L.NffiX$tr,&

@FLORENIA

CT]PRINSlntroducere--:s;e ideale pentru...l.::ccerd Florenta\':-care si bdutura: - - JardturlI .:': smentr=::'e istorice

Sfaturi de cdldtorie-.:='=-:::-'dllte

" =.: le noapte-':-^-3:ide aAlaZj- : :: Conversatielr: s 'l-le

Trasee ideale4 !.Piazza del Duomo 268 2. De la Orsanmichele

L4 la Ponte Vecchio 3418 3. Galeriile Uffizi 4220 4. Bargello gi Santa Croce 4622 5. De la Santa Maria Novella

la San Marco 506. De la Accademia

1O0 la lvluseo Archeologico 58106 T.ZonaPtazza della Repubblica 62L74 8. Oltrarno 66tL6 9. Palatul Pitti 9i Grddina Boboli 7O

72A 10. San lvliniato Al Monte 74L34 11. Fiesole 7a

12. Vilele Medici 8213. San Gimignano 86

136 14. Siena 88L37 15. Pisa 92

INTRODI.]CtrRtrI -:'oducerein geografia, obiceiurile 9i cultura Florenlei, plus-':'-atiifoarte utile despre bucdtdria, istoria florentind 9i ce

: -::: face in oras.

Descoperd Florenla

rr,iancare gi bduturd

Cumpdrdturi

D.,:rertisment

Qepere istorice

8

1.4

18

20

22

Priveli;tea din Piazzale Mihelangelo

DtrSCOPtrRA FLORtrNTACelebru pentru descoperirile din ;tiin1d, literaturd, artd ;i arhitecturd, oralu/-stat

Florenla e locul nasterii lumii moderne, ce pdstreazd si astdzi un aspect ce imbind

nzncznforruismul cu oPulenla, subliruul cu lumescul.

Pentru cei mai mulli, numele Florenla

este legat indisolubil de Renagtere,perioadA in care inflorirea extraordinarE

a vielii artistice gi lntelectuale sub con-

ducerea familiei Medici, dublatd de ave-

rea bancard imens5 a oragului, f5ceaudin orag cel mai important centru al

Europei.

FLORENIA DE AZI

Florenla contemporand este fdrd indo-iald unul dintre cele mai frumoasemuzee in aer liber din lume. iar turis-mul pe care il genereaz5 a devenit o

sursd majorb de bogatie. insd rareori

este consideratd un orag in sens con-temporan, poate doar c6nd vine vorbade cumpdrdturi. Dar 9i in cazul cumpS-rdturilor, obiectele rafinate de artizanatgi accesoriile vestimentare din prezent

i9i au in p6nd la urmd originea in tradili-ile comerciale gl creative ale vechii Flo-

ren,te.

S,i totugi, existd o alta Florenl5,ascunsS, care lncearcd si se eliberezedin corsetul istoriei gi care, dincolo deaparenle, i9i dezvbluie identitatea deorag modern sofisticat, actual, complexgi chiar intr-o anumitd m5sure agitat,

8 INTRODUCERE

un orag carein nici un caz nu este o vic-

timd pasivd a statutului seu de capitaletu ristice.

GEOGRAFIE 9l A9EZARE

Construitb pe malurile r6ului Arno, Flo-

renla e tdiatd in doud de r6u, partea cea

mai veche a oragului intinzandu-se lanord. R6ul a fost gi o binecuvantare si

un blestem pentru orag: pe de-o parte, a

asigurat sursa de apd gi o cale de trans-port, pe de alte parte, a provocat oca-

zional inundalii devastatoare, cum s-a

intamplatin 1966 (pagina 11).

Trei pieleVechiul centru istoric este organizat injurul alrei piazzi sau piele, fiecare repre-

zent6nd un centru diferit de influeni5.Piazza del Duomo inconjoard catedralaoragului gi constituie centrul puterii spi-

rituale. La nord de aici, se gdsesc trei

dintre bisericlle principale ale oragu-

lui, Santa Maria Novella (in apropiereazonei evident laice din jurul gdrii), San

Lorenzo gi San lvlarco.La sud de Piazza del Duomo este

Piazza della Signoria, inconjuratd depalazzi (palale) cu turnuri medievale

Sh'odti istoricd

: .-- .L. Aici se aflS Palazzo Vecchio:': .:- .echi), din care familia Medicii : :' - - : Florenla. Contlnud sd fie cen-'" - ---.' laice ca sediu al Commune

"-.-,=., se intinde Piazza della

:": -:: :e. piatd conceput; sd simbo-: i:: -'.: -a Florenld" ln sec. XlX, cand. :

= - , ':si pentru scurt timp capitala-j E -:eDendente. Mai este perce-

: .-: = :a s!mbol al tradiliilor comer-: € : :e aftizanal ale oragului, in

r r : - .': a'6ndu-se strdzi comecialei: .", -.' aee principaleale bdncilor

:gs:e Arno::- -.; oferd doar o deschidere: -: .:-itd dupe strddulele medievalei,-':--:= 3 e centrului vechi, ci este tra-+.i:: : oe mai multe poduri elegante,i] -: cJnoscut dintre ele fiind Ponte.:::^ o. Priveligtile in susul 9i josul',- - sunt deosebit de frumoase, iar:':-=radele care mdrginesc ambele-'= -' - preferate pentru plimbarea

:,n -..a - li poartd numele: Lungarno:r:'= -rseamn5,,de-a Iungul 16ului

l:-:'_

:: -alul de sud se afl5 Oltrarno-:es:: Arno"), zone populatd mai tar: - :::6t cea din nord. Foarte multd":-= ..in cartier s5rac, muncitoresc,

: - :: ateliere, acum se aflS in curs de

i;--.'=care. cu multe baruri la modd-:=1= aDreciat 9i de studenli), rdmd-'.-: .- toate acestea mai degrabd in,'"", :'cuitului turistic. Zona este in

schimb dominatd de palatul grandiosal familiei Medici, Palazzo Pitti, dincolode care se intinde frumoasa GridiniBoboli.

Deasupra tuturor, in v6rful dealului,se aflE altarul primulul maftir cregtinflorentin, impundtoarea bisericd San

Miniato al Monte.

In Gr,idina Bohoh

A c op eril uri f oren tine ? i tore ! ti

DESCOPERA FLORENTA 9

FOARTE SCURT ISTORIC

inceputurilePrimele agezeri pe locul actualei Flo-

renle gi in imprejurimi au fost ale etrus-cilor iubitori de pace (de la care igi

trage numele Toscana de azi), care au

construit un orag important pe ampla-samentul actual al oragului Fiesole.Agezdrile au prosperat p6nd in jurul

Mic;ifrumos

anului 300 i.e.n, cdnd regiunea a intratin sfera de influent; tot mai mare a

Romei. Romanii au fost cei care au inte-meiat oragul Firenze in 59 i.e.n. sub

forma unei coionla pentru veterani,

cdreia i-au pus numele Florentia.

ComunaDupd cdderea Romei, au apdrut gi pri-

mele semne ale oragului-stat, respec-

Luali micul dejun in stil florentin. lnce-peli ziua cu un cappuccino si un cornetto

la Caffd Scudieri din Piazza di San Gio-

vanni (nr. 190. Aceasta cafenea/pastic-ceria elegantd 9i cu vechime se afle chiar

in fala Baptisteriului, in piala de curand

devenit5 pietonalS. Paglna 33.

Urcali in virful Domului. Luali la pas

piala, admirali Baptisteriul, Campanila gi

bine-cunoscutul Duomo. Puteli urca cele

463 de trepte ce duc p6nd in varful cupo-

lei catedralei, pentru a admira geniul ingi-

neresc al lui Brunelleschi. Pagina 29.

Cumparali marochinerie florentine. Flo-

renla este faimoasd pentru produsele de

marochinArie, de obicei de calitate excelentd

gi la preluri competitive; pentru pogete, incel-

laminte gi curele de piele, mergeli in piala

San Lorenzo. Dacd vd simlili cu portofelul

plin, mergeli pe Via de'Tornabuoni, unde velig;si reprezentanlele firmelor Armani, Gucci

gi Prada, printre multe altele. Pagina 52.

Mancati burtd. Luali-ve inima in dinti si

incercali un sendvis cu blufte de la tara-

bele din Mercato Centrale. Pagina 53.

Admirali obiectele de art; gi arhitec-

tura din Piazza della Signoria. Din vre-

muri medievale, Piazza della Signoria a

fost un important centru al vietii citadine.

Deasupra ei se inal{5 impundtorul Palazzo

Vecchio, fosta regedinl; a familiei lvledici.

Admirali diversitatea de sculpturi in aer

liber, vizitali Muzeul Gucci sau agezali-v;

la una dintre cafenele. Pagina 35.

Admirali capodoperele Renagterii la

Galeriile Uffizi. Acest depozitar al cele:

mai impoftante colec-tii de ade renascen-

tiste este de neratat, dar rezervali bilete

din timp, dacd nu vreli se agteptali ore ingir la coada. Pagina 42.

V; delectali cu priveligtile. Bastioa-

nele Gr5dinii Boboli au fost proiectate de

Michelangelo. Panorama cu oragul gi cu

peisajul toscan de dincolo de el este una

dintre cele mai frumoase din Florenla.

O altd panoramd cu centrul oragului se

poate vedea din Piazzale Michelangelo 9i

de la biserica San Miniato. Pagina 74 9i 76.

10 INTRODUCERE

Cnlug,ir in ?auzd

- s:3..Jrarea Communei gi realizarea:l ::-s:ruclii precum zidurile oragului,: :::=:'ald gi Palazzo Vecchio. Oragul' . ' -:

-rceput.insS ascensiunea spre o

: :: --. :ominanta decat in sec. Xl-Xlll.: .-":':i infloririi come(ului cu lana gi,- . --=: .. a activitdlilor bancare.

- -:. XIV Florenla era deja cel mai: :::: :'aS din Europa, in ciuda faptului: :+ -:rooia mai tol- timpul cu vecinii

: ; - s3ecral cu oragul Siena - rivall-.r: ::-: continud gi azi.

i)cr.a Psnz3lsYiii,::=: : si numdrul mare de artizani; : i: -: recomandau Florenla drept

i " : :::- ideal pentru a ocupa pozilia.'- - ": a

--tre oragele Renagterii. O con-

: - - -.': extraordinarA de talente artis-ri :'-:'e care gi Giotto, Masaccio,

Mozaic din Baptisteriu

Uccello, Brunelleschi, Leonardo, Rafaelgi Michelangelo, au primit de lucru inorag, mai ales dupd ce conducerea Flo-

renlei a fost preluat; de familla Mediciin 7434 (care va p5stra puterea, cu

cateva intreruperi, panah 1737\.

lmurridatim dlxr 3S&St

La 4 nov. L966, dupd ce au cdzut preci-

pita,tii de 48 cm in 48 de ore, raul Arno

s-a rev;rsat din albie. Treizeci 9i cinci de

oameni au murit, 16 000 de autovehicule

au fost dlstruse, iar sute de case au deve-

nit de nelocuit din cauza apelor pline de

mAl care au urcat la mai mult de 6 m dea-

supra nivelului strdzii. Rezervoare de ulei

pentru incdlzire au fost distruse in sub-

solurile clddirilor, uleiul r;spandindu-se

in tot oragul. Apa a luat totul din muzee,

galerii, biserici gi magazine de artizanat.

lvlii de opere de artd au fost afectate.

Oragul mai suferise de pe urma inunda-

,tiilor in trecut (o inundalie de propo4ii in

fiecare secol), dar cea din 1966 a fostmai devastatoare decat oricare alta- Stu-

denli voluntari au venit in numSr mare

din toatS lumea sd ajute armata. Resta-

uratorii au estimat cA va dura 20 de ani

pentru a restaura toate obiectele de art;.Floren,ta gi-a revenit fer; doar 9i poate;

multe dintre lucr5rile de artd sunt ina-

poi la locul lor in expozilii, dar, aproape ojum5tate de secol mai tarziu, efortul de

restaurare nu s-a incheiatincS.

Pisica Jarmind in Floreilto

DESCOPERA FLORENIA 11

Conducdtori strdiniDupA moartea ultimului prin! de' Medici,Floren,ta intrd sub st5p6nire habsbur-gicd, apoi francezd. Totin aceastd peri-

oadd, britanicii descoperi 9i ei oragul,grdbindu-se in numEr mare sd-i admiretezaurele de artd in cadrul aga-numite-lor ,,mari tururi" ale Europei continen-tale. Unii au venit gi au expropriat operede arte cu care gi-au impodobit casele,allii insd, fascinali de ora9, s-au stabi-lit aici.

Unificare gi independentdin sec. XlX, cand ideologia nalionalistdcuprinsese intreaga EuropS, Toscananu a fost nici ea imund, devenind un

actor principal ln Risorgirnento (Renag-

tere), care a rezultat in unificarea 9iindependenla ltaliei. Timp de cinci ani.in 1865-70, Florenla a fost capitalanoului stat italian. in aceastd perioad5,

oragul s-a extins rapid; zidurile orasuluiau fost demolate gi inlocuite cu o cen-turd de bulevarde presarate cu piele demari dimensiuni.

FLORENTA ZTTELOR NOASTRE

De atunci, Florenla a supravieluit fas-cismului Iui Mussolini, distrugerilorproduse de nazigti, unor inundalii ingro-zitoare, rdm6ndnd unul dintre celemai frumoase orage din Europa, cu o

mogtenire artisticd aproape de neega-lat in lume. in multe privinle, Floren.ta

a rdmas prizoniera modului in care a

fost proiectatd inilial - ca orag medie-

12 INTRODUCERE

val renascentist -, fiindu-i greu sd facepagii necesari pentru a deveni un orag

modern, al viitorului. Senzalia deinghe-

!are in timp este intarite de felul in care

vizitatorii str5ini si italieni, dar 9i floren-

tinii, par sd refuze sd priveascd oragul

altfel decdtin termenii tradilionali con-

sacrali. O bunE ilustrare este proiectul

arhitectului japonez Arata lsozaki de

a construi o iegire inaltd, minimalistdpentru Galeriile Uffizi, proiect care a

lmpb(it oragul in doui, criticii etiche-tandu-l drept o ,,sta!ie de autobuz" gi

respingdndu-l fard drept de apel. Pro-

iectul a remas ,,in aer". ceea ce pune in

mare impas primdria care a sponsorizatconcursul de proiecte.

Fostul primar Matteo Renzi, cel care a dat un

suflu proaspdt oralului

Pripeliste cu rdul Arno

PRIMARII MODERNI AIFLORENTF

'": ,'eme, Florenla a adoptat-.'=.. Aceasta mullumita lui

.. ':'2. tan6rul care a revigorat.. .-.-.ce a oragului in 2OO9-74': -. : - rarul Floren.tel.

- . :-i -r:i Renzi a devenit prese-

. . :-:iinciei Florenla la 29 de. ^'.' al oragului la 34 - cel mai

- . ...'r al functiei din toate tim-. : -:s:a a revitalizat viata culturalS

a oragului, fdc6nd muzeele mai accesi-bile vizitatorilor. A investitin transportulnepoluant. Piazza Duomo a devenit pie-

tonald. Relelele Wi-Fi s-au rdspandit.intot oragul.

in 2074. Renzi a devenit prim-minis-trul ltaliei, iar locu I lui a fost luat de DarioNardella, un alt politician tandr. Lucre-rile de extindere 9i renovare a Galerii-lor Uffizi au avansat, lvluseo dell'Operadel Duomo a fost redeschis, iar Teatro

Niccolini gi-a redeschis po4ile in 2016,dupd 20 de ani.

uGtef€. : r'enta e impenzitd de pie_te ini-- :4. :altru m6ncare, Mercato Cen-

: : : - - 3zza del l\,4ercato sau l\,4ercato

: :.:-- :-3rogio.in Piazza Ghiberti sunt:.- ) : :.:a vd intereseazd obiectele de- , . '. - -

=' e. incercati la l\4ercato Nuovo

- : =

:s. a N4ercato di San Lorenzo.

lfte.bsment. Ca sd !ineli pasul cu scena-.': ; , Florentei, citi\i Firenze Spetta-

.' ., r r.irenzespettacolo.it), revista

" : -- ::: cate evenimentelor culturale: i :: -'e in limba engleld) sau pagi-

' "f --: : .;':isment din La Nazione. ziarul"- ,-= >.- sectiunea dedicatS Floren-" : ;-:: dtn La Repubblica. Centrul

'. - " -*.'. f,entru turisti din Via Cavou(

-' .,,,, i.irenzeturismo.it) public; o

: = =' -eltelor tn fiecare zi.

:.:r,:s,tele din Gredina Boboli. ln atara

- 'islvalier. vara se lin o serie' ::'.. -'r mdndstiri, piele, biserici gi

: i",-:1a Boboli. De obicei bine pro-

movate in spatiul public, aceste concerte

variazdin ceea ce privegte calitatea, dar

locurile in care se desfegoard sunt de obi-

cei foade pitoregti-

Resedinta Vasari. Dup; mai mul.ti ani de

restaurare, casa in care Vasari (1,51L-74)

si-a petrecut ultimii ani din viale 9l-aredeschis po4ile. Clddirea in sine a suferltmulte modificSri, insS Sala Grande (Sala

Mare) a remas la fel, decorat5 cu fresce

de Vasari gi contemporanii sdi. Pentru a

o vizita, aveli nevoie de programare (lua,ti

legetura cu l\4uzeul Horne, Via dei Benci

nr. 6, tel.: O55 244 661).

Fotbal in stil vechi, Piazza Santa Croce

a fost folositd ca teren de fotbal inc5 din

sec. XVl. Placa de pe Palazzo dellAntella,

la nr.2t, marcheazd locul in care se afla

candva mijlocul terenului. De ziua Sfan-

tului lon (San Giovanni), pe 24 iunie, aici

se joacd calclo storlco (,,fotbal istoric"), o

formd veche de fotbal destul de violentS.

DESCOPERA FLORENJA 13