foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității … · web viewfactorii care influențează...

MINISTERUL ECONOMIEI Iulie, 2013

Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității în

Republica Moldova

DRAFT

2

CAPITOLUL 1: NOTA CONCEPTULA1. RAȚIONAMENTUL FOII DE PARCURS 32. ABORDAREA FOII DE PARCURS. 43. CONTEXTUL COMPETITIVITĂȚII 74. IPOTEZE ŞI RISCURI 85. PREZENTAREA GENERALĂ/SUCCINTA A FOII DE PARCURS 106. SUPRAVEGHEREA ŞI DURABILITATEA REALIZĂRILOR: UN CONSILIU DE COMPETITIVITATE

17CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE INFLUENTEAZA COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA 19

INTRODUCERE 19CONSTRINGERI SI PROBLEME GENERALE 19

DEFICITUL DE INVESTITII 19EFICIENTA ADMINISTRĂRII PUBLICE 20DIMENSIUNEA OCUPĂRII FORTEI DE MUNCĂ 22COSTURILE, DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA PIEŢEI 24CONCURENȚA 24

CONSTRINGERI SI PROBLEME SPECIFICE 26RESURSELE UMANE: 26CERCETARE, TEHNOLOGII SI INOVATII: 27INFRASTRUCTURA: 28FACILITAREA COMERŢULUI ȘI VAMA 32SOCIETATEA INFORMATIONALA 31POLITICA MACROECONOMICĂ ŞI FISCALĂ: 32

CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII REPUBLICII MOLDOVA 36CAPITOLUL 4: LISTA DIRECTIVELOR UE PENTRU IMPLENTAREA ACORDULUI DE ASOCIERE SI DCFTA 89

17Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității în Republica Moldova

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

NOTĂ CONCEPTUALĂ

1. Raționamentul Foii de parcurs

Viitorul Acord de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC) dintre Republica Moldova și UE, și Acordul de Asociere din care face parte, va avea o semnificație politică și economică considerabilă. ZLSAC, în particular, de facto are drept scop includerea Moldovei în spațiul economic european. Acest acord va deschide oportunități extraordinare pentru Moldova, atât în ceea ce privește accesul pe piață a bunurilor și serviciilor pe care îl oferă, cât și susținerea și încurajarea reformelor structurale profunde necesare pentru ridicarea competitivității economiei naționale.

În același timp, ZLSAC urmărește scopul de a înlătura nu doar barierele tarifare în comerțul bilateral, dar și cele netarifare, ceea ce lansează provocări și oportunități pentru economia Republicii Moldova, în special în termen scurt și mediu.

Ameliorarea competitivității economiei moldovenești este critică atât pentru a profita pe deplin de oportunitățile deschise de ZLSAC, cât și pentru a face față provocărilor pe care acesta le

2

aduce1. Aceasta este originea acestei foi de parcurs privind competitivitatea. O politică promptă de răspuns la aceste oportunități și provocări este importantă, pentru a asigura faptul că ZLSAC are un impact pozitiv asupra performanțelor economice ale Moldovei și asupra societății în întregime. Ultimul aspect este relevant în special din cauza că transformarea structurală a economiei moldovenești va necesita timp și va trebui să fie susținută prin consens larg social și politic.

Necorespunderea în timp dintre oportunitățile și provocările aduse de ZLSAC pe de o parte și pe de altă parte, natura și termenii îndelungați ai reformelor necesare de implementat și necesitatea pe termen scurt a unor politici și acțiuni de îmbunătățire a mediului de afacere, administrării vamale și fiscale etc., se află la originea mai multor măsuri propuse prin această foaie de parcurs, inclusiv la nivelul anumitor sectoare în care Republica Moldova deține deja o anumită competitivitate la nivel regional.

Competitivitatea urmează să fie considerată atât la nivel macro, cât și la nivel de întreprindere: făcând economia moldovenească și întreprinderile acesteia mai competitive, astfel permițând piețelor locale să reziste presiunile concurențiale adiționale din partea producătorilor UE, și va permite producătorilor autohtoni să găsească sau să extindă piețe noi în UE, exploatând avantajele competitive ale Moldovei. Aceasta poate deschide oportunități economice mai mari pentru agenții economici autohtoni și populație, va contribui la sporirea veniturilor acestora și va stimula eforturile statului în continuarea și diversificarea reformelor.

Competitivitatea este strâns legată de costuri. Principalele costuri directe și indirecte, cum ar fi cele de capital, muncă, energie și alte utilități; asigurări și costuri de congestie, sunt critice pentru competitivitatea firmelor moldovenești pe piețele externe, și pe piața internă, care deja are un nivel destul de ridicat de deschidere. Această preocupare este prezentă în Foaia de parcurs, și se conţine în fiecare din componentele sale.

Un element important al competitivității este mărimea și structura piețelor pe care întreprinderile operează, ceea ce determină capacitatea lor de a se specializa și exploata economiile de scală, astfel influenţându-şi costurile și productivitatea. În cazul Republicii Moldova, în special datorită ZLSAC, se extinde accesul la piețe externe maturizate și cu potențial enorm de cumpărare și reprezintă un stimulent și substituent al pieței interne de dimensiune mică. Cu toate acestea, dimensiunea și structura pieței interne rămâne crucială și există loc pentru îmbunătățire: este imperativă facilitarea extinderii acesteia și mărirea eficienței ei pentru promovarea competitivității.

În timp ce îmbunătățirea eficienței pieței este rezultatul reformelor curente pe termen lung, în domeniul politicii de concurență, de exemplu, Foaia de parcurs își propune să contribuie prin măsuri mai specifice, care sa elimine constrângerile pentru o buna funcționarea a pieței.

1 Indicele competitivității creșterii (GCI) a atribuit Moldovei un scor destul de jos (3.9) și o plasează aproximativ între locul 87° și 94°. GCI măsoară calitatea mediului macroeconomic, situația instituțiilor publice din țară, și a nivelului de pregătire tehnologică a acestora.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

2. Abordarea foii de parcurs

Foaia de parcurs urmează abordarea conceptuală a Raportului Global de Competitivitate - RGC (Global Competitiveness Report - GCR), publicat de Forumul Economic Mondial, care definește "competitivitatea", ca "un set de instituții, politici și factori care determină nivelul de productivitate al unei țări "şi îi organizează în 12 piloni de bază2.

Pilonii se influențează reciproc, dar nu toţi sunt relevanţi pentru toate ţările, fapt explicabil prin nivelul de dezvoltare a economiei În acest context, abordarea globala a competitivității presupune că economiile pot fi împărțite în trei mari grupe: cele bazate pe factori, eficiență și inovare.

În conformitate cu criteriile generale utilizate de RGC, Republica Moldova se plasează în tranziția dintre o economie bazată pe factori de producţie la una bazată pe eficiență. Economiile bazate pe factori concurează în baza dotării cu factori de producție - în primul rând resursele naturale şi a nivelului scăzut de calificare a forţei de muncă (teren arabil în principal fertil, în cazul Republicii Moldova) - şiconcurează pe baza prețului, comercializând produse şi materii prime; productivitatea scăzută se reflectă în salarii mici. Pentru astfel de economii, menținerea competitivității depinde în primul rând de buna funcționare a instituțiilor publice și private, o infrastructură bine dezvoltată, un mediu macroeconomic stabil și o forță de muncă sănătoasă, care a beneficiat de o educație elementară.

În procesul de tranziţie a unei economii spre o nouă etapă de dezvoltare bazată pe eficiență, aceasta trebuie să dezvolte procese de producție mai eficiente și să îmbunătăţească calitatea produselor (deoarece creșterea salariilor nu poate duce la creșterea prețurilor la produsele de bază, tipic pentru economiile bazate pe factorii de producţie). În acest moment, competitivitatea națională este tot mai mult determinată de calitatea învățământului superior și de formare continuă, piețele de mărfuri eficiente, piețele forței de muncă dinamice, piețele financiare dezvoltate, capacitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente și o piață mare internă sau externă.

Aceste considerații sunt reflectate în Foaia de parcurs, care acordă o deosebita atenție pilonilor care au relevanță mai mare pentru economiile bazate pe factori de producţie (în primul rând instituțiile, care apar în multe măsuri propuse, infrastructură și educație), şi pentru cele bazate pe eficiență(învățământ superior și formare continuă, eficiența pieței de mărfuri, eficiența pieței muncii, dezvoltarea pieței financiare, pregătirea tehnologică și dimensiunea pieței). De asemenea, documentul include si măsuri care urmăresc facilitarea inovațiilor și dezvoltarea lanțului valoric la nivel de companie în țară, precum și adoptarea proceselor mai sofisticate în producție și în modelele de afaceri.2K. Schwab (ed.) The Global Competitiveness Report 2012–2013, World Economic Forum (Genève, 2012), p. 4, passim.

2

Factorii care influențează competitivitatea, de asemenea pot fi clasificați ulterior în alte trei categorii generale, în funcție de nivelul pe care îl influențează: factori care afectează competitivitatea țării per ansamblu, factorii care influențează o anumită industrie, și factori care afectează firmele la nivel individual. Foaia de parcurs ține cont de acest lucru, și porneşte de la ipoteza că modul cum guvernul poate interveni variază între factorii la nivel de țară, cei la nivel de industrie și cei la nivel de firmă.

Factorii la nivel de țară sunt cei care au un impact asupra structurii globale a costurilor și productivităţii întregii economii, în toate sectoarele. Astfel de factori includ atât mediul de afaceri, cât și factori macroeconomici: inflația și cursul de schimb, în primul rând. Factorii macroeconomici nu sunt abordaţi în mod direct de măsurile acestei foi de parcurs (pentru că acestea ţin de competența Parlamentului, care stabilește obiectivele BNM, precum și de subiectul discuțiilor Guvernului cu FMI). În ceea ce privește factorii la nivel de țară, accentul Foii de parcurs este axat pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, care include următoarele elemente:

• comerțul internațional și administrarea vamală;• politica fiscală și de administrare;• cadrul concurenţial;• mediul de reglementare a afacerilor;• accesul la finanțare;• infrastructură și logistică;• contractul și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate și calitatea sistemului

judiciar;• protecția investitorilor;• reglementarea pieței forței de muncă.

Factorii la nivel de industrie ce au impact asupra competitivității firmelor care aparțin unei industrii, variază de la o industrie la alta, dar totuși acestea includ elemente care pot fi descrise după cum urmează:

• durabilitatea relațiilor între diferiți actori ai lanțului valoric:o pe verticală: între furnizori, producători, cumpărători și clientul final;o pe orizontală: între furnizori, producători, cumpărători la fiecare nivel al

lanțului;• capacitatea de a obține economii;• accesul pe piață și accesul la informație, și în special:

o tarifele și barierele ne-tarifare în calea comerțului internațional;o reglementări specifice industriei pe piețele interne (i.e. reglementări de prețuri,

reglementări pe produse si categorii ale acestora, licențe ce restricționează intrarea pe piață);

o informații privind condițiile competitive pe piețele externe cheie si tendințele acestora, și cerințele pentru intrarea pe aceste piețe;


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

o disponibilitatea și costul cerințelor pentru accesarea piețelor externe (certificate de calitate specifice sectorului, trasabilitate);

• disponibilitatea forței de muncă relevant calificate.

Factorii la nivel de firmă influenţează competitivitatea firmelor individuale, adăugând-se la factorii care afectează competitivitatea la nivel de industrie și operează într-un anumit mediu de afaceri. Factori la nivelul de firmă sunt cei care afectează în mod direct productivitatea firmelor individuale:

productivitatea firmei, in sine este determinată de existenta input-urilor și tehnologiilor relevante, iar productivitatea acestora, la rândul lor, sunt determinate de:o productivitatea muncii;o productivitatea terenului (în special în agricultură) și capitalului;o productivitatea totală a factorilor;

aceste elemente, la rândul lor sunt afectate de următoarele:o procesele de afaceri și tehnologii de suport din oficiu (sisteme informatice, etc.);o valoare adăugată:

inovarea și adoptarea tehnologiilor pentru a trece la produse cu valoare adăugată mai mare;

calitatea producției (procese, certificate) și fiabilitatea lor în timp;o capacitatea de management (planificarea afacerilor, management financiar, capacitatea de

a răspunde la semnalele pieței);o specificul firmei si capacitatea acesteia pentru acces la finanțare: calitatea rapoartelor

financiare și a guvernanței corporative, existenta gajului, istoria de credit, experiență bancară și relații.

Scopul intervențiilor directe ale Guvernului asupra factorilor la nivel de țară este mai larg, decât asupra factorilor la nivel de industrie sau firmă, în care principalul instrument de intervenție afectează stimulentele actorilor de pe piață și oferă oportunități pentru ei.

Foaia de parcurs reflectă această abordare și presupune acţiuni ulterioare elaborate în colaborare cu sectorul privat: asociațiile producătorilor și întreprinderile din sectoarele relevante produselor agricole primare, produselor agricole prelucrate, produselor industriale, tehnologiilor informaționale, serviciilor de transport, educație, sănătate și financiare. Această colaborare are drept scop identificarea ulterioară a constrângerilor existente și acțiunilor prioritare posibile de implementat de-a lungul lanțului valoric în fiecare sector, în timp ce ţinta Foii de parcurs rămâne a fi constrângerile competitivităţii pe orizontală la nivel de țară. Iar colaborarea preconizată cu sectorul privat presupune evaluarea particularităţilor caracteristice si identificarea constrângerilor specifice diferitor sectoare sau industrii, pentru o mai bună intervenție și prioritizare a măsurilor de remediere, cu o atenție specială pe sectoarele cu potențial mai mare de export.

2

Activităţile cu asociațiile industriale (și firmele), vor sprijini, de asemenea, efortul de a verifica gradul de relevanţă a priorităților acestei foi de parcurs, și dacă este necesar a revizui şi a măsura rezultatele sale în proces de implementare. Această activitate, prin urmare, va putea fi supravegheată de Consiliul de Competitivitate propus la compartimentul 6, al acestui capitol.

3. Contextul competitivității

Orice efort de ameliorare a competitivității, atât la nivel macro, cât și la nivel de întreprindere, trebuie să țină cont de constrângerile existente pentru creșterea, și în special pentru dezvoltarea sectorului privat. În special, în afară de îmbunătățirea calificării forței de muncă și a competențelor managerial disponibile, ameliorarea competitivității va solicita în mod necesar atât acumulări de capital mai mari, cât și mai multe inovații, și astfel creșterea investițiilor. Privite din această perspectivă, constrângerile pentru competitivitate în mare măsură nu acoperă același domeniu ca și constrângerile pentru creștere.

Cercetările recente3 ne-au arătat în mod convingător că un deficit de investiții din ultimii cinci ani reprezentă o constrângere semnificativă pentru creștere, ceea ce implică faptul că climatul investițional și accesul la finanțe urmează să fie elemente critice ale oricărei strategii de îmbunătățire a competitivității din Moldova. Cercetarea și analiza literaturii existente care au fost efectuate în procesul de pregătire pentru Strategia de Dezvoltare Națională Moldova 2020 identifică deficiențele climatului investițional și a accesului la finanțe drept principalele constrângeri pentru creștere.

Conform acestor constatări, în special, principalele obstacole pentru investiții sunt de natură instituțională, și mai exact țin de ineficiența, non-transparența și părtinirea (și anume, vulnerabilitatea față de interesele personale și corupție) câtorva instituții critice, inclusiv, mai presus de orice, administrarea judiciară, vamală și fiscală. Neajunsurile acestor instituții afectează în mod negativ structura, mărimea și eficiența factorului domestic și a piețelor de desfacere; limitează randamentul real al investiției, precum și corespunderea acestora: ulterior, acestea reduc atât stimulentele cât și oportunitățile pentru un antreprenorial productiv, investiții și inovații.

În paralel, aceste neajunsuri afectează la fel și accesul la finanțe, sporind atât prima de risc a țării, cât și costul local al finanțelor: adversitatea de a risca de către băncile locale, alimentate cu astfel de probleme, este la fel o cauză a condițiilor inadecvate la care sunt disponibile finanțele în general, atât în ce privește durata/scadența cât și necesitatea gajului.

Climatul investițional neatractiv/defectuos și accesul inadecvat la finanțe sunt de fapt două fațete ale acelorași probleme instituționale, care, mai mult ca atât, sunt strâns legate și se consolidează

3Apostolos Papaphilippou, On Moldova’s incremental capital-output ratio, with some observations on growth, investment and the conduct of policy, in Moldovan Economic Trends(2012, No.1).


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

reciproc: slăbiciunile sistemului judiciar reduc responsabilitatea la fel și în cadrul administrației fiscale și vamale, întrucât responsabilizarea este cel mai puternic antidot pentru ineficiență, caracterul arbitrar și părtinitor.

O constrângere aferentă este intensitatea redusă a concurenței pe piețele locale, care pare să fie un semn al puterii pieței concentrate și reduce oportunitățile de investire: dar, încă o dată, aplicarea mai puternică a regulilor de concurență pare să solicite consolidarea instituțiilor relevante.

4. Ipoteze şi riscuri

După natura lor instituțională, constrângerile pentru creştere și competitivitate pot fi abordate în mod efectiv doar prin intermediul unor reforme structurale profunde, care sunt susceptibile de a da roade doar pe termen mediu sau lung, în paralel cu convergenţa treptată preconizată a Moldovei cu standardele Uniunii Europene.

Guvernul Republicii Moldova, cu susținerea Parlamentului, a lansat reformele structurale ambiţioase, care sunt orientate în mod specific spre aceste constrângeri: acestea sunt în mare parte acoperite de Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 şi include, în special, o reformă completă a sistemului judiciar care ar putea majora responsabilitatea, transparenţa şi eficienţa în întreg cadrul instituţional care stă la baza economiei Moldovei.

Cu toate acestea, astfel de reforme vor da rezultate apreciabile doar cu un decalaj de timp considerabil, iar lansarea şi implementarea unor reforme a început destul de recent. Oportunităţile şi provocările aduse de ZLSAC, dimpotrivă, se vor materializa într-un interval de timp scurt sau mediu. Acest decalaj – după cum am menţionat mai sus – a reprezentat un element important în proiectarea acestei foi de parcurs, deoarece aceste constrângeri instituționale se presupune că vor persista în mare parte pe întreaga durată.

Mai exact, această foaie de parcurs include măsuri care respectă două criterii: (1) compatibilitatea cu reformele structurale existente pe termen lung (şi, în special, cu cele stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020), astfel încât să beneficieze din efectele lor inițiale preconizate şi să consolideze rezultatele sale scontate; (2) presupunerea persistenţei constrângerilor instituţionale menționate, şi încercarea evitării acestora în moduri inovatoare.

Accesul la finanţe: un exemplu Disponibilitatea insuficientă de capital pe termen mediu pentru finanțarea dezvoltării afacerilorreprezintă o constrângere semnificativă pentruameliorarea competitivităţii. Originea acesteiconstrângeri nu este lipsa de capital intern, deoarece sectorul bancar dispune de rezerveconsiderabile şi marja amplă pentru furnizarea unei finanțări mai mari pentru sectorul real. Originea sa se bazează pe constrângerile instituţionale care sunt menţionate mai sus. Foaia de parcurs, prin urmare, are drept scop stimularea băncilorde a credita mai mult întreprinderile, şi pentru scadenţemai lungi și sugerează măsuri care corespund ambelor criterii. Una implică cooperarea cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova care utilizează sectorul bancar pentru canalizarea fondurilor sale (spre exemplu: BERD): până când băncile vor avea stimulentulde a credita mai mult, sugestia este de a utiliza mai mult diferite canale pentru finanţareasectorului real, cum ar fi fondurile de capital privat sau alte

2

Aceste două criterii au fost necesare pentru că numeroase constrângeri pentru îmbunătăţirea competitivităţii derivă din ceea ce, în mod superficial, ar apărea ca eşecuri de piață – cum ar fi lipsa finanțării accesibile pe termen lung sau mediu a datoriilor sau capitalului propriu pentru dezvoltarea afacerii – însă sunt de fapt produsul deficienţelor instituţionale – cum ar fi, spre exemplu, standardele slabe de guvernare corporativă, dificultatea executării contractelor şi gajului şi concurenţa insuficientă pe pieţele financiare – care denaturează stimulentele participanţilor pe piață.

Astfel, în timp ce strategiile existente pe termen lung încearcă să abordeze atare probleme instituţionale, măsurile propuse de această foaie de parcurs încearcă să înlocuiască aceste stimulente cu politici direcționate proactive și intervenţioniste; şi astfel de politici au fost proiectate astfel încât să evite sau limiteze riscul căderii pradă la aceleaşi constrângeri instituţionale. Boxa oferă un exemplu util. Exemple similare semnificative sunt în domeniul administrării vamale, unde îmbunătățirile sunt posibile, de asemenea, în baza regulilor existente, doar cu ajustări limitate: câteva măsuri incluse în secțiunea de facilitare a comerţului din foaia de parcurs urmează această abordare, pentru extinderea nu numai a comerţului extern, dar și a pieţelor interne.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

5. Prezentarea generală/succintă a Foii de parcurs

Pe scurt, competitivitatea înseamnă livrarea valorii şi satisfacţia clienţilor locali şi externi ai întreprinderilor autohtone. În acest context, prețul contează cel mai mult. Prin urmare, costurile de producţie şi performanţa afacerii - prin intermediul calității produsului, eficienţei producerii, politicii fiscale, şi în special inovării şi productivităţii – sunt determinanţii cruciali ai competitivității. Dotările şi caracteristicile naţionale în domenii precum ar fi disponibilitatea forţei de muncă, calitatea rezultatelor educaţionale, capitalul de cunoştinţe şi de cercetare, infrastructura, stabilitatea politică, statul de drept, uşurinţa executării contractului şi relaţiile industriale – toate își au rolul său.

În prezent, competitivitatea este determinată de factori care generează schimbări cu impact asupra performanței comerciale a companiilor moldoveneşti. Aceste forțe motrice ai schimbării sunt determinaţi de reduceri bugetare la nivel mondial în sectoarele public și privat, în special pe piața UE, piaţa exportatoare considerabila pentru Republica Moldova. Necesitatea de a asigura o bază de cost competitiv este rezultatul orientării spre creşterea eficienței cu accent pe industriile de suport (lean manufacturing) și creşterea productivității prin utilizarea de noi tehnologii, îmbunătățirea organizării muncii și dobândirea de cunoștințe noi.

Piețele europene și CSI sunt pieţe majore de export pentru companiile moldovenești. Creșterea nivelului veniturilor în piețele vecine este generatoare de cerere suplimentară. Extinderea pe noi piețe necesită consolidarea de aptitudini și acumularea de experiențe. Tehnologii convergente, cum ar fi TIC, biotehnologie, nanotehnologie și științele cognitive prezintă noi produse și oportunități de afaceri si de servicii, ce au dus la dezvoltarea unui set nou de aptitudini și practici de lucru. Reglementările specifice, documentaţia de export și import, aspecte legale, contractuale și de protecție a proprietății intelectuale diferă între țări, de aceea companiile trebuie să-şi formeze abilitățile și cunoștințele necesare în această privinţă.

Foaia de parcurs acoperă majoritatea acestor provocări, în corespundere cu analiza și criteriile prezentate mai sus. Prioritățile și acțiunile foii de parcurs sunt structurate în componente separate. Suplimentar, sunt preconizate componente sectoriale, acțiunile cărora vor fi identificate ulterior. Componentele sunt următoarele ( pentru fiecare componentă, în afară cu cele la nivel de firmă, sunt indicate câte o referință la cei 12 piloni/ factori ai Raportului Global al Competitivității (RGC):

1. Resursele umane;2. Accesul la finanțe;3. Infrastructura Transportului si Energetică;4. Infrastructura Calității;5. Societatea Informațională;6. Facilitarea comerţului;7. Politica şi administrarea fiscală;

2

8. Cercetările ştiinţifice şi inovațiile și 9. Concurenţa.

Foaia de parcurs abordează problemele pe care Ministerul Economiei le consideră ca fiind de o importanţă majoră pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, în special având în vedere oportunităţile şi provocările descrise de ZLSAC. Selectarea acestor probleme, de asemenea, se bazează pe experienţa agenţiilor guvernamentale şi opiniei acestora privind provocările pe termen scurt și mediu cu care se confruntă Republica Moldova în realizarea obiectivelor stabilite sau implicite, de părțile relevante ale Acordului de Asociere şi ZLSAC.

În ce privește fiecare problemă, o matrice de cadru logic va corela obiectivele ZLSAC, cu recomandări de politici, acţiuni spre considerare/necesare, ținte şi indicatorii ai competitivității. În cazurile relevante, indicatorii derivă din Indicele Competitivităţii Globale (GCI), Indicele de Performanta Logistica (LPI), Doing Business şi Enabling Trade Report, alţi indicatori sunt utilizați, după necesitate.

Majoritatea obiectivelor și acțiunilor prevăzute în aceste componente sunt direcționate către factorii de competitivitate la nivel orizontal si la nivel de economie. Însa, fiecare componentă include, de asemenea, obiective specifice și acțiuni care ţintesc factori la nivelul de industrie si de firma. Aceste obiective și acțiuni au fost identificate pe baza ipotezei schiţate în tabelul următor, care prezintă modul în care constrângerile orizontale afectează industriile si anumite sectoare. Aceste industrii au fost selectate din cele cu potențial mai mare pentru creşterea competitivității, în special având în vedere oportunitățile și provocările deschise de ZLSAC. Gradul de influenta a factorilor, desemnați ca critici, importanți si de suport, au fost atribuiți, in dependenta de poziția tarii atribuita in clasamentele internaționale ce evaluează competitivitatea tarii, la nivel global, de tara, industrie si de firma. Viziunea este ipotetica si se bazează pe constrângerile si problemele de ordin general si specifice ale factorilor care influențează economia ca un tot întreg.

Tabel: Factorii principali ce influențează competitivitatea in anumite sectoare

produse agricole primare

produse agricole

procesate

produse industriale

Servicii Financiar IT Transport

& LogisticaÎnvățământ

SuperiorServicii de Sănătate

Abilități S I C C S I C I

Infrastructura C C C S S C S C

Impozitarea I I I S C I I S


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

Acces la finanțe C C C S C I I C

Facilitarea Comerțului C C C I I C S S

Inovații si Cercetare S C C I I I S C

Managementul Calității C C I S S C S S

Reglementari sectoriale C C C I I I S S

Calitatea Serviciilor Publice

I C C I I C C I

Nota: C -critic; I- important; S- de suport.

Această tabelă prezintă o ipoteză, care se bazează pe evaluarea constrângerilor existente pentru competitivitate la nivel de țară; aceste ipoteze vor fi testate prin analize suplimentare care vor fi conduse direct cu asociațiile de business și firmele care operează în sectoarele selectate și alte părți interesate. În aşa mod vor fi identificate constrângerile specifice industriei și particularitățile nivel de firmă, fiind propuse măsuri relevante mai specifice sectoarelor vizate.

La etapa inițială foaia de parcurs propune de rând cu acțiuni la nivel orizontal pentru fiecare componentă a competitivității și acțiuni specifice sectoriale cu efect maxim asupra domeniului.

Consiliul de competitivitate va organiza, monitoriza si propune acțiuni suplimentare pertinente pentru creșterea competitivității sectoarelor în corelare cu provocările de moment.

În fiecare componentă, prin urmare, obiectivele și acțiunile care vizează măsuri la nivel de industrie includ, în primul rând, identificarea interlocutorilor relevanți și agrearea metodei de lucru. Rezultatul acestei activităţi se presupune că va include măsuri țintite la nivel de industrie și revizuirea măsurilor la nivel de țară. Măsurile alese vor varia în funcție de natura acestora și vor include acțiuni de îmbunătățire a serviciilor disponibile pentru dezvoltarea afacerilor și a infrastructurii de suport a afacerilor, sau campanii de diseminare a informații despre oportunitățile disponibile.

Urmează o scurtă introducere pentru fiecare domeniu4abordat în foaia de parcurs.

Resurse umane: Forţa de muncă cu o atitudine şi competenţe necesare pentru o mai mare valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din Moldova

4Domeniile sunt identificate preliminar (vor fi definite, urmare a consultatilor cu alte institurii publice si de ramura ale economiei)

2

de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Echiparea forţei de muncă cu cunoştinţe şi abilităţi de a asimila tehnologii noi şi de a produce bunuri şi servicii competitive pe pieţele internaţionale, de a participa la nivel internaţional în procesul de creare a valorilor este determinat în mare măsură de calitatea educaţiei, de atenţia acordată studierii ştiinţelor şi de accesul la servicii de cercetare şi formare profesională. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă factorul cheie al competitivităţii naţionale. Investiția eficientă în capitalul uman prin sistemul de educație și formare trebuie să reprezinte o componentă esențială a strategiei unei țări pentru a asigura nivel înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a forței de muncă, care asigură deopotrivă împlinirea pe plan personal, creșterea bunăstării și coeziunea socială.

Avansarea Republicii în Moldova în clasamentul competitivității internaționale în perioada 2010-2013 de la locul 94 la 87 nu a fost determinată de capitalul uman. În perioada de referință performanțele în domeniul dezvoltării capitalului uman au înregistrat declin considerabil, fapt care explică vulnerabilitatea creșterii economice și a competitivității naționale. Diminuarea calității educației este cumulată cu declinul demografic și exodul forței de muncă și a talentelor. Până în 2050, se aşteaptă o scădere cu 25% a forţei de muncă în ansamblu pe republică. Investiția în calitatea educației nu poate fi abordată doar prin prisma mijloacelor alocate, or bugetul educațional este doar un factor din ecuația care transformă cunoștințele în creștere economică. Pentru perspectiva imediată se impune necesitatea dezvoltării unui cadru strategic intersectorial de dezvoltare a competențelor pentru competitivitate,dezvoltarea unor mecanisme eficiente de asigurare a calității educației, crearea sistemului inteligent de informare și analiză a competențelor necesare pieței muncii ,asigurarea accesului la servicii de formare pe tot parcursul vieții, aprecierea și promovarea bunelor practice. În rezultatul identificări principalelor provocări pentru competitivitatea națională au fost identificate o serie de reforme ce se impun a fi realizate imediat și în perspectiva medie.

Infrastructura: Moldova prezintă o necesitate considerabilă de îmbunătăţire a calității şi eficienţei infrastructurii care afectează dezvoltarea afacerilor, şi în special: infrastructura comerţului; tehnologiile informaţionale; transportul și logistica: infrastructura de transport feroviar, drumurile, porturile şi transportul aerian; și depozitarea, facilităţi de transloading şi transbordare. Infrastructura fizică reprezintă un factor de bază al competitivităţii unei economii, inclusiv al performanţei exporturilor sale. Calitatea acesteia influenţează direct competitivitatea agenţilor economici sub aspectul preţurilor şi calităţii oferite, precum şi a termenilor de livrare, atât pe piaţa internă cât şi în exterior. O infrastructură fizică bună poate asigura transportarea mai rapidă a mărfurilor cu costuri reduse şi riscuri mai mici de deteriorare a mărfii - o condiţie deosebit de importantă în dezvoltarea sectorul de bunuri, cu precădere a transportării de produse agroalimentare, care sunt uşor alterabile. Totodată, acoperirea redusă cu căi de transport şi calitatea rea a acestora, capacităţile reduse a serviciilor de transport – preţurile necompetitive determinate de structura neconcurenţială a pieţei, mijloacele de transport învechite, deficitul de echipament specializat, cum ar fi semi-remorci cu control al temperaturii ş.a. sunt factori care au implicaţii negative asupra competitivităţii. În contextul susţinerii productivităţii sectorului


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

naţional de bunuri, pe lângă cadrul general de măsuri ce vizează sporirea competitivităţii naţionale, la nivel de sectoare documentul include masuri de îmbunătățire a infrastructurii in agricultură şi industrie, îmbunătățirea serviciilor de sănătate, educație şi logistică. Vizavi de impactul produs asupra competitivităţii sectorului de bunuri, asigurarea calităţii infrastructurii transporturilor reprezintă un factor de importanţă critică pentru dezvoltarea unor activităţi ale sectorului de servicii, în special – transportul de mărfuri şi persoane; sănătatea şi educaţia, contribuind la diminuarea costurilor de transport (consumul de combustibili şi menţinerea mijloacelor de transport) precum şi garantarea siguranţei mărfurilor sau persoanelor transportate. În special, în cazul serviciilor de sănătate, precum şi a celor de educaţie în contextul reformei sistemului de învățământ, îmbunătăţirea infrastructurii transporturilor ar putea contribui la eficientizarea cheltuielilor publice destinate acestor domenii de activitate.

Infrastructura calității. Dinamica evoluţiei economice mondiale, precum şi importanţa procesului de globalizare condiţionează, în mod inevitabil, necesitatea armonizării sistemelor de reglementare şi a infrastructurii aferente, întru promovarea producţiei şi comerţului la nivel global. Or, apartenenţa Republicii Moldova la ţările care s-au angajat să implementeze şi să respecte practicile OMC şi ale UE în ceea ce priveşte comerţul internaţional impune şi o revizuire a sistemului propriu al infrastructurii calității pe toate dimensiunile sale metrologie, standardizare, testare şi calitate/acreditare, care reprezintă unul dintre pilonii de bază ai funcţionalităţii relaţiilor comerciale moderne. Principiul liberei circulaţii a bunurilor necesită elaborarea unui cadru legislativ-normativ coerent care, ar asigura eliminarea barierelor de limitare a comerţului, nu doar a celor ce ţin de tarife şi de restricţionare cantitativă, dar a tuturor acţiunilor cu efecte similare, în special a celor ce ţin de infrastructura calităţii, prin stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii eficient, competent, sigur şi având la bază definirea clară a principiilor fundamentale. Crearea unui mediu favorabil şi a premiselor adecvate pentru atingerea performanţelor în ceea ce priveşte calitatea produselor implică inerent promovarea unei culturi avansate europene în această ordine de idei.

Un sistem eficient de reglementare în domeniul vizat este necesar pentru protecţia consumătorilor şi a statului, pe de o parte, şi pentru evitarea impunerii unor restricţii şi bariere inutile în desfăşurarea activităţii antreprenoriale, pe de altă parte, axiomatică fiind, în acest sens, existenţa a două elemente fundamentale: reguli şi monitorizări excelente. Optimizarea reglementărilor tehnice depinde foarte mult de infrastructura calităţii, ale cărei elemente-cheie sunt următoarele: standardizarea (pentru reguli), inspecţia şi acreditarea (pentru monitorizare), certificarea (pentru atestarea conformităţii sau neconformităţii) şi încercările (pentru verificarea parametrilor în condiţii de laborator).

În multe ţări sistemele avansate de măsurări reprezintă una din forţele motrice pentru dezvoltarea industriei, iar multiplele oportunităţi de testare se utilizează pentru fabricarea noilor produse. Un sistem al calității eficient contribuie, de asemenea, la dezvoltarea sectorului de producere a echipamentelor și utilajelor industriale. Serviciile ce ţin de măsurare constituie cca 8% din PIB în orice ţară dezvoltată sau în curs de dezvoltare.

2

În vederea creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi ai administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, este necesară promovarea unei culturi europene avansate prin elaborarea metodologiilor tehnice, dezvoltarea resurselor de muncă şi a industriei, inclusiv prin implicarea cercetărilor din sfera ştiinţei şi inovării.

Actualmente, când globalizarea pe plan mondial devine tot mai persistentă, toate ţările industriale urmează să armonizeze sistemele sale de reglementare şi infrastructura calităţii, în scopul dezvoltării producţiei şi comerţului. Moldova s-a angajat, de asemenea, să aplice practicile OMC şi ale Uniunii Europene în domeniul vizat. Sistemul infrastructurii calității, existent în Moldova, nu este pe deplin compatibil cu sistemul internaţional.

Perfecţionarea sistemului necesită investiţii majore în bunuri imobile, echipament şi dezvoltarea resurselor umane, precum şi în reorganizarea instituţiilor existente şi modificarea actelor legislative în domeniu. Infrastructura îmbunătăţită impune, la rândul ei, o dezvoltare conceptual nouă a reglementărilor tehnice şi a sistemelor de protecţie a consumatorilor. Luând în considerare situaţia actuală, se simte necesitatea imperioasă a unei asistențe din partea organismelor internaţionale.

Societatea informațională: Aceasta este o societate post-industrială, una în care informaţia este produsă, comunicată şi folosită intens. Tehnologiile şi competenţele implicate au şi vor avea un efect profund asupra economiei şi societăţii. Rata de creştere înregistrată de economia digitală în țările UE este de şapte ori mai mare faţă de cea pentru restul economiei. Moldova nu are zăcăminte de petrol, cărbune, minereuri, păduri extinse, sau alte bogății naturale pe care le-ar putea exploata. Unicele resurse valoroase pe care le posedă sunt pământul și oamenii, care ar trebui să fie folosite efectiv și eficient pentru a asigura prosperitatea țării. Din această perspectivă, edificarea Societății Bazate pe Cunoaștere, Informație si Tehnologie, care presupune utilizarea la maximum al potențialului uman în baza beneficiilor pe care le oferă tehnologia informației și comunicațiilor - un amplificator al capacităților intelectuale ale oamenilor, - este o soluție iminentă pentru creșterea competitivității economiei in ansamblu si a sectorului TIC.

Administrarea publică: Eficienţa administrării publice are efecte importante asupra competitivităţii economiei în ansamblu. Receptivitatea acesteia şi viziunea sa strategică în domeniul serviciilor prestate întreprinderilor şi investiţiile publice va fi crucială pentru succesul continuu al sectorului privat din Moldova. Este necesară consolidarea capacităţilor şi buna guvernanţă economică pentru a asigura o creștere a competitivității Cea mai recentă ediție a raportului Indicelui Global a Competitivității, a subliniat ca trei cei mai problematici factori în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova: i) corupția, ii) instabilitatea politică și iii) birocrația guvernamentală. Un accent deosebit în acest document se pune pe facilitarea comertului și administrarea fiscală și vamală.

Facilitarea comerţului și vama: Facilitarea comerţului se referă la reducerea costurilor de comerţ asociate cu deplasarea mărfurilor peste frontiere, precum şi cele întâlnite la frontieră; aceasta cuprinde toate barierele non-tarifare pentru comerț, inclusiv costurile de


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

după frontieră asociate cu mediul instituţional şi de afaceri, serviciile în sprijinul comerţului şi infrastructura fizică în serviciile de logistică de transport şi TIC. Facilitarea comerţului are un impact atât asupra competitivităţii exportului cât şi asupra concurenţei interne. Facilitarea comerţului susține în mod semnificativ o sursă-cheie a competitivității, factorul total de productivitate, printr-un efect de tranzacţie şi un efect de producţie, favorizând realocarea resurselor pentru sectoarele mai productive.

Politica si administrarea fiscală: Guvernele prin acţiunile sale în domeniul fiscal şi monetar afectează calitatea mediului economic general de afaceri. Structura sistemului de impozitare are o influenţă asupra competitivităţii. Foaia de parcurs nu sugerează modificări în nivelul actual de impozitare, ci are drept scop asigurarea faptului că sistemul de impozitare este optimizat pentru susținerea competitivității, şi sugerează măsuri pentru a-l face mai eficient din punct de vedere economic, simplu din punct de vedere administrativ, flexibil, transparent şi echitabil.

Ştiinţă şi Tehnologie/Cercetare şi Dezvoltare: Pentru a concura în mod efectiv, întreprinderile din Moldova trebuie să corespundă sau să depăşească capacitatea inovatoare a altor companii de pe piaţa globală. Știinţa şi tehnologia se bazează pe inovaţia tehnologică, care este un amestec de elemente necesare pentru a aduce produse şi procese competitive pe piaţă. Pentru Moldova, creşterea competitivităţii va putea fi asigurata prin sporirea productivităţii bazată pe adaptarea tehnologiilor moderne existente, pe elaborarea şi implementarea inovaţiilor, perfecţionarea tehnologiilor proprii sau îmbunătăţirea substanţială a situaţiei din alte domenii în care, în pofida atingerii unui nivel inovaţional anumit de dezvoltare acesta nu este suficient pentru a genera sporirea productivităţii. La nivel de firma, întreprinderile mari şi mijlocii, pentru a se menţine la un nivel competitiv, urmează să dezvolte produse şi procese de ultimă generaţie şi să avanseze spre activităţi cu o valoare adăugată înaltă. O astfel de evoluţie necesită crearea unui mediu favorabil activităților de inovare și urmează a fi susținută atât de sectorul public cât și de cel privat.

Concurența: Concurența este crucială pentru competitivitate, deoarece aceasta creează presiune descendentă asupra preţurilor şi presiune ascendentă asupra varietății şi calității serviciilor şi produselor disponibile, dar la fel și din cauza că creează stimulente pentru utilizarea de către întreprinderi a posibilităților deschise de alte măsuri menite să amelioreze competitivitatea propuse de către foaia de parcurs. Evaluarea mediului concurenţial in mod continuu si publicarea rapoartelor anuale pe diferite sectoare, care va include recomandări si modul in care este necesar sa fie susţinuta decizia politica de ameliorarea a mediului concurenţial şi reducerea barierelor administrative in sectoarele cu potențial de creștere si export.

În rezutatul identificări principalelor provocări pentru competitivtatea naţională în acest document este stabilit un set de reforme ce se impun a fi realizate imediat şi în perspectivă medie.

2

6. Supravegherea şi durabilitatea realizărilor: Consiliul de Competitivitate

În scopul realizării foii de parcurs se sugerează crearea unui organ pentru monitorizarea rezultatelor eforturilor de ameliorare a competitivității şi favorizarea sustenabilității acestora. O asemenea instituţie ar putea lua forma unui Consiliu (”Consiliul de Competitivitate”) și format din persoane cu funcție de răspundere din cadrul instituțiilor guvernamentale și reprezentanții asociațiilor oamenilor de afacere care au o tangență mai mare în domeniu. Aceasta ar fi o contribuție vitală a Guvernului, oferind asistenţă la identificarea factorilor care influenţează cel mai mult sau creează constrângeri competitivității, care evoluează în dependență de implementarea politicilor şi schimbările de pe piaţă şi acţiunile care sunt percepute ca fiind cele mai stringente. Membrii acestuia ar trebui să fie selectați pentru stimularea capacității de furnizare Guvernului a consultanței și feedback-lui strategic, independent, bazate pe experienţă şi orientate spre acţiune.

Consiliul de Competitivitate va avea un mandat consultativ. Acesta va oferi consultanță şi recomandări (oficializate în rapoarte periodice sau ad-hoc, precum şi la necesitate) cu privire la principalele provocări cu care se confruntă sectorul întreprinderilor pe termen mediu şi răspunsurile de politică sugerate pentru satisfacerea acestora; acesta va examina şi va monitoriza politicile şi acţiunile care au un impact asupra competitivităţii. Consultanța acestuia trebui să fie comprehensivă, consistentă şi axată pe cele mai importante probleme.

Consiliul de Competitivitate nu trebuie să dubleze activitatea organelor existente, dar mai degrabă să încerce să adauge valoare la activitatea acestora, sintetizând constatările acestora cu recomandări emergente din propria activitate, prin iniţierea de studii proprii privind problemele prioritare de competitivitate, prin integrarea acestora cu experienţa practică acumulată şi reportată prin consiliere direct în diferite instrumente de politici ale Guvernului.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

MINISTERUL ECONOMIEI

Iulie, 2013

Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității în

Republica MoldovaCAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE INFLUENTEAZA

COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA

2

CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE INFLUENTEAZĂ COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA

Introducere

Viitorul ZLSAC dintre Republica Moldova și UE, și Acordul de Asociere lansează provocări pentru economia Republicii Moldova, în special în termeni scurți și medii. Ameliorarea competitivității economiei moldovenești este critică, atât pentru a profita pe deplin de oportunități, cât și pentru a face față provocărilor pe care acesta le aduce. Pentru a trasa o politică (politici prompte) promptă de răspuns la aceste oportunități și provocări este important sa cunoaștem care sunt problemele si constrângerile care împiedică mersul eficient al reformelor si obținerea unui impact pozitiv asupra rezultatelor economice, asupra competitivității economiei cit si asupra percepției societății privind vectorul european.

Oportunitățile și provocările aduse de ZLSAC și natura pe termen lung a reformelor necesare, impun și necesitatea pe termen scurt a unei politici de răspuns active, care ar identifica permanent măsuri necesare pentru menținerea si creșterea competitivității.

Competitivitatea, in contextul acestui document este considerată atât la nivel macro, cât și la nivel micro (de întreprindere), de aceea acest capitol va scoate in evidenta constrângerile existente pentru creșterea economică, dezvoltarea sectorului privat si va sistematiza problemele generale și specifice.

Constrângeri și probleme generale

Deficitul de investiții - reprezintă o constrângere semnificativă pentru creștere, ceea ce implică faptul că climatul investițional și accesul la finanțe urmează să fie elemente critice ale oricărei strategii de îmbunătățire a competitivității din Moldova, care de altfel sunt identificate și reflectate Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020. Principalele obstacole/cauze pentru investiții sunt de natură instituțională și mai exact țin de:

ineficiența; non-transparența și părtinirea și caracterul arbitrar (și anume, vulnerabilitatea față de interesele personale și

corupția) a câtorva instituții critice, inclusiv, sistemele judecătoresc, vamal și fiscal.

Neajunsurile de natură instituțională:

a) structura, mărimea și eficiența pieței interne și piețelor externe de desfacere; b) limitează randamentul real al investiției, precum și corespunderea acestora; c) reduc stimulentele și oportunitățile aferente unui antreprenoriat productiv, investițional și

inovațional;


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

d) influențează negativ și limitează accesul la finanțe, sporind prima de risc și costul finanțelor;

e) existența unor instrumente financiare reduse ale băncilor locale, alimentate cu un șir de probleme curente care influențează durata/scadența și necesitatea iminentă a gajului;

f) lipsa unor regulilor prestabilite de concurență, duce la concentrarea puterii pieței si ulterior reduce oportunitățile de investire.

După natura lor instituțională, constrângerile pentru creştere și competitivitate pot fi abordate în mod efectiv doar prin intermediul unor reforme structurale profunde, care sunt susceptibile de a da roade doar pe termen mediu sau lung, în paralel cu convergenţa treptată si continua a Moldovei cu standardele UE.

Eficiența administrării publice și calitatea serviciilor prestate de instituțiile publice, au efecte importante asupra competitivităţii economiei în ansamblu. Responsabilitatea și receptivitatea instituțiilor publice, cât şi viziunea lor strategică în domeniul serviciilor prestate întreprinderilor şi societății în ansamblu este crucială pentru succesul continuu al sectorului privat din Moldova. Este necesară consolidarea capacităţilor şi buna guvernare economică pentru a asigura o creștere a competitivității.

Punctele slabe, lacunele pe această dimensiune orizontală față de majoritatea sectoarelor sunt urmatoarele:

- ineficienţa instituţiilor publice în gestionarea reformelor; - promovarea insuficientă a proiectelor de Parteneriat Public-Privat şi lipsa unor proiecte

de anvergură în domeniile legate de infrastructură, educație, transport, logistică și comerț;- capacităţi instituţionale reduse ale autorităților publice centrale și locale în identificarea şi

atragerea investitiilor publice în domeniile ce vizeaza infrastuctura de dezvoltare a afacerilor, investigarea practicilor anticoncurenţiale etc.;

- colaborare de o intensitate şi eficienţă joasă în cadrul parteneriatelor dintre furnizorii de servicii educaţionale, mediul de afaceri şi societatea civilă în întregime;

- corupţia şi birocraţia instituţiilor publice, cu precădere în desfăşurarea achizițiilor publice privind investițiile în infrastructura de dezvoltare – a transporturilor, calității, energetice, etc.;

- lipsa unor mecanisme și proceduri și platforme de comunicare dintre autoritățile publice și mediul de afaceri în domeniul vamal, fiscal și de reglementare, înclusiv în domeniul comunicațiilor și infortmației;

- lipseşte sistemul de monitorizare si evaluarea politicilor pro-active bazate pe analiză și cele mai bune practici internaționale;

- lipsa unei transparenţe adecvate a procedurilor vamale și asupra procesului decizional (ordine interne, instrucţiuni), precum și instabilitatea cadrului normativ în domeniu, crează confuzii enorme și incertitudine pentru mediul de afacere;

2

- lipsa mecanismelor de răspundere instituţională şi/sau personală pentru administrarea publica (fiscală, vamala, de reglementare) defectuoasă; de gestionare publică şi planificare a dezvoltării infrastructurii educaţionale şi a bazei didactice;

- atitudini tendențioase ale organelor de control și de reglementare (fiscale, vamale etc.) orientate spre încasări de amenzi și distorsionare a activității agenților economici, precum și multitudinea acestora;

- lipsa procedurilor de consiliere și consultare a agenților economici, si lipsa instrumentelor de comunicare directă și promptă a informației actualizate și clare privind tarifele și plățile, procedurilor, alte cerinţe obligatorii în domeniile mentionate;

- imperfecţiunea și/sau lipsa mecanismelor şi procedurilor de soluţionare pre-judiciară a litigiilor de ordin fiscal, vamal și de reglementare;

- amenzi şi sancţiuni administrative excesive și incomensurabile cu încălcările depistate de organele cu funcție de control: lipsa unei flexibilități din partea organelor de control și a echilibrului dintre mărimea prejudiciului şi amenda aplicată;

- lipsa pârghiilor de influenţă și participare a mediului de afaceri în procesul de luare a deciziilor în cadrul dialogului public-privat privind propunerile de politici fiscale;

- insuficiența cadrului normativ și de procedura în domeniul protecției concurenței și cooperarea limitată a societăţii civile cu autoritatea naţională în domeniul concurenţei pe toate dimensiunile si sectoarele economiei naționale;

Reforma cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător urmează a fi privită ca una structurală, a cărei implementare va asigura sporirea competitivităţii economiei naţionale.

Crearea unui mediu de afaceri şi a unui climat investiţional care ar stimula, susţine şi recompensa performanţa întreprinderilor competitive este principalul obiectiv al politicii economice. Studiile ce se concentrează asupra Republicii Moldovei, în special Costul de desfăşurare a afacerii, şi comparaţiile internaţionale sugerează că politicile Guvernului mai mult au împiedicat, decât au stimulat competitivitatea în economia ţării. De fapt, politicile de stat şi practicile necompetitive au devenit cel mai mare obstacol în calea prosperităţii. Politicile ce au subminat competitivitatea economiei din Moldova îşi au originile la nivel macroeconomic. Reformele structurale nerealizate au împiedicat reacţia adecvată a ofertei la cererea în creştere, stimulând în schimb importurile. Reglementarea şi intervenţiile excesive, corupţia şi imposibilitatea de a asigura o infrastructură fizică şi economică adecvată au creat costuri semnificative pentru întreprinderi, atât pe pieţele locale, cât şi pe cele străine.

Astfel, constrângerile si problemele legate de cadrul legal i de reglementareș ale proceselor economice ale activității instituțiilor care guvernează aceste procese este un alt bloc de obstacole care influențează negativ competitivitatea economiei în ansamblu.

Accentuăm aici următoarele aspecte cum ar fi:- lipsa cadrului normativ privind responsabilitatea publică, interoperabilitatea funcţională,

precum și în domeniul gestionării riscurilor vamale și de supraveghere a pieței;


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

- ineficienţa mecanismului de asigurare a calităţii educaţiei; procedurilor de estimare a necesarului de cadre şi de competenţe, precum și lipsa unei legături de cauzalitate dintre necesitățile sectorului privat și oferta instituțiilor de învățământ mediu si superior;

- imperfecțiunea cadrului normativ şi inconsistența acestuia cu normele europene şi internaţionale în domeniile aferente administrării fiscale și vamale; de reglementare a transportului; recunoaşterea, validarea şi acreditarea studiilor formale şi informale obţinute de-a lungul vieţii etc.;

- proces lent de transpunere a normelor europene în legislația și practica națională în varii domenii ce vizează competitivitatea (reglementările tehnice, standardizarea, metrologia, recunoașterea încercărilor de laborator și a certificatelor de conformitate, transport etc.);

- cadru de reglementare rigid și autonomie limitată a instituţiilor de învățământ (academică, organizatorică, financiară și de personal);

- proceduri vamale, fiscale si de reglementare a măsurilor sanitare, veterinare și fitosanitare, precum și bariere tehnice în calea comerțului complexe, aplicate ne-uniform, disciminator și intransparent, precum și un șir de dublări de documente oficiale care sunt inoportune;

- lipsa procedurilor legale de recunoaștere a certificatelor de circulație internationale;- incompatibilitatea unor aspecte din cadrul legal adaugă cheltuieli nejustificate pentru

operatorii economici, comerciali, transportatori si alte categorii de antreprenori; - cadrul normativ de reglementare este dificil cu un șir de bariere birocratice și multinivel la

lansarea/închiderea afacerilor, povara administrativă excesivă, număr enorm de rapoarte fiscale, statistice și de altă natură cu diferite perioade de raportare etc.;

- lipsa unei planificări echilibrate și previzibile pe termen mediu a procedurilor fiscale și vamle care ar permite modelarea climatului de afacere;

- reglementări tehnice învechite moral în domeniul telecomunicatiilor, contructiilor, industriei alimentare etc. care blochează implementarea tehnologiilor și procedurilor moderne;

- lipsa unor stimulente fiscale care ar permite dezvoltarea economică durabilă a sectoarelor economiei naționale (promovarea exporturilor; susţinerea IMM, investiţiilor, antreprenoriatului social etc.).

Dimensiunea ocupării for ei de muncăț : Până în 2050, se aşteaptă o scădere cu 25% a forţei de muncă în ansamblu pe republică. Pentru perspectiva imediată se impune necesitatea dezvoltării unui cadru strategic intersectorial de dezvoltare a competenţelor pentru competitivitate, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de asigurare a calităţii educaţiei, crearea sistemului inteligent de informare şi analiză a competenţelor necesare pieţei muncii, asigurarea accesului la servicii de formare pe tot parcursul vieții, aprecierea şi promovarea bunelor practici. Forţa de muncă cu o atitudine şi competenţe necesare pentru o mai mare valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din Moldova de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Documentul scoate în evidență și accentuează constrângerile și problemele care se propun a fi abordate prin această foaie de parcurs.

În cadrul analizelor permanente ale efectelor pe piaţa forţei de muncă au fost identificate o serie de probleme-cheie care, în condiţiile create, necesită căutarea unor noi soluţii atât pe termen

2

mediu, cât şi pe termen lung, precum şi implicarea de eforturi consolidate şi resurse importante. Aceste probleme sunt următoarele: - numărul mare de locuri de muncă cu productivitate joasă şi nivel de salarizare insuficient,

neatractive pentru populaţia aptă de muncă; - ponderea înaltă a activităţilor informale într-un şir de sectoare şi ramuri de producţie; - ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură; - şomajul înalt în rândul tinerilor; - nivelul ridicat al şomajului de lungă durată; - migrarea peste hotare a forţei de muncă calificate; - neantrenarea agenţilor economici în procesul de pregătire profesională a forţei de muncă şi

pregătirea cadrelor fără a se ţine cont de cerinţele pieţei muncii; - capacităţile insuficiente ale structurilor de stat în acordarea unor servicii de bună calitate, în

volum necesar, pentru integrarea populaţiei pe piaţa muncii; - participarea pasivă a agenţilor economici la declararea locurilor de muncă libere structurilor

de stat; - evoluţia demografică nefavorabilă care se manifestă în scăderea numărului şi îmbătrânirea

populaţiei, intensificată de migraţia forţei de muncă; - lipsa unui sistem adecvat de monitorizare şi prognozare a pieţei forţei de muncă; - implicarea insuficientă a partenerilor sociali în elaborarea şi realizarea politicilor de ocupare

a forţei de muncă. - dezechilibre structurale pe piaţa forţei de muncă;- lipsa interesului şi acces limitat la servicii pentru formarea continuă;- munca la negru și condiţii de muncă inatractive; - şomajul înalt în rîndul tinerilor si excluziunea persoanelor cu dezabilităţi; - acces limitat la servicii de consiliere profesională şi angajare si proceduri ineficiente de

selecţie a cadrelor;- lipsa standardelor ocupaţionale şi clasificator ocupaţional depăşit etc.

Sustenabilitatea competitivităţii naţionale este determinată de calitatea forţei de muncă, de mixul şi de calitatea competenţelor pe care aceasta le deţine. Competenţele forţei de muncă sunt considerate tezaurul secolului 21 şi valoarea esenţială pentru dezvoltarea unei economii competitive. Conform estimărilor OECD costul estimativ al deficitului de competenţe poate constitui circa 7% din PIB sau poate avea un impact de diminuare anuală a productivităţii de circa 1%5. Problemele si constringerile cu care se confrunta Republica Moldova astazi sunt bine oglindite in rapoartele internatioanale de evaluare a competitivității si anume:

- calitatea joasă a sistemului educaţional cu tendinţă de aprofundare a declinului (GIC 2012/2013, locul 103/144 de ţări, declasare cu 7 poziţii comparativ cu anul 2010/2011);

- irelevanţa studiilor: proiectarea conţinutului în funcţie de capacitatea şi interesele ofertei, dar nu a cererii pentru educaţie şi ocupare (neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe);

- incapacitatea de a reacţiona rapid la nevoile pieţei si dezechilibru structural al specializărilor absolvenţilor;

5(OECD, 2012, p. 3)OECD. (2012). Better Skills.Better Jobs.Better Lives.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

- calitatea joasă a şcolilor de management (GIC 2012/2013, locul 121/144 de ţări); - competenţe şi abilităţi insuficiente de utilizare a noilor tehnologii şi tehnici de comunicare,

de cultura antreprenorială, managerială şi financiară, cunoaşterea slabă a limbilor moderne;- experienţă insuficientă de proiectare a curicumurilor orientate spre competenţe competitive; - lipsa unui mecanism eficient de consultare şi avizare a programelor de formare profesională

la toate nivelurile sistemului cu actorii pieţii muncii; - acces limitat la programe de dezvoltare a competenţelor pentru reintegrarea şomerilor; - rata de înrolare în educaţie în învăţământul obligatoriu este joasă, iar rata înrolării în celelalte

niveluri înregistrează declin; - acces limitat la servicii de cercetare şi formare la nivel local (GIC 2012/2013, locul 114/144

de ţări;- erodarea valorilor social-umane şi lipsa de viziune; - impact insuficient al educaţiei şi ştiinţei asupra creşterii economice şi bunăstării; - lipsa spiritului antreprenorial al instituţiilor de învăţământ profesional, precum și al unor

clastere dintre agenții eoconomici și instituțiile de învățământ din acelasi domeniu.

Costurile, dimensiunea şi structura pieţei : Un factor important al competitivității este productivitatea reprezentată de costurile de producție, dimensiunea şi structura pieței în care întreprinderile își desfăşoară activitatea sa. Acesta este un element important pentru exploatarea economiilor de scară. O serie de constrângeri in acest domeniu sunt legate de dimensiunea pieței locale si puterea de cumpărarea a populației. Pieţele externe ar trebui să devină un stimul pentru piaţa mică internă, iar accesul la informații despre cerințele obligatorii ale piețelor externe trebuie îmbunătățit considerabil. De asemenea, o atenție deosebită urmează a fi acordată facilitării și promovării exporturilor pe piețele străine a produselor autohtone, ceea ce rămâne obiectiv indispensabil pentru toate politicile de stat și sectoare economiei naționale. Mai mult ca atât, pentru Republica Moldova este imperativ de a avea o piaţă eficientă care ar promova concurenţa şi ar stimula competitivitatea.

Concurența este crucială pentru competitivitate, deoarece aceasta creează presiune descendentă asupra preţurilor şi presiune ascendentă asupra varietății şi calității serviciilor şi produselor disponibile, dar la fel și din cauza că creează stimulente pentru utilizarea de către întreprinderi a posibilităților deschise de alte măsuri menite să amelioreze competitivitatea propuse de către foaia de parcurs.

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă. Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si existenţa oamenilor.

Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsura în care, pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se înregistrează o creştere semnificativă de la o perioadă la alta, iar la nivelul unei unităţi economice, deci la nivel microeconomic, se observă câştigarea unei poziţii competitive mai bune faţă de perioada anterioară. Se ştie că

2

datorită concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista întotdeauna şi învingători dar şi învinşi.

Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de către unii agenţi economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, de a determina firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de consumatori, de a stimula introducerea inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie văzută ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său.

De aici rezultă avantajele certe ale concurenţei, şi anume: repartizarea echilibrată a veniturilor, ceea ce conduce la maximizarea profiturilor agenţilor economici competitivi; folosirea eficientă a resurselor; oferirea unei game largi de produse şi servicii de calitate superioară; promovarea inovaţiei tehnice, ceea ce contribuie la reducerea costurilor pe termen lung.

Concurenţa este un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă, ceea ce contribuie la echilibrul economic şi bunăstarea societăţii. În economia de piaţă concurenţa este liberă, fiecare agent economic îşi manifestă libera iniţiativă, acţionând pentru realizarea propriilor interese, iar locul de manifestare îl reprezintă piaţa. De aceea, concurenţa este legată de cerere şi ofertă, de procesul schimbului, de tranzacţiile de piaţă existente. Ea are loc atunci când agenţii economici pot pătrunde liber pe o piaţă locală, regională, naţională sau chiar mondială, nefiind îngrădiţi de existenţa unor bariere de intrare. Acestea pot privi: capitalul impus de lege, economiile de scară, brevetele şi licenţele, raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor, constrângerile de imagine etc.

În domeniul concurenței, economia țării astăzi se confruntă cu următoarele probleme și constrângeri:

cultura concurențială redusă; competiție redusă în fiecare sector al economiei naționale datorită dimensiunii pieței; dominarea puternică de către un număr limitat de agenți economici a unor sectoare cheie

prioritare; inexistenţa unei concurenţe reale pe pieţele de utilități (energie electrică, de gaze naturale,

canalizare etc.), precum și managementul defectuos; intensitatea redusă a concurenței, determinată inclusiv de existența diverselor bariere

netarifare și administrative din cauza capacităților încă limitate ale autorității de concurență de a identifica și contracara practicile anti-concurențiale.

Concluzii si observații: Multe dintre constrângerile sus-menționate sunt strâns legate între ele și au, în mare măsură, aceleași cauze. Aceasta se referă, în special, la constrângerile asociate deficitului de investiții și accesului la finanțe, la ineficiența administrării publice și calitatea serviciilor prestate agenților economici, la structura pieții, nivelul prețurilor și la intensitatea concurenţei pe astfel de piețe.

Astfel de constrângeri își au rădăcinile primare în probleme instituționale, care în baza unor analize recente au fost evidențiate ca obstacole importante în calea dezvoltării economice a Republicii Moldova. În special, menţionăm cele trei studii care încearcă să identifice constrângerile cele mai importante pentru creșterea economică în Moldova. În baza unui studiu


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

comparativ constatăm că riscurile și constrângerile microeconomice, cum ar fi: corupția, protecția joasă a drepturilor de proprietate și a statului de drept, precum și lipsa de responsabilitate și accesul inadecvat la resursele financiare sunt constrângerile cu cel mai mare impact asupra mediului de afacere și, în final, au tangență cu capacitatea instituțională a statului și cu implicațiile, atât pentru sectorul financiar, cât și pentru climatul investițional și de afaceri.

Asemenea constrângeri instituţionale se manifestă în variate feluri şi se află la originea multor constrângeri specifice enumerate mai jos. O cauză importantă a acestora este sistemul judecătoresc, care reflectă responsabilităţi inadecvate în administrarea publică şi desigur în politicile şi cadrul normativ adoptat.

De asemenea, unele constrângeri de ordin instituţional sunt reflectate în principalele documente strategice ale Republicii Moldova, cum ar fi: i) Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 și ii) strategiile sectoriale ale fiecărei instituție publică centrală.

Pentru eliminarea constrângerile instituţionale este necesară o perioada îndelungată de timp şi un set consistent de reforme structurale profunde. Prezenta foaie de parcurs oferă măsuri semnificative de înlăturare a factorilor care afectează competitivitatea într-un termen scurt şi mediu, de aceea eliminarea sau minimizarea efectelor constrângerilor specifice și sectoriale va avea un impact mai semnificativ și imediat asupra competitivității produselor și sectoarelor economiei naționale.

Constrângeri si probleme specifice

Pentru fiecare componentă se prezintă constrângerile și problemele caracteristice/ relevante obiectivului de creştere a competitivității și anume:

Resursele Umane: Abilitatea unei ţării de a concura la nivel global ”Competitivitatea naţiunii” depinde în mare măsură de capitalul ei intelectual şi de modul în care se investeşte în dezvoltarea şi valorificarea acestuia. Forţa de muncă cu abilităţi şi competenţe necesare pentru o mai mare valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din Moldova de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Echiparea forţei de muncă cu cunoştinţe şi abilităţi de a asimila tehnologii noi şi de a produce bunuri şi servicii competitive pe pieţele internaţionale, de a participa la nivel internaţional în procesul de creare a valorilor este determinat în mare măsură de calitatea educaţiei, de atenţia acordată studierii ştiinţelor şi de accesul la servicii de cercetare şi formare profesională. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă factorul cheie al competitivităţii naţionale.

Investiţia eficientă în capitalul uman prin sistemul de educaţie şi formare reprezintă o componentă esenţială a strategiei unei ţări pentru a asigura niveluri înalte de creştere economică durabilă, bazată pe cunoaştere şi de ocupare a forţei de muncă, care asigură deopotrivă împlinirea pe plan personal, creşterea bunăstării şi coeziunea socială.

Avansarea Republicii în Moldova în clasamentul competitivităţii internaţionale în perioada 2010-2013 de la locul 94 la 87 nu a fost determinată de capitalul uman. În perioada de referinţă

2

performanţele în domeniul dezvoltării capitalului uman au înregistrat declin considerabil, fapt care explică vulnerabilitatea creşterii economice şi a competitivităţii naţionale. Diminuarea calităţii educaţiei este cumulată cu declinul demografic şi exodul forţei de muncă şi a talentelor.

În afară de constrângerile și problemele orizontale sus-enumerate privind calitatea instituțiilor publice, inclusiv cele educaționale, a cadrului normativ și de reglementare, este important de atenționat și unele aspecte specifice competitivității prin prisma resurselor umane și anume:

- management ineficient şi lipsa culturii guvernării instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile;

- criza profesiei de pedagog, cadre didactice îmbătrânite şi de-motivate; - sistem ineficient de evaluare şi stimulare a cadrelor didactice pentru inovaţii şi

performanţe didactice, ştiinţifice, tehnologice;- mixtul de competenţe al cadrelor didactice este în disonanţă cu provocările noului

context socio-economic;- sistem ineficient de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul profesional de

toate nivelurile (GIC 2012/2013, locul 122/144 de ţări); - criza morală şi etică în sistemul educaţional;- existenta unei rețele de instituții exploatate ineficient și infrastructura educaționala uzată

fizic și moral/ non-conformă noilor obiective educaționale;- rețea subdezvoltată a serviciilor pentru formarea continuă specifică diferitor sectoare ale

economiei; - competențe si experienţă redusă a resurselor umane pentru exercitarea supravegherii

pieţii, inclusiv a supravegherii tehnice la obiectele industriale periculoase;- lipsa instituţiilor de învățământ şi centrelor de instruire specializate pentru pregătirea,

instruirea şi atestarea tuturor categoriilor de specialişti care activează în domeniul securităţii industriale;

- capacităţi insuficiente ale populaţiei, businessului şi angajaţilor sectorului public pentru utilizarea serviciilor societăţii informaţionale;

- capacităţi reduse ale companiilor locale de a recrutare pe plan internaţional;- calificarea absolvenţilor instituţiilor de învățământ nu corespunde cerinţelor pieţei/

irelevanţa studiilor/lipsa competenţelor solicitate pe piaţa muncii;- nevalorificarea talentelor și exodul lor peste hotare.

Constrângerile din sectorul dezvoltării resurselor umane și valorificării eficiente a lor vor fi realizate preponderent de către Ministerul Educației prin realizarea reformelor pe toată verticala sistemului. O parte din acestea sunt deja aprobate sau urmează a fi elaborate într-un șir de documente de politici strategice sectoriale și anume: Strategia de Dezvoltare a învățământului vocațional/tehnic pentru anii 2013–2020, Educație 2020, etc. Noul cadru legal al educației prevede crearea instituției naționale responsabile de asigurarea calității învățământului profesional de toate nivelurile. Pe unele segmente de probleme în domeniul dezvoltării resurselor umane se va conecta și Ministerul Muncii, protecției sociale și familiei, Ministerul Economiei şi ministerele de ramură pentru a asigura dezvoltarea competenţelor specifice fiecărui sector. În mare măsură eforturile de reformare și modernizare a sistemului educațional vor fi orientate spre sporirea competitivității resurselor umane și spre realizarea dezideratului de integrare europeană care se conține în Planul de Acțiuni UE-Moldova, sub-prioritatea 3.2.4 ”Reforma pieței muncii și educației”.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

Cercetare, Tehnologii si Inovații: Luând în consideraţie ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii, precum şi gradul de implementare a acestora în diferite domenii economice, se poate afirma, că domeniile precum ştiinţa, tehnologiile şi inovaţiile devin vitale pentru o dezvoltare rapidă a unei economii naţionale competitive şi durabile. Cercetarea-dezvoltarea, inovaţiile şi transferul de tehnologii, antreprenoriatul bazat pe cunoştinţe sunt rezerve esenţiale şi, practic, inepuizabile de dezvoltare a unei economii competitive, de aceea în ţările prospere, mai mult de 70% din creşterea PIB se realizează cu implicarea ştiinţei şi prin implementarea realizărilor ştiinţifice, asimilarea tehnologiilor avansate, cunoştinţelor şi a informaţiei.

La nivel de firmă, întreprinderile mari şi mijlocii, pentru a se menţine la un nivel competitiv, urmează să dezvolte produse şi procese de ultimă generaţie şi să avanseze spre activităţi cu o valoare adăugată înaltă. O astfel de evoluţie necesită crearea unui mediu favorabil activităților de inovare și urmează a fi susținută atât de sectorul public, cât și de cel privat. În special, aceasta înseamnă o suficientă finanţare a sferei de cercetare şi dezvoltare, în special de sectorul privat; prezența instituțiilor de cercetare științifică dezvoltate, care pot genera cunoștințe de bază necesare pentru elaborarea noilor tehnologii; colaborare extinsă în domeniu cercetării și dezvoltării tehnologice, între universități și sectorul real; protecţia proprietăţii intelectuale, suplimentar nivelului sporit de concurenţă, precum şi asigurarea accesului la fondurile cu capital de risc şi finanţare din bugetul de stat pentru elaborările inovaţionale.

Este necesar de menţionat, că ratingul dezvoltării inovaţionale al Republicii Moldova, conform Indexului Inovaţional Global (GII) pentru anul 20126 a constituit 50 (din 141 de state). GII 2012 include evaluarea dezvoltării inovaţionale a economiei ţării pe următoarele subcomponente: instituții (rating-ul 78); capitalul uman și cercetare (55); infrastructură (85); complexitatea pieței (96); complexitatea businessului (104); outputuri de cunoștințe și tehnologii (31); outputuri de creație (32).

În acelaşi timp, domeniul se confruntă cu un şir de constrângeri ce vizează: - dezvoltarea insuficientă a capacităţilor umane şi instituţionale în sistemul cercetare,

dezvoltare si inovaţii; - lipsa unui model deschis de guvernare în sfera de cercetare, tehnologii și inovaţii; - existența unor bariere în realizarea mobilităţii academice şi profesionale determinate de

un număr mare de formalităţi pentru acces în activitatea didactică şi ştiinţifică.

Noul cadrul strategic în domeniu - Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate” şi Strategia cercetării-dezvoltării Republicii Moldova până în 2020 - se află la etapa finală de elaborare şi defineşte clar viziunea pe termen lung şi ţinteşte dezvoltarea unei economii competitive bazate pe inovare şi transfer tehnologic, susţinută de un sistem modern de cercetare-dezvoltare, cu utilizarea potenţialului uman al ţării şi a celor mai performante practici internaţionale. Realizarea obiectivelor stabilite presupune conjugarea eforturilor Ministerului Economiei, Ministerul Educaţiei, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, etc.

6 Raportul Indexul Inovaţional Global 2012: Legături Inovaţionale sporite pentru Creşterea Globală (rezultatul colaborării dintre Şcoala Mondială de Business – INSEAD şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO).

2

Infrastructura Republicii Moldova necesită îmbunătăţire considerabilă din punct de vedere a calității, eficienţei şi utilității. Or, starea proastă a acesteia afectează atât dezvoltarea afacerilor, cât şi perturbează fluxurile comerciale ale ţării. În acest sens, domeniile abordate de Foaia de parcurs care necesită intervenţie rapidă şi sistemică sunt: i) infrastructura transportului feroviar, rutier și fluvial/maritim (portuar si naval) şi aerian, inclusiv infrastructura pentru depozitarea, transloading şi transbordare; ii) infrastructura energetică, iii) infrastructura calității si iv) infrastructura TIC.

Problemele legate de infrastructura transportului sunt bine cunoscute, si anume: degradarea intensivă a infrastructurii drumurilor; nivelul insuficient de acoperire cu căi de transport, în special terestre; lipsa studiilor de fezabilitate ce ar determina densitatea drumurilor în Republica Moldova

şi ar crea o viziunea privind necesarul de mărire a căilor terestre pe termen lung; distribuirea neuniformă a infrastructurii de transport pe teritoriul ţării; administrare ineficientă a segmentului de transport feroviar; degradarea infrastructurii de transport feroviar din cauza insuficienţii investiţiilor; dezvoltarea insuficientă a transportului aerian de mărfuri; etc.

O bună parte din constrângerile acestui sector vor fi eliminate odată cu implementarea documentelor strategice sectoriale: Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017, Strategia de Transport și Logistică 2013-2020, Planul de acțiuni Moldova – UE, prioritatea: Dezvoltarea regională şi locală, atingerea obiectivelor cărora sunt în sarcina Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și altor instituții guvernamentale care implementează politici conexe.

Costul înalt al resurselor energetice în Moldova este generat nu numai de lipsa resurselor naturale, dar si de infrastructura energetică şi calitatea acesteia şi anume:

dependenţa tot mai mare de importul resurselor energetice (95% din necesarul de energie al ţării este importat);

insuficienţa capacităţilor de generare a energiei electrice amplasate pe malul drept al râului Nistru;

insuficienţa interconexiunilor fizice în sectoarele de gaze şi energie electrică cu ţările vecine;

reducerea sarcinii termice şi consumului de gaze naturale; uzura fizică şi morală avansată a infrastructurii complexului energetic. nivelul scăzut al eficienţei energetice; nivelul redus de valorificare a surselor regenerabile de energie.

O altă constrângere semnalată de clasamentele internaţionale, este procedura de conectare la energia electrică. Dificultăţile întâmpinate ţin de proiectarea conectării exterioare de către companii de proiectare privată, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru construcţii, precum şi aşteptarea finalizării lucrărilor exterioare. Conform raportului „Doing Business in Moldova 2013”7, la

7 Pentru prima dată indicatorul “Getting electricity” (Procedura de conectare la energia electrică) a fost inclus în raportul Doing Business in Moldova în anul 2011.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

capitolul “Getting electricity” Republice Moldova ocupă poziţia 161 (7 proceduri, 140 de zile) şi a înregistrat o coborâre în clasament cu 2 poziţii comparativ cu raportul Doing Business in Moldova 2012.

Realizarea unor transformări structurale solide în sectorul energetic este confirmată de cadrul naţional de planificare strategică pe termen mediu şi lung, elaborat în ultimii ani. Astfel, sectorul energetic constituie una din cele şapte priorităţi ale principalului document strategic la nivel naţional - Strategia națională de dezvoltare “Moldova 2020” cu motoul: “Energie: furnizată sigur, utilizată eficient”. Obiectivele specifice şi direcţiile prioritare de dezvoltare ale sectorului sunt prevăzute de Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi în Programul ENPI la prioritatea „Dezvoltarea regională şi locală”, capitolul „Mediul şi eficienţa energetică/regenerabile”.

Politica în sectorul energetic în ansamblu este elaborată de Ministerul Economiei, iar în domeniul eficienței energetice a clădirilor - de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Implementarea politicilor în sectorul energetic este asigurată de către Agenția Naționala pentru Reglementare în Energetica, Inspectoratul Energetic de Stat, Agenția pentru Eficiență Energetică, Fondul pentru Eficiență Energetică, precum și prin intermediul mai multor întreprinderi energetice.

Infrastructura calităţii deţine un rol fundamental în asigurarea unei creşteri economice durabile bazate pe export şi investiţii. În procesul de producere şi comercializare a bunurilor şi serviciilor, atât pe piaţa internă, cât şi pentru cea externă, suportul unei infrastructuri a calităţii moderne, care include acreditarea şi evaluarea conformităţii, standardizarea şi reglementarea tehnică, metrologia, protecţia consumatorilor şi securitatea industrială este unul crucial. Pentru a putea beneficia de oportunităţi oferite de pieţele externe, care vor fi tot mai accesibile în viitorul apropiat, produsele moldoveneşti trebuie să corespundă cerinţelor tuturor rigorilor pieţelor de destinaţie, acest fapt necesitând a fi demonstrat. Astfel, principalele probleme şi dificultăţi cu care se confruntă domeniul infrastructurii calităţii sunt:

ponderea redusă a standardelor europene şi internaţionale adoptate în calitate de naţionale;

gradul redus de implementare a standardelor europene şi internaţionale;. dotarea insuficientă a Bazei Naţionale de Etaloane cu etaloanele necesare economiei

naţionale; lipsa dotării sau înzestrarea tehnico-material învechită a laboratoarelor de încercări; nerecunoaşterea rezultatelor evaluării conformităţii efectuate în Republica Moldova de

către statele Uniunii Europene; lipsa laboratoarelor acreditate și recunoscute în sistemul UE; plasarea pe piaţă a produselor neconforme cerinţelor; lipsa condiţiilor, mijloacelor şi instrumentelor metrologice în domeniu; nivelul redus al capitalului uman în domeniul standardizării, metrologiei, certificării şi

acreditării; capacităţi instituţionale şi mijloace financiare insuficiente pentru realizarea eficientă a

reformelor preconizate de noul cadru legislativ în domeniu.

Finalizarea procesului de reformare instituţională şi reconceptualizare a sectorului respectiv, acţiuni aflate în prezent la o etapă avansată de implementare, va oferi posibilitatea pe termen

2

mediu şi lung de a edifica un sistem al infrastructurii calităţii caracterizat prin eficienţă, independenţă şi transparenţă maximală. În acest sens, un element important în acest proces îl va constitui dezvoltarea capacităților sectorului privat în domeniu, prin participarea acestuia în procesul evaluării conformității, dar şi prin accelerarea procesului de adoptare de către companiile autohtone a sistemelor de management al calităţii. În special, vom scoate în evidenţă programul de aliniere la cerinţele UE în domeniul aplicării măsurilor sanitare, fitosanitare și veterinare şi standardizării.

Realizarea angajamentelor respective va fi obţinută prin conlucrarea eficientă a Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care elaborează politici în domeniu, şi a instituţiilor implementatoare cum ar fi: Institutul Naţional de Standardizare, Institutul Naţional de Metrologie, Centrul Naţional de Acreditare MOLDAC, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, instituţiile care prestează servicii în domeniu, etc.

Infrastructura TIC: Societatea informațională este o societate post-industrială, una în care informaţia este produsă, comunicată şi folosită intens. Tehnologiile şi competenţele implicate au şi vor avea un efect profund asupra dezvoltării economiei şi societăţii in ansamblu. Infrastructura de telecomunicații, care este pilonul de bază pentru dezvoltarea TIC, s-a dezvoltat și s-a extins activ, cu rețele de acces de ultimă generație și conectivitate accesibilă. Rețelele de fibră optică acoperă 90 la sută din localitățile țării, telefonia mobilă acoperă 99% din teritoriul țării și a atins un nivel de penetrare de 120%.

În ultimul an se dezvoltă rapid rețelele de ultimă generație, care oferă Internet mobil la viteză înaltă, Moldova fiind printre primele 20 de țări în lume la acest capitol. Rata de penetrare a Internetului e în creștere, mai mult de 50 % din populația țării fiind conectată la Internet. Totuși, rămâne o oportunitate nevalorificată capacitatea redusă a mediului de afaceri de utilizare eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru creșterea competitivității, Moldova ocupând poziția 129 în clasamentul mondial (Raportul Global privind Tehnologiile informaționale 2013) din 144 de țări. De aceia este important să ne concentram asupra unor problemelor legate de infrastructura TIC:

infrastructură TIC subdezvoltată care nu permite implementarea tehnologiilor moderne de instruire, informatizarea proceselor de management educațional, de realizare a cercetărilor si diseminarea rezultatelor cunoașterii;

calitate şi cadre inginereşti insuficiente a specialiştilor TIC; infrastructură de comunicaţii electronice neoptimizată/insuficient partajată; acces neuniform la banda largă; tarife sub costuri ale operatorului istoric inhibă competiţia în piaţa de telefonie fixă; securitate scăzută în spaţiul digital; certificatul cheilor publice ale semnăturii electronice nerecunoscut internaţional; infrastructura de plăţi electronice pentru serviciile publice insuficient dezvoltată şi

promovată (de ex.:PayPal nu acceptă încă Moldova).

Societatea Informațională : Rata de creştere înregistrată de economia digitală în țările UE este de 7 ori mai mare faţă de cea pentru restul economiei. Moldova nu puține zăcăminte minerale si bogății naturale pe care le-ar putea exploata. Singurele resurse valoroase pe care le posedă sunt pământul și oamenii, care ar trebui să fie folosite efectiv și eficient pentru a asigura


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

prosperitatea țării. Din această perspectivă, edificarea societății bazate pe cunoaștere, care presupune utilizarea la maximum al potențialului uman în baza beneficiilor pe care le oferă tehnologia informației și comunicațiilor este un amplificator al capacităților intelectuale ale oamenilor si reprezintă o soluție iminentă pentru creșterea competitivității.Pe lângă constrângerile si problemele menționate pe orizontală ce țin de cadrul de reglementare, calitatea serviciilor publice si resurse umane, se mai adaugă si următoarele aspecte care joacă un rol important in creșterea competitivității tarii, si anume:

Poziţie joasă a Moldovei în clasamentele internaţionale privind Societatea Informaţională (69 şi mai jos), cu toate ca in unele clasamente din domeniu TIC Moldova este poziționate in primii 508;

Comerţ electronic în fază incipientă de dezvoltare/ servicii de plată neintegrate; Conţinut digital şi servicii electronice disponibile insuficient pentru business; Piaţa mică/ consum insuficient de produse IT în Moldova; Competitivitate scăzută a companiilor TIC la nivel internaţional; Cotă scăzută în PIB a sectorului TIC; Volum de export servicii/produse TIC scăzut; Productivitate scăzută per angajat în sectorul TI; Servicii de consultanță si informaţionale insuficiente; Implementarea legislației europene și liberalizarea graduala a sectorului poştal.

Cadrul de politici pe termen mediu şi lung în domeniul TIC: i) Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (E-transformare); ii) proiectul Strategiei „Moldova Digitală 2020”; iii) proiectul Strategiei Competitivităţii TIC, se află în proces de definitivare şi oferă soluţii moderne şi inovative de depăşire a tuturor provocărilor existente în sector şi o abordare orizontală a priorităţilor de dezvoltare. Soluționarea problemelor menționate se va realiza sub egida Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, cu suportul Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției și a celorlalte autorităţi publice centrale, cu antrenarea ANRCETI, CNFR, CRIS „Registru”, etc.

Facilitarea comerţului și vama : Facilitarea comerțului este imperativa pentru creșterea competitivității, atât a exporturilor cit si a importurilor de materii prime, care pot majora in mod direct intensitatea concurenței pe piața internă și, în mod indirect, crea stimulente pentru restructurarea economiei interne. Facilitarea importului bunurilor intermediare poate ameliora competitivitatea exporturilor, iar legătura dintre performanța exporturilor și facilitarea comerțului este foarte complexă, nu numai prin faptul că fluxurile comerciale ale Moldovei pot fi schimbate prin prisma reformelor sale și a reformelor partenerilor săi comerciali, dar și din cauza dimensiunii multilaterale ale facilitării comerțului si influentei acesteia asupra competitivității. Facilitarea comerţului se referă la reducerea costurilor de comerţ asociate cu deplasarea mărfurilor peste frontiere, precum şi cele întâlnite la frontieră; aceasta cuprinde toate barierele non-tarifare pentru comerț, inclusiv costurile de după frontieră asociate cu mediul instituţional şi de afaceri, serviciile în sprijinul comerţului şi infrastructura fizică în serviciile de logistică, transport şi TIC.

8Poziţionarea Republicii Moldova între primele 50 de ţări în clasamentele internaţionale privind: IDI- Dezvoltarea TIC (UIT), e-GRI- Dezvoltarea e-Guvernării (ONU), NRI- Pregătirea de reţea (Forul Economic Mondial), KEI- Nivelul de dezvoltare a Economiei Bazate pe Cunoaştere (Institutul Băncii Mondiale) (MTIC DM2020)

2

Suplimentar celor sus-menționate, printre constrângerile de ordin instituțional, legislativ si de reglementare, există şi alte probleme şi lacune care urmează a fi abordate în contextul facilitării comerțului, si anume:

infrastructura de logistica comerţului exterior slab dezvoltată; perioada de tranzit nedeterminată, limitarea perioadei de tranzit pe criterii deliberative ale

inspectorului vamal; sistem de procesare a declaraţiilor ineficient, nu permite transmiterea declaraţiei si altor

documente electronice; imposibilitatea planificării impozitelor si plăţilor vamale; plăţile aferente comerţului nu sunt echivalente cu costurile serviciilor prestate de

autoritățile publice; netransparenta modului de stabilire a bazei de impozitare cu impozite vamale; neclaritatea algoritmului de stabilire a valorii in vama, utilizarea preturilor de referința

arbitrar si cu încălcarea legislației vamale si comerciale; utilizarea terminalelor vamale in scopuri fiscale; obligativitatea procedurii de cântărire in scopuri fiscale; accesul la importul materiei prime la preturi competitive; costuri mari pentru serviciile de intermediere ale brokerilor vamali; timpul necesar pentru vămuirea mărfurilor; nedelimitarea clara intre acordarea liberului de vama si atribuirea drepturilor de plata in

scopuri vamale; lipsa unui sistem eficient de recurs si contestare a deciziilor autorităților vamale la orice

nivel.

Semnarea şi punerea in aplicare a acordului ZLSAC, va solicita operatorii sa respecte o serie de cerinţe de trasabilitate la diferite tipuri de produse alimentare si agricole, sa cunoască si sa se conformeze masurilor sanitare, fitosanitare, veterinare și standarde aplicate de UE pentru accesul la piaţa comunitară.

Politica şi administrarea fiscală: Guvernele prin acţiunile sale în domeniul fiscal şi monetar afectează mediul economic general de afaceri. Structura sistemului de impozitare are o influenţă crucială asupra competitivităţii, problemele şi constrângerile pe această dimensiune având un caracter transversal, afectând în egală măsură toate domeniile şi sectoarele economiei.

Conform clasamentului „Doing Business 2013”, Republica Moldova se plasează pe locul 109 din 185 de ţări la indicatorul „Plata impozitelor”. Printre problemele majore semnalate de rapoartele internaţionale, dar şi de mediul de afaceri din ţară, menţionăm:

imperfecţiunea legislaţiei fiscale şi, în special, a cadrului normativ sub-legislativ; proceduri de administrate neclare şi imprevizibile; sancţiuni exagerate pentru erori neesenţiale şi proceduri neclar stabilite de cadrul

normativ; birocraţie excesivă şi proceduri ineficiente în administrarea TVA; dificultăţi în soluţionarea disputelor şi litigiilor fiscale; proceduri învechite şi durată sporită a controalelor şi inspecţiilor fiscale; abilităţi limitate ale personalului ce activează în domeniul fiscal; insuficienţa dialogului public-privat în domeniul politicilor fiscale.


Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va

Foaia de parcurs nu sugerează modificări în nivelul actual de impozitare, ci are drept scop accelerarea procesului de optimizare a sistemului de impozitare pentru susținerea competitivității şi prevede măsuri pentru a-l face mai eficient din punct de vedere economic, simplu din punct de vedere administrativ, caracterizat prin flexibilitate, transparenţă şi echitate.

Pe termen mediu şi lung, setul de politici relevante domeniului administrării fiscale, promovate de Ministerul Finanţelor şi implementate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, se regăsesc integral în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2013-2020 şi în Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015.

Concurenţa: Un factor determinat al creşterii economice calitative este asigurarea unei concurenţe oneste, eliminarea şi prevenirea practicilor monopoliste pe piaţă. Lipsa unui cadru legislativ şi normativ adecvat şi a unui cadru instituţional pe deplin funcţional nu a permis atingerea unui progres semnificativ în domeniu. Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, înfiinţată în 2007, nu a avut la dispoziţie suficiente capacităţi şi pârghii, dar nici suport și colaborare din partea altor instituții relevante, pentru a asigura protecția efectivă a concurenței. În acest sens, la categoria constrângerilor şi problemelor se înscriu:

imperfecţiunea prevederilor legislaţiei care a generat precondiții pentru apariția practicilor anticoncurențiale;

numărul mic de resurse umane calificate în domeniul concurenţei; insuficiența resurselor financiare pentru asigurarea unei expertize calitative în procesul de

investigare a practicilor anticoncurențiale; cooperarea limitată a societății civile cu autoritatea națională în domeniul reglementării

concurenței; capacităţi instituționale reduse în exercitarea atribuțiilor; Numărul limitat de exponenţi în cadrul unor ramuri determinat de dimensiunea redusă a

pieței (sub aspect al numărului populației și veniturilor pe cap de locuitor).

Ultimele realizări înregistrate de Republica Moldova în acest domeniu important a fost aprobarea Legii concurenţei şi Legii cu privire la ajutorul de stat, armonizate cu legislaţia UE. Însă pentru implementarea eficientă şi în timp util a prevederilor respective, în perioada imediat următoare urmează a fi fortificate esenţial capacităţile instituţionale ale Consiliului Concurenţei, acest fapt necesitând susţinerea tuturor autorităţilor publice centrale cu competenţe conexe domeniului protecţiei concurenţei, dar şi resurse financiare suficiente pentru asigurarea unei activităţi eficiente.

Următorul capitol al Foii de parcurs abordează problemele de o importanţă majoră pentru ameliorarea competitivităţii țării, în special având în vedere oportunităţile şi provocările oferite de ZLSAC. Selectarea acestor probleme, de asemenea, se bazează pe experienţa instituțiilor guvernamentale şi provocările pe termen scurt și mediu cu care se confruntă Republica Moldova în realizarea obiectivelor stabilite în Acordul de Asociere şi ZLSAC cu UE.

În continuare, problemele și constrângerile menționate în acest capitol, pot fi soluționate prin abordarea complexă si comprehensivă a dimensiunilor competitivității. În acest scop a fost

2

elaborata o matrice ce corelează obiective generale, obiective specifice sau recomandări de politici, acţiuni necesare de întreprins în termen mediu și lung, inclusiv instituțiile care vor fi antrenate în promovarea acestor reforme pro-active.

Impactul si rezultatul acestor acțiuni va fi monitorizat și oglindit prin indicatori ce formează Indicele Competitivităţii Globale, Indicele de Performanță Logistică (LPI), Doing Business şi Enabling Trade Report și alţi indicatori utilizați de instituțiile guvernamentale în prezent.

MINISTERUL ECONOMIEI

Iunie, 2013Authored by: EU HLPAM

Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității în Republica Moldova

CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII REPUBLICII MOLDOVA

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2

CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII REPUBLICII MOLDOVA

Nr.d/o Obiective specifice Acţiuni Termen de

realizareInstituţia

responsabilăIndicator de

rezultatComponenta I: RESURSE UMANE

Acţiuni orizontale

Obiectivul 1: Asigurarea convergenței standardelor naționale de calitate cu cele din spațiul european al educației și cercetării și facilitarea recunoașterii internaționale a studiilor și calificărilor obținute în Republica Moldova1.1 Armonizarea

sistemului de asigurare a calității educației cu Standardele Europene

1.1.1 Aprobarea legii cu privire la asigurarea calității învățământului profesional și a cercetării.

2014 MEd Lege aprobată

1.1.2 Aprobarea cadrului normativ cu privire la elaborarea și actualizarea Cadrului Național al Calificărilor (CNC) convergent cu EQF

2014 MEd CNC actualizat

1.1.3 Crearea structurii naționale responsabile de elaborarea Cadrului Național al Calificărilor

2014 MEd Instituţie funcţională

1.1.4 Instituirea grupurilor sectoriale pentru elaborarea calificărilor pe domenii de formare profesională

Trimestrul I, 2014 MEd; MMPSF; APC

Grupuri sectoriale create

1.1.5 Elaborarea standardelor de competențe pe domenii de formare profesională și niveluri de calificare


Nr. standardelor elaborate

1.1.6 Revizuirea cadrului normativ în domeniul studiilor doctorale în vederea compatibilizării cu prevederile EURODOC și Recomandările de la Salzburg

2014 MEd Proiecte elaborate şi aprobate

1.1.7 Dezvoltarea cadrului normativ cu privire la asigurarea calității programelor de formare profesională la distanță și a programelor comune realizate cu parteneri externi


1.1.8. Asocierea la rețelele europene de asigurarea a calității în învățământul superior (ENQA) și

2016 MEd Acorduri semnate

4/6/2013




rezultatînvățământul vocațional/tehnic (ENQA-AVET).

1.2 Acreditarea internațională a structurii naționale, acreditarea națională instituțională și a programelor de formare profesională în învățământul profesional de toate nivelurile

1.2.1 Crearea Agenției de Asigurare a Calității din RM

2014 MEd Agenţie funcţională

1.2.2 Dezvoltarea cadrului normativ metodologic cu privire la evaluarea externă a instituțiilor și programelor de formare profesională conform recomandărilor Standardelor Europene și liniile directorii de asigurare a calității (ESG)


1.2.3 Elaborarea standardelor de calitate pe niveluri și forme de realizare a programelor de formare profesională

2014 MEd Nr. standardelor elaborate

1.2.4 Pregătirea Agenției de Asigurare a Calității din RM pentru acreditare și includerea în registrul european EQAR

2016 MEd Buget anual, lei

1.2.5 Elaborarea planului de acreditare a instituțiilor și programelor de formare profesională prioritare pentru dezvoltarea economică a țării cu aplicarea principiului de acreditare pe orizontală (toate programele dintr-un domeniu de formare profesională)


Plan elaborate şi aprobat

1.2.6 Stimularea și susținerea financiară a instituțiilor de învățământ superior și institutelor de cercetare pentru acreditarea voluntară internațională de către agențiile incluse în EQAR

2015 MEd Nr. instituţiilor acreditate

1.2.7 Pilotarea la nivelul unui domeniu de formare profesională sau încurajarea solicitării voluntare de către instituții a acreditării internaționale în vederea reglementării în perspectivă a obligativității acreditării internaționale

2015 MEd Proiect-pilot realizat

1.3 Aplicarea instrumentelor europene pentru

1.3.1. Încurajarea universităților pentru evaluarea externă în vederea obținerii certificatului de excelență în aplicarea Sistemului European de

2015 MEd Nr. instituţiilor certificate

39

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatfacilitarea recunoașterii studiilor și calificărilor și eliminarea barierelor în calea mobilității academice și profesionale

Acumulare și Transfer a Creditelor de Studii și a Suplimentului la Diplomă (model european Diploma Supliment)

1.3.2. Crearea Centrului Național de Recunoaștere Academică și Informare (NARIC)

2014 MEd Centru funcţional

1.3.3. Integrarea la nivel național a Suplimentului la Diplomă și a Suplimentului la Certificatul profesional Europass cu reflectarea rezultatelor învățării individuale

2015 MEd Cadrul normativ elaborat şi aprobat

1.3.4. Implementarea sistemului european de credite de studii transferabile în învățământul vocațional/tehnic (ECVET)

2014 MEd Sistem implementat

1.3.5. Dezvoltarea și armonizarea cadrului normativ cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale și Convenția de la Lisabona cu privire la Recunoaștere.

2014 MEd Cadrul normativ elaborat şi aprobat

1.4 Recrutarea, pregătirea și motivarea cadrelor didactice din învățământul profesional de toate nivelurile pentru furnizarea unor servicii educaționale de calitate

1.4.1 Elaborarea unor mecanisme inovative de recrutare a cadrelor didactice şi de formare continuă a cadrelor orientată spre însuşirea inovaţiilor didactice şi tehnologice

2014 MEd Mecanisme elaborate şi aprobate Nr. persoane instruite anual

1.4.2 Diversificarea formelor de motivare a cadrelor didactice şi perfecţionarea metodelor de evaluare a performanţelor

2014 MEd Mecanisme elaborate şi aprobate

1.5 Modernizarea infrastructurii educaționale și implementarea noilor tehnologii educaționale

1.5.1 Elaborarea unui plan de modernizare a laboratoarelor și centrelor tehnologice a instituțiilor

2014 MEd Plan elaborat şi aprobat

1.5.2 Dezvoltarea de soluții educaționale bazate pe utilizarea TIC

2014 MEd Nr. SI elaborate

4/6/2013




rezultat1.5.3 Crearea platformelor moderne de comunicare si

cooperare dintre instituțiile de învățământ si agenții economici din domeniu pentru utilizarea bazei tehnico-materiale pentru exercițiile practice

Permanent Med si MEc Nr. contractelor de colaborare

1.6 Evaluarea eficienței utilizării resurselor publice, asigurarea transparenței și îmbunătățirea procesului de dezvoltare a politicilor educaționale.

1.6.1 Implementarea instrumentului analitic BOOST (Banca Mondială) pentru evaluarea eficienței utilizării mijloacelor publice și suport în procesul de analiză și formularea politicilor în domeniu

2015 MEd Instrument funcţional

1.6.2 Dezvoltarea unui sistem de indicatori bazat pe performanțe

2015 MEd Sistem elaborat şi aprobat

Obiectivul 2.Competențe relevante pentru noua paradigmă de dezvoltare economică a țării, pentru creșterea productivității și competitivității naționale

2.1 Strategia Competențe pentru Competitivitate (C4C cadru strategic intersectorial)

2.1.1 Participare în proiectul de evaluare internațională STEP - stabilirea profilului și analiza nevoilor de competențe pentru competitivitate

2015 MEd Informații actuale cu privire la competențe

2.1.2 Realizarea benchmarkingului politicilor de dezvoltare a competențelor cu utilizarea metodei SABER(Benchmarking-ul sistemei de Dezvoltare a Forței de Muncă) și evaluarea progresului în formarea competențelor prin testările internaționale:

PISA (Programme for International Student Assessment vârsta 15 ani),

TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study învățământ secundar)

PIRLS (International Results in Reading AHELO (Assessment of Higher Education

Learning Outcomes învățământ superior)

Periodic MEd Nr. testări realizate

2.1.3 Editarea Rapoartelor Barometru cu privire la evaluarea și acreditarea programelor de formare

Permanent MEd Nr. rapoarte editate anual

41

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatprofesională

2.1.4 Dezvoltarea și instituționalizarea unui mecanism inteligent de evaluare a stocului de competențe și identificarea noilor cerințe a pieței muncii/anticiparea necesităților de competențe

2015 MEd Mecanism elaborat şi aprobat

2.1.5 Actualizarea și elaborarea programelor de formare profesională bazate pe rezultate educaționale, Cadrul Național de Calificări și centrate pe student în vederea asigurării transparenței calificărilor și flexibilității traseelor educaționale

Permanent MEd; MMPSF; MEd

Nr. programe aprobate anual

2.1.6 Orientarea planului de finanțare bugetară a studiilor formale și informale de pe calificări pe competențe

2015 MEd; MF,MMPSF

Cadru normativ elaborat şi aprobat

2.1.7 Susținerea creării alianțelor profesionale pentru competențe specifice sectoriale și dezvoltarea programelor de formare conform nevoilor pieței muncii

2014 MEd; MMPSF; MEc; CCI; APC

Nr. alianţe create

2.1.8 Elaborarea unui mecanism de identificare a persoanelor inactive și stabilirea cauzelor inactivității lor pentru dezvoltarea programului individual de formare a competențelor și pentru incluziunea socială

2014 MEd; MMPSF Mecanism funcţional

2.1.9 Orientarea programelor de formare profesională de toate nivelurile pentru dezvoltarea suficientă a celor 8 competențe cheie obligatorii în spațiul european educațional

2015 Med,MMPSF Nr. programe perfecţionate

2.1.10 Elaborarea Agendelor Naționale pentru: Dezvoltarea spiritului antreprenorial și inovativ; Modernizarea școlii naționale de management; Sporirea gradului de alfabetizare digitală; Agenda pentru comunicare multilingvă

2014 Med,ME Agende elaborate şi aprobate

4/6/2013




rezultat2.2 Strategia de învățare

pe tot parcursul vieții2.2.1. Elaborarea standardelor de competențe pe

niveluri și forme de realizare a programelor de formare profesională

2014 MEd Nr. standarde elaborate

2.2.2. Sporirea numărului de centre de formare la locul de muncă

2016 MEd Nr. centrelor funcţionale

2.2.3. Instituirea mecanismelor de evaluare și control al calității formării profesionale

2014 MEd Mecanism funcţional

2.2.4. Dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de servicii educaționale și mediul de afaceri

Permanent MEc; MEd Nr. parteneriate create

2.2.5. Dezvoltarea programelor de formare în domeniile cu valoare adăugată înaltă și orientate spre ”creștere durabilă”

2014 MEc; MEd; MAIA; MTIC; MTID

Nr. programe elaborate

2.2.6. Perfecționarea mecanismului de finanțare a programelor de formare profesională a șomerilor prin ANOFM

2014 MEd; MMPSF; ANOFM

Mecanism perfecţionat

2.2.7. Elaborarea planului de acțiune pentru educația adulților

2014 MEd Plan elaborat şi aprobat

Obiectivul 3. Internaționalizarea educației și promovarea mobilității academice și profesionale pentru sporirea calității educației și asigurarea încrederii reciproce3.1 Promovarea

mobilității academice în vederea ameliorării calității și relevanței educației

3.1.1 Introducerea obligativității petrecerii de către profesorii învățământului superior o dată la cinci ani a unei perioade de stagiu academic sau profesional în universități sau companii cu practici avansate

2014 MEd Act normativ elaborat şi aprobat

3.1.2 Introducerea obligativității la nivel de studii master și doctorat a obținerii competențelor necesare pentru activitate în mediu internațional/global


3.1.3 Finanțarea prioritară bugetară în bază de concurs a programelor de studii comune cu instituții notorii de peste hotare


3.2 Promovarea mobilității profesionale

3.2.1 Implementarea unui mecanism de susținere a mobilității profesionale bazat pe coparticiparea stat-privat în vederea dezvoltării competențelor

2014 MEd; AŞM Mecanism funcţional

43

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatinovaționale și de transfer tehnologic în domenii de prioritate națională/programe naționale

3.2.2 Includerea la nivelul strategiilor sectoriale a prevederilor privind dezvoltarea resursei umane prin programe de mobilitate profesională în vederea asimilării bunelor practici

2014 MEd; APC Nr. strategii completate

3.3 Asigurarea convergenței procedurilor de recunoaștere a calificărilor cu prevederile Convenției Lisabona

3.3.1. Implementarea TIC în activitatea serviciului național de recunoaștere a calificărilor și diplomelor cu posibilitatea aplicării on-line

2014 MEd; MTIC SI funcţional

3.3.2. Digitizarea arhivelor registrelor actelor de studii din sistemul național de învățământ

2014-2016 MEd; MTIC; CS

Nr. registre digitizate

3.3.3. Elaborarea paginii web a Serviciului național de Recunoaștere

2014 MEd Pagina web funcţională

3.3.4. Aprobarea oficială a listei domeniilor de ocupare profesională reglementate special și eliminarea barierelor pentru recunoașterea profesională

2014 MEd Lista elaborată şi aprobată

Obiectivul 4. Parteneriate Educație - Business pentru Cercetare și Dezvoltare

4.1 Instituționalizarea unui mecanism de consultare publică și stimulare a interesului businessului pentru parteneriat

4.1.1. Identificarea necesităților de formare și dezvoltare a competențelor şi de cercetare

Permanent MEd; MEc; CCI; AŞM

Studii elaborate

4.1.2. Dezvoltarea stimulentelor fiscale pentru investiții în educație și cercetare

2014 MF; MEc; MEd

Act normativ elaborat şi aprobat

4.2 Crearea unei platforme naționale unice a ofertelor educaționale și a locurilor vacante

4.2.1. Crearea sistemului informatic național al ofertelor educaționale pentru formarea profesională pe parcursul vieții

2015 MEd; MTIC SI funcţional

4.2.2. Crearea sistemului informatic național a profilului profesional (al absolvenților/ competențelor) pentru facilitarea accesului angajatorilor la informație și facilitarea ocupării

2015 MEd; MTIC; MEc

SI funcţional

4/6/2013




rezultat4.2.3. Crearea sistemului informatic al oportunităților

de realizarea a stagiilor practice și formare profesională corporativă

2014 MEd; MTIC; MEc

SI funcţional

4.2.4. Crearea unei baze naționale a burselor private/corporative

2014 MEd Bază naţională creată

4.3 Crearea unei platforme naționale Moldova: Cercetare – Inovare (sau INNO Moldova)

4.3.1 Crearea unui portal comun al temelor de cercetare, dezvoltare sau transfer tehnologic solicitate de business, administrația publică, partenerii externi de dezvoltare

2014 MEd; MEc; AŞM

Portal funcţional

4.3.2 Crearea unui portal a ideilor inovaționale 2014 MEc; AŞM Portal funcţional

4.3.3 Crearea serviciilor regionale de suport în dezvoltarea şi gestionarea proiectelor inovaționale și de transfer tehnologic

2014-2016 MEc; AŞM Nr. servicii create

Obiectivul 5: Locuri de muncă atractive și eficiență sporită a muncii

5.1 Dezvoltarea serviciilor de consiliere profesională

5.1.1. Crearea observatoarelor pieței muncii și îmbinarea analizei pieței muncii cu analiza competențelor existente și necesare în economia națională

2015 MMPSF; ANOFM

Nr. observatoare create

5.1.2. Crearea centrelor la nivel de raion pentru acordarea asistenței la angajare și îmbunătățirea competențelor și capacității de inserție profesională.

2015 MMPSF; ANOFM; APL

Nr. centre instituite

5.1.3. Perfecționarea mecanismului de alocarea a suportului financiar de către ANOFM pentru formarea profesională a șomerilor preponderent în baza acordurilor cu potențialii angajatori

2014 MMPSF; ANOFM


5.2 Asigurarea transparenţei pe piaţa muncii

1.2.1 Diversificarea mecanismelor de diseminare a informației cu privire la locurile de muncă disponibile

2014 MMPSF; ANOFM

Mecanisme funcţionale

1.2.2 Perfecţionarea procedurilor de angajare, inclusiv prin asigurarea transparenței și flexibilității

2014 MMPSF; ANOFM

Proceduri modificare

45

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultat5.3 Perfecţionarea

sistemului de remunerare a muncii

5.3.1 Flexibilizarea cadrului normativ privind salarizarea

2015 MMPSF Act normativ elaborat şi aprobat

5.3.2 Dezvoltarea mecanismelor eficiente de remunerare și motivare a performanțelor

2014 MMPSF Mecanisme elaborate şi aprobate

Obiectivul 6: Stoparea exodului de talente

6.1 Identificarea, stimularea și menținerea talentelor

6.1.1 Elaborarea mecanismelor de oferire a oportunităților de creștere profesională și avansare în carieră

2015 MMPSF Mecanism elaborat şi aprobat

6.1.2 Elaborarea şi promovarea mecanismelor de asigurarea a mobilității profesionale și a principiului flexicurității

2015 MMPSF Mecanism elaborat şi aprobat

Componenta II: ACCESUL LA RESURSELE FINANCIARE

Acţiuni orizontale

Obiectivul 1: Asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului financiar al Republicii Moldova

1.1 Eficientizarea supravegherii sistemului financiar, bancar şi nebancar

1.1.1. Elaborarea Studiului de fezabilitate privind reforma mecanismului de supraveghere şi reglementare a sistemului financiar autohton

Trimestrul I, 2014 MF; BNM; CNPF

Studiu elaborat

1.1.2. Elaborarea cadrului normativ privind transferul unui spectru maxim de atribuţii de reglementare organizaţiilor de auto-reglementare

Trimestrul IV, 2014 CNPF; MF; BNM


1.1.3. Crearea cadrului normativ și instituțional de supraveghere a sistemului non-bancar

Trimestrul I, 2014 CNPF Acte normative

Obiectivul 2: Sporirea atractivităţii climatului investiţional pentru investiţii străine de portofoliu

2.1 Armonizarea cadrului de reglementare a pieţei de capital cu cerinţele UE

2.1.1. Elaborarea cadrului normativ secundar aferent implementării prevederilor Legii privind piaţa de capital

Trimestrul IV, 2014 CNPF; MF; BNM; MEc

Acte normative elaborate şi aprobate

4/6/2013




rezultat2.2 Ajustarea cadrului

legal aferent guvernării corporative (protecţia investitorilor, transparenţa informaţională)

2.2.1. Preluarea și implementarea prevederilor Codului european de guvernare corporativă în cadrul legislativ naţional



2.3 Crearea şi promovarea instrumentelor inovatoare de partajare a riscurilor de investiţii

2.3.1. Definitivarea şi adoptarea proiectului de lege privind capitalul de risc (venture)

Trimestrul II, 2014 CNPF; MF; BNM; MEc

Lege adoptată

Obiectivul 3: Facilitatea accesului la finanţare a sectorului real al economiei prin intermediul pieţei financiare autohtone

3.1 Armonizarea sistemelor de plăţi şi decontări a valorilor mobiliare, a sistemelor de garantare financiară etc. cu cerinţele UE

3.1.1. Crearea unui sistem unic central de decontare a valorilor mobiliare

Trimestrul IV, 2015 CNPF Sistem funcţional

3.1.2. Instituirea unui singur birou (public) al istoriilor de credit

Trimestrul IV, 2014 CNPF Birou funcţional

3.2 Optimizarea procesului de administrare şi executare a gajului

3.2.1. Crearea cadrului legal pentru instituirea agențiilor specializate de recuperare /răscumpărare a gajului


Agenţii funcţionale

3.2.2. Capitalizarea fondurilor de garantare a creditelor

Permanent MF; MEc Nr. garanţiilor acordate anual

Obiectivul 4: Atragerea şi creşterea eficienţei resurselor financiare externe de la partenerii de dezvoltare pentru sectorul real al economiei

4.1 Eficientizarea şi monitorizarea procesului de alocare a resurselor financiare externe, prin intermediul sistemului financiar bancar si

4.1.1 Sporirea transparenţei şi monitorizarea mecanismului de acordare de către sistemul bancar a creditelor oferite din sursele financiare externe

Permanent MF; BNM; MEc

Nr. credite acordate anual

4.1.2 Crearea unor instrumente financiare atractive pentru sectoarele prioritare ale economiei naţionale, inclusiv domeniul inovaţii şi

Trimestrul IV, 2014 MEc; MF; BNM; CNPF

Instrumente elaborate şi aprobate

47

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatnebancar, destinate dezvoltării economiei naţionale.

tehnologii

4.2 Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii producătoare din sectorul rural prin atragerea asistenţei financiare sub formă de granturi pentru dezvoltarea capacităţilor sale de producţie

4.2.1. Elaborarea unui program de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii producătoare din sectorul rural (conform mecanismului utilizat de Unitatea de implementare a grantului acordat de Guvernul Japoniei)

Trimestrul IV, 2014 MEc; MF Program elaborat

4.3 Susținerea activităților inovative ale IMM-urilor și de implementare a inovațiilor de către acestea prin intermediul aplicării programelor speciale cu atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituțiile financiare internaționale

4.3.1. Facilitarea accesului tinerilor antreprenori din zonele rurale la resursele financiare prin prelungirea Programului de Abilitare Economică a Tinerilor

Trimestrul I, 2014 MEc; MF; Nr. afaceri finanțate anual

4.3.2. Stimularea investirii economiilor în dezvoltarea afacerilor prin implementarea Programului de atragere a remitenţelor în economie ”PARE 1+1”

2013 - 2015 MEc; MF; Nr. granturilor acordate anual

Acțiuni sectoriale: Agricultură

1. Implementarea reformei în domeniul agriculturii

1.1. Simplificarea procedurilor și costurilor aferente procesului de consolidare a terenurilor;

1.2. Modernizarea procesului de acordare a subvențiilor bazate pe performante și inovații;

1.3. Dezvoltarea și încurajarea afacerilor in zona rurală prin prezentarea celor mai bune practici;

4/6/2013




rezultat1.4. Asigurarea unui proces continuu de instruire a

fermierilor;1.5. Continuarea procesului de consolidare/optimizare

fiscală în domeniu și concentrarea impozitelor și extinderea perioadelor de raportare fiscală și statistică;

1.6. Capitalizarea pământului – cel mai important factor de producere, prin consolidarea statutului de marfă.

1.7. Uniformizarea sistemului fiscal și de evidență statistică.

2. Accesul la fondurile europene în domeniul dezvoltării rurale și agriculturii

2.1. Mediatizarea informației aferente fondurilor europene disponibile pentru dezvoltarea rurală și a agriculturii (ENPARD etc.);2.2. Instruirea membrilor direcțiilor agrare din cadrul consiliilor raionale privind cerințele de bază față de business planurile pentru finanțare străină2.3. Elaborarea unor documente tipizate si ghiduri pentru fermieri in domeniul atragerii finanțărilor străine2.4. Crearea centrelor de inteligență pentru diseminarea celor mai bune practici UE in domeniu2.5. Simplificarea procedurilor interne, inclusiv prin recunoașterea necondiționată a Registrului european de soiuri și plante

Componenta III: INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR

Obiectivul 1: Sporirea calității drumurilor și a gradului de acoperire a teritoriului republicii cu acestea

1.1 Crearea unui sistem durabil de finanțare a proiectelor de infrastructură

1.1.1. Consolidarea capacităților instituționale ale autorităţilor publice centrale şi locale în identificarea și obținerea surselor financiare pentru realizarea proiectelor de construcție și

2015 APC; APL Nr. persoane instruite

49

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatreabilitare a drumurilor

1.1.2. Perfecționarea procedurilor și a cadrului legal de desfășurare a achizițiilor publice

Trimestrul IV, 2013 MF Acte normative modificate şi aprobate

1.1.3. Promovarea proiectelor de PPP în domeniul infrastructurii drumurilor

Permanent MTID Nr. PPP create

1.1.4. Elaborarea proiectelor de atragerea a fondurilor și granturilor europene si ai altor donatori internaționali în domeniu

Permanent CS, MTID Volumul resurselor atrase

1.1.5. Preluarea și adoptarea standardelor internaționale de calitate a drumurilor, inclusiv lista standardelor conexe

Trimestrul II, 2014 MTID, MEc Adoptarea standardelor europene

1.1.6. Dotarea organismelor și laboratoarelor de testare a calității drumurilor conform cerințelor de performanță impuse

2014-2015 MTID Achiziție de echipamente

1.1.7. Acreditarea organismelor de certificare a calității drumurilor conform cerințelor UE

2014-2015 MEc Nr. certificatelor de acreditare

1.1.8. Implementarea obligatorie și impunerea respectării de către agenții economici a noului set de cerințe de calitate în domeniul drumurilor

2015 MTID

1.2 Reabilitarea și întreținerea corespunzătoare a căilor de transport

1.2.1. Consolidarea capacităților societăților pe acțiuni și întreprinderilor de stat responsabile de întreținerea drumurilor

Permanent MTID Nr. persoane instruite, atestateNr. traininguri desfăşurate, anual

1.2.2. Ajustarea cadrului legal și normativ și a standardelor tehnice la cerințele noului sistem de întreținere a drumurilor

Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative modificate şi aprobate

1.2.3. Implementarea tehnologiilor moderne pentru întreținerea drumurilor și achiziționarea echipamentului necesar

Trimestrul IV, 2015 MTID Buget anual, lei

1.3 Stabilirea unui set de criterii de identificare a celor mai importante

1.3.1 Elaborarea metodologiei de selecție a proiectelor prioritare din domeniul infrastructurii

Trimestrul IV, 2014

MTID Act normativ elaborat şi aprobat

4/6/2013




rezultatproiectele de infrastructură din domeniul transporturilor

1.3.2 Identificarea proiectelor de infrastructură prioritare la nivel raional, regional și național

Trimestrul IV, 2014

MTID Nr. proiecte identificate

1.3.3 Elaborarea proiectelor de infrastructură la nivel local și accesarea asistenței tehnice și financiare europeană

Permanent MTID, CS Nr de proiecte finanțate din fonduri UE

1.4 Asigurarea accesului la rețeaua de drumuri naționale pe drumurile locale/rurale din toate localitățile tarii

1.4.1 Asigurarea transferului de capacitate către autoritățile locale în domeniul planificării, programării și executării lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor locale

Trimestrul IV, 2014

MTID; APL Nr. trainunguri realizate

1.4.2 Identificarea drumurilor ce urmează a fi transferate autorităților locale și asigurarea alocării de resurse pentru reparația și întreținerea acestora

Trimestrul IV, 2014

MTID; APL Lungime drumuri locale în stare bună

Obiectivul 2: Susținerea operaţiunilor de comerţ intern şi internaţional pe distanţă medie şi lungă prin intermediul transportului feroviar

2.1 Eficientizarea administrării căilor ferate și liberalizarea pieții de transport feroviar

2.1.1 Implementarea primului pachet feroviar al UE, care presupune restructurarea, recapitalizarea, raționalizarea și liberalizarea transportului de mărfuri

Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative elaborate şi aprobate

2.1.2 Implementarea celui de-al doilea pachet feroviar al UE ce vizează liberalizarea ulterioară, siguranța feroviară și armonizarea standardelor tehnice


2.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar

2.2.1 Asigurarea accesului la Portul Internațional Giurgiulești

Trimestrul IV, 2014 MTID Buget anual, lei

2.2.2 Construcția terminalului de transbordare din Ungheni

Trimestrul IV, 2016 MTID Terminal funcţional

2.2.3 Construcţia Centrului Logistic Multimodal și asigurarea accesului la acesta

Trimestrul IV, 2016 MTID Centru funcţional

Obiectivul 3: Oferirea serviciilor de calitate a transportului aerian de mărfuri la un cost acceptabil pentru întreprinzători

51

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultat3.1 Construcția unui nou

terminal cargo aerian ce ar presta serviciile conform standardelor internaționale

3.1.1. Elaborarea studiului de fezabilitate privind construcția unui nou terminal cargo

Trimestrul IV, 2016 MTID Studiu elaborat

3.1.2. Introducerea aeroporturilor în circuitul economic internațional prin modernizarea acestora și dezvoltarea pazei tehnico-materiale

Permanent MTID, M. Apărării, MEc

Nr. aeroporturilor Volumul mărfurilor si pasagerilor transportați

3.1.3. Dezvoltarea PPP pe baza infrastructurii existente

Permanent MTID, M. Apărării, MEc

Volumul mărfurilor si pasagerilor transportați

3.1.4. Finalizarea procedurii de oferire in concesiune Aeroportul Chișinău și modernizarea managementului acestuia

2013 MEc Încheierea contractului cu investitorul

Obiectivul 4: Asigurarea accesului strategic important şi eficient în termeni de costuri la transportul maritim

4.1 Îmbunătățirea bazei normative ce reglementează transportul naval și instituirea unei instituții publice specializate

4.1.1. Transpunerea în legislația națională și implementarea prevederilor actelor normative ale UE în materie de transport naval


1.1.2 Reglementarea accesului la operarea porturilor Trimestrul IV, 2014 MTID Acte normative elaborate şi aprobate

1.1.3 Crearea unei instituţii specializate în domeniul transportului naval

Trimestrul IV, 2014 MTID Instituţie funcţională

4.2 Dezvoltarea infrastructurii portuare

4.2.1 Asigurarea Complexului portuar Giurgiulești cu facilități destinate preluării de la bordul navelor a deșeurilor

Trimestrul IV, 2015 MTID Construcţie finalizată

Acţiuni sectoriale: agricultura, infrastructura şi serviciile de transport

4.3 Reducerea costurilor de producţie şi asigurarea integrităţii livrărilor de produse în termeni favorabili

4.3.1. Identificarea şi implementarea proiectelor de reabilitare a reţelei de drumuri publice naţionale

Trimestrul IV, 2015 MTID Drumuri reabilitate anual, km

4.3.2. Construcţia şi reabilitarea drumurilor locale (creşterea lungimii drumurilor asfaltate şi

Trimestrul IV, 2015 MTID, APC, APL

Drumuri reabilitate anual, km

4/6/2013




rezultatpietruite)

4.3.3. Elaborarea Planului de investiţii pentru reabilitarea drumurilor şi prioritizarea lor de până în 2017

Trimestrul I, 2014 MTID Plan elaborat

4.3.4. Modernizarea programelor de instruire a specialiştilor în domeniul construcţiei drumurilor

Trimestrul III, 2014 MTID, MEd Programe aprobate

4.3.5. Majorarea resurselor Fondului rutier (FR) din contul majorării accizelor la unele tipuri de combustibili

Trimestrul IV, 2015 MTID, MF Volumul încasărilor anuale, mil. lei

4.3.6. Implementarea primului pachet feroviar al UE, care presupune restructurarea, recapitalizarea, raţionalizarea şi liberalizarea transportului de mărfuri

Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative aprobate

4.3.7. Elaborarea studiului de fezabilitate privind construcţia unui nou terminal cargo aerian

Trimestrul IV, 2016 MTID Studiu elaborat

4.3.8. Amenajarea drumurilor de acces spre obiectele de infrastructură a pieţelor agroalimentare

Trimestrul IV, 2016 APL Drumuri amenajate anual, km

4.4 Sporirea competitivităţii serviciilor de transport

4.4.1. Evaluarea structurii pieţii serviciilor de transport de mărfuri şi elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea serviciilor de transport auto, feroviar, aerian şi fluvial

Trimestrul IV, 2014 CC, Mediul academic

Studiu elaborat

4.5 Dezvoltarea sistemului de irigare

4.5.1. Reabilitarea sistemelor de irigare existente şi construcţia unor sisteme noi de irigare pe întreg teritoriul ţării

Trimestrul IV, 2015 AAM Nr. sisteme irigare reabilitate/construite;Suprafaţa terenurilor irigate, ha

4.5.2. Efectuarea lucrărilor de reparaţie a digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor

Trimestrul IV, 2015 AAM Diguri reparate, km

4.5.3. Amenajarea de rigole pe marginea drumurilor locale

Trimestrul IV, 2015 APL Rigole amenajate,km

4.5.4. Elaborarea studiilor de fezabilitate privind construcţia rezervoarelor de captare a apelor din râurile Prut şi Nistru şi a acumulărilor de

Trimestrul IV, 2014 AAM Studii elaborate

53

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatapă de pe urma inundaţiilor şi a ploilor torenţiale

Componenta IV. INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Acţiunile orizontale

Obiectivul 1: Asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale

1.1 Diversificarea căilor şi surselor de aprovizionare cu gaze naturale

1.1.1 Identificarea surselor alternative de alimentare cu gaze naturale: furnizor pe termen lung, exploatarea relevantă a resurselor interne, piaţa concurenţială pe termen scurt

Trimestrul IV, 2016 MEc; S.A. Moldovagaz; ANRE

Nr. furnizori alternativi

1.2 Consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al gazelor naturale

1.1.2 Construcţia liniei de interconexiune a reţelelor de transport gaze ale Republica Moldova şi România pe direcţia Ungheni-Iaşi

Trimestrul I, 2014 MEc 11 km gazoduct construit

Obiectivul 2: Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică

2.1 Construcţia unor noi linii de interconexiune şi consolidarea reţelei interne de transport a energiei electrice

2.1.1 Construcţia liniei de 400 kV de interconexiune cu sistemul electroenergetic român LEA Suceava – Bălţi

Trimestrul IV, 2016 MEc; I.S. Moldelectrica

Linie electrice de interconexiuni, km

2.1.2 Modernizarea de linii electrice de transport și de stații electrice

Trimestrul IV, 2016 MEc; I.S. Moldelectrica

Linie electrice de transport, kmNr. staţii electrice

2.2 Conectarea la sistemul ENTSO-E

2.2.1 Elaborarea studiului de fezabilitate cu privire la conectarea la ENTSO-E şi selectarea opţiunii potrivite de conectare

Trimestrul IV, 2015 MEc Studiu elaborat

Obiectivul 3: Crearea unei platforme puternice de generare a energiei electrice şi termice

4/6/2013




rezultat3.1 Retehnologizare

sistemului de termoficare cu utilizarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficienţă

3.1.1. Reabilitarea rețelelor de termoficare Trimestrul IV, 2016 MEc; Compania nou-creată

Reţele reabilitate,km;% reţele reabilitate din total

Obiectivul 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice

4.1 Creşterea eficienţei energetice la producere, transport şi distribuţie energie electrică şi termică

4.1.1 Achiziţionarea şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice generate de CET-uri şi din SER

Trimestrul IV, 2016 MEc; ANRE; I.S.Moldelectrica

Ponderea energiei electrice SER în reţea, %

4.1.2 Utilizarea sistemelor performante de măsurare şi dispozitivelor pentru căldură şi energie

Trimestrul IV, 2016 MEc, compania nou creată

Reducerea consumului de energie în clădiri, %

4.2 Creşterea eficienţei energetice în consumul final de energie electrică și termică

4.2.1 Promovarea performanţei energetice a clădirilor

Trimestrul IV, 2016 MDRC; AEE Ponderea clădirilor publice reabilitate, %, anual

4.3 Asigurarea funcţionării eficiente a Fondului pentru Eficiență Energetică (FEE)

4.3.1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Fondului pentru Eficienţă Energetică

Trimestrul IV, 2014 MEc; FEE Buget anual, lei

4.3.2 Perfecţionarea instrumentelor de finanţare utilizate de FEE, inclusiv trecerea de la cofinanțare prin granturi la cofinanțare prin credite avantajoase

Trimestrul IV, 2015 MEc; FEE Nr. proiecte/linii de finanţare atrase

4.4 Sporirea capacităţilor de implementare a politicilor în domeniul eficienţei energetice şi resurselor regenerabile în sectorul energetic

4.4.1 Implementarea proiectelor de promovare a eficienţei energetice şi utilizare a resurselor regenerabile de energie în instituţiile publice, acordând prioritate şcolilor, grădiniţelor, spitalelor şi altor clădiri de menire socială

Permanent MEc; AEE, FEE

Nr. proiecte finanţate anual;Buget anual, lei

4.4.2 Consolidarea capacităţilor Agenției pentru Eficiență Energetică, inclusiv prin angajarea consultanților și experților în domeniul energetic

Permanent MEc;AEE Nr. persoane instruite;Nr. persoane angajate;

55

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatBuget anual, lei

4.4.3 Implementarea Strategiei de comunicare în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă

Trimestrul IV, 2016 MEc;AEE Nr. evenimente desfăşurate anual

Obiectivul 5: Creşterea utilizării surselor regenerabile de energie (SER)

5.1 Valorificarea mai bună a SER

5.1.1. Instalarea a 150 MW de generare a energiei electrice din surse regenerabile (eoliene, solare şi biomasă)

Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE Capacitate instalată, MW

5.1.2. Încurajarea utilizării surselor regenerabile de energie de către întreprinderi, în sectorul public și rezidențial (panouri solare individuale, cazane pe biomasă, etc.)

Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE; FEE

Ponderea SER în total consum brut de energie, %

Acțiuni sectoriale: agricultură, industrie, transport şi logistică

6. 6.1.Industrie 6.1.1 Etichetarea tuturor dispozitivelor electrice, în funcţie de clasa de eficienţă energetică a acestora, consumul de energie şi nivelul zgomotului

Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE % dispozitive etichetate energetic din total, anual

6.1.2 Elaborarea şi implementarea reglementărilor UE în domeniul eco-designului

Trimestrul IV, 2015 MEc; AEE Nr. reglementări aprobate

6.2. Transport şi logistică

6.2.1 Utilizarea de biocarburanți în transporturi în ponderea stabilită prin reglementări

Trimestrul IV, 2016 MTID; AEE Cota de biocombustibil din total combustibil utilizat, %

7. 7.1. Asigurarea accesului la infrastructură

7.1.1. Simplificarea procedurilor de coordonare și racordare a rețelelor electrice prin limitarea acestora in timp si cost;7.1.2. Reducerea numărului de controale în domeniu și caracterul consultativ al acestora;7.1.3. Reducerea costurilor aferente proiectării și construcției de rețele interne;7.1.4. Examinarea posibilității de preluare contra plată (negociabilă) la balanța companiilor de

4/6/2013




rezultatdistribuție a rețelelor electrice construite din contul agenților economici din domeniul agriculturii;7.1.5. Aprobarea tarifelor pentru energia alternativă

8. 8.1. Diversificarea businessului

8.1.1. Modificarea legislației în domeniul importului de produse petroliere in vederea asigurării accesului agenților economici/fermierilor din domeniul agriculturii la procesul de import a acestora în scopuri de consum intern (fără drept de comercializare) fără deținerea licențelor aferente8.1.2. Intervenția statului în modul de formare a prețurilor pentru produsele petroliere;8.1.3. Reglementarea mai activă a prețurilor produselor petroliere prin modificarea regulamentului ANRE in domeniu;8.1.4. Examinarea posibilității de eliminare a șocurilor sezoniere prin reglementare sau subvenționare; 8.1.5. Simplificarea cerințelor tehnice și de securitate față de stațiile de alimentare cu produse petroliere (fără drept de comercializare) aflate în zona rurală (dezvoltarea stocurilor proprii);

Componenta V. INFRASTRUCTURA CALITĂŢII


Obiectivul 1: Ajustarea sistemului național de standardizare cu cel european

1.1 Asigurarea compatibilităţii standardelor cu reglementările tehnice ajustate normelor europene

1.1.1 Continuarea procesului de transpunere a directivelor europene în reglementările tehnice naţionale

2015 ME Nr. reglementări tehnice adoptate

1.1.2 Revizuirea reglementărilor tehnice sub aspectul desemnării autorităţii de supraveghere a pieţei

2015 ME Nr. reglementări tehnice revizuite

57




rezultat1.1.3 Continuarea procesului de adoptare a

standardelor europene şi internaţionalePermanent INS Nr. standarde

europene şi internaţionale adoptate în calitate de naţionale

1.1.4 Anularea standardelor naţionale conflictuale cu standardele europene adoptate ca standarde naţionale și asociate noilor reglementări tehnice

Permanent INS Nr. standarde anulate

1.2 Intensificarea cooperării cu Organismele europene de standardizare

1.2.1 Obţinerea statutului de membru a Comitetului European de Standardizare Electrotehnică

2014 INS Decizie CENELEC aprobată

2.2.1 Participarea activă a Organismului naţional de standardizare în procesul de standardizare europeană în calitate de membru afiliat al CEN

Permanent INS

1.3 Consolidarea capacităților instituționale ale Organului Național de Standardizare

1.3.1 Asigurarea dezvoltării capitalului uman în domeniu

Permanent ME, INS Nr. experţi instruiţi

1.3.2 Asigurarea Organismului Naţional de Standardizare cu un sistem informaţional modern şi crearea bazei de date electronice, inclusiv a programului pentru vânzările on-line a standardelor

2015 ME, INS SI funcţional;Bază de date creată;Nr. utilizatori a bazei de date

Obiectivul 2: Semnarea acordului de Recunoaştere Multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare

2.1 Consolidarea capacităților instituționale ale Organismului Național de Acreditare

2.1.1 Sporirea capitalului uman în domeniul acreditării

Permanent CNA Nr. auditori instruiţi

2.1.2 Crearea şi menţinerea unui sistem informaţional, inclusiv site-ului ONA, conform cerinţelor standardului SM SR EN ISO/CEI 17011

2015 ME, CNA SI funcţional

2.1.3 Transferul know-how-ului în domeniul acreditării prin instruirea specialiştilor pentru domenii noi: acreditarea laboratoarelor de etalonări, medicale, criminalistice, organismelor de inspecţie

Permanent CNA Nr. auditori instruiţi




rezultat

Obiectivul 3: Armonizarea sistemului naţional de metrologie celui european şi internaţional

3.1 Armonizarea reglementărilor de metrologie legală prevederilor documentelor normative europene şi internaţionale din domeniul metrologiei

3.1.1. Armonizarea cadrului normative prin revizuirea şi/sau modificarea documentelor normative din domeniul metrologie la prevederile directivelor de noua abordare şi celor internaţionale (OIML) în domeniul metrologie.

Permanent ME, INM Nr. acte normative revizuite/modificate

3.1.2. Iniţierea procesului de transpunere a directivelor europene ce ţin de domeniul metrologiei în reglementări de metrologie legală

2015 ME, INM Nr. directive europene transpuse în reglementări de metrologie legală

Obiectivul 4: Asigurarea trasabilităţii permanente a măsurărilor efectuate în Republica Moldova la sistemul internaţional de unităţi SI şi recunoaşterea internaţională a acestor măsurări4.1 Reorganizarea

instituţională a INSM prin Crearea Institutului Naţional de Metrologie

4.1.1. Dezvoltarea bazei naţionale de etaloane şi crearea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea acesteia

Permanent ME, INM Nr. cercetări efectuate;Nr. etaloane naţionale modernizate, aprobate

4.1.2. Asigurarea trasabilităţii măsurărilor la sistemul SI şi asigurarea recunoaşterii internaţionale a măsurărilor, inclusiv prin participarea la intercomparări regionale şi internaţionale

Permanent INM Nr. etaloane etalonate; Nr. participări la intercomparări la nivel regional şi internaţional

4.1.3. Pregătirea şi îmbunătăţirea continuă a calificării specialiştilor din domeniul metrologiei inclusiv a experţilor locali

Permanent ME, INM Nr. persoane perfecţionate/atestate;Nr. experţi locali instruiţi/atestaţi

Obiectivul 5: Asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de securitate şi fiabilitate




rezultat5.1. Dezvoltarea cadrului

legal si normativ5.1.1 Dezvoltarea cadrului normativ prin preluarea

reglementărilor europene in domeniu Trimestru I, 2014 MEc

5.1.2 Efectuarea controalelor cu caracter consultativ si bazat pe un sistem modern de evaluare a riscurilor

Trimestru I, 2014 MEc

5.2. Prevenirea avariilor la obiectele industriale periculoase

5.2.1. Intensificarea evaluării riscurilor prin estimarea probabilităţii şi gravităţii avariilor tehnologice şi intensificarea măsurilor de prevenire a acestora, micșorând ponderea instalaţiilor tehnice din zona de risc

Permanent IPSSTOIP Nr. controale;Nr. mese rotunde, seminare, vizite consultative

5.2.2. Crearea sistemului informațional al obiectelor industrial periculoase si a monitorizării acestora in baza riscurilor aferente

5.2.3. Simplificarea procedurilor și introducerea principiului de ghișeu unic pentru autorizarea funcționării și dării in exploatare a obiectelor industrial periculoase

5.3. Diminuarea riscurilor de avarii industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen, majorând ponderea agenţilor economici, care activează în domeniul securităţii industriale şi persoanelor fizice, care cunosc aceste riscuri şi măsurile de prevenire a lor

5.3.1. Efectuarea controalelor cu scopul prevenirii avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen, organizarea meselor rotunde, seminarelor şi vizitelor consultative la obiectele industriale periculoase, pe domeniile de supraveghere

Permanent IPSSTOIP Nr. controale;Nr. mese rotunde, seminarelor, vizitelor consultative

Obiectivul 6: Sporirea gradului de protecţie a consumatorului şi de supraveghere a pieţei prin alinierea la standardele Uniunii Europene

6.1 Diminuarea riscului de apariţie a produselor

6.1.1. Dezvoltarea sistemului naţional de laboratoare pentru testarea inofensivităţii şi calităţii

Trimestrul IV, 2016 MEc; ANPC Nr. laboratoare create anual




rezultatpericuloase pe piaţă produselor plasate pe piaţă, în special a

produselor alimentare6.1.2. Asigurarea inofensivităţii produselor şi

serviciilor prin stabilirea cerinţelor minime de inofensivitate şi calitate pentru produse şi servicii

Trimestrul IV, 2016 MEc; Nr. regulamentelor aprobate anual

6.1.3. Informarea mediului de afaceri privind cerinţele aplicabile, regulile de comerţ şi de plasare pe piaţă a produselor şi serviciilor

Permanent MEc; ANPC Nr. agenţi economici consultaţi anual

6.1.4. Implementarea programelor educaţionale în domeniul protecţiei consumatorului în instituţiile de învăţământ gimnazial, liceal, secundar profesional, mediu de specialitate şi universitar

Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Nr. programe elaborate şi implementate

6.2 Eficientizarea activităţii Agenției Naționale de Protecția Consumatorului (ANPC)

6.2.1. Consolidarea procesului de informare şi educare a consumatorului

Permanent ANPC Nr. persoane consultate;Nr. evenimente organizate anual

6.2.2. Acordarea asistenţei juridice consumatorilor în instanţa de judecată, conform competenţelor

Permanent ANPC Nr. de participări în instanţă, anual

6.2.3. Sporirea gradului de soluţionare a petiţiilor cu apărarea drepturilor fundamentale şi intereselor economice ale consumatorilor

Permanent ANPC Nr. de petiţii examinate şi soluţionate

6.2.4. Ridicarea nivelului de încredere în sistemul instituţional existent prin diversificarea şi promovarea soluţiilor inovative de protecţie a consumatorilor

Permanent ANPC Indicele încrederii consumatorului, %

6.2.5. Instituţionalizarea platformelor de colaborare şi stimularea dialogului dintre ANPC și societatea civilă

Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Platforma de colaborare funcţională

6.3 Asigurarea unui nivel înalt de supraveghere a pieţei în vederea protejării

6.3.1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind supravegherii pieţei armonizată cu Regulamentul CE 765/2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a

Trimestrul IV, 2014 MEc Lege în vigoare




rezultatconsumatorilor şi eliminării competiţiei neloiale între operatorii economici

pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor

6.3.2. Crearea sistemului de avertizare între autorităţi privind produsele periculoase şi/sau neconforme cerinţelor stabilite depistate ca fiind plasate piaţă

Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Act normativ elaborat şi aprobat;Sistem funcţional

6.3.3. Consolidarea capacităţilor instituţionale de supravegherea a pieţei prin dezvoltarea competenţelor tehnice, de integritate profesională şi asigurarea respectării principiului independenţei şi transparenţei activităţii

Permanent ANPC Nr. instruirilor efectuate;Nr. persoane instruite; Nr. laboratoare funcţionale

6.3.4. Crearea mecanismelor eficiente de cooperare cu autorităţile vamale în vederea asigurării unei supravegheri efective a siguranţei produselor plasate pe piaţa internă

Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Mecanism funcţional

6.4 Eficientizarea activității Agenției pentru Siguranța Alimentelor

6.4.1. Aproximarea legislaţiei în domeniul SPS conform prevederilor stipulate în DCFTA

Trimestrul IV, 2016 MAIA Acte normative aprobate anual

6.4.2. Întărirea capacităților instituționale al Agenției Naţionale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA)

Trimestrul IV, 2016 MAIA, ANSA Nr. personal instruit anual

6.4.3. Crearea şi dotarea laboratoarelor acreditate Trimestrul IV, 2016 MAIA Nr. laboratoare create

6.4.4. Stabilirea unui sistem de securitate alimentară Trimestrul IV, 2016 MAIA Sistem funcţional

6.4.5. Crearea serviciilor veterinare şi fitosanitare în punctele vamale de frontieră.

Trimestrul IV, 2014 MAIA, SV Nr. servicii create

Acțiuni sectoriale: agricultură si industrie

1. Dezvoltarea infrastructurii necesare sectorului agricol

1.1. Revizuirea / elaborarea noilor cerințe tehnice și de siguranță a alimentelor bazate pe practica internațională cu prezentarea listei standardelor europene conexe;

1.2. Reducerea / anularea (după caz) tarifelor pentru

2014 MAIA si ANSA




rezultatserviciile oferite de structurile statului in domeniul sanitar, fitosanitar și veterinar;

1.3. Eliminarea obligativității documentelor sanitare, fitosanitare și veterinare permisive la export;

1.4. Finalizarea procesului de reformare instituțională a sistemului național al siguranței alimentelor

1.5. Implementarea conceptului de preluare si implementare a cerințelor UE în domeniul siguranței alimentelor;

1.6. Dezvoltarea sistemului național de laboratoare de încercări pentru verificarea calității produselor de import/export si plasate pe piața internă;

1.7. Simplificarea procedurilor interne de colectare, consolidare a partidelor și export de mărfuri de la fermierii mici;

1.8. De a asigura prin lege acces de min 20% din locurile de comercializare din piețele agricole pentru micii fermieri;

2. Dezvoltarea infrastructurii calității produselor industriale

2.1. Revizuirea reglementărilor tehnice adoptate și prevederea standardelor conexe sectoriale;2.2. Consolidarea sistemului de certificare a calității produselor industriale prin aplicarea uniformă a cerințelor de acreditare și desemnare;2.3. Revizuirea tarifelor pentru certificarea proceselor și calității produselor plasate pe piață;2.4. Simplificarea procedurilor și reducerea timpului pentru înregistrările de model a mijloacelor de măsurare;2.5. Crearea bazei informaționale integrale privind circulația certificatelor de conformitate și a organismelor de certificare;2.6. Introducerea principiului ghișeului unic la certificarea mărfurilor și proceselor și la autorizarea




rezultatobiectelor industrial periculoase;2.7. Liberalizarea accesului la piața UE prin semnarea și implementarea Acordului de recunoaștere mutuală a conformității;2.8. Elaborarea procedurilor și implementarea principiului de recunoaștere unilaterală a conformității produselor originare din țările UE si certificate de organisme notificate;2.9. Eliminarea monopolurilor instituționale la certificarea mărfurilor și serviciilor prin dezvoltarea unei concurențe adecvate;2.10. Asigurarea obligativității respectării cerinței de acreditare națională sau internațională pentru organismele de certificare sau laboratoarele de încercări;2.11. Implementarea marcajului CE pentru produsele industriale pentru libera circulație a mărfurilor autohtone în UE;2.12. Implementarea obligatorie a sistemului de management al calității pentru agenții economici care participă la achiziții publice.

Componenta VI: SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

Acțiuni orizontale

Obiectivul 1: Dezvoltarea e-comerțului la cele mai înalte standarde de protecție a datelor și asigurarea încrederii în aceste servicii

1.1 Identificarea obstacolelor în calea furnizării transfrontaliere a serviciilor societății informaționale și e-comerțului

1.1.1. Elaborarea studiilor pentru identificarea obstacolelor în calea furnizării transfrontaliere a serviciilor societății informaționale și dezvoltării a e-comerțului

Trimestrul IV, 2014 MEc Studiu elaborat




rezultat1.2 Recunoașterea

Certificatelor semnăturilor electronice emise pentru public și facilitarea serviciilor transfrontaliere de certificare

1.2.1. Crearea unui cadru pentru utilizarea semnăturilor electronice care asigură recunoașterea lor juridică și admisibilitatea ca probă în procedurile judiciare

Trimestrul I, 2014 MTIC; CS Act normativ elaborat şi aprobat

1.2.2. Stabilirea unui sistem de supraveghere obligatorie a furnizorilor de servicii de certificare care eliberează certificate calificate

Trimestrul II, 2014 MTIC; CS Sistem funcţional

1.2.3. Încheierea acordurilor de recunoaștere a Certificatelor semnăturii electronice emise pentru public și facilitarea serviciilor transfrontaliere de certificare

Trimestrul IV, 2014 MTIC; CS Acorduri semnate

1.3 Stabilirea responsabilității prestatorilor intermediari de servicii cu referire la transmiterea și stocarea informației

1.1.1. Reglementarea responsabilității prestatorilor intermediari de servicii cu referire la transmiterea (simpla transmitere) și stocarea (caching și găzduire) informației pentru activități ilicite

Trimestrul IV, 2014 MTIC; CS Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.2. Elaborarea reglementărilor pentru asigurarea securității juridice pentru furnizorii de servicii ale societății informaționale, precum și Limitări armonizate privind răspunderea furnizorilor de servicii care acționează ca intermediari, atunci când furnizează simpla transmitere, stocare (caching sau găzduire), excluderea oricărei obligații generale de monitorizare

Trimestrul III, 2014 MTIC Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.3. Stabilirea cadrului de soluționare a disputelor, inclusiv a celor transfrontaliere

Trimestrul III, 2014 MTIC; ANRCETI


1.4 Asigurarea protecției consumatorilor în mediul comerțului electronic

1.4.1. Ajustarea cadrului legislativ şi de reglementare în vederea implementării măsurilor de protecție a consumatorilor în mediul comerțului electronic

Trimestrul II, 2014 MEc; ANPC Cadru normativ elaborat şi aprobat

1.4.2. Monitorizarea respectării cerințelor legale de protecție a datelor cu caracter personal în activitățile de e-comerț pe deplin compatibile

Permanent CNPDP % încălcări depistate




rezultatcu cele mai înalte standarde de protecție a datelor

Obiectivul 2: Asigurarea cadrului de reglementare propice pentru dezvoltarea serviciilor de comunicații electronice liberalizate (servicii transfrontaliere, stabilire, prezența temporară a persoanelor pentru afaceri)2.1 Consolidarea

independenței și a capacității administrative a ANRCETI și asigurarea cu competenţe pentru reglementarea serviciilor de comunicații electronice

2.1.1. Elaborarea planurilor anuale de ajustare a reglementărilor la directivele UE

Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Planuri anuale elaborate şi aprobate

2.1.2. Aplicarea eficientă și fermă a deciziilor luate de autoritatea de apel

Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Nr. decizii executate

2.1.3. Soluționarea conflictelor Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Nr. conflicte soluţionate

2.1.4. Implementarea actelor de reglementare care să asigure ca, în cazul păstrării de către stat a proprietății sau controlului asupra furnizorilor de rețele/servicii publice de comunicații electronice, funcțiile de garantare a drepturilor de acces sunt separate structural eficient de activitățile asociate cu proprietatea sau controlul.

Trimestrul III, 2014 ANRCETI Act normativ elaborat şi aprobat

2.2 Asigurarea drepturilor la acces și interconectare în baza negocierilor comerciale între furnizorii de servicii

3.2.1 Elaborarea reglementărilor pentru impunerea operatorilor cu putere semnificativă de piață (PSP) pe piețele relevante, în cazul când competiția nu este onestă, a obligațiilor corespunzătoare cu privire la:

- Accesul la, și utilizarea, facilităților de rețea specifice;

- Controlul prețurilor privind accesul și taxele de interconectare, inclusiv obligațiile de orientare la costuri; și

- Transparență, non-discriminare și separarea contabilă

Trimestrul III, 2014 MTIC Acte normative elaborate şi aprobate

2.3 Eliminarea obstacolelor în calea furnizării

2.3.1. Excluderea necesității stabilirii a oricărei forme de prezență a furnizorului de servicii pentru prestarea de servicii transfrontaliere

Trimestrul II, 2014 MTIC Act normativ elaborat şi aprobat




rezultattransfrontaliere a serviciilor de comunicații electronice

2.3.2. Stabilirea reglementărilor de asigurare a confidențialității informației și traficului de comunicații electronice fără restricționarea comerțului cu servicii

Trimestrul III, 2014 ANRCETI Act normativ elaborat şi aprobat

2.4 Asigurarea accesului la resursele limitate (frecvențe, numerotare, tranziție) în mod obiectiv, proporțional, transparent, nediscriminatoriu și în timp util

2.4.1. Stabilirea procedurilor de alocare a resurselor limitate, inclusiv frecvențe, numerotare, drepturi de acces în mod obiectiv, proporțional, oportun, transparent și nediscriminatoriu

Trimestrul IV, 2013 MTIC;ANRCETI


2.4.2. Implementarea managementului efectiv al spectrului de frecvențe în vederea utilizării efective și eficiente a spectrului

Trimestrul IV, 2013 MTIC;ANRCETI


2.5 Asigurarea respectării drepturilor utilizatorilor de serviciilor de comunicații electronice

2.5.1. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale, precum și, în special, dreptului la viață privată, în ceea ce ţine de prelucrarea datelor cu caracter personal

Trimestrul I, 2014 CNPDP Act normativ elaborat şi aprobat

2.5.2. Introducerea portabilității numerelor Trimestrul II, 2013 ANRCETI Act normativ elaborat şi aprobat

2.5.3. Introducerea numărului european unic pentru apelurile de urgență 112

Trimestrul IV, 2014 MAI; MTIC; MF


2.5.4. Punerea în aplicare a regulamentului pentru asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale, precum și, în special, dreptului la viață privată, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice și pentru asigurarea liberei circulații a acestor date și a echipamentelor și serviciilor de comunicații electronice

Trimestrul IV, 2013 CNPDPMTIC


2.5.5. Punerea în aplicare a Regulamentului privind obligațiile de serviciu universal (OSU), inclusiv instituirea unor mecanisme pentru

Trimestrul III, 2014 MTICANRCETI





rezultatcalculul prețurilor și finanțarea

2.6 Asigurarea accesului la banda largă pe tot teritoriul țării la viteza de minimum 30Mb/s

2.6.1. Implementarea Programului Bandă largă Trimestrul IV, 2019 MTICANRCETI

Program implementat

2.6.2. Optimizarea/partajarea infrastructurii de comunicații electronice

Trimestrul I, 2015 MTICANRCETI

Buget anual, lei

2.6.3. Adoptarea reglementărilor, prescripțiilor tehnice și standardelor aferente

Trimestrul III, 2018 MTICANRCETI


Obiectivul 3: Prevenirea practicilor anti-competitive în sectorul poștal și de curierat

3.1 Armonizarea graduală a legislației și reglementărilor din sectorul poștal cu Acquis-ul comunitar

1.1.1. Separarea de punct de vedere juridic a Organismului de reglementare de furnizorii de servicii poștale și de curierat

Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.2. Asigurarea independenței organismului de reglementare de furnizorii de servicii


1.1.3. Asigurarea transparenței serviciului universal Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.4. Asigurarea transparenţei şi imparţialităţii deciziilor și procedurilor realizate de către organismul de reglementare față de toți participanții la piață

Permanent MTIC Act normativ elaborat şi aprobat

Obiectivul 4: Creșterea competitivității sectorului TI

4.1 Eliminarea constrângerilor aferente sectorului IT

4.1.1. Evaluarea anuală a constrângerilor de ordin administrativ şi normativ la exportul și importul produselor și serviciilor TI

Trimestrul IV, 2013 MTIC Studiu elaborat

4.1.2. Eliminarea licențelor eliberate de ANRCETI pentru crearea sistemelor informaționale automatizate de importanță naţională


4.1.3. Simplificarea procedurilor aferente importului temporar al componentelor și prototipurilor de testare

Trimestrul II, 2014 MTIC Act normativ elaborat şi aprobat

4.1.4. Acordarea facilităţilor la plata impozitului pe venit aferent investiţiilor în instruirea profesională a angajaţilor

Trimestrul I, 2015 MTIC; MF Act normativ elaborat şi aprobat




rezultat4.1.5. Elaborarea studiului de fezabilitate privind

crearea unui Tehnoparc și crearea acestuiaTrimestrul III, 2014 MTIC Studiu elaborat,

Tehnoparc funcţional4.2. Creșterea cotei

sectorului TI în PIB4.2.1. Elaborarea unui mecanism de susţinere

financiară pentru stimularea inovaţiilor TI Trimestrul II, 2014 MTIC; MEc Mecanism funcţional

4.2.2. Menţinerea facilităților financiare și economice de care beneficiază sectorul TI

Trimestrul IV, 2014 MTIC; MF Act normativ elaborat şi aprobat

4.2.3. Perfecţionarea politicii fiscale în vederea stimulării investiţiilor, exporturilor şi consumului de produse şi servicii TIC

Trimestrul IV, 2013 MTIC; MF; MEc


4.3 Creșterea productivității muncii per angajat TI

4.3.1 Crearea Centrului de Dezvoltare TIC Trimestrul IV, 2013 MTIC Centru funcţional

4.3.2 Crearea Consiliului pentru Competitivitate TI Trimestrul IV, 2013 MTIC Consiliu funcţional

4.3.3 Preluarea şi punerea în aplicare a standardelor tehnice comunitare în sectorul TIC

Trimestrul IV, 2014 MTIC Nr. standarde preluate

4.3.4 Simplificarea procedurilor de certificare a echipamentelor TIC importate, recunoaşterea certificatelor internaţionale de calitate


4.4 Creșterea volumului exporturilor TIC

4.4.1 Promovarea și comunicarea strategică a brandului TI Moldova în străinătate

Permanent MTIC; OPEM, MAEIE , CCI

Nr. evenimente, anual,Buget anual, lei

4.4.2 Deschiderea reprezentanțelor TI în SUA, Europa și CSI pentru a promova vânzările pe piețele țintă.

Trimestrul III, 2015 MTIC; MAEIE Nr. reprezentanţe inaugurate

4.5 Triplarea numărului specialiștilor angajați în industria TIC

4.5.1 Actualizarea Clasificatorului ocupaţiilor conform Clasificatorului internaţional

Trimestrul I, 2014 MTIC; MMPSF; MEc


4.5.2 Armonizarea Nomenclatorului specialităţilor cu Nomenclatorul european pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ mediu de specialitate

Trimestrul I, 2014 MTIC; MMPSF; MEc


4.5.3 Actualizarea planurilor şi programelor de învățământ conform cerinţelor actuale ale

Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd; MEc

Nr. programe perfecţionate




rezultatpieţei TIC

4.5.4 Stimularea creării de alianţe strategice cu universităţi şi instituţii consacrate


Nr. alianţe instituite

4.5.5 Extinderea aplicabilităţii programelor educaționale orientate spre dezvoltarea spiritului antreprenorial, a eficienței personale, a integrității și a creativității



4.5.6 Crearea Centrului de excelenţă, calitate şi training

Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd Centru funcţional

Obiectivul 5: Crearea condiţiilor propice pentru utilizarea TIC în toate ramurile economiei naționale pentru creșterea competitivității acestora

5.1 Digitizarea tuturor serviciilor publice care pot fi oferite în mod electronic

3.1.1. Analiza business proceselor aferente prestării serviciilor publice

Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; APC

Studiu elaborat

3.1.2. Excluderea din actele normative a documentelor care nu sunt necesare

Trimestrul I, 2014 CS; MTIC; APC


3.1.3. Reingineria business proceselor în instituțiile publice orientându-le la prestarea în format digital



5.2 Digitizarea conținutului științific, cultural, arhivistic, etc.

5.2.1. Elaborarea programelor de digitizare pe sectoare ale economiei


Programe elaborate şi aprobate

5.3 Oferirea tuturor serviciilor în baza unui singur document – actul de identitate

5.3.1. Analiza barierelor care împiedică oferirea serviciilor în baza unui singur document - actul de identitate și/ sau semnăturii electronice

Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; MEc; APC

Studiu elaborat

5.3.2. Modificarea legislației aferente pentru facilitarea prestării serviciilor în baza unui singur document - actul de identitate și/sau semnăturii electronice

Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; MEc; APC


5.3.3. Implementarea deplină a Cadrului de interoperabilitate

Trimestrul II, 2014 CS; MTIC; APC

Sistem funcţional

Acţiuni sectoriale: agricultura, industria de procesare, infrastructura şi transportul




rezultat5.4 Implementarea SI în

sectorul agricol şi de procesare

5.4.1. Elaborarea conceptului privind implementarea sistemelor informatice pentru asigurarea colectării și comercializării roadei de la gospodăriile agricole, inclusiv de la cele individuale

Trimestrul II, 2014 MAIA Concept aprobat

5.4.2. Lansarea sistemelor informatice pentru asigurarea colectării și comercializării roadei de la gospodăriile agricole, inclusiv de la cele individuale

Trimestrul IV, 2014 MAIA Sistem funcţional

5.4.3. Elaborarea și implementarea unui sistem informatic de planificare a plantării produselor agricole în vederea optimizării prețurilor interne și maximizării prețurilor pentru produsele exportate

Trimestrul IV, 2015 MAIA Sistem funcţional

5.4.4. Implementarea sistemelor informatice pentru control automatizat al calității la toate etapele de procesare a produselor

Trimestrul IV, 2016 MAIA Sistem funcțional

5.5 Implementarea SI în domeniul transporturilor

5.5.1. Implementarea sistemelor informatice de management al transportului public cu indicarea timpului sosirii la stație în dinamică la stațiile transportului public

Trimestrul IV, 2016 MTID, APL Sisteme funcţionale

5.5.2. Implementarea sistemelor informatice de achitare cu diferite mijloace electronice (carduri, SMS, etc.)

Trimestrul IV, 2016 MTID, APL Sisteme funcţionale

5.5.3. Implementarea sistemelor informatice de taxare pentru parcări pe marginea străzilor

Trimestrul IV, 2016 APL Sisteme funcţionale

Componenta VII: FACILITAREA COMERȚULUI


Obiectivul 1: Perfecţionarea legislației vamale și comerciale în vederea asigurării unui cadru legal stabil, comprehensiv, transparent și modern, bazat pe standardele internaționale




rezultat1.1 Dezvoltarea unei baze

juridice uşor aplicabile, accesibile şi transparente

1.1.1. Elaborarea și aprobarea noului Cod Vamal racordat la cel comunitar

Trimestrul IV, 2014 MF;SV;MEc


1.1.2. Elaborarea studiului privind identificarea suprapunerilor cu, sau lacunelor, și coerența legislaţiei vamale cu legislația națională în vederea creării unei baze juridice suficiente pentru automatizarea și computerizarea procedurilor vamale

Trimestrul IV, 2014 MF;SV;MEc

Studiu elaborat

1.2 Evaluarea priorităților și necesităților privind facilitarea comerțului

1.2.1 Elaborarea Studiului de Evaluare a Priorităților și Necesităților pentru Facilitarea Comerțului și identificarea și eliminarea constrângerilor pentru business

Trimestrul IV, 2013 MEc;MIEPO;Parteneri externi

Studiu elaborat

1.2.2 Elaborarea Raportului privind politicile Comerciale și eliminarea practicilor inconsistente cu normele OMC

2014 MEc;MIEPO;Parteneri externi

Raport elaborat

1.3 Perfecţionarea procedurilor vamale și de comerț în vederea asigurării transparenţei, simplităţii, clarităţii, previzibilităţii şi respectarea principiilor uniformităţii în aplicare, nediscriminării şi imparțialităţii

1.3.1. Revizuirea actelor normative şi ordinelor Serviciului Vamal în vederea aducerii în conformitate cu angajamentele OMC şi practicile internaționale

Trimestrul III,2013 MF; SV;MEc


1.3.2. Completarea TARIM-ului cu referințe la cerințele de reglementare la nivel de 6 cifre a poziției tarifare

Trimestrul IV,2013 MF; SV;MEc

TARIM funcţional

1.3.3. Simplificarea procedurilor pentru tranzit Trimestrul III,2013 MF; SV Act normativ aprobat

1.4 Aderarea la convenţia Pan-Euro-Mediteraniană

1.4.1. Lansarea procedurilor de aderare şi implementarea Convenția Pan-Euro-Mediteraniană

Trimestru IV, 2014 MF; SV;MEc





rezultat1.4.2. Fortificarea capacităţilor instituţionale ale

Serviciului Vamal în vederea determinării originii mărfurilor şi eliberarea certificatelor preferenţiale

Trimestru IV, 2013 MF; SV Nr. persoane instruite

1.4.3. Perfecţionarea procedurilor de Audit vamal în domeniul verificării originii mărfurilor

Trimestru IV, 2014 MF; SV Proceduri aprobate

Obiectivul 2: Fluidizarea traficului

2.1 Reducerea timpului si costurilor pentru plata drepturilor de import

2.1.1. Elaborarea şi implementarea mecanismului de achitare a plăților și drepturilor de import o data pe lună (lunar), conform celor mai bune practici internaționale

Trimestrul IV,2013 MF Mecanism funcţional

2.1.2. Extinderea timpului de procesare a declarațiilor de la 5 la 7 zile/săptămână şi cel puțin 16 ore/zi

Trimestrul IV,2013 MF Timpul de procesare, zile, ore pe zi

2.2 Reducerea numărului, simplificarea și standardizarea datelor şi documentelor solicitate de autoritățile vamale și alte agenții relevante

2.2.1. Ajustarea setului de date şi documente solicitate operatorilor economici la standardele UE pentru a asigura schimbul eficient de date

Trimestrul IV,2013 MF Act normativ elaborat şi adoptat

Obiectivul 3: Optimizarea procedurilor de intrare, vămuire și eliberare simplificată a mărfurilor și pentru comercianții autorizați și de încredere

3.1 Aplicarea tehnicilor de evaluare a riscurilor pentru susţinerea implementării integrale a inspecțiilor selective bazate pe evaluarea riscurilor

3.1.1 Revizuirea procedurilor de vămuire și aplicarea analizei riscurilor:

- crearea profilurilor de riscuri în cooperare cu instituțiile publice responsabile de protecția sănătății oamenilor, animalelor și plantelor- utilizarea metodelor de selectivitate (evaluarea riscurilor (controale bazate pe riscuri, controale post-vămuire, auditul companiilor)- elaborarea și implementarea mecanismelor de eliberare a mărfurilor (Convenția OMV, Convenția de

Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative elaborate şi aprobate




rezultatla Kyoto revizuită)

Obiectivul 4: Menţinerea celor mai înalte standarde de integritate

4.1 Aplicarea principiilor internaționale recomandate de OMV, OMC, UE și a convențiilor și instrumentelor vamale și de comerț extern

4.1.1. Implementarea angajamentelor OMC în domeniul evaluării în vamă


4.1.2. Implementarea prevederilor Declarației Arusha (2003)


4.1.3. Elaborarea regulilor clare privind acordarea “liber de vama” și determinarea finală a drepturilor de import (spre plata)


4.2 Facilitarea comerțului prin procesarea electronică a documentelor

4.2.1. Elaborarea procedurilor pentru acceptarea depunerii și procesării electronice a declarațiilor vamale.


4.3 Eficientizarea cooperării între agențiile de reglementare a comerțului internațional și Serviciul Vamal.

4.3.1. Crearea unei conexiuni inter-instituționale printr-o singură fereastră electronică (electronic single window)9

Trimestrul III, 2013 MF; SV Ghişeu unic funcţional

4.3.2. Transpunerea Blueprint-urilor vamale ale UE în legislația vamală referitor la post-vămuire, evaluarea riscurilor și relații cu operatorii comerciali.


Obiectivul 5: Perfecţionarea activităţii brokerilor vamali

5.1 Declanșarea concurenței și oferirea posibilității de participare directă a operatorilor comerciali la perfectarea declarațiilor vamale

5.1.1. Eliminarea cerințelor obligatorii de a utiliza brokerii vamali

Trimestrul III, 2013 MF; SV Act normativ elaborat şi aprobat

5.1.2. Licențierea brokerilor după reguli transparente, ne-discriminatorii și proporționale.


5.1.3. Elaborarea metodologiei de calcul si aplicare a taxelor pentru serviciile de brokeri vamali

2014 SV

9http://www.wcoomd.org/en/topics/facilitation/activities-and-programmes/single-window/~/media/ 252D1BF37A814526BF5BFFEAB7F13692.ashx

http://www.wcoomd.org/en/topics/facilitation/activities-and-programmes/single-window/~/media/252D1BF37A814526BF5BFFEAB7F13692.ashx

http://www.wcoomd.org/en/topics/facilitation/activities-and-programmes/single-window/~/media/252D1BF37A814526BF5BFFEAB7F13692.ashx




rezultat

Obiectivul 6: Eliminarea taxelor administrative cu efect echivalent taxelor de import

6.1 Reducerea poverii administrative și fiscale

6.1.1. Modificarea Legii privind Tariful Vamal, Anexa II în scopul reducerii poverii administrative și fiscale


6.1.2. Elaborarea unei pagini web dedicată consultărilor publice pentru a permite părților interesate exprimarea problemelor ce țin de povara administrativă și aspecte legate de simplificare (similar celui european10)

Trimestrul IV, 2013 MF; SV Pagina web funcţională;Nr. accesări pe lună

6.2 Evitarea impozitării cu efecte echivalente taxelor vamale la import

6.2.1 Aprobarea proiectului de lege privind modificare Legii nr. 1540 din 25.02.1998 „Cu privire la poluarea mediului”

Trimestrul III, 2013 MEc; MM Act normativ aprobat

Obiectivul 7: Crearea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului de contestare/recurs împotriva deciziilor vamale

8.1 Asigurarea dreptului de contestare și recurs a deciziilor vamale conform celor mai bune practice europene

8.1.1. Crearea unui sistem electronic de colectare a contestărilor (plângerilor)

Trimestrul II, 2014 MF; SV SI funcţional

8.1.2. Lansarea procesului de publicarea on-line a deciziilor judecătorești de prima instanță privind cazurile comerciale

Trimestrul IV, 2013 MJ Nr. publicaţii on-line, lunar

8.1.3. Introducerea sistemului de responsabilitate personală pentru deciziile luate în domeniul vamal

Obiectivul 8: Stabilirea unor relaţii transparente şi permanente cu comunitatea de afaceri

8.1 Reforma regulatorie a actelor de reglementare a comerțului internațional cu bunuri și servicii

8.1.1. Monitorizarea implementării principalelor acte legislative din domeniul comerțului internațional și administrare vamală

Permanent MF, SV Rapoarte elaborate şi publicate, trimestrial

8.1.2. Digitizarea serviciilor publice prestate operatorilor comercianți

Trimestrul IV, 2014 CS, MF, SV Nr. servicii digitizate

10http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/




rezultat8.1.3. Crearea unei platforme de comunicare

permanenta dintre conducerea SV si mediul de afaceri pentru consultarea și mediatizarea reformelor în domeniu

Trimestrul I, 2014 MF, SV

8.2 Promovarea cooperării între autoritățile publice și sectorul privat

8.2.1. Crearea unui portal electronic pentru facilitarea comerțului (similar, inclusiv conectat cu www.exporthelp.europa.eu)

Trimestrul IV, 2013 MF, SV, MEc Portal funcţional

Obiectivul 9. Facilitarea accesului la informații TBT/SPS din țară și din alte țări

9.1 Facilitarea accesului pe piețele externe a exportatorilor

9.1.1. Crearea unui mecanism de notificare pentru acordurile OMC SPS și TBT – ca sursa importantă privind cerințele de acces pe principalele piețe ținte pentru operatorii comerciali.

Trimestrul IV, 2013 MEc; MAIA Mecanism funcţional

9.1.2. Publicarea trimestriala a buletinului electronic privind masurile SPS și TBT a RM și a principalelor 10 parteneri comerciali a RM.

Trimestrul IV, 2013 MEc; MAIA

Componenta VIII. IMPOZITAREA ŞI ADMINISTRAREA FISCALĂ


Obiectivul 1: Asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale

1.1 Elaborarea politicilor fiscale mai stabile şi previzibile, care ar facilita activitatea economică

1.1.1. Elaborarea unui concept nou a sistemului fiscal, care ar asigura o transparenţă şi previzibilitate mai bună pentru mediul de afaceri în domeniul fiscal

Trimestrul I, 2014 MF; MEc Concept elaborat şi aprobat

1.1.2. Revizuirea Codului Fiscal în baza noii concepţii cu privire la sistemul fiscal

Trimestrul IV, 2014 MF; MEc Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.3. Analiza anuală a impactului politicii fiscale și documentelor de politici fiscale asupra mediului de afaceri

Trimestrul I, anual MF; MEc Studiu elaborat şi publicat




rezultat1.1.4. Introducerea obligativităţii stabilirii unui termen

de minimum 6 luni de zile pentru intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor în legislaţia fiscală şi vamală

Trimestrul II, 2014 MF; MEc Act normativ elaborat şi aprobat

1.1.5. Introducerea unor principii de legiferare exprese pentru legislaţia fiscală şi vamală pe ciclu anual (un aşa numit ”moratoriul” la modificarea legislaţiei fiscale şi vamale, sub aspectul majorării presiunii administrative asupra mediului de afaceri)

Trimestrul II, 2014 MF; MEc Principiu implementat

1.1.6. Asigurarea respectării tuturor etapelor de elaborare, aprobare, emitere şi publicare a actelor legislative şi normative cu impact de reglementare asupra activităţii de întreprinzător statuate în legislaţia naţională

Trimestrul II, 2014 MF; MEc Nr. acte elaborate conform cerinţelor

1.1.7. Crearea şi menţinerea unui grup de lucru permanent în domeniul fiscal cu participarea sectorului privat şi cooperarea cu grupul de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător

Trimestrul IV, 2014 MF; MEc Grup de lucru funcţional

Obiectivul 2: Îmbunătăţirea şi simplificarea sistemelor fiscale naţionale

2.1 Optimizarea procedurilor şi a perioadei de timp necesare unui agent economic pentru lansarea, desfăşurarea şi lichidarea afacerii, prin aplicarea unor abordări inovaţionale în reglementarea afacerilor

2.1.1. Analiza proceselor şi procedurilor curente de administrare fiscală pentru majorarea eficienţei lor, identificarea şi eliminarea deficienţelor

Permanent IFPS Studii elaborate trimestrial

2.1.2. Reducerea numărului de declaraţii fiscale, de plăţi fiscale şi timpul aferent achitării impozitelor

Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS Act normativ elaborat şi aprobat

2.1.3. Reducerea termenului de rambursare a TVA, accizelor şi de returnare a plăţilor excedente ale impozitelor


2.1.4. Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi achitare a obligaţiilor fiscale şi sporirea nivelului de satisfacţie a





rezultatcontribuabilului

2.1.5. Crearea unui “singur cont al contribuabilului” Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Act normativ elaborat şi aprobat

2.1.6. Comasarea rapoartelor privind taxele locale Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS Act normativ elaborat şi aprobat

Obiectivul 3: Orientarea politicii fiscale spre crearea de stimulente pentru dezvoltarea economică

3.1 Stabilirea unor politici şi reglementări fiscale care ar facilita dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii economiei naţionale

3.1.1. Acordarea de stimulente fiscale strict direcţionate pentru susţinerea IMM, promovarea exporturilor şi investiţiilor, precum şi a antreprenorialului social etc.

Trimestrul III, 2014

MF; IFPS Nr. beneficiari, anual

3.1.2. Modificarea legislaţiei fiscale în vederea includerii prevederilor privind oferirea deducerilor din venitul impozabil pentru necesităţile de producţie (instruire/VET, cheltuieli de transport etc.)


MF; IFPS Acte normative elaborate şi aprobate

3.1.3. Scutirea importului mijloacelor fixe introduse în capitalul social al agentului economic de TVA şi taxe vamale



3.1.4. Introducerea unor metode de amortizare mai accelerată pentru utilajul şi echipamentul utilizat în scopuri inovaţionale



3.2 Dezvoltarea sistemului de impozitare şi de administrare, inclusiv consolidarea capacităţii de colectare a impozitelor şi control efectiv în vederea eliminării fraudelor şi a evaziunii fiscale

3.2.1. Reconcilierea evaluării fiscale pentru îmbunătăţirea prognozei veniturilor şi gestionarea fluxului de mijloace băneşti pe termen scurt

În termenii stabiliţi în Acordul de Asociere

MF; IFPS ?

3.2.2. Dezvoltarea unui proces de documentare şi analiză a conformării intervenţiilor şi rezultatelor


MF; IFPS Rapoarte trimestriale elaborate

3.2.3. Avansarea spre un sistem complet de restituire a TVA cu un accent specific pe procedurile de rambursare, pentru a evita acumularea de arierate


MF; IFPS Sistem funcţional




rezultat3.2.4. Elaborarea politicilor comprehensive pentru

prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale



3.2.5. Elaborarea mecanismelor eficiente de identificare sistematică a fraudelor fiscale şi evaziunii, de investigare şi urmărire penală, în vederea creşterii nivelului general de conformare fiscală


MF; IFPS Mecanism funcţional

Obiectivul 4: Modernizarea modalităţii de abordare a conformităţii contribuabililor

4.1 Crearea unui sistem fiscal bazat pe principiul conformării benevole

4.1.1. Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism eficace de documentare şi analiză a conformării intervenţiilor şi rezultatelor

2013-2014 MF; IFPS Mecanism funcţional

4.1.2. Promovarea în mod activ, sistematic şi cu regularitate a conformării voluntare

2013-2014 MF; IFPS Gradul de conformare voluntară, %

4.1.3. Menţinerea la un nivel minim a conformării sarcinilor administrative referitoare la contribuabili

2013-2014 MF; IFPS ?

4.2 Crearea şi fortificarea capacităţilor autorităţilor fiscale şi instanţelor de judecată în soluţionarea contestaţiilor şi litigiilor din partea contribuabililor

4.2.1. Elaborarea şi aprobarea legii cu privire la consilierea fiscală şi crearea unui sistem de instruire continuă a judecătorilor implicaţi în soluţionarea cazurilor fiscale

2014 MF Acte normative elaborate şi aprobate

4.2.2. Elaborarea modificărilor cadrului normativ în vederea stabilirii sancţiunilor şi amenzilor administrative proporţional cu riscurile şi prejudiciile aduse

2014 MF Acte normative elaborate şi aprobate

Obiectivul 5: Reformarea cadrului organizaţional şi instituţional

5.1 Revizuirea structurii organizaţionale pentru a deveni eficientă şi efectivă în procesul îndeplinirii sarcinilor

5.1.1. Preluarea celor mai bune practici prin cooperarea internaţională, efectuarea schimbului de informaţii, conlucrarea şi colaborarea cu diverse instituţii publice din ţară, sporirea transparenţei în procesul decizional,

Permanent IFPS




rezultatadministraţiei fiscale cooperarea cu profesioniştii din domeniul fiscal

şi asociaţiile oamenilor de afaceri, în vederea promovării conformării

5.2 Crearea unui parteneriat public-privat dezvoltat în domeniile de activitate ale economiei naţionale cu risc sporit pentru administrarea fiscală

5.2.1. Identificarea domeniilor de activitate ale economiei naţionale cu grad sporit de risc pentru administrarea fiscală

Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS; MEc

Studiu elaborat

5.2.2. Antrenarea parteneriatului public-privat la implementarea noilor metode şi proceduri de administrare fiscală în anumite sectoare ale economiei naţionale şi monitorizarea acestora prin asigurarea funcţionalităţii Consiliului de Conformare

Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; MEc

Nr. parteneriate create

5.4 Introducerea răspunderii instituţionale şi/sau personale pentru administrarea fiscală defectuoasă

5.4.1. Modificarea legislaţiei relevante în vederea introducerii prevederilor privind răspunderea instituţională şi/sau personală pentru administrarea fiscală defectuoasă

Trimestrul III, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative elaborate şi aprobate

5.4.2. Elaborarea mecanismelor de excludere din practică a atitudinii părtinitoare a organelor fiscale în cadrul controlului fiscal

Trimestrul I, 2014 MF; IFPS; MJ Mecanism funcţional

5.4.3. Realizarea controalelor fiscale în baza riscului perceput, orientate preponderent spre prevenire şi consiliere, nu spre încasări de amenzi, controalele (inspecţiile)

Trimestrul I, 2014 MF; IFPS; MJ % controale de profilaxie din total controale

5.4.4. Implementarea în legislaţia fiscală a concepţiilor de „soluţie fiscală individuală anticipată” şi „consultant fiscal autorizat”

Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative elaborate şi aprobate

5.4.5. Introducerea instituţiei judecătorilor şi avocaţilor fiscali sau a experţilor fiscali

Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative elaborate şi aprobate

Obiectivul 6: Eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în administrarea fiscală

6.1 Lărgirea spectrului de servicii prestate contribuabililor prin dezvoltarea şi

6.1.1. Elaborarea softurilor noi pentru activitatea funcţională a Serviciului Fiscal de Stat, ce va permite eficientizarea administrării fiscale, simplificarea raportării fiscale, modernizarea

Trimestrul II, 2014 MF; IFPS Soft elaborat

4/6/2013




rezultatimplementarea unor sisteme informaţionale automatizate eficiente şi operaţionale, care vor asigura schimbul de informaţii între autorităţile fiscale şi contribuabilii

serviciilor prestate contribuabililor şi, respectiv, ridicarea nivelului de satisfacere a acestor

6.1.2. Revizuirea cu regularitate a soluţiilor informaţionale (gestionare atât externă, cât şi internă) privind corespunderea, securitatea, accesul la date şi protecţia datelor

Permanent MF; IFPS SI actualizate

6.1.3. Crearea unei baze de date comprehensive şi operaţionale privind contribuabilii pentru ridicarea nivelului de satisfacere a utilizatorilor interni şi externi, oferirea rapoartelor Ministerului Finanţelor, autorităţilor publice relevante, organizaţiilor internaţionale, etc.

Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Bază de date funcţională

6.1.4. Eficientizarea mecanismului de acordare a informaţiilor şi cooperarea cu instituţiile publice în vederea schimbului continuu şi permanent de informaţii despre contribuabili

Trimestrul II, 2014 MF; IFPS Mecanism funcţional

6.1.5. Menţinerea securităţii sistemelor informaţionale în scopul asigurării confidenţialităţii informaţiilor privind contribuabilii, protejării datelor personale

Permanent MF; IFPS SI securizat

Obiectivul 7: Eficientizarea managementului resurselor umane

7.1 Implementarea managementului de performanţă a angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat

7.1.1. Eficientizarea sistemului de evaluare a personalului, bazat pe legislaţia naţională şi standardele internaţionale în domeniul resurselor umane

Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem modernizat

7.1.2. Crearea sistemului de stimulare non-financiară a personalului şi asigurarea transparenţei criteriilor acestui sistem

Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional

7.1.3. Elaborarea sistemului de planificare a forţei de muncă

Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional

7.1.4. Elaborarea unui sistem eficient de comunicare Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional

81

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultat7.2 Perfecţionarea

profesională continuă a angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat

7.2.1. Elaborarea şi implementarea planurilor anuale de instruire a angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat

Trimestrul IV, anual MF; IFPS Planuri anuale aprobate

7.2.2. Fortificarea capacităţilor angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat prin instruire diversificată şi continuă, internă şi externă

Permanent MF; IFPS Nr. persoane instruite/atestate

Acțiuni sectoriale

1. Stimulente pentru sectorul agrar

1.1. Continuarea procesului de consolidare a taxelor fiscale;

1.2. Reducerea numărului și revizuirea periodicității rapoartelor fiscale expediate de către agenții economici din domeniu;

1.3. Reducerea termenului de restituire a TVA până la 30 zile;

1.4. Scutirea de la plata TVA și taxelor vamale a echipamentelor și utilajelor introduse in capitalul social;

1.5. Efectuarea controalelor fiscale în baza unui sistem de evaluare a riscurilor

1.6. Limitarea numărului si reglementarea procedurii de efectuare a controalelor

Stimulente pentru sectorul industrial, inclusiv TIC

2.1. Modificarea legislației pentru scutirea de la plata TVA și taxelor vamale pentru materiile prime și materialele auxiliare importate pentru procesare și export / reexport ulterior;

2.2. Anularea / reducerea taxelor vamale pentru materii prime și materiale auxiliare;

2.3. Majorarea taxelor vamale la produsele industriale de import similare celor autohtone;

2.4. Reducerea termenului de restituire a TVA până la 30 zile;

2.5. Simplificarea procedurii de restituire a TVA – implementarea unui sistem automatizat prin excluderea factorului uman;

4/6/2013




rezultat2.6. Crearea și menținerea Registrului comercianților cu

informațiile de bază – evitarea firmelor fantomă;2.7. Scutirea de la plata TVA și taxelor vamale a

echipamentelor și utilajelor introduse in capitalul social;

2.8. Efectuarea controalelor fiscale în baza unui sistem de evaluare a riscurilor;

2.9. Limitarea numărului si reglementarea procedurii de efectuare a controalelor;

2.10. Crearea cadrului juridic cu set de stimulente particulare privind impozitarea parcurilor științifice, inovaționale și din domeniul TIC;

2.11. Revizuirea legislației muncii pentru facilitarea transferurilor intracorporative pentru personalul străin;

2.12. Revizuirea și simplificarea procedurilor de eliberare a permiselor de ședere a străinilor in Republica Moldova;

Componenta IX. ȘTIINȚĂ, TEHNOLOGII ȘI INOVAȚII

Acţiuni orizoltale

Obiectivul 1: Definirea și dezvoltarea priorităților de cercetare

1.1 Identificarea priorităţilor de cercetare

1.1.1. Analiza necesităţilor economiei naţionale privind dezvoltarea acesteia

2013 AŞM Studiu elaborat

1.1.2. Analiza potenţialului de cercetare în vederea dezvoltării priorităților definite

2013 AŞM Studiu elaborat

1.1.3. Elaborarea şi perfecţionarea bazei legislative în domeniul C&D

2013-2015 AŞM Acte normative elaborate şi aprobate

Obiectivul 2: Dezvoltarea capacităţilor umane şi instituţionale în domeniul cercetare-dezvoltare (C&D)

83

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultat2.1 Fortificarea

capacităţilor instituţionale în domeniul C&D

2.1.1 Implementarea reformei instituţionale în domeniul C&D

2013 AŞM Instituţii reformate

2.1.2 Perfecţionarea sistemului de management în domeniul C&D corespunzător nivelului internațional

2014 AŞM Act normativ elaborat şi aprobat

2.1.3 Reformarea procesului de pregătire a cadrelor pentru domeniul C&D

2013-2014 AŞM Sistem reformat funcţional

Obiectivul 3: Diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării

3.1 Crearea sistemului eficient de implementare a rezultatelor cercetării şi de diseminare a cunoştinţelor

3.1.1. Identificarea şi aplicarea instrumentelor de stimulare pentru cercetare, similare celor din ţările dezvoltate

2013-2014 AŞM Instrumente funcţionale

3.1.2. Crearea condiţiilor favorabile pentru implicarea activă a sectorului privat în activităţile de C&D

2013-2014 AŞM Act normativ elaborat şi aprobat

3.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de implementare a rezultatelor cercetării, precum şi de diseminare a cunoştinţelor

2013-2015 AŞM Infrastructură funcţională

3.1.4. Revizuirea sistemului de rapoarte statistice, elaborarea metodologiei şi includerea indicatorilor statistici conform „Inovation scoreboard” ai Uniunii Europene în Ancheta structurală a Biroului Naţional de Statistică

2014 BNS;MEc

Sistem perfecţionat

Obiectivul 4: Integrarea în spaţiul european de cercetare

4.1 Promovarea pe plan european a realizărilor şi potenţialului cercetătorilor autohtoni în vederea creării parteneriatelor internaţionale în domeniul CD

4.1.1. Asocierea la Programul cadru al UE “Orizont 2020”

2014 AŞM Acord semnat

4.1.2. Utilizarea posibilităţilor EEN (European Enterprise Network) pentru participarea mediului de afaceri la cercetare şi implementarea rezultatelor cercetărilor în economia naţională

2013-2015 AŞM Nr. proiecte realizate

4.1.3. Consolidarea capacităților de participare a cercetătorilor din Republica Moldova la

2013-2015 AŞM Nr. persoane instruite

4/6/2013




rezultatProgramele-cadru (PC) ale UE

Obiectivul 5: Adoptarea unui model deschis de guvernare a sferei de cercetare şi inovare

5.1 Crearea cadrului legislativ aferent activităţilor inovaţionale, racordat la rigorile europene

5.1.1. Aprobarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru anii 203-2020 „Inovaţii pentru competitivitate”

2013 MEc Strategie aprobată

5.1.2. Perfecționarea cadrului legislativ şi normativ pentru activităţile inovaţionale în conformitate cu bunele practici internaţionale

2013-2014 AŞM;MEc


5.2 Implementarea reformei instituţionale în sfera de cercetare şi inovare

5.2.1. Reformarea Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic şi transferul acesteia în subordinea Guvernului

2013 AŞM;MEc

AITT funcţională

5.2.2. Crearea Consiliului inter-ministerial pentru Coordonarea Programelor de Stat în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

2013 AŞM;MEc

Consiliu funcţional

5.3 Asigurarea transparenţei comunicării şi consultării publice

5.3.1. Instituirea, în cadrul Ministerului Economiei, a Consiliului Consultativ pe politici de Dezvoltare Tehnologică şi Inovare cu antrenarea în activitatea acestuia a reprezentanţilor ministerelor, universităţilor, sectorului privat şi societăţii civile, AŞM

2013 MEc Consiliu funcţional

5.3.2. Implicarea în procesul de luare a deciziilor în domeniul cercetare-inovare şi transfer tehnologic a experţilor locali şi străini

Permanent AŞM;MEc

Nr. experţi activi

Obiectivul 6: Orientarea firmelor spre inovare

6.1 Facilitarea accesului inovatorilor la resurse de finanţare

6.1.1. Dezvoltarea în comun cu BERD sau BEI a unei linii de creditare bancară preferențială pentru firmele inovatoare

2014 AŞM;MEc;Ministerele de ramură

Acord semnat

6.1.2. Anularea criteriului de acreditare academică pentru accesarea fondurilor publice alocate pentru activități de CDI

2013 AŞM;MEc;


85

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultat6.1.3. Valorificarea resurselor publice alocate pentru

Programele de Stat în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării în cadrul unor tendere publice echitabile, corecte și transparente, organizate de ministerele ramurale

2013-2015 AŞM;MEc;Ministerele de ramură

Nr. programe finanţate

6.1.4. Elaborarea mecanismelor de suport pentru relaționarea IMM-urilor moldovenești cu finanțatorii de tip „business angels”

2014 AŞM;MEc;Ministerele de ramură

Mecanism funcţional

6.1.5. Derularea negocierilor strategice în vederea atragerii în Republica Moldova a firmelor internaționale de mărime medie și mare, cu capacități de generare a noilor lanțuri tehnologice și creare a clusterelor inovaționale


Nr. acorduri semnate

6.1.6. Includerea componentelor de inovare în cadrul tuturor programelor de suport de stat pentru stimularea producerii de mărfuri şi serviciilor orientate preponderent spre export


% programe cu componentă inovaţională

Obiectivul 7: Abilitarea populaţiei cu competenţe inovaţionale

7.1 Adaptarea programelor de instruire formală la necesităţile dezvoltării inovaţionale şi susţinerea intrării tinerelor talente în sfera inovaţională

7.1.1. Introducerea cursurilor opționale de inventică și creativitate tehnologică, de antreprenoriat și economie în treapta de studii primare, gimnaziale, liceale și universitare

2013-2014 AŞM;MEd;MEc

Nr. programe

7.1.2. Elaborarea şi implementarea programelor educaţionale aferente procesului inovațional la facultățile de management și inginerie


Nr. programe implementate

Obiectivul 8: Aplicarea cunoştinţelor pentru rezolvarea problemelor globale şi societale

8.1 Susţinerea şi popularizarea activităţilor

8.1.1. Acordarea suportului deplin pentru participarea inovatorilor moldoveni la evenimente internaționale de inventică și

2013-2015 AŞM;MEc;MEd

Nr. evenimente anual

4/6/2013




rezultatinovaţionale inovare

8.1.2. Stimularea dezvoltării proiectelor de parteneriate public-private în sfera cercetării, dezvoltării tehnologice și inovațiilor

2013-2015 AŞM;MEc

Nr. parteneriate create anual

8.2 Consolidarea conexiunilor de inovare între companii, sectorul educaţional şi cercetare

8.2.1. Modificarea cadrului normativ în vederea stimulării implicării cadrelor universitare și studenților în activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare



8.2.2. Asigurarea instruirii cercetătorilor științifici în domeniul managementului inovațiilor şi managementul proprietăţii intelectuale


Nr. persoane instruite anual

8.3 Sporirea calităţii activităților institutelor de cercetare şi de învăţământ superior

8.3.1. Modernizarea infrastructurii de cercetare și echipamentelor de laborator, în institutele de cercetare și universitățile publice


Nr. laboratoare dotate anual

8.3.2. Promovarea şi stimularea implementării sistemelor de management a calităţii si acreditării laboratoarelor


Nr. acreditări anual

8.3.3. Evaluarea coordonată a sistemului de instituții de învățământ superior de către o instituţie externă cu competențe în domeniu


Nr. evaluări anual

Obiectivul 9: Stimularea cererii pentru produse şi servicii inovatoare

9.1 Facilitarea integrării inovatorilor şi cercetătorilor moldoveni în circuitul global al inovaţiilor şi ideilor

9.1.1. Identificarea și promovarea internațională și națională a exemplelor de excelență inovațională și tehnologică a companiilor moldovenești

2013-2015 AŞM;MEc

Nr. companii promovate anual

9.1.2. Promovarea și stimularea integrării cercetării naţionale în cea internaţionala, inclusiv prin intermediul Programului Cadru 7 (FP7)

2013-2015 AŞM ?

9.1.3. Promovarea oportunităților de finanțare a activităților de cercetarea în favoarea IMM-urilor în FP7

2013-2015 AŞM Nr. IMM susţinute anual

9.1.4. Dezvoltarea posibilităţilor de schimb internaţional de studenţi, profesori și

2013-2015 MEd;AŞM;

Nr. persoane susţinute anual

87

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatcercetători în domenii tehnologice și inginerești

MEc

9.2 Efectuarea achiziţiilor de stat pentru stimularea activităţii inovaţionale

9.2.1. Perfecționarea cadrului legal privind achiziții publice în vederea stimulării achiziționării produselor inovaționale

2013 MF;MEc


9.2.2. Achiziționarea competitivă a serviciilor de CDI în cadrul Programelor de Stat

2013-2015 AŞM;MEc

Nr. servicii anual

Componenta X: CONCURENŢA


Obiectivul 1: Sporirea intensităţii concurenţei pe piaţă

1.1. Asigurarea compatibilităţii cadrului de reglementare a mediului de afaceri cu principiile concurenţei libere

1.1.1. Revizuirea cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea cu noua Lege a concurenței;

Trimestrul IV,2014 Consiliul Concurenţei,MEc


1.1.2. Expertizarea obligatorie de către Consiliul Concurenţei a proiectelor de acte normative adoptate privind reglementarea mediului de afaceri

Permanent Consiliul Concurenţei

Nr. expertize anual

1.1.3. Elaborarea de către fiecare autoritate de reglementare, în cooperare cu sectorul privat și alte părți interesate, a obiectivelor și indicatorilor de performanță care ţin de costurile de reglementare a activității lor asupra sectorului privat și a cetățenilor.

Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Indicatori de performanță aprobaţi

1.1.4. Elaborarea Metodologiei de analiză a constrângerilor pentru competitivitate în cadrul lanțurilor valorice

Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Act normativ aprobat

1.2 Sporirea monitorizării pieţii interne

1.2.1. Evaluarea permanentă a barierelor de ordin regulator privind intrarea pe piață și comportamentul agenților economici.

Permanent Ministerul Economiei, Mediul Academic

Studii elaborate anual în baza indicatorilor prestabiliţi

4/6/2013




rezultat1.2.2. Evaluarea permanentă a mediului concurențial

în sectoarele strategice ale economiei și cu potențial de dezvoltare

Permanent Consiliul Concurenței, Mediul Academic

Studii elaborate trimestrial

1.3 Intensificarea conlucrării cu societatea civilă, sub aspect al gradului de dominare a pieței şi utilizării practicilor anticoncurenţiale

1.3.1. Promovarea culturii concurențiale (prin intermediul trainingurilor, conferințelor de presă, meselor rotunde etc.)

Permanent Consiliul Concurenței

Nr. persoane instruite

1.3.2. Sporirea acţiunilor de informatizare a populaţiei privind practicile anticoncurenţiale şi a acţiunilor întreprinse pentru înlăturarea acestora


Nr. acţiuni organizate anual

Obiectivul 2: Implementarea eficientă a prevederilor legale în domeniul reglementării concurenţei

2.1 Fortificarea capacităţilor instituționale ale Consiliului Concurenței

2.1.1. Definitivarea structurii organizatoricii noi a Consiliului Concurenței în conformitate cu responsabilitățile prevăzute de

Trimestrul IV, 2013

Consiliul Concurenței

Structură aprobată

2.1.2. Elaborarea actelor normative în vederea asigurării bunei implementări a actelor legale de bază în domeniul protecției concurenței

Trimestrul I, 2014 Consiliul Concurenței


2.1.3. Elaborarea unui program de stimulare a angajaților de obținere a performanțelor

Trimestrul IV, 2013


Program elaborat şi aprobat

2.1.4. Asigurarea bazei tehnico-materială adecvată Trimestrul IV, 2014


Buget anual, lei

2.1.5. Identificarea surselor financiare necesare realizării la capacitate maximă a responsabilităților Consiliului Concurenţei


Buget anual, lei

Acțiuni sectoriale

1. Stimularea concurenței în domeniul agrar

1.1 Lansarea și efectuarea investigațiilor privind deținerea unor poziții dominante în domeniul agriculturii, în particular utilizarea terminalului cerealier Giurgiulești. Înaintarea recomandărilor de reglementare a tarifelor.

1.2 Examinarea procesului de acces al produselor

Permanent Consiliul concurenței

Nr. investigațiilor și recomandările înaintate

89

Foai

a de

par

curs

pen

tru

amel

iora

rea

com

petiti

vită

ții în

Rep

ublic

a M

oldo

va |

Iu

lie, 2

013

2




rezultatautohtone pe rafturile rețelelor de magazine și taxele aferente de distribuție aplicate de aceștia;

1.3 Estimarea și analiza ajutorului de stat oferit sectorului agrar și înaintarea recomandărilor de optimizare a acestuia;

1.4 Examinarea pieței produselor petroliere și prezentarea recomandărilor de rigoare Guvernului

Iulie, 2013

Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii MoldovaCAPITOLUL 4: LISTA DIRECTIVELOR UE PENTRU IMPLENTAREA ACORDULUI DE ASOCIERE SI DCFTA

2

Lista directivelor UE pentru implementarea AA si DCFTA

CAPITOLUL 5# Directivele UE Termen de armonizare

Mediu

1

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (implementare parţială)

Art. 5, 6, 9 - în 2 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 7, 11 - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA

2Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (implementare parţială)

Art. 6 - în 2 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 3, 7 - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA

3

Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (implementare parţială)

Art. 3.1, 6 - în 2 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 3, 4, 7 - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA

4

Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție (implementare parţială)

Art. 2.2 b, 2.3 - în 2 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 2.2 a, 2.2 d, 2.2 c, 3.7, 4.4 - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA

5

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (implementare parţială)

Art. 3 - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4, 26 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 5, 6, 9, 23 - în 9 ani de la intrarea în vigoare a AA

6

Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (implementare parţială)

Art. 3, 7 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4, 3 - în 9 ani de la intrarea în vigoare a AA

7Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și de modificare a Directivei 93/12/CEE (implementare parţială)

Art. 6, 3.1, 4.1, 4a, 4b - în conformitate cu termenii stabiliţi în Tratatul Comunităţii Energeticii

8

Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților (implementare parţială)

Art. 2, 3, 4, 6, Anexa III - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA

9

Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și în produsele de refinisare a vehiculelor și de modificare a Directivei 1999/13/CE (implementare parţială)

Art. 3, 4, Anexa II, - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA

10

Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (implementare parţială)

Adoptarea legislaţiei naţionale - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; dezvoltarea programelor naţionale -

Iulie, 2013

# Directivele UE Termen de armonizareîn 6 ani de la intrarea în vigoare a AA; îndeplinirea tuturor cerinţelor inclusiv plafoanele naţionale de emisii - în 10 ani de la intrarea în vigoare a AA

11Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (implementare parţială)

Art. 3, 5, 8 - în 6 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 13, 14 - în 8 ani de la intrarea în vigoare a AA

12

Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (implementare parţială)

Art. 4, 5, - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 6 - în 7ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 7 - în 8 ani de la intrarea în vigoare a AA

13

Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (implementare parţială)

Adoptarea legislaţiei naţionale şi numirea autorităţii competente - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA; evaluarea stării de colectare a apelor urbane uzate și tratarea - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 5, Anexa II - în 6 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 17 - în 8 ani de la intrarea în vigoare a AA

14Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (implementare parţială)

Art. 4, 5, - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 6, 7, 13 - în 6 ani de la intrarea în vigoare a AA;

15Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (implementare parţială)

Art. 6, - în 3 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 3, 4, 5 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA;

16

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (implementare parţială)

Capitolul V şi art. 14 - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Cap. IV - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA

17

Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (implementare parţială)

Art. 4-7, 11, 12, 14 - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 5 (elaborarea strategiei națională pentru a pune în aplicare reducerea deșeurilor municipale biodegradabile destinate depozitelor de deșeuri), art. 10 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 12 (stabilirea procedurilor de control și monitorizare în faza de exploatare a depozitelor de deșeuri și de închidere și procedurile post-îngrijire), 13, 14 (elaborarea planurilor de amenajare a depozitelor existente), 6 (asigurarea tratării deșeurilor corespunzătoare înainte de evacuare în depozitele de deșeuri) - în 7 ani de la intrarea în vigoare a AA;

18Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și

Art. 4, 9 - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 7, 10, 12, 14,

93

2

# Directivele UE Termen de armonizarede modificare a Directivei 2004/35/CE (implementare parţială) 17, 20 - în 6 ani de la intrarea în

vigoare a AA

19

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (implementare parţială)

Evaluarea speciilor de păsări care necesită măsuri speciale de conservare inclusiv a speciilor migratoare - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4.1 - 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4.2 - în conformitate cu termenii stabiliţi în Tratatul Comunităţii Energeticii; Art. 5, 6, 7, 8, 9.1, 9.2 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA

20Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (implementare parţială)

Art. 4, 6 - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 11, 12, 22 - în 6 ani de la intrarea în vigoare a AA

21

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (implementare parţială)

Anexa I - în 5 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 30, Anexa V - în 4 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 4-6, 12, 21, 24, 32, Anexa IV- în 6 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 8, 14 (1d), 23 (1) - în 8 ani de la intrarea în vigoare a AA; Art. 14 (3-6), 15 (2-4) - în 10 ani de la intrarea în vigoare a AA

22

Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase (implementare parţială)

Stabilirea unui mecanism efectiv de coordonare dintre autorităţile relevante - 4 ani; Art. 6, 14, 15 - în 7 ani de la intrarea în vigoare a AA

Sănătatea Publică

23

Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și vânzare a produselor din tutun

În 7 ani de la intrarea în vigoare a AA

24

Directiva 2003/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de publicitate și sponsorizare în favoarea produselor din tutun


25

Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a Directivei 2001/83/CE


26

Directiva 2004/33/CE a Comisiei din 22 martie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe tehnice pentru sânge și componente sanguine


Iulie, 2013

# Directivele UE Termen de armonizare

27

Directiva 2005/62/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind standardele și specificațiile comunitare referitoare la un sistem de calitate pentru unitățile de transfuzie sangvină


28

Directiva 2005/61/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de trasabilitate și notificarea incidentelor și a reacțiilor adverse grave


29

Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane


30

Commission Directive 2006/17/EC of 8 February 2006 implementing Directive 2004/23/EC of the European Parliament and of the Council as regards certain technical requirements for the donation, procurement and testing of human tissues and cells


31

Directiva 2006/86/CE a Comisiei din 24 octombrie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de trasabilitate, notificarea reacțiilor și a incidentelor adverse grave, precum și la anumite cerințe tehnice pentru codificarea, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane


32Directiva 2010/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate și siguranță referitoare la organele umane destinate transplantului


33Directiva 2010/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate și siguranță referitoare la organele umane destinate transplantului


Servicii financiare

34

Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei 92/49/CEE a Consiliului și a Directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE și 2006/48/CE în ceea ce privește normele de procedură și criteriile de evaluare aplicabile evaluării prudențiale a achizițiilor și majorărilor de participații în sectorul financiar


35

Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului


36Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare)


37Directiva 2007/18/CE a Comisiei din 27 martie 2007 de modificare a Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului

La intrarea în vigoare a AA

95

2

# Directivele UE Termen de armonizareprivind excluderea sau includerea anumitor instituții din sfera de aplicare și tratamentul expunerilor față de băncile de dezvoltare multilaterală

38

Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit (reformare) *

În 3 ani de la intrarea în vigoare a AA Excepţie: în ceea ce priveşte instituțiile altele decât instituţiile creditoare stipulate în Art. 3, alin.1 prevederile din Art.5, alin. 1 şi 3, Art.6, 7 (a,b,c), Art. 8 (a,b,c) şi Art.9 care urmează a fi implementate în 10 ani de la intrarea în vigoare a AA

39

Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE


40

Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor *

În 5 ani de la intrarea în vigoare a AA Excepţie: prevederile Art. 7 privind nivelul minim de compensare va fi implementate în 10 ani de la intrarea în vigoare a AA

41Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare


42

Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 de modificare a Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE și 86/635/CEE în ceea ce privește normele de evaluare aplicabile conturilor anuale și conturilor consolidate ale anumitor forme de societăți comerciale, precum și ale băncilor și ale altor instituții financiare


43

Directiva 2003/51/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2003 de modificare a Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE și 91/674/CEE ale Consiliului privind conturile anuale și conturile consolidate ale anumitor forme de societăți, ale băncilor și ale altor instituții financiare și ale întreprinderilor de asigurare


44

Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 de modificare a Directivei 78/660/CEE a Consiliului privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale, a Directivei 83/349/CEE a Consiliului privind conturile consolidate, a Directivei 86/635/CEE a Consiliului privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare și a Directivei 91/674/CEE a Consiliului privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare consolidate ale întreprinderilor de asigurare


45Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit

La intrarea în vigoare a AA

46Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare


Iulie, 2013


47Directiva Consiliului din 19 decembrie 1991 privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare consolidate ale întreprinderilor de asigurare


48Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări


49Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi


50Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale


51

Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului


52

Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare ale întreprinderilor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate


53

Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE


54

Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE


55

Directiva 2007/14/CE a Comisiei din 8 martie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată


56

Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (implementare parţială)

În 5 ani de la intrarea în vigoare a AA Excepţie: prevederile Art. 4 privind nivelul minim de compensare pentru fiecare investitor va fi implementate în 10 ani de la intrarea în vigoare a AA

57Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață)


97

2


58

Directiva 2004/72/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind normele de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește practicile comerciale admise, definirea informației confidențiale pentru instrumentele financiare derivate din produsele de bază, stabilirea listelor de persoane care au acces la informații confidențiale, declararea operațiunilor efectuate de persoanele care exercită responsabilități de conducere și notificarea operațiunilor suspecte


59

Directiva 2003/124/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind definiția și publicarea informațiilor confidențiale și definiția manipulărilor pieței


60

Directiva 2003/125/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 privind modalitățile de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește prezentarea echitabilă a recomandărilor de investiții și menționarea conflictelor de interese


61

Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)


62

Directiva 2007/16/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind punerea în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții


63Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară


64Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare


65

Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare și a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanție financiară în ceea ce privește sistemele legate și creanțele private


66

Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE


67Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului


68

Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată


Iulie, 2013

# Directivele UE Termen de armonizarePolitici climaterice

69

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (implementare parţială)

Anexa I, II; Art.9, 14 – 17, 19 and 21 - în 8 ani de la intrarea în vigoare a AA

70

Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (implementare parţială)

În 5 ani de la intrarea în vigoare a AA - Art. 8, 3.1, 3, 4, 7, 8

Protecţia consumatorului

71Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor

în 2 ani de la intrarea în vigoare a AA

72Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 privind armonizarea legislaţiilor Statelor Membre cu privire la produsele care par a pune sau pun în pericol sănătatea sau siguranţa consumatorilor


73Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1988 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor

într-un an de la intrarea în vigoare a AA

74

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)


75Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum și garanțiile conexe


76Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii


77Directiva 97/7/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecția consumatorilor cu privire la contractele la distanță


78Directiva Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protecția consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale


79Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite


80

Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecția consumatorilor în ceea ce privește anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanță cu drept de folosință pe termen lung, precum și la contractele de revânzare și de schimb


81

Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE


99

2


82Rectificare la Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului


83Directiva 98/27/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor


Societate informaţională

84Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice

într-un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a AA (într-un an de la intrarea în vigoare a ZLSAC)

85Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice


86Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora

într-un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a AA (în 2 ani de la intrarea în vigoare a ZLSAC)

87Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații


88Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice

într-un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a AA (în 2 ani de la intrarea în vigoare a ZLSAC)

89Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice


90

Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora

într-un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a AA

91

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic)


92Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public


93Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice

într-un an de la intrarea în vigoare a AA

Dreptul societăților, contabilitate și audit și guvernanța corporativă

94

Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților

În 2 ani la intrarea în vigoare a AA

Iulie, 2013


95

A doua Directivă a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților comerciale în statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, în ceea ce privește constituirea societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora


96A treia Directivă a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile societăților comerciale pe acțiuni


97A Șasea Directivă a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea societăților comerciale pe acțiuni


98

A unsprezecea Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui alt stat


99Directiva 2009/102/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăților comerciale privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic


100Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare


101Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă


102A Patra Directivă a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale


103A șaptea Directivă a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate


104

Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului


Impozitarea

101

2


105

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

TITLUL I, art. 1, 2(1)a, 2(1)c, 2(1)d); TITLUL III, art. 9(1), and 10-13; TITLUL IV, art. 14-16, 18, 19, 24-30 - 5 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL V, art. 31-32 - la intrarea în vigoare a AA; TITLUL V, art. 36 (paragraf 1), 38, 39, 43-49, 53-56, 58-61 - 3 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL VI, 62-66, 70, 71- la intrarea în vigoare a AA; TITLUL VII, 72-82, 85-92 - la intrarea în vigoare a AA; TITLUL VIII, 93-99,102, 103 - 5 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL IX, art. 131-137, 143, 144, 146 (1(a, c, d, e ), 2), 147, 148, 150(2), 151-161, 163 - 5ani la intrarea în vigoare a AA, iar la excepţiile din acest Titlu referitoare la servicii şi bunuri din zonele libere - 10 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL X, art. 167-169, 173-192 - 5ani la intrarea în vigoare a AA, iar la deducerile pentru persoanele impozabile care se referă la persoane juridice - 3 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL XI, art. 193, 194, 198, 199, 201-208, 211, 212, 213(1), 214(1(a), 2), 215, 217-236, 238-242, 244, 246-248, 250-252, 255, 256, 260, 261, 271-273 - 5 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL XII, art. 281-292, 295-344, 346-356 - 5 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL XIV, art. 401 - la intrarea în vigoare a AA.

106Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe


107

Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat

În 2 ani la intrarea în vigoare a AA; Art. 7.2, Art. 8, 9, 10, 11, 12 Art. 14.1, 14.2, 14.4, Art. 18 şi Art. 19 - până în 2025.

108Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice


109

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității

În 5 ani la intrarea în vigoare a AA; Pentru prevederile referitoare la rate - 10 ani la intrarea în vigoare a AA.

110Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE


111

A treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității

În 5 ani la intrarea în vigoare a AA; Pentru persoanele impozabile care se referă la persoane juridice - 3 ani la intrarea în vigoare a AA.

Angajarea în câmpul muncii, Politică Socială și Egalitatea de Șanse

Iulie, 2013


112Directiva Consiliului 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă


113Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP


114Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES


115

Directiva Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară (91/383/CEE)


116Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective


117

Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități


118Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană


119Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică


120Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă


121

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă)


122Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii


123

Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


124Directiva Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale


125Directiva Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă


126

Directiva Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

Pentru noi locuri de muncă, prevederile directivei urmează a fi armonizate în termen de 3 ani de la

103

2

# Directivele UE Termen de armonizareintrarea în vigoare a AA, inclusiv pentru cerințele minime de securitate și sănătate prevăzute în anexa II; pentru locurile de muncă aflate deja în uz la data intrării în vigoare a AA, Prevederile directivei urmează a fi armonizate în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a AA, inclusiv pentru cerințele minime de securitate și sănătate prevăzute în anexa II.

127

Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

Pentru echipamentul de muncă nou - 3 ani la intrarea în vigoare a AA; Pentru echipamentul de muncă folosit la momentul intrării în vigoare a AA - 7 ani la intrarea în vigoare a AA.

128

Directiva Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


129

Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


130Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă


131

Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului]


132

Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


133

Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE]


134

Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


135

Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva

Pentru noi locuri de muncă - 7 ani la intrarea în vigoare a AA; pentru locurile de muncă ocupate la momentul intrării în vigoare a AA -

Iulie, 2013

# Directivele UE Termen de armonizare89/391/CEE] 12 ani.

136

Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecției sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață și în subteran [a douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

Pentru noi locuri de muncă - 7 ani la intrarea în vigoare a AA; pentru locurile de muncă ocupate la momentul intrării în vigoare a AA - 12 ani.

137

Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


138

Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


139

Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici (vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


140

Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


141

Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


142

Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (radiații optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


143

Directiva nr. 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit [a treisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva nr. 89/391/CEE]


144Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru promovarea unei mai bune asistențe medicale la bordul navelor


145

Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecțiuni torso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]


105

2


146

Directiva Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor limită cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1107/CEE a Consiliului privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici, fizici și biologici la locul de muncă


147

Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 de stabilire a primei liste de valori-limită orientative ale expunerii profesionale în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protecția sănătății și a securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă


148

Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 de stabilire a unei a doua liste de valori limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivelor 91/322/CEE și 2000/39/CE


149

Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei


Cooperarea în domeniul Energetic

150Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE

În conformitate cu termenii stabiliţi în Tratatul Comunităţii Energeticii

151Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructuri

Neaplicabil

152Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE


153Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere


154Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor


155

Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE


156Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor


157Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic


158

Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic


159Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerințele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă


Iulie, 2013


160

Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic


161

Directiva 2003/66/CE a Comisiei din 3 iulie 2003 de modificare a Directivei 94/2/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la indicarea consumului energetic pe etichetele frigiderelor, congelatoarelor și combinelor frigorifice electrocasnice


162Directiva 2002/40/CE a Comisiei din 8 mai 2002 de aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a cuptoarelor electrice de uz casnic


163Directiva 2002/31/CE a Comisiei din 22 martie 2002 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea consumului de energie al aparatelor de climatizare de uz casnic


164

Directiva 1999/9/CE a Comisiei din 26 februarie 1999 de modificare a Directivei 97/17/CE privind aplicarea Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat vase de uz casnic


165Directiva 98/11/CE a Comisiei din 27 ianuarie 1998 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea energetică a lămpilor de uz casnic


166Directiva 97/17/CE a Comisiei din 16 aprilie 1997 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat vase de uz casnic


167

Directiva 96/89/CE a Comisiei din 17 decembrie 1996 de modificare a Directivei 95/12/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat rufe de uz casnic


168Directiva 96/60/CE a Comisiei din 19 septembrie 1996 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic


169Directiva 95/13/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a uscătoarelor electrice de uz casnic cu tambur


170Directiva 95/12/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat rufe de uz casnic


171

Directiva 94/2/CE a Comisiei din 21 ianuarie 1994 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la indicarea prin etichetare a consumului de energie al frigiderelor, congelatoarelor și combinelor frigorifice de uz casnic


172Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse la aparatele de uz casnic


173

Decizia Consiliului 2006/1005/EC din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou


107

2


174

Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE


175Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE

176Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE

Servicii: Transport

177

Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a maselor maxime autorizate în traficul internațional

in 3 ani după intrarea in vigoare a AA

178Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora


179Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele de conducere

imediat după intrarea in vigoare a AA

180Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase

Transport internațional-armonizarea imediată, National in 3 ani după intrarea in vigoare a AA

181

Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului


182

Directiva 2002/15/CE[1] a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier


183

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului


184Directiva 99/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri


185Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare

Art.2,3.4,5,6,7,8,9- in 4 ani după intrarea in vigoare a AA

186Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare

Art. 1-15 (excepție art.4.5) in 4 ani după intrarea in vigoare a AA

Iulie, 2013


187

Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță


188

Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare și a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (Directiva privind siguranța feroviară)


189

Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive și trenuri în sistemul feroviar comunitar


190Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare)


191

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase

Transport internațional - imediat după intrarea in vigoare, transport internațional - in 3 ani după intrarea in vigoare a AA

192Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre


193

Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor, precum și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime


194Directiva 2009/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind respectarea obligațiilor statelor de pavilion


195Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului


196

Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime și de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului


197Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind regulile și standardele de siguranță pentru navele de pasageri


198

Directiva 1999/35/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind sistemul de expertize obligatorii pentru operarea în siguranță a serviciilor regulate de feriboturi cu punte ruliu și ambarcațiuni rapide de pasageri


199Directiva 2003/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele de stabilitate specifice pentru navele de pasageri


109

2


200

Directiva 2001/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 decembrie 2001 de stabilire a cerințelor și procedurilor armonizate pentru încărcarea și descărcarea în siguranță a vrachierelor


201 Directiva 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor


202

Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură


203

Directiva 2010/65 privind formalitățile de raportare pentru navele care sosesc în porturile statelor membre ale Comunității și pleacă din porturile statelor membre ale Comunității de abrogare a Directivei 2002/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 februarie 2002 valabilă până la 18 mai 2012


204 Directiva 92/29/CEE din 31 martie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru promovarea unei mai bune asistențe medicale la bordul navelor[


205

Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 privind Acordul de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între Asociația Proprietarilor de Nave din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Transporturi din Uniunea Europeană (FST) – anexa: Acordul european de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, cu excepția clauzei 16


206

Directiva 1999/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la timpul de lucru al navigatorilor la bordul navelor care fac escală în porturile Comunității


207Directiva 2005/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind mijloacele de măsurare


208Directiva 96/75/CE a Consiliului privind sistemele de navlosire și de stabilire a prețurilor în transportul național și internațional pe căile navigabile interioare în Comunitate


209

Directiva 87/540/CEE a Consiliului privind inițierea profesiei de operator de transport de mărfuri pe cale navigabilă în transportul național și internațional și privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și altor titluri oficiale de calificare pentru această activitate


210

Directiva 96/50/CE a Consiliului privind armonizarea condițiilor de obținere a brevetelor de comandant de navă pentru transportul de mărfuri și călători pe căile navigabile interioare din Comunitate


211Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară


212

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase

Transport internațional - imediat după intrarea in vigoare, transport internațional - in 3 ani după intrarea in vigoare a AA

Iulie, 2013


213

Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunității


Achiziţii publice

214

Directivei 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări(


215

Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor


216Directiva 2004/17/EC din 31 Martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale


217Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii


218

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale


Bariere tehnice in calea comerțului

219Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor

2014

220

Directiva 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură cum a fost modificată prin Directiva 2009/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

221

Directiva 2006/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune

2015

222Directiva 2009/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 referitoare la recipientele simple sub presiune

2015

223

Directivei 2004/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică și de abrogare a Directivei 89/336/CEE

2015

224Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție

2015

111

2


225DIRECTIVA 2009/142/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși

2016

226Directiva 2000/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind instalațiile pe cablu care transportă persoane

2015

227

Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive [1] (Directiva ATEX)

2015

228Directiva 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea dispozițiilor referitoare la introducerea pe piață și controlul explozivilor de uz civil

2015

229Directiva 2008/43/CE a Comisiei din 4 aprilie 2008 de instituire, în temeiul Directivei 93/15/CEE, a unui sistem de identificare și trasabilitate a explozivilor de uz civil

2015

230Directiva 95/16/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 29 iunie 1995 de apropiere a legislaţiilor statelor-membre referitor la ascensoare

2015

231Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE

2015

232DIRECTIVA 2004/22/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 31 martie 2004 privind mijloacele de măsurare.

2014

233Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale

2015

234Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile

2015

235Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro

2015

236Directiva Consiliului nr. 92/42/CEE din 21 mai 1992 privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă

2017

237Directiva 2009/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind instrumentele de cântărire neautomate

2014

238DIRECTIVA 97/23/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 29 mai 1997 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune;

2017

239Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora

În 18 luni de la intrarea în vigoare a AA

240Directiva 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcațiunile de agrement

2015

241Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor

2015

242Directiva 2007/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 privind introducerea pe piață a articolelor pirotehnice

2015

Iulie, 2013


243Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

2015

244Directiva 1999/36/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub presiune transportabile

2016

245Prima Directivă a Comisiei 80/1335/CEE din 22 Decembrie 1980 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru verificarea compoziției produselor cosmetice

2015

246A doua directivă a Comisiei 82/434/CEE din 14 mai 1982 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru verificarea compoziției produselor cosmetice

2015

247A treia Directivă a Comisiei 83/514/CEE din 27 septembrie 1983 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice

2015

248A Patra Directivă a Comisiei 85/490/CEE din 11 octombrie 1985 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice

2015

249A cincea Directivă 93/73/CEE a Comisiei din 9 septembrie 1993 privind metodele de analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice

2015

250A șasea Directivă 95/32/CE a Comisiei din 7 iulie 1995 privind metodele de analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice. Text cu relevanță pentru SEE

2015

251

Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru)

2016

252

Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind omologarea autovehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de reutilizare, reciclare și recuperare a acestora și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului

2018

253Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului

2015

254Directiva 2002/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 martie 2002 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți și de abrogare a Directivei 92/61/CEE a Consiliului

2015

255Directiva 93/14/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind sistemul de frânare al autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

256Directiva 2009/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind identificarea comenzilor, a martorilor și a indicatoarelor autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

257Directiva 93/30/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de avertizare sonoră pentru autovehiculele cu două sau trei roți

2017

258Directiva 2009/78/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind suporții articulați pentru autovehiculele cu două roți

2017

259Directiva 2009/78/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind suporții articulați pentru autovehiculele cu două roți

2017

113

2


260Directiva 93/33/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de protecție împotriva utilizării neautorizate a autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

261Directiva 2009/139/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind inscripționările legale ale autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

262

Directiva 2009/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind montarea dispozitivelor de iluminat și semnalizare luminoasă pe autovehicule cu două sau trei roți

2017

263DIRECTIVA 93/93/CEE A CONSILIULUI. din 29 octombrie 1993. privind masa și dimensiunile autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

264

Directiva 2009/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009privind locul de fixare a plăcuței de înmatriculare din spate la autovehiculele cu două sau trei roți

2017

265

Directiva 95/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2 februarie 1995 privind viteza maximă constructivă, cuplul maxim și puterea maximă netă a autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

266Directiva 97/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 privind anumite componente și caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

267

Directiva 2000/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000privind vitezometrele pentru autovehiculele cu două sau trei roți, precum și de modificare a Directivei 92/61/CEE a Consiliului privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți

2017

268

Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele şi unităţile lor tehnice separate şi de abrogare a Directivei 74/150/CEE

2016

269Directiva 2009/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind unele componente și caracteristici ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

270

Directiva 2009/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la viteza maximă prin construcție și la platformele de încărcare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

271DIRECTIVA 2009/59/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 iulie 2009 privind oglinzile retrovizoare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

272

Directiva 2008/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008cu privire la câmpul vizual și la ștergătoarele de parbriz ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

Iulie, 2013


273

Directiva 2009/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind mecanismul de direcție al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

274Directiva 2009/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind suprimarea paraziților radio electrici produși de tractoarele agricole sau forestiere

2016

275Directiva Consiliului din 6 aprilie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

276Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la scaunele de însoțitor la tractoarele agricole sau forestiere pe roți

2016

277Directiva 2009/76/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roți

2016

278Directiva 2009/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

279

Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de poluanți de la motoarele diesel cu care sunt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe roți

2016

280Directiva Consiliului din 25 iulie 1978 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la scaunul pentru conducătorul de tractoare agricole sau forestiere pe roți

2016

281Directiva 2009/61/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe tractoarele agricole sau forestiere pe roți

2016

282Directiva 2009/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 cu privire la omologarea dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

283Directiva 2009/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de remorcare și de mers înapoi ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roţi

2016

284Directiva 2009/75/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

285

Directiva Consiliului din 24 iunie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la spațiul de manevră, la mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

286Directiva Consiliului din 26 mai 1986 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la prizele de putere ale tractoarelor agricole și ale tractoarelor forestiere pe roți și la protecția acestora

2016

287Directiva Consiliului din 26 mai 1986 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust

2016

115

2


288Directiva Consiliului din 24 iulie 1986 cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți

2016

289Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust

2016

290Directiva Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la anumite componente și caracteristici ale tractoarelor agricole și forestiere pe roți

2016

291

Directiva 2000/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2000 privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole și forestiere și de modificare a Directivei 74/150/CEE a Consiliului

2016

292Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase

2016

293Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice

2014

294Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE

2013-2014

295

Directiva 2004/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind armonizarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunei practici de laborator și verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice

2015

296Directiva 2004/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind inspecția și verificarea bunei practici de laborator (BPL) (Versiunea codificată)

2013-2014

297

Directiva 89/105/CE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate

2014

298Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman

2015

299Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare

2013

300

Directiva 2006/130/CE a Comisiei din 11 decembrie 2006 de punere în aplicare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea criteriilor privind derogarea de la cerința unei prescripții veterinare pentru anumite produse medicamentoase veterinare destinate animalelor de la care se obțin produse alimentare

2014

301Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului

2015

Iulie, 2013


302Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind materiile colorante care pot fi adăugate în produsele medicamentoase (reformare)

2015

303Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic (reformare)

2015

117

foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității … · web viewfactorii care influențează...

Documents