FlorenţaDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

FlorenţaFirenze

—  Comune  —

Florenţa

Drapel

Stemă

Florenţa

Florenţa (Italia3)

Poziţia geografică

Coordonate:Coordonate: 

43°47′N 11°15′E43°47′N 11°15′E

Ţară  Italia

Regiune  Toscana

Provincie Florenţa

Guvernare

 - Primar Matteo Renzi (Partidul Democrat)

Suprafaţă

 - Oraş 102.41 km²

Altitudine 50 m.d.m.

Populaţie (30 aprilie 2009)[1]

 - Oraş 368.362 locuitori

 - Densitate 3.596,9 loc./km²

Fus orar CET (+1)

 - Ora de vară (DST) CEST (+2)

Cod poştal 50121-50145

Prefix telefonic 055

Localităţi înfrăţite

 - Reims Franţa

 - Kassel Germania

 - EdinburghRegatul Unit al Marii Britanii şi al

Irlandei de Nord

 - Kiev Ucraina

 - Dresda Germania

 - Turku Finlanda

 - Riga Letonia

 - Tirana Albania

 - Atena Grecia

 - Valladolid Spania

 - Budapesta Ungaria

 - Cracovia Polonia

 - Kyoto Japonia

 - Philadelphia Statele Unite ale Americii

 - Fès Maroc

 - Isfahan Iran

 - Kuweit Kuweit

 - Nanjing Republica Populară Chineză

 - Salvador Brazilia

 - Sydney Australia

 - Asmara Eritreea

 - Puebla de Zaragoza Mexic

 - Betleem State of Palestine[*]

 - Gemlik Turcia

 - Samarkand Uzbekistan

 - Istanbul Turcia

 - Erevan Armenia

 - Malmö Suedia

 - Damasc Siria

 - Pekanbaru Indonezia

 - Providence, Rhode

IslandStatele Unite ale Americii

 - Santiago de Cali Columbia

 - Olomouc Cehia

 - Gaziantep Turcia

 - Mostar Bosnia şi Herţegovina

 - Arequipa Peru

 - Tlemcen Algeria

 - Nablus Autoritatea Naţională Palestiniană

 - Nazaret Israel

 - Comuna Malmö Suedia

Site web: http://www.comune.firenze.it

Poziţia localităţii Florenţa

modifică 

Centrul Istoric al Florenţei*

Patrimoniul Mondial UNESCO

Ţara Italia

Tip Cultural

Criterii i, ii, iii, iv, vi

Referinţă 174

Regiunea** Europa   şi   America   de Nord

Anul 1982 (Sesiunea a 6-a)

* Lista Patrimonului Mondial

** Regiunile după clasificarea UNESCO

modifică 

Florenţa (italiană Firenze   listen), este capitala regiunii italieneToscana şi a provinciei Florenţa. Este cel mai populat oraş dinToscana, cu o populaţie de 367.569 de locuitori (1.500.000 în zona metropolitană).[2]

Oraşul se află pe râul Arno şi este cunoscut pentru istoria şi importanţa sa în Evul Mediu şi în Renaştere, în special pentru arta şi arhitectura sa. Un centru comercial şi economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate oraşe ale timpurilor,[3] Florenţa este considerat locul de naştere al Renaşterii italiene; de fapt a fost numită Atena din Evul Mediu.[4] A fost mult timp sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 până în 1870 oraşul a fost de asemenea capitala Regatului Italiei.

Centrul istoric al Florenţei atrage anual milioane de turişti şi a fost declarat de UNESCO Patrimoniu mondial în 1982. Florenţa este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume,[5]

[6]iar arta,[7] moştenirea istorică şi culturală îşi păstrează şi astăzi impactul major în lume. Oraşul are de asemenea în Europa un impact major în muzică, arhitectură, educaţie, bucătărie, modă, filozofie, ştiinţăşi religie. Centrul istoric din Florenţa conţine numeroase pieţe elegante (piazza), palate renascentiste (palazzi), academii, parcuri, grădini,biserici, mânăstiri, muzee, galerii de artă şi ateliere. Oraşul a fost de asemenea nominalizat, potrivit unui studiu din 2007, ca cea mai dorită destinaţie turistică din lume.[8]

Oraşul oferă o gamă largă de colecţii de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti şi de la Galeria Uffizi, (care primeşte aproximativ 1,6 milioane de turişti pe an).[9] Florenţa este probabil ultimul oraş conservat al Renaşterii din lume[10] şi este considerat de mulţi ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naştere sau de domiciliu a numeroase personalităţi istorice marcante, cum ar fi: Dante,Boccaccio, Leonardo da Vinci, Botticelli, Niccolò Machiavelli,Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale şi Emilio Pucci.

Cuprins

  [ascunde] 

1 Istorie 2 Demografie 3 Biserici 4 Palate ale Renaşterii 5 Obiective turistice 6 Varia 7 Economie 8 Personalităţi 9 Referinţe 10 Legături externe 11 Vezi şi

Istorie[modificare | modificare sursă]

Faţada Catedralei, numită "il Duomo" de la cuvântul în latinădomus

Florenţa a avut o istorie lungă şi plină de evenimente, fiind un oraş roman, locul de naştere al Renaşterii italiene (sau "florentin renascentist") fiind considerat, conform Encyclopædia Britannica din punct de vedere politic, economic, cultural unul dintre cele mai importante oraşe din Europa şi din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la 1500.[11]

Influenţa Florenţei în domeniile artei şi culturii era aşa de puternică încât dialectul vorbit în secolul al XIV-lea a fost şi este baza limbii italiene literare. Aproape toţi scriitori şi poeţi din literatura italiană sunt oarecum legaţi de Florenţa, acest lucru ducând în cele din urmă la adoptarea dialectului florentin mai presus de toate dialectele locale, ca limbă literară.[12]

Florentinii au reinventat banii - în forma florinului de aur - acesta fiind motorul care a scos Europa din „Evul Mediu” un termen inventat de Petrach, un florentin. Ei au finanţat dezvoltarea industriei în toată Europa - din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon, în Ungaria. Ei i-au finanţat pe regii englezi în timpul Războiului de o sută de ani. Ei au finanţat papalitatea, inclusiv construcţia Avignon şi reconstrucţia Romei, când papalitatea s-a întors din „Captivitatea avignoniană”.

Florenţa a fost casa familiei Medici, una dintre cele mai importante familii de nobili din istorie. Lorenzo de' Medici a fost considerat un geniu politic şi cultural din Italia în secolul al XV-lea. Doi membri ai familiei, au fost papi: Leo X şi Clement VII la începutul secolului al XVI-lea. Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea al Franţei şi, după moartea sa în 1559, a domnit ca regent în Franţa. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluţia demografică 

Biserici[modificare | modificare sursă]

Turnul clopotniţei şi domul din Florenţa

Baptisteriumul San Giovanni  - stil roman (secolul XI-secolul XII) Domul Santa Maria del Fiore  - stil gotico-roman (secolul XII-secolul

XIV) Santa Maria Novella  şi Santa Croce - stil gotic (cu monumentele

funerare ale lui Dante, Michelangelo, Galileo Galilei, Niccolò Machiavelli ş. a.), San Lorenzo (construit în 390, reconstruit în 1425 de Brunelleschi, monumentele funerare ale dinastiei Medici.

Palate ale Renaşterii[modificare | modificare sursă]

Palazzo Vecchio La Galleria degli Uffizi Palazzo del Podestà Palazzo Pitti Palazzo Strozzi

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, muzee renumite (mai alesGaleria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Naţional Bargello, Muzeul de Arheologie); Biblioteca Naţională; Centrul de Circulaţie; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Catedrala Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piaţa Michelangelo, unde se află o copie a statuii lui David de Michelangelo etc.

Varia[modificare | modificare sursă]

La cererea ducelui Cosimo I de Medici, Giorgio Vasari a construit în 1565 aşa zisul "Corridoio vasariano" ("Coridorul vasarian"), care uneşte Palazzo Vecchio cu Palazzo Pitti, traversând râul Arno peste Ponte Vecchio. Coridorul trebuia să servească ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală, în caz de necesitate.

Economie[modificare | modificare sursă]

Combinaţie de fotografii cu vederea din turnul clopotniţei spre dom

Turism bine dezvoltat. Puternic centru industrial: prelucrarea metalelor preţioase, marochinărie, confecţii.

Personalităţi[modificare | modificare sursă]

Alberto Magnelli , artist Lorenzo De'Medici  (1449 - 1492), numit "il Magnifico" Niccolò Machiavelli  (1469 – 1527), gânditor politic Girolamo Savonarola  († 1498), călugăr dominican, filosof Giovanni Domenico Ferretti  (1692-1768), pictor Francisc al II-lea  de Habsburg-Lothringen, ultimul împărat romano-

german, ulterior împărat al Austriei (cu numele de Francisc I) Filippo Neri , sfânt Benvenuto Cellini , giuvaergiu şi sculptor Vittoria Puccini , actriţă

Panorama Florenţei

Referinţe[modificare | modificare sursă]

1. ̂  ‘City’ population (i.e., that of the comune or municipality) from demographic balance: January–April 2009, ISTAT.

2. ̂  Bilancio demografico anno 2008, dati ISTAT3. ̂  „Economy of Renaissance Florence, Richard A. Goldthwaite,

Book – Barnes & Noble”. Search.barnesandnoble.com. 23 aprilie 2009. Accesat la 22 ianuarie 2010.

4. ̂  Profs. Spencer Baynes, L.L.D., and W. Robertson Smith, L.L.D., Encyclopaedia Britannica. Akron, Ohio: The Werner Company, 1907: p.675

5. ̂  „Florence – one of the most beautiful cities in the world”. Intstudy.com. Accesat la 22 ianuarie 2010.

6. ̂  „About Florence, your tourist guide to Florence, Italy”. Aboutflorence.com. Accesat la 22 ianuarie 2010.

7. ̂  „Renaissance – Focus on Florence”. Learner.org. Accesat la 22 ianuarie 2010.

8. ̂  „Travel + Leisure”. Travelandleisure.com. Accesat la 14 martie 2010.

9. ̂  „Contact Support”. Itvnews.tv. Accesat la 22 ianuarie 2010.10. ̂  Miner, Jennifer (2 septembrie 2008). „Florence Art Tours,

Florence Museums, Florence Architecture”. Travelguide.affordabletours.com. Accesat la 22 ianuarie 2010.

11. ̂  Britannica Concise Encyclopedia. „Florence (Italy) – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. Accesat la 14 martie 2010.

12. ̂  History of the Italian Language

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate deFlorenţa

Ghid de Turism la Florenţa Florence Photos  (English) Florenta - eterna Renaştere , 6 ianuarie 2011, Revista Magazin Florenta - Acolo toamna vine degeaba , 8 octombrie 2006, Cornelia

Preda, Jurnalul Naţional

Imagini

Florenţa: Călătorie virtuală în oraşul Renaşterii  (Engleză/Italiană) Fotografii ale palatelor Renaşterii Panorama of Florence by satellite Photo Gallery of Florence

Vezi şi[modificare | modificare sursă]

Listă de oraşe din Italia Locuri din patrimoniul mondial

[ascunde]

v • d • m

Capitalele Regiunilor Italiei    L'Aquila, Abruzzo

Aosta, Valle d'AostaBari, ApuliaPotenza, Basilicata

Catanzaro, CalabriaNapoli, CampaniaBologna,Emilia-RomagnaTrieste,Friuli-Veneţia Giulia

Roma, LazioGenova, LiguriaMilano, LombardiaAncona, Marche

Campobasso, MoliseTorino, PiemontCagliari, SardiniaPalermo, Sicilia

Trento,Trentino-Tirolul de SudFlorenţa, ToscanaPerugia, UmbriaVeneţia, Veneto

[arată]v • d • m

Toscana · Comune din Provincia Florenţa

[arată]v • d • m

Capitalele Europene ale Culturii

Informaţii bibliotecareGND : 4017581-9  VIAF : 128940004 

Categorii: 

Oraşe în Italia

Patrimoniul mondial în Italia

Meniu de navigare Creare cont

Autentificare

Articol

Discuţie

Lectură

Modificare

Modificare sursă

Istoric

Pagina principală

Portaluri tematice

Cafenea

Articol aleatoriu Participare

Schimbări recente

Proiectul săptămânii

Ajutor

Portalul comunităţii

Donaţii Tipărire/exportare

Creare carte

Descarcă PDF

Versiune de tipărit Trusa de unelte

Ce trimite aici

Modificări corelate

Trimite fişier

Salt

Pagini speciale

Navigare în istoric

Informaţii despre pagină

Element Wikidata

Citează acest articol În alte limbi

Afrikaans

Alemannisch

አማርኛ Aragonés

Ænglisc

العربية مصرى Asturianu

Aymar aru

Azərbaycanca

Boarisch

Žemaitėška

Bikol Central

Беларуская

Беларуская (тарашкевіца)

Български বাং��লা�

བོ� ད་ཡི� ག Brezhoneg

Bosanski

Català

Нохчийн

Cebuano

Corsu

Čeština

Cymraeg

Dansk

Deutsch

Ελληνικά

Emiliàn e rumagnòl

English

Esperanto

Español

Eesti

Euskara

Estremeñu

فارسی Suomi

Français

Nordfriisk

Frysk

Gaeilge

Gàidhlig

Galego

客家語 /Hak-kâ-ngî

עברית हि�न्दी�

Hrvatski

Magyar

Հայերեն

Interlingua

Bahasa Indonesia

Interlingue

Ido

Íslenska

Italiano

日本語 Basa Jawa

ქართული

Қазақша

한국어

Коми

Kernowek

Кыргызча

Latina

Lëtzebuergesch

Limburgs

Ligure

Lumbaart

Lietuvių

Latviešu

Олык марий

Македонски മലയാ�ളം�

Монгол मराठी�

Bahasa Melayu

ماِز رونی Dorerin Naoero

Nāhuatl

Napulitano

Plattdüütsch ने पाली� ने पाली भाषा Nederlands

Norsk nynorsk

Norsk bokmål

Occitan

Ирон

Kapampangan

Polski

Piemontèis

پنجابی Português

Runa Simi

Tarandíne

Русский

Sardu

Sicilianu

Scots

Srpskohrvatski / српскохрватски

Simple English

Slovenčina

Slovenščina

Shqip

Српски / srpski

Seeltersk

Svenska

Kiswahili తెలు�గు� ไทย Tagalog

Türkçe

Татарча/tatarça

Twi

Uyghurche / ئۇيغۇرچە Українська

اردو Oʻzbekcha/ўзбекча

Vèneto

Vepsän kel’

Tiếng Việt

West-Vlams

Volapük

Winaray

יִידיש 中文

Bân-lâm-gú

粵語 Modifică legăturile

Ultima modificare efectuată la 17:55, ora 12 august 2015.

Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi distribuire în

condiţii identice; pot exista şi clauze suplimentare. Vedeţi detalii la Termenii de utilizare.