe Cutincula Si vra sd-ifure un sdrat,fatutl repezi cu vorbu:

- Sunt sdtuld Si mi-i amar sufletul de tutun numai cfrt tl creStem... Nu-mipluce cd bei tutun... Miroase urat de la gura tu.. Nuvreuu sd omor bundtate desdrut cu duhoare de tutun .. Arfi ca si cum sdrutul s-ar duce cufumal ligdril..Leupddd-te defumut Si atunci vei avea guriga mea de cdte ori vei dorL..

orgoliul conului Nichita primi pe neusteptate o palmdfierbinte. vroiagi el sd se lepede defamut si se vu debarusu de acest ndrav in curdnd, dareru prea mAndru ca sd luse tutunul Iu porancu uneifete. Fie eu qi CutincaIelei Lisavetu sau, cum o numea el, cunoscdtorul operei lui Leonsrdo daWnct, ,rMona Lisu".

Peste nici doud lani, lu inceputul lui noiembrie 1916, maiinfii, in ogradu

Ion ANTON. FOKA

CatincuYei, apoi in curtea lui Gheorghe Munteanu, a chntat cu mult focvioara lui badeu Dumitru Iova, cel mai bun scripcar din sutul vecin Recea,gi a rdsunat toba ,,cea mai gdldgioasd" u lui Dionisie Maxim din GhelduzaGheorghe Mdlache a luat-o de nevastd pe lelea Cutinca Si, in sinea sa, eI eraconvins cd aceastd cdsdtorie ufost posibild gi datoritd lui conu Nichitu

De o fi fost adevdrati sau nu povestea cu acea comoard, nimeni nu putea gtiin afard de conu Nichita, care s-a ales cu patru monede de aur din ea. Satul, insd.era martor cum, incetul cu incetul, unchegul Gheorghe, cdci aga prinseser[ aJdezrnerda consdtenii, gi-a cump6rat weo 50 de desetine de pdm6nt, devenindunul dintre cei mai boga,ti rdzeqi din Ghelduza. Avea gi o moar6 pe Bdc, gi cmoard de vdnt in Deal la Linie, SibatozL, qi feierdtoare, qi oloini!5... Dupd el.ca avere, venea Andrei Anton, poreclit qi Plegca, ridicat gi el in plind noaptede 5 spre 6 iulie 1949, Si pomit spre Sibir, penfru cd stipdnea 38 de desetinede pdm0nt qi o treierdtoare. Nu l-a putut ajuta nici fiu-sdu, Ion Anton ( a nu seconfunda cu mine, clci eu incd nu m5 ndscusem), care a luptat pe front inArmataRogie contra lui Hitler gi a venit acasd cu pieptul plin de ordine gi medalii.

*Tata nu rdspunde pentru fiu gi nici fiul nu poartd rdspundere pentru tata,a$a ne invaJ5 Iosif Visarionovici Stalin, ii zicea tovardqul Nichilel Maleca.pregedintele sovietului sdtesc, spulberAndu-i dorinla de a invocain apdrareasa, drept ultimd speranld salvatoare, meritele fiului.

Pafu familii ale celor mai buni gospodari din Ghelduza au fost ridicate ir,noaptea de 5 spre 6 iulie: Gheorghe Munteanu, Andrei Anton, Nichita Donic5 giGrigore Anton. $i pdrinfii, dar gi copiii lor minori sau necdsdtori,ti. Au fost 15sa!itn pace doar tinerii care au reugit s6-gi intemeieze cuibul 1or.

Iat6-i st6nd acum cu tolii, necdjili gi inspdimeft{t, in agteptarea tenului cenu mai vine. N-au de unde gti cd s-a defectat o locomotivL, cdci egalonul, fiindalcdtuit din mai multe vagoane (sd fi fost weo 30), era tras de doud locomotiveIar pe o linie de rezewd,din gara Sf5geni erau pregdtite pentru familiile deportateincl weo 10 vagoane-marfare, care rilmau sd ia calea spre Chigin6u, iar de acolc- cine gtie spre ce funddturd a Rusiei...

Trenul intArzie gi asta sporegte $ansa mea de a mI nagte. Mai e nevoie, insdde multd-multd rdbdare.

Ne este greu sd tnlelegem uneori de ce trebuie sd avem rdbdare. Darnu ne-am gdndit ce fel de rdbdare trebuie sd avem sau care este modelutrdbddrii la care trebuie sd ajungem. Iatd ce ne spune Biblia prin Martorulcredincios : ,,Aici este rdbdarea sfinliloa care pdzesc poruncile lui DumnezeuSi credinla lui lisus.

Ribdarea sfin{ilor, ce zicere minunatd! Cei mai mulli dintre noi recunoaqten,pefq.ld cd astdzi nu mai avem rdbdare. Atunci cdnd rdspundem la intrebare cuun alt fel de rdspuns decdt cel pe care acesta tl meritd, atunci cdnd la iubirerdspundem cu indiferenld, la suferinld rdspundem cu nepdsare, iar la amabilitaterdmdnem pasivi, aceasta denotd cd nu am inleles ce e rdbdarea. Fiecare dintrenoi, cei care trdim azi, avem mare nevoie de aceastd calitate. i"t"t"S de ce Iisut

Ion ANTON. FOK,4 Ion ANTON. FOK,4

a cAntut cu mult foc

y^^\lztY?.,1i

care a luptat Pe front inArmataplin de ordine gi medalii.

nu poart[ r[sPundere Pentrutata,zicea tovardqul Nichilel Maleca,

sripear din satul vecin Recea,Dionisie Maxim din Ghelduzu,

Catinca Si, in sineu sa, el eralui conu Nichitu

comoar6, nimeni nu Putea 9tide aur din ea. Satul, ins6,

c[ci aqa prinseserl a-ldes-etine de p[mdnt, devenindAvea qi o moard Pe Bdc, qi o

rtoaie, gi oloini!l... DuPd el,ridicat si el in Plind noaptegi el in plind noaPtecl stdpdnea 38 de desetine

nici fiu-sdu, Ion Anton ( a nu se

dorinla de a invocain aPdtareafiului.i din Ghelluza au fost ridicate in

Andrei Anton, Nichita Donic6 9ii sau necdsdtorili. Au fost ldsalicuibul lor.

cu nep ds are, i ar I a am ab il-it at e

{e aceastd calitate.

ce trebuie sd avem rdbdare. Darsd avem sau care este modelul

ce ne spune Biblia Prin Martorulpdzesc poruncile lui Dumnezeu

imanta,ti, in agteptarea trenului ceo locornotivd, cdci eqalonul, fiind30), era tras de doud locomotive.

pregitite pentru familiile deportateia calea spre Chiqindu,tat de acolo

de a mE naqte. Mai e nevoie, ins6,

i mai mulli dintre no i re cuno a$ t emi cdnd rdspundem la intrebare cuz il meritS, atunci cdnd la iubire

a spus: ,,Prin rdbdarea voastrd, vd veli cdstiga sufletele voastre." Iatd marele

adevar /ostit de lisus, cdci rdbdarea este ceva care ne poate aduce cel mai mare

,*tii. mt nt zicea:',,$i ce ar da omul sd cdqtigy acgastg lume, si ce ar folosiunui"om sd caqtige toitd lumea, dacd Si-ar pierde sufietul sau s-ar prdpddi, saus-ar pierde pe sine tnsuqi?

$i, totusi, existd un paradox greu de ingeles: dacd prin rdbdarea noastrd neputim cdqiiga sufietelq atunci, prieleng, vreau sd teintreb: la Golgotape cruce''rdbdarea tii lisus ce cdgtig I-a adus? Avem aici cea mai simpld lecli9 Si ceamai umild experienld. R'dbdarea lui lisus este un cdqtig pentru mine qi pentrutine. Defapi, prin'rdbdarea lui pe cntce,,et afdgdduit cdstigarea sufletelornoastre."Cnfai Si astdzi indetunga Lui rdbdare ne tndeamnd Ia pocdinld' sqvenim la El, sdinvdldm de la Et marea leclie a ydQddyii, nu numai pentru noi,

ci qi pentru aproapele nostru. Iatd cd roada Duhului Sfdnt, rdbdarea, ne poate

/oZr'tA ne cdstigdm sufletul nostru. Dar nu numai atdt. Ea trebuie sd treacd

"iilo ioi la ieiTatfi, odtrd sd avem rdbdare pentru familia noastrd, prieteniinoStri, vecinii noStri, duSmanii noqtri. Sd avem rdbdare pentru cdqtigareasufletelor celor de l6ngd noi.

Cam aga apdreain viziunea conului Nichita, creqtiq colvins qi consecvent,

inteles;i ieaf if acestei calitdli,,azipe cale de disparifie..le fapt, atunci cdndiabOut.u iqi va face desdvdrqit.lucrarea in v.iaJa lui, v-a rdbda p9nry cAltigarearrn.t"f"i '.e" qi apoi va rabda pentru cdqtigarea sufletelor celor de l6ng[ el,

"ratO." lec1ie'rdbdarea lui Iisus. Rbbdarea lui de asfilzipoate fi-garugli9.qtlp

zilele de pe urm[ ale acestui pdmArrt: ,,Fiindcd ai.pdzlt cuvdntul rdbddrii Mele,t.

""i p6z^i gi Eu de ceasul incercdrii, care are sd vin[ peste lumea intreagd, ca sd

tncerce pe locuitorii pdmAntului. "

3.

- Vine comisarul Fokin! un ofiler dinpazd ii aruncd aceastd veste, ca pe uncolac de salvare, tocmai in momentul in care conu Nichita Donic[, intins pe un

agemut de paie, afipi un pic Ai visa c[ se ineacd in... BAc, rdulelul, a cdrui apdtemiri de ajunge, vara, in iulie, la vreun metru adflncime'

Se t6regie'brusc Ai o ia spre iegirea din gur6, parcd inotdnq ptil aerul.ingqsqi dens de izil sudorii. Coboard de pe prispl lungb a depozitului mohordt al gdm,escortat gi impins prin mu[ime de doi militari'

,,Pare se nu fie un om iau la suflef" se gdndeqte Nichita Donic6, in timp ceFokin il intreabb sec:

- Ce doresti" culacule?ii explicd pe scurt, intr-o rus[ perfectS, cd nu este culac, cd a fbcut qcoald pe

timpul ,pri*.ttui rus';, c[ a lucrat agronom, ajutdndu-i-pe oameni sllWte cqnt"i*", ta plantezevii,livezi,sd altoiascd qi sd creascd butaqi 9i puieli de.pomifructiferi... bA a agonisit qi .1, in sudoarea frunlii, primind ca agronong' pe timpul

tarului, o sold6 luiar[ de -3

ruble, iar la romdni-2}'} de lei pe s[pt6man6, weo 25he desetine de p[mdnt, cu cele i5 primite mogtenire delatatdlZahaia, dar le-alucrat cu copiiisSi qi cu rudele apropiate qi n-a exploatatpe nimeni...