fluor in ape

Upload: morfik12

Post on 10-Jul-2015

144 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Chimie si Tehnologie Chimica Catedra Chimie Industriala si Ecologica

Referat la Tema: Determinarea Fluorului in Apa

Elaborat: Studentul anului III Fionat Victor Gr.IV, P.M Controlat: Dr. Hab.,Prof.Univ. Maria Gonta

Chisinau 2011

Generalitati:Fluorul este un element chimic din grupa 17 a sistemului periodic (dup stilul vechi grupa a-VII-a principal sau VIIA), grupa halogenilor. n stare elementar formeaz molecule compuse din doi atomi F2, care este singura legtur posibil dintre cei doi atomi. Este cel mai electronegativ dintre toate elementele. Fiind un element foarte reactiv nu se gsete n natur dect sub form de compui.

Compuii fluorului:Minereurile cu coninut de fluor sunt:

fluorita CaF2 (fluorur de calciu), criolita Na3[AlF6], apatita 3Ca3(PO4)2.Ca(F,Cl)2.

FabricareSingura metod industrial de obinere a fluorului elementar, este electroliza unei soluii de KF n acid fluorhidric anhidru. Operaia se desfoar n recipieni de cupru sau nichel, care reprezint catodul, unde se formeaz hidrogen H2 iar la anodul din grafit se degaj fluorul F2

UtilizareFaptul c diveri compui organici, n care hidrogenul este nlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicaii industriale: izolatori electrici, mase plastice cu inerie mare, lubrifiani. Fluorul se mai utilizeaz la prevenirea apariiei cariilor dentare dar i n industria atomic. Fluorul intra in constitutia oaselor, a dintilor si a tendoanelor. Carenta de fluor a organismului produce carii dentare, indeosebi la copii, motiv pentru care, in mod preventiv, se recomanda fluorurarea apei de baut pana la concentratia de maximum 1 mg fluor la un litru de apa. Acest microelement este indicat in cazurile de intarziere a osificarii, in rahitism, osteoporoza, consolidarea fracturilor, carii dentare. Fluorul nu este necesar pentru activarea cresterii. Administrat ca medicament, in doze sporite, fluorul poate deveni daunator, provocand incetinirea cresterii scheletice, calcifierea tendoanelor si a ligamentelor, ca si afectarea

rinichilor, ficatului, a inimii si glandelor endocrine, precum si a sistemului nervos. La concentratii deosebit de mari, pot interveni intoxicatii fatale.

Necesarul zilnic de fluor:Este de 1-2 mg, maximum 3 mg, doua treimi din acesta fiind asigurat din apa de baut si o treime din alimentatie. In zonele in care apa este saraca in fluor (mai putin de 0,5 mg/l), e necesara fluorurarea apei. Excesul de fluor al apei poate duce la colorarea galbena a smaltului dentar (fluoroza). Continutul in fluor al diferitelor alimente este destul de redus, cantitati mat mari aflindu-se in pestii de apa dulce, dar indeosebi in cei de apa sarata (0,7 mg/100 g), in scrumbii (pana la 1,4 mg/100 g) si in ceaiul gruzin. Alte alimente care contin fluor ar ii urmatoarele: caisele, carnea de vita si cea de porc, cartofii.

Toxicitatea Fluorului:Fluorul nu este un nutrient esential - nu exista nici o afectiune umana datorata carentei de fluor in organism : cu alte cuvinte putem avea dinti foarte sanatosi fara fluor. Fluorul nu reduce numarul cariilor dentare - Primele studii care implicau efectele Fluorului asupra danturii s-au facut in imprejurari cel putin suspecte, incepand cu anul 1945, in Statele Unite. Dupa 1950 mai multe studii independente au descoperit ca fluorul nu contribuie aproape deloc la prevenirea carierii dintilor, un fapt care a fost recunoscut chiar si de comunitatea stomatologilor! (Seholle 1984; Gray 1987; PHS 1993; and Pinkham 1999). Din contra, o expunere prelungita sau care depaseste dozele poate cauza fluorizarea dintilor, manifestata prin aparitia unor pete galbene pe dantura. Rolul fluorizarii in prevenirea cariilor este pus sub semnul indoielii: cel mai amplu studiu realizat cuprinde 40,000 copii din 84 de comunitati diferite din USA - o parte au fost supusi fluorizarii, o parte nu. Rezultatele nu au demonstrat diferente notabile in ceea ce priveste sanatatea danturii. In comunitatile in care a fost stopat procesul de fluorizare a apei potabile, gradul de sanatate a danturii popuatiei nu a suferit o inrautatire, ci din contra!

Aparent, cariile sunt determinate genetic, dar de fapt, ele tin de nivelul educational si economic al parintilor. Nu s-a gasit nici o legatura intre nivelul de fluor din apa si cariile dentare. Fluorul este cancerigen - Un studiu facut in USA de National Institut of Cancer a relevat o crestere semnificativa a numarului de tineri afectati de cancer osos in zonele fluorizate - fata de cele in care apa nu a fost tratata. In plus, ingerarea lui creste riscul imbolnavirii de toate tipurile de cancer cu 5%. Programele de fluorizare a apei potabile au fost prost gestionate si implementate. O data fluorizata apa, nu exista nici un control al cantitatii ingerate zilnic de fiecare individ din 2 motive : nu exista o cantitate minima de apa bauta zilnic si fluorul poate proveni si din alte surse decat apa (alimente), ajungand probabil la o supradozare. Fluorul este o otrava cumulativa. In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumueaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza). In cazul persoanelor cu afectiuni renale, procentajul excretat este mai mic! Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime - inhiband numeroase enzime si este mutagen - determina mutatii genetice la nivel ADN. Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer. Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate: *Disfuncii ale Tiroidei - care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate. *Disfunctii Neurologice - IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica. *Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului. *Calcifierea glandei Pineale, ce controleaza instalarea pubertatii. Ingerarea fluorului determina cresterea numarului

fracturilor - Consumul de apa excesiv fluorurata dubleaza numarul fracturilor la sold, atat pentru barbati cat si pentru femeile in varsta. De asemenea, si un nivel foarte scazut de fluor in apa 0.1ppm, duce la cresterea fracturilor la sold. Fluorul in exces provoaca infertilitate - S-a descoperit ca infertilitatea la femei creste cu cresterea procentului de fluor din apa.Cercetatorii Asociatiei Americane pentru Hrana si Medicamente (FDA) au semnalat o stransa legatura intre scaderea fertilitatii la femeile cu varsta cuprinsa intre 10 si 49 de ani, si cresterea nivelului de fluor. De asemenea au semnalat si faptul ca acest lucru este valabil pentru toate speciile de animale. Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei - Aceasta boala afecteaza 1 din 5 copii americani dar este foarte rar intalnita.Supradozarea fluorului, ca urmare a ingestiei de fluoruri continute in apa de baut, determina aparitia fluorozei dentare, o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor. Riscul e si mai mare in conditiile in care consumului de apa fluorizata i se adauga alte surse de fluor: suplimente cu fluor ( prescrise adesea copiilor inca din pruncie), pasta de dinti, apa de gura, diverse alimente, lapte praf, sucuri, apa plata imbuteliata. In regiunile unde apa potabila este fluorizata, cantitatea admisa este de 200 de ori mai mare decat cea care se gaseste in mod normal in laptele matern!! Fluorul este foarte toxic - Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica - doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 35 grame ( o lingurita ) este destul pentru a ucide un adult. Atat copii (prin inghitirea tabletelor sau gelurilor cu fluor) cat si adulti (accidente implicand echipamente si filtre ale dispozitivelor de dializa) au murit din cauza expunerii excesive. Academia Internationala de Medicina si Toxicologie a clasificat fluorul ca fiind un medicament neaprobat in ceea ce priveste folosirea lui in profilaxia dentara datorita toxicitatii sale mari. Bomboanele, tabletele sau vitaminele care contin fluor in orice forma - nu au fost aprobate niciodata de catre Food & Drug Administration din SUA este o lege data inca din 1938! Asta inseamna ca FDA nu are nici o dovada

cum ca ingerarea unei cantitati suplimentare de fluor este sigura pentru sanatate. Descoperirea alarmanta cum ca prescrierea fluorului nu a fost niciodata aprobata a fost anuntata in 1993 de catre John Kelly. Ca urmare a cercetarilor sale, s-a descoperit faptul ca nici FDA nici Institutul National de Cercetari in Domeniul Dentar din SUA, nici Academia de Stomatologie Pediatrica din America nu au nici un fel de dovezi in legatura cu siguranta administrarii fluorului in ceea ce priveste sanatatea sau, mai mult decat atat, nu exista dovezi cum ca acesta este eficient. Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea). Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung. La copii veti observa efectele ingerarii aceste substante in perioada de formare a dintilor, numai in momentul aparitiei dentitiei permanente (dupa varsta de 6 ani).

Metodele de determinare a Fluorului:Metoda Colorimetrica.Determinarea colorimetrica a fluorului in apa e bazata pe capacitatea fluorionului de a schimba coloratia roz-aprinsa a indicatorului zirconiu-alizarina intr-un galben slab. In urma formarii a unui complex stabil incolor. Continutul fluorului in apa se poate determina de asemenea prin metoda colorimetrica simplificata cu clrura de fier. Principiul metodei se bazeaza pe reactia dintre fluor si fierul trivalent cu formarea compusului incolor complex ce nu reactioneaza cu tioceanatii, restul carora formeaza o coloratie rosie.

Metoda prin precipiatre:precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluanilor din apele reziduale n produi insolubili. Ca exemplu se d ndeprtarea fluorului din ap prin introducerea de ioni de calciu:

2 F- + Ca2 CaF2 precipitatMetoda potentiometrica de determinare fluorurilor cu electrodul ion.

Membrana electrodului ion-selectiv pentru fluor consta din monocristale de fluorura de lantan cu adaos de euroniu. Monocristalul LaF3 poseda o conductibilitate inalta pentru ionii de fluorura, adica membrana este permiabila doar pentru ionii de fluor si absolut impermiabila pentru alti cationi si anioni. Pentru determinarea fluorului, se formeaza urmatorul element galvanic: Ag,AgCl/KCl(sat)//F-/LaF3(solid) NaF(0,1M), NaCl(0,1M)/AgCl,Ag.

Determinarea fotometrica a ionilor de fluorura in apele naturale cu alizarinacomplexonul de ceriu in prezenta acetonei.Metoda se bazeaza pe reactia de formare a unui complex de culoare albastra in prezenta ionului de fluorura, a ceriului trivalent si alizarinacomplexonului. Sensibilitatea metodei creste ib prezenta acetonei si respectiv se micsoreaza esential durata analizei.

Raspindirea Fluorului in apele potabile din Republica Moldova:n cca. 17 la sut din colile a mai mult de 2/3 teritorii administrative, n care nva 13,5 la sut din totalul de elevi se constat necorespunderea probelor de ap dup coninutul de Fluor. Astfel, fiecare al 7-lea elev din ar este expus riscului de a dezvolta fluoroz, boal care afecteaz dinii i oasele. Este demonstrat c n cazul insuficienei fluorului n organism se poate dezvolta caria dentar, iar ptrunderea n cantiti excesive poate provoca fluoroza. Clinica fluorozei dentare este caracterizat prin colorarea i apariia petelor pe dini. Expunerea cronic la niveluri excesive de fluor poate duce la fluoroza scheletului, printre simptomele principale ale creia sunt rigiditatea i durerile la nivelul articulaiilor.

.Ponderea elevilor expui la excesul de fluor n apa potabil corelat cu rata de probe neconforme atestat n diferite uniti administrativ-teritoriale.

Cele mai nalte concentraii de fluor au fost depistate n colile din s.Prlia, Negureni i Agronomovca, r-nul Ungheni 16,5 mg/l; n s. Ustia i Dumani, r-nul Glodeni 5,3mg/l, n s. Sipoteni, r-nul Clrai 5,3 mg/l, n s. Baurci 8,4mg/l i la Tomai 5,3 mg/l, UTA Gguzia, n s. Srata

Veche 8,8 mg/l, n s. Risipeni i la Gara Fleti 9-11 mg/l, r-nul Fleti, ceea ce presupune interzicerea folosirii acestor surse n scopuri potabile. Conform examenelor efectuate n a.2004 la elevii de vrst de 12-17 ani din or. Fleti, Clrai i Corneti s-a constatat, c prevalena elevilor afectai de fluoroz dentar a constituit 80% n or. Fleti, 55% n or. Clrai i 40% n or. Corneti. Fluoroza dentar poate fi considerat ca o carte de vizit a elevului din or. Floreti. La nivel naional prevalena elevilor cu fluoroz dentar constituie 15%, o cifr practic identic cu ponderea probelor de ap neconforme la coninutul de fluor. n r-nele Ungheni i Ciadr-Lunga s-a relevat o legtur ntre ponderea nalt a probelor de ap neconform la fluor i proporia de 1,4 ori mai mare dect media pe republic a bolilor sistemului osteo-articular, ale muchilor i esutului conjunctiv la copii n vrst de 0-17 ani.

Concluzie:Fluorul este cancerigen -acesta provoaca cancer osos si ingerarea lui creste riscul imbolnavirii de toate tipurile de cancer cu 5%.Fluorul din ap de but i alte buturi mrete riscul naterii premature i face mai probabil

greutatea mic la natere. Conform estimarilor stiintifice, cantitatea de fluor in apa nu trebuie sa depaseasca 1 ppm. S-a dovedit ca fluorul nu mai actioneaza dupa varsta de 20 de ani dar parerile sunt contradictorii. Bibliografie:http://www.sanatatea.com/art/mediu/4478-determinarea-fluorului-fluor-ionului.html; n.wikipedia.org/wiki/Fluor www.statistica.md/public/files/Formulare_statistice/.../instr_1-gosp_ape.pdf