ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

TEMA PROIECT: ANALIZA STATISTICĂ A

FLOTEI MONDIALE

NUME: ASANACHE RAZVAN-GEORGIAN

GRUPA: 4111 C

ANALIZA STATISTICĂ A FLOTEI MONDIALE

Este indiscutabil faptul că flota maritimă mondială îşi aduce o contribuţie importantă la desfăşurarea comerţului mondial. Obiectivul fundamental al transportului şi comerţului maritim este asigurarea circuitului normal de mărfuri pe plan naţional şi internaţional, în siguranţă, la timp, cu eficienţă economică şi în conformitate cu convenţiile, legile şi clauzele contractuale în vigoare.

Problema eficienţei economice în transporturile maritime devine aşadar în contextul acţiunilor privind îndeplinirea obiectivelor fundamentale prezentate mai înainte, una fundamentală. Din perspectiva eficienţei economice în transporturi, am analizat în cadrul acestei lucrări, pe baza datelor furnizate de UNCTAD o serie de aspecte privind productivitatea operaţională a flotei maritime mondiale şi cererea şi oferta de tonaj în principalele sectoare ale pieţei de navigaţie ca variabile ce influenţează creşterea acesteia.

Productivitatea operaţională a flotei de nave este măsurată în tone –mile pe tdw şi este dependentă de patru factori principali: viteza medie, timpul de staţionare în port, utilizarea capacităţii brute şi zilele pe mare cu încărcătură.

Principalii indicatori ai productivităţii operaţionale pentru flota mondială în tone şi tone-mile pe tdw sunt prezentate în tabelul nr.1

An Flota mondiala(milioane dwt)

Cantitatea de marfa totala(milioane

dwt)

Total mile realizate

(sute de mii de mile tone)

Tone transportoare pe unitate dwt

Mii de tone mile realizate pe unitate dwt

20072008200920102011

658.4734.9808.4825.7844.2

40084651587158405888

1712120188230162324123251

6.16.37.37.17.0

26.027.528.528.027.5

Surse: Flota mondiala : Registrul Lloyd’s- Fairplay ( date la jumătatea anului 2007, date la finalul anului pentru toţi ceilalţi ani prezentaţi; cantitatea de marfa totala transportatoare: secretariat UNCTAD; tone-mile: Fearley’s, revizuita, pe diferite teme. Date compilate de secretariat UNCTAD.

Comparând evoluţia cantităţii de marfă transportată (tone - mile executate pe tdw) cu tonajul flotei mondiale, se constată o relaţie negativă. Acest fapt ne sugerează existenţa unei rezerve de capacitate de transport asupra căreia voi reveni pe parcursul lucrării.

Acest fapt se traduce printr-o ofertă excedentară, care poate genera pe diferite segmente ale pieţei maritime, scăderea navlurilor principalul element de rentabilizare şi creştere economică. În mod firesc, armatorul doreşte să estimeze profiturile pe termen lung. Din acest motiv analiza productivităţii operaţionale nu trebuie făcută numai la nivel global ci şi structural pe tipuri de nave.

Graficul următor redă productivităţile operaţionale în termenii de marfă

transportată pe tdw pe tipuri de nave:

Pe baza acestuia, ne putem permite acum, să analizăm evoluţiile

productivităţii operaţionale pentru tancurile petroliere, vrachiere şi nave

reziduale (cargouri generale, containere şi alte nave)

Se constată că productivitatea în termeni de tone transportate pe tdw a cunoscut

următoarele evoluţii:

Pentru tancurile petroliere se constată o scădere a productivităţii operaţionale de la 8,6 t/tdw la 4,8 t/tdw; o explicaţie a acestei situaţii ar putea fi conflictele militare din zona marilor zăcăminte petroliere şi politica OPEC-ului vis-à-vis de preţul petrolului;

Pentru vrachiere se constată următoarele evoluţii: de la 8,4 t/tdw urmează o cădere la 2,9 t/tdw, urmată de o revenire treptată până sub valoarea de referinţă până la 4,6 t/tdw; în anii 80 în Africa au avut loc o serie de conflicte militare care au redus exporturile din această zonă a lumii;

Pentru flota reziduală se constată o un trend relativ, ascendent al productivităţii operaţionale de la 6,3 t/tdw la 10 t/tdw.

Analiza acestor evoluţii ne permite să formulăm concluzia că transportul maritim de tip clasic, cedează în faţa unor noi modalităţi de transport cum sunt navele container.

Pe ansamblu comerţul maritim clasic, este încetinit, ceea ce ar putea să ne conducă la ideea că s-au găsit noi forme de transport (feroviar, rutier etc.). Se constată că sub presiunea ecologiştilor sau datorită infrastructurii limitate a transportului feroviar şi rutier, centrul de interes se îndreaptă tot spre transportul maritim care se dovedeşte din nou a fi greu substituibil. Terminalele de containere, şi putem exemplifica pentru zona noastră Constanţa, Odesa, Batumi, Pireu şi navele tip sea-line sunt exemple de modalităţi de tip nou de transport maritim.

Cererea şi oferta de nave de transport maritim

Referitor la această problemă, vom face o serie de comentarii pe baza datelor furnizate de UNCTAD şi care sunt prezentate în tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2

Tonaj surplus existent in flota mondiala, 2006 si 2007-2011

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Flota mondială de mărfuri 658.4 788.7 799.0 808.4 825.6 844.2

Tonaj surplus (a) 63.7 24.7 23.7 18.4 21.5 21.7

Flota activa (b) 594.7 764.0 775.3 790.0 804.1 822.5

Analiza surplusului de tonaj poate fi de asemenea făcută pe tipuri de nave (vezi tabelul nr.3):

Tabelul nr. 3

Analiza surplusului de tonaj pe tipuri de vase , 2005-2011

(cifrele anuale figurează in milioane pe unitate dwt)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Flota de tancuri 285,1 290,6 291,0 281,8 279,4 280,2 267,7

Surplus 28,8 17,0 17,3 14,0 13,5 17,9 19,1

Flota de vrac uscat 257,2 260,9 257,1 245,7 247,7 255,3 258,8

Surplus 17,2 10,3 5,8 7,9 3,8 2,9 2,2

Flota mărfuri conv 62,7 62,0 60,5 59,9 59,3 57,8 57,3

Surplus 1,4 1,7 1,6 1,8 1,1 0,7 0,4

În zona petrolierelor, surplusul de tonaj, s-a redus cu circa 17,4 milioane tone/tdw. Navele noi construite au redus surplusul de tonaj de la 10,1% la 7,1%.Această perioadă se poate delimita în două subperioade:

- 2005-2009 unde surplusul cunoaşte o reducere accentuată de la 10,1% (2005) la 4,8% (2009).

- 2009- 2011 unde surplusul cunoaşte o perioadă de creştere de la 4,8% (2009) la 7,1% (2011).

Oferta de nave pentru transportul mărfii în vrac, a crescut în această perioadă de la 257,2 milioane tone/tdw (2005) la 258,8 milioane tdw (2011). În cifre relative, surplusul de tonaj se reduce de la 6,7% (6,7%) la 0,9% (2011).

Oferta de tonaj pentru navele transportatoare de mărfuri convenţionale s-a redus cu circa 5,4 milioane tone/tdw. Se constată că deşi există o reducere a cantităţii de marfă de acest tip pe unitatea de capacitate, surplusul de tonaj cunoaşte o reducere de la 2,2% (2005) la 0,7% (2011). Şi această perioadă trebuie împărţită în alte două perioade:

- 2005-2009 unde surplusul cunoaşte o creştere de la 2,2% (2005) la 3,00% (2009);

- 2009- 2011 unde surplusul cunoaşte o reducere de la 2,2% (2009) la 0,7% (2011)

Se constată că vârfurile de surplus de tonaj pentru petroliere coincid cu problemele generate de conflictele militate din Golf şi de politicile OPEC.

Creşterea constantă în transporturi a mărfurilor uscate au condus la reducerea continuă a surplusului în acest domeniu.

Transportul de mărfuri generale convenţionale, a cunoscut o reducere în deceniul 90 ceea ce a condus la creşterea surplusului de tonaj mai ales în sectorul de marfă pachetizată. În perioada 2009-2011 se constată o reducere a surplusului deoarece capătă o amploare mai mare navele specializate de tip portcontainer.