Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 181 • septembrie 2015

pag. 10-11pag. 6-7

ambrosia artemisiifolia

(floarea pustei)

pios omagiu părintelui mitropolit nicolae

la un an de la trecerea sa în veșnicie

La împlinirea unui an de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Mitropolit Nicolae Corneanu, membrii colegiului de redacţie al revistei „Vatră nouă“, împreună cu toţi creştinii ortodocşi din parohia Giarmata Vii – Überland, ne exprimăm respectul şi profunda preţuire faţă de bunul și blândul Părinte Mitropolit Nicolae, cel hărăzit de Dumnezeu să păstorească turma Lui Hristos și să conducă spre mântuire sufletele noastre.

Vor rămâne de-a pururi, în conștiința enoriașilor din Giarmata Vii, popasurile duhovnicești, care ne-au umplut inimile de bucurie și au picurat balsam de dragoste și pace în sufletele noastre.

Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții și cu drepții în Împărăția Sa!

sărbătoarea Hramului bisericii ortodoXe

giarmata vii - Überland

vatră nouă nr. 181 septembrie 20152 învăŢămÂnt

porŢi descHise pentru un învăŢămÂnt de calitate

în anul școlar 2015 – 2016la Şcoala Primară şi Grădiniţa cu Program Prelungit

din Giarmata ViiLuni, 14.09.2015, începând cu ora

9,00, la Şcoala Primară din Giarmata Vii a avut loc festivitatea de deschidere a noului an şcolar 2015 -2016.

Deschiderea anului şcolar a avut loc într-o frumoasă zi de toamnă, o zi specială, cu semnificații deosebite pentru cei ce pășesc pentru prima dată pragul școlii.

Fie că sunt boboci la grupa mică la grădiniţă sau în clasa I la şcoală, ce au trecut prima dată pragul şcolii, fie că au revenit după vacanţă, fiind în grupa mare sau în clasele II - IV, cu toții sunt pregătiți să intre în școală fru-mos pregătiţi, cuprinși de dorința de a cunoaște cât mai multe şi de a acumula informațiile necesare vieții de zi cu zi.

Elevii urcă an de an pe treptele şcolii, dar şi ale cunoașterii, iar în dru-mul lor au permanent nevoie de cei care le oferă cartea, de cei care, cu emoție, privesc cum intră pentru prima dată sau revin în școală, făcând acest exercițiu an de an.

Copiii îi au întotdeauna alături pe părinți şi bunici, care, emoționați, îi privesc în fiecare minut cum cresc, îi ocrotesc și îi învață lucruri minunate, totodată ajutându-ne pe noi, dascălii,

să le oferim educația necesară formării ca oameni de nădejde ai societăţii.

Și pentru că această zi specială le aparține în totalitate elevilor, le doresc tuturor un an școlar în care să înflorească la propriu și la figurat, să crească mari, sănătoși și frumoși, să fie permanent deschiși spre ceea ce este bun, înălțător și folositor.

Părinților le doresc să aibă parte de sănătate, că este mai bună decât

toate, să aibă răbdare şi înțelegere față de copii, să dovedească că sunt reali parteneri ai cadrelor didac-tice în această angajare comună, anume aceea de a sădi în sufletele lor încredere și respect pentru valo-rile umane fundamentale: iubire, adevăr, speranță, muncă, încredere și responsabilitate.

Pentru colegi mei dascăli, mă rog la Bunul Dumnezeu să le dea puterea de care au nevoie, înțelepciune și pri-cepere, răbdare și înțelegere pentru copii, asigurându-i de respectul și spri-jinul meu, dorindu-le sănătate, putere de muncă în activitatea frumoasă și plină de responsabilitate pe care o desfășoară în spiritul educării tinerei generații. Numai împreună putem realiza toate obiectivele propuse!

Ca de fiecare dată, ne-au făcut cins-tea şi onoarea de a fi alături de şcoală şi de comunitate domnul ing. Vasile Dorel Cădariu - primarul comunei Ghi-roda, domnul Marcel Cinca - vicepri-marul comunei Ghiroda, domnul Ionel Matei - agent şef la Postul de Poliţie din Ghiroda, domnul Kindler Narcis - agent şi domnul Mihai Partenie - preşedintele

vatră nouă nr. 181 septembrie 2015 3învăŢămÂnt

Clubului Sportiv de Şah „Mediator” din Giarmata Vii.

Deschiderea anului scolar 2015-2016, la Scoala Primară şi Grădiniţa cu Program Prelungit din Giarmata Vii a avut loc cu următoarele grupe şi clase de elevi:

1) la grădiniţa cu program pre-lungit giarmata vii avem 38 de copii, repartizati astfel:

•17 copii la grupa mică - educatoare prof. Tania Monica Suciu;

•21 copii la grupa mare - educa-toare Florentina Suciu.

Din acesti copii, un număr de 20 de preşcolari vor rămâne la program prelungit la grădiniţă. Programul pre-lungit funcţionează în intervalul 7.00 – 17.00.

2) la Şcoala primară giarmata vii sunt 28 de elevi la ciclul primar, din care :

•Clasa I + Clasa a II-a = 16 elevi, învăţătoare prof. Loredana Birta;

•Clasa a III-a + Clasa a IV-a = 12 elevi, învăţătoare Rodica Jisa.

3) la ciclul gimnazial sunt 10 de elevi, ce vor fi transportati zilnic la Scoala Gimnazială Ghiroda cu un microbuz „cursă specială pentru elevi”, după un orar stabilit în funcţie de ora-rul de şcoală al elevilor.

Dimineaţa, microbuzul va lua elevii la ora 7.30 din faţa şcolii din Giarmata Vii şi îi va lăsa în faţa şcolii din Ghiroda la ora 7.50 pentru a putea începe orele la ora 8.00. Microbuzul va efectua 2 curse, una dimineaţa şi una la amiază, în funcţie de orarul elevilor.

Cu ocazia deschiderii noului an scolar 2015-2016, doresc mult succes, sănătate, prosperitate şi vise

îndrăzneţe tuturor elevilor, colegilor slujitori în sistemul de învăţământ, pre-cum şi părinţilor pentru a ne sprijinii în realizarea succesului şcolar.

Vă doresc tuturor un an şcolar cu sănătate, cu energie, încredere şi multe împliniri!

„Un profesor BUN este acela care îţi prezintă Trecutul, îţi îndrumă Prezentul şi îţi creează Viitorul.”

structura anului şcolar 2015 – 2016:Noua structură aprobată de Minis-

terul Educaţiei prevede că anul şcolar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 175 de zile lu- crătoare. Sem. I are 18 săptămâni de cursuri, Sem. al II-lea are 17 şi jumătate.

semestrul i- Cursuri: luni, 14 septembrie 2015

- vineri, 18 decembrie 2015;- Vacanţă pentru copiii de la

grădiniţă şi din clasele pregătitoare,

- a IV-a: 31 octombrie - 8 noiembrie 2015;

- Vacanţă de iarnă: sâmbătă, 19 decembrie 2015 - duminică, 10 ianu-arie 2016; 

- Cursuri: luni, 11 ianuarie 2016 - vineri, 5 februarie 2016; 

- Vacanţă intersemestrială: sâm-bătă, 6 februarie 2016 - duminică, 14 februarie 2016.

semestrul al ii-lea- Cursuri: luni, 15 februarie 2016 -

vineri, 22 aprilie 2016; - Vacanţa de primăvară: sâmbătă,

23 aprilie 2016 - marţi, 3 mai 2016;- Cursuri: miercuri, 4 mai 2016 -

vineri, 24 iunie 2016; - Vacanţa de vară: sâmbătă, 25 iunie

2016 - duminică, 11 septembrie 2016. Şcoala altfel

Săptămâna „Şcoala Altfel” rămâne în săptămâna 18-22 aprilie 2016 pentru învăţământul gimnazial şi liceal.

Excepţie de la această structură fac clasele a VIII-a:

- la clasele a VIII-a, durata cursu-rilor este de 35 de săptămâni, iar o săptămână este dedicată desfăşurării Examenelor Naţionale; elevii de clasa a VIII-a termină şcoala pe 17 iunie 2016.

Tezele şcolare vor fi susţinute în aceleaşi perioade ca şi până acum:

- Tezele din semestrul I se susţin, de regulă, până la data de 11 dec. 2015.

- Tezele din semestrul al II-lea se susţin, de regulă, până 20 mai 2016.

Cu drag și respect, cu multă considerație și apreciere,

Prof. CLAUDIA VLAICU - director

vatră nouă nr. 181 septembrie 20154 știaŢi că ...

Pagină realizată de LăCrimioara TomiUC

specii de pretutindeni (iii)măslinul

Acum cinci mii de ani se plantau măslini în Creta; săpăturile arheologice ne-au adus la cunoștință că popoarele semite îi cultivau și ele cam tot de pe atunci, iar egiptenii încă de pe vremea faraonului Ramses II, adică cu treisprezece secole înainte de era noastră. Primele cul-turi de măslin sunt tipice pământurilor învecinate cu Me-diterana. Dar strămoșul sălbatic al măslinului, după cum susțin botaniștii, prosperă și în zilele noastre pe o arie foarte vastă, din Tibet și Cașmir, până în Maroc, precum şi din Africa orientală, până în cea australă.

portocalulPrimele mărturii despre existența portocalului ne vin

de la chinezi. Sema Kien, istoric al dinastiei Han-ilor de Vest (206 î.e.n.- 8 e.n.), ne atestă că în provinciile Setciuan și Houpei, portocalul se găsea pretutindeni de-a lungul fluviului Yang-Tse. Arborele nu era cunoscut de greci și romani. Cruciații descoperă în Palestina un portocal amar (Naramza). În 1002, probabil datorită incursiunilor arabe, începe să fie cultivat în Sicilia un astfel de portocal. Tot arabii sunt cei care-l aduc ceva mai târziu în Spania. Por-tocalul cu fructe dulci a fost văzut, în China, pentru prima oară, de un tovarăș al lui Vasco de Gama. În orice caz, există câteva mărturii serioase că un asemenea portocal dulce a început să fie cultivat în Spania și în Italia, începând de prin anul 1523.

arborele de cauciucCu două milenii în urmă apărea în Mexic prima mare

civilizație americană, cea a Olmecilor, altfel spus a „oame-nilor cauciucului”. În Europa, aceasta va fi adus doar în 1736, grație lui La Condamine. Acest ofițer francez, mari-nar, matematician și astronom, a fost însărcinat de către Academia de Științe, împreună cu alți doi membri ai aces-tei instituții, să meargă în America ecuatorială să măsoare un grad al meridianului. După ce și-a împlinit misiunea sa, La Condamine a coborât pe Amazon căruia i-a făcut prima hartă exactă. Printre altele, el a adus în Europa cauciucul, o otravă vegetală cu efect paralizant pe care francezii au numit-o Le curare. Dar cauciucul n-a început să fie utilizat în industrie decât în 1820; iar cauciucul vulcanizat, adică tratat cu sulf, va fi pus la punct abia în 1842, în apropierea Londrei, de către Ludersfoff și Hancock.

cafeaua arabică În stare sălbatică există mai multe specii de arbori de

cafea, răspândite într-o vastă zonă care ocupă regiunile tropicale și ecuatoriale ale Africii. Dar arborele de cafea, cunoscut sub denumirea de arbore de cafea arabică, a cărui fructe (boabele de cafea) sunt atât de prețuite în lumea întreagă, e originar din văile Etiopiei. Legenda spune că un păstor de capre a unei mănăstiri musulmane din Yemenn a observat că în zilele când animalele sale se hrăneau cu boabele roșietice ale unui anume arbust nu mai puteau să doarmă în nopțile următoare. Rhazes, un medic arab din secolul al IX-lea, este primul savant care menționează cafeaua și incontestabilele sale calități. Tre-buie să mai așteptăm încă vreo două secole până când marele Avicenna ne va dărui un studiu complet asupra mir-ificelor proprietăți ale acestui arbust. Datorită acestuia s-a trecut la cultivarea miraculosului arbust şi folosirea cafelei

sub formă pe care o prețuim noi azi a atras atenția cetății sfinte – Mecca. Pelerinii îngenunchiau în fața pietrei negre din Kaaba numai după ce îşi parfumau gura cu o dușcă de cafea. Astfel, Islamul întreg, de la Cairo, la Alep, din Damasc, la Bagdad și Teheran, devine susținătorul aprig al acestei licori negre. În 1554, cafeaua pune piciorul pe malul european al Bosforului. La Constantinopol se deschid două cafenele care devin foarte repede locul preferat de întâl-nire al poeților, al cadiilor și înalților demnitari ai Imperi-ului Otoman. În sfârșit, Sir Thomas Herbert, întors dintr-o misiune oficială în Persia, insistă asupra popularizării pe care o are această licoare în Orientul apropiat. În 1640 se bea cafea în Italia, iar în Marea Britanie în 1652. Tot în acest an se deschide prima cafenea în Anglia, la Oxford, și astfel încet-încet se răspândește peste tot. Începe şi debutul unei lungi și aprigi discuții între medici, care a durat mai bine de două secole și care, de fapt, mai durează și azi. Cafeaua este un remediu sau o otravă?

cacaoaPădurea ecuatorială care acoperă bazinele Oreno-

cului și Amazonului ne-a furnizat lemnul de Acaju, manioca, patata, cauciucul și arborele de cacao, specii care se mai găsesc încă în stare sălbatică. Încă din epoca precolumbiană, în America centrală, mayașii și aztecii folo-seau boabele de cacao ca hrană, ca băutură și chiar ca monedă. Cacaoa era folosită de clasele bogate ca băutură, dar săracii o foloseau sub forma unui amestec lichid cu mălai și ardei. La întoarcerea din cea de-a patra călătorie a sa din Indiile occidentale, în 1502, Cristofor Columb, aduce boabe de cacao în Spania, unde cultura lor rămâne secretă aproape o sută de ani. Este posibil ca Ana de Austria, prin căsătoria ei cu Ludovic al XIII-lea, în 1615, să fi introdus ciocolata în Franța și Maria Tereza a introdus-o la curtea lui Ludovic al XIV-lea. În 1657, un francez deschidea o prăvălie la Londra, unde vindea calupuri de ciocolată la prețul exor-bitant de 10-15 șilingi livra (453 grame). Așa că ciocolata, atât de gustată și căutată în lumea întreagă, n-a devenit o băutură la îndemâna oricui decât spre mijlocul secolului al XIX-lea. În 1700, englezilor le vine ideea să amestece ciocolata cu zahăr. Dar acesta va fi un produs de lux până când J. A. Meunier din Noisil–sur Marne, în 1824, va începe să producă prima ciocolată industrială. În 1828 olande-zul Conrad J. Van Huten primește un brevet regal pentru fabricarea pudrei de cacao. În 1876, Elveția „inventează” ciocolata cu lapte, care va cuceri lumea întreagă.

sursa foto: www.gastroland.wordpress.com

vatră nouă nr. 181 septembrie 2015 5tratative, iar micii comandanți și milita-rii izolați, au acționat după bunul plac, atât în raporturile cu autoritățile cât și cu cetățenii. S-au făcut rechiziții de ani-male, mijloace de transport și bunuri materiale, de la intreprinderi, instituții publice și persoane particulare, fără forme legale, abuziv și sub amenințare. S-a folosit chiar arma și s-au comis chiar crime și violuri. S-a creat astfel, o situație de panică și derută în rândul populației5.

Chipul luminos al generalului Ion Șuța redat în câteva date semnificative se dorește a fi un model de slujire a patriei. Născut într-un sat tradițional bănățean, crescut în școala și biserica locului a urmat școli prestigioase în Timișoara și București, bucurân- du-se de grija unor profesori erudiți.

Combatant în cel de al doilea război mondial, a parcus toate etapele vieții militare ajungând în funcția de prim locțiitor al Șefului Statului Major al Armatei, locțiitor de comandant, pro-fesor de tactică militară, coordonator de doctorat la Academia Militară din București, cercetător al istoriei și tac-ticii militare.

Parcurgând opera științifică putem observa: onestitate, corectitudine, claritate însușiri obligatorii oricărui demers științific.

5 Ion Șuța, op.cit., p. 312.

istorie

general de corp de armată ion șuța: 1919-2007 (iv)La 23 August 1944 trupele din

interiorul țării au avut un efectiv total de 674.471 de militari și erau consti-tuite în 9 divizii operative, 21 divizii de instrucție, 3 detașamente, însumând 18 batalioane, 37 școli militare și 5 cen-tre de instrucție (valoarea a 37 batalio-ane), 4 brigăzi de artilerie antiaeriană, alte elemente ale armatei de uscat, aeronauticii și marinei.

Cele 30 de mari unități erau în com-punerea a 7 corpuri teritoriale, Corpul de munte, Corpul de cavalerie, Corp de construcții, Comandamentul militar al capitalei, Comandamentul trupelor de grăniceri și comandamentul Armatei 1 căruia îi erau subordonate corpul de munte, corpurile 6 și 7 teritoriale, divizia 19 infanterie și toate școlile mili-tare și centrele de instrucție din Trans-ilvania, Crișana și Banat, cu un efectiv total de 129.661 de militari1.

În cercetările mai târzii, Ion Șuța scoate în evidență rolul mareșalului Ion Antonescu, socotit de militarul bănățean a fi un mare patriot și un talent militar de excepție2. Am putea spune un punct de vedere gratuit în libertatea de gândire de după Revoluția din ‘89.

Însă lucrurile nu stau așa, chiar în haina militară, în conducerea

1 Ion Șuța, Dimensiunea istorică..., p. 592 .Ion Șuța, România la cumpăna istoriei. August ‘44, Editura Științifică, București, 1991, p. 93. (Se va prescurta în continu-are România la cumpăna…). Preot dr. VALentIn BUgArIU

superioară a armatei comuniste, cercetătorul Șuța a scos în priveliște rolul mareșalului, dând dovada de onestitate în demersul științific.

Pentru exemplificare redăm înt-regul paragraf închinat mareșalului înainte de 1989: ,,Într-o lucrare apărută în 1980 în limba română se arată: <<Regele Mihai și cei de la curtea regală au participat la răsturnarea guvernului Antonescu numai forțați de împrejurări. Ei și-au dat acordul pen-tru arestarea dictatorului, când s-au convins că trupele germano-române au fost înfrânte și ca în țară nu exista forțe reale capabile să oprească ofen-siva Armatei Sovietice>>. [cf. Alexei Antoseak, Pe direcția Balcani 1944, Editura Agenției de Presă Novosti, Moscova, 1980, p.38-39]. Asemenea teze, lipsite de o bază reală, nu sunt de natură să slujească istoriei ca știință și nici adevărului în sine”3.

În condițiile de libertate de opinie după epoca comunistă, în zorii anului ‘90, generalul Șuța vorbește deschis despre efortul armatei române de pe frontul de Est prin războiul sfânt de realipire la trupul patriei a Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Până la 26 iulie 1941 trupele române și germane din compune-rea Frontului român au atins Nistrul, astfel că obiectivul strategic stabilit de Ion Antonescu trupelor române a fost realizat, având în vedere ca Armata 3 Română, după lupte aprige, mai ales la Storojineț, la 5 iulie, a cucerit orașul Cernăuți.

Până la 26 iulie 1941 trupele române și germane din compunerea frontului român au atins Nistrul pe tot frontul de la Hotin până la Marea Neagră.

În luptele grele desfășurate în Bucovina și Basarabia, până la Nis-tru, trupele române au pierdut 4.271 morți, 12.326 răniți și 6.168 dispăruți4. Sfârșitul războiului este identificat cu momentul crucificării României. Până la semnarea armistițiului, ocupația sovietică a avut un carac-ter drasnic pentru că toate coman-damentele de unități și mari unități, nu au luat în considerare organele puterii și ale administrației românești, cu care au refuzat orice contact și 3 Ion Șuța, Dimensiunea istorică..., p. 16.4 Ion Șuța, România la cumpăna..., p. 126

vatră nouă nr. 181 septembrie 20156 sfatul specialistului

ambrosia artemisiifolia (floarea pustei)

Ambosia artemisiifolia mai poartă numele de „iarba pârloagelor“, fiind o buruiană invazivă, periculoasă pentru sănătatea oamenilor, producând pagube imense agriculturii. Ambrosia este o plantă originară din Ame-rica de Nord, Canada şi Mexic. S-a extins foarte repede în Europa, Asia, America de Sud, Guatemala, Cuba, Jamaica, Guadelupe,Martinica, Australia, Noua Zeelandă, etc.

Prezenţa ei a fost remarcată încă din 1853 în Germania şi din 1870 în Elveţia. La noi în ţară s-a aclimatizat recent, primele informaţii despre această „iarba rea“, datează din anul 1908. Planta este prezentă în zona Banatului, Sighet, Moldova şi Muntenia.

Ambosia artemisiifolia o întâlnim pe malul apelor curgătoare, incluzând cursuri permanente şi temporare, pe terenuri arabile, în culturile de câmp şi horticole, în grădini şi parcuri, în apropierea clădirilor din oraşe şi sate, în lungul şoselelor şi a căilor ferate. O invazie foarte mare s-a realizat în ultimii 10-15 ani pe razele comunelor Ghiroda, Dum-brăviţa, Giarmata, Remetea Mare, Becicherecu Mic, Beregsău Mare, etc.

Ambrosia artemisiifolia este o specie ierboasă anuală de zi lungă, cu flori mascule şi femele situate separat pe aceeeaşi plantă. Înflorirea este dependentă de lungimea zilei şi are loc la începutul verii până la sfârşitul toamnei. O plantă de floarea pustei poate produce 3000 până la 62000 seminţe, care îşi pot păstra germinaţia timp de 40 de ani. Polenul extrem de alergen parcurge dinstanţe foarte mari cu ajutorul curenţilor de aer, ajungând chiar şi la mii de km distanţă de la locul de origine.

În zonele invadate de Ambrosia artemisiifolia, aceasta devine în cel mai scurt timp principala specie cauzatoare de alergii. Simptomele alergiilor provocate de această buruiană sunt: rinita alergică, conjunctivita alergică, astm bronşic şi mai rar dermatită de contact şi reacţii anafilactice, acestea putând să dureze chiar câteva luni pe an în perioada de înflorire a plantei. Polenul este eliberat de plante dimineaţa devreme, dupăamiază concentraţia polenului este mai ridicată, iar la începutul serii scade.

Această specie şi-a modificat odată cu trecerea timpului preferinţele pentru habitat. Astfel, până în anul 1950 cele mai multe menţiuni se referă la prezenţa ei pe marginea căilor ferate şi marginea drumurilor. După 1970 această buruiană a colonizat terenurile agricole, în special culturile semănate în rânduri îndepărtate cum sunt floarea soarelui, porumbul, cartoful, plante horticole, etc.Anul 2015 fiind un an secetos, cu lumină puternică, a favorizat creşterea şi dez-voltarea acestei buruieni, producând mari pierderi culturilor agricole .

Ambrosia concurează plantele agricole prin următoarele aspecte :

•consumă de 2-4 ori mai multă apă;•consumă de 2-3 ori mai multe elemente nutritive cu

azot, fosfor, potasiu şi calciu;•umbresc plantele agricole, împidicând procesul de

fotosinteză;

•reprezintă plantă gazdă pentru bolile şi dăunătorii plan-telor agricole.

Cum eradicăm Ambrosia artemisiifolia?•pesuprafeţelemicisaude-a lunguldrumuluise fac

cosiri repetate;• laodensitatemică, îngrădiniledepelângăcasăse

smulge manual înainte de înflorire cu mănuşi de protecţie;•peterenurilearabilesevorefectualucrăridecomba-

tere a buruienilor prin praşile mecanice şi manuale sau prin folosirea unor erbicide selective în perioada de vegetaţie;

•peterenurilenecultivaterecomandunuldinurmătoareleerbicide: Roundup (glifosat) 3-4 l/ha, Glyfogan 2-3 l/ha, Equip 2-2,25 l/ha;

•dupăprelucrareaculturilorserecomandăprelucrareasolului prin arătură;

•evitareatransportăriidinterenurileinvadateasolului,a pietrişului, produselor agricole sau a utilajelor care pot fi contaminate cu seminţe de iarba pârloagelor.

În Uniunea Europeană combaterea speciei Ambrosia artemisiifolia este reglementată prin lege de mai mult de 10 ani, în acest sens fiind prevăzute amenzi în majoritatea ţărilor.

Se impun măsuri deosebite pe raza comunei noastre în vederea eradicării acestei buruieni periculoase atât pen-tru sănătatea oamenilor cât şi pentru pagubele produse culturilor agricole.

Prof. univ. emerit dr. ing. AUreL LĂZUreAnU

vatră nouă nr. 181 septembrie 2015 7legislaŢie locală

consiliul local al comunei ghiroda, Având în vedere Nota de fundamentare la prezentul

proiect de hotărâre formulată de domnii consilieri Drăgănescu Laurenţiu şi Maxim Maximilian, reprezentanţi ai partidului VERDE;

Având în vedere Referatele nr. 8626 şi 8628/19.09.2012 ale  Compartimentului Contabilitate şi Urbanism - Mediu, aprobate de către primarul comunei Ghiroda, D-nul Dorel Vasile Cădariu;

Având în vedere avizele Comisiei I pentru econo-mie, buget, finanţe, impozite şi taxe, juridică, dezvoltare urbanistică, amenajarea teritoriului şi patrimoniu, adminis-trarea domeniului public şi privat, ale Comisiei II pentru administraţie locală, muncă şi protecţia socială, protecţia copilului, sănătate, familie, precum şi ale Comisiei III pentru ordine publică, cultură, ştiinţă, învăţământ, turism, sport şi culte, protecţia mediului din cadrul Consiliului Local al Comunei Ghiroda;

Având în vedere OUG 34/2006 privind atribuirea con-tractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;

Având în vedere OG 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale;

Având în vedere adresele Direcţiei de Sănătate Publică şi Agenţiei Naţionale de Protectia Mediului;

În temeiul art. 45 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală republicată şi modificată.

HotărăŞte: art. 1. Pe teritoriul comunei Ghiroda se combate şi se

limitează răspândirea plantei Ambrosia Artemisiifolia prin următoarele măsuri:

- Lucrări agrotehnice repetate la sol;- Scoaterea rădăcinilor, smulgere, cosire;- Metode chimice standard de erbicidare.art. 2. Administraţia publică locală cât şi cetăţenii comu-

nei Ghiroda au obligaţia de a pune în aplicare măsurile art. 1 din prezenta hotărâre.

a) Administraţia publică locală are obligaţia de a com-bate şi limita răspândirea plantei Ambrosia Artemisiifolia de pe terenurile proprietate publică şi privată a comunei Ghiroda, aferente instituţiilor publice.

b) Cetăţenii comunei Ghiroda au obligaţia de a combate şi limita răspândirea plantei Ambrosia Artemisiifolia de pe terenurile proprietate privată a acestora precum şi de pe domeniul public aferent proprietăţii pe care o deţin.

c) Persoanele juridice au obligaţia de a combate şi limita răspândirea plantei Ambrosia Artemisiifolia de pe terenurile proprietate privată a acestora, precum şi de pe domeniul public aferent proprietăţii pe care o deţin.

art. 3. Combaterea şi limitarea răspândirii plantei Ambrosia Artemisiifolia se face de către serviciul pentru administrarea domeniului public din cadrul Primariei Comu-nei Ghiroda.

În situatia in care serviciul pentru administrarea dome-niului public nu dispune de personal necesar pentru ducerea

la îndeplinire a prezentei hotărâri, se aprobă contractarea unei societăţi specializate conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţii publice care să pună în aplicare măsurile prevăzute la art.1.

art.4. Cetăţenii care nu deţin mijloacele necesare pune-rii în aplicare a măsurilor prevăzute la art. 1 au obligaţia de a informa administraţia locală despre existenţa culturilor de Ambrosia Artemisiifolia de pe terenurile proprietatea acestora. Administraţia publică locală are obligaţia de a interveni conform art. 3.

art.5. Se aprobă alocarea din bugetul local a sumei de 5.000 RON  pentru anul 2015 pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

art.6. Refuzarea repetată de punere în aplicare a pre-vederilor acestei hotărâri, cât şi neanunţarea culturilor de ambrosie de pe terenurile proprietatea persoanelor fizice şi juridice, reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu avertisment sau cu amendă.

a) Avertismentul constă în atenţionarea scrisă a con-travenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţile prezentei hotărâri în termen de 48 ore. Nu se poate acorda decât un singur avertisment scris.

b) În caz de nesocotire a avertismentului scris, se aplică amenda contravenţionala cuprinsă între 250 - 500 RON pentru persoanele fizice şi între 500 - 1000 RON pentru persoanele juridice.

c) Amenzile se fac venit la bugetul local.d) Amenzile contravenţionale vor fi aplicate de către

personalul Compartimentului Urbanism - Mediu din cadrul Primăriei Ghiroda sau Poliţia Locala Ghiroda.

art.7. Punerea în aplicare a prezentei hotărâri se însărcineaza Compartimentului Urbanism- Mediu, Compar-timentul Contabilitate, Compartimentul Achiziţii Publice şi Poliţiei Locale Ghiroda din cadrul primăriei Ghiroda.

art.8. Prezenta hotărâre se va comunica:- Prefecturii Judeţului Timiş;- Primarului Comunei Ghiroda, D-nul Cadariu Vasile

Dorel;- Compartimentului Contabilitate din cadrul Primăriei

Ghiroda;- Compartimentului Achiziţii Publice;- Compartimentului Urbanism - Mediu;- Compartimentului Poliţie Locală din cadrul Primăriei

Ghiroda;- Cetăţenilor prin publicare în ziarele locale, afişare la

panourile de afişaj public şi pe pagina de internet a comu-nei Ghiroda;

- Persoanelor juridice prin adrese scrise;

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂCristian Dumitru CĂRĂGUI

Contrasemnează:SECRETARUL COMUNEI GHIRODA Cj. SORIN VIOREL PRILIPCEANU

Hotărârea nr. 36 din 26.09.2012 privind combaterea şi limitarea răspândirii plantei ambrosia artemisiifolia

de pe teritoriul comunei ghiroda

8 iconostas nr. 181 septembrie 2015comemorare

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 181 sEPtEmbriE 2015

dr. nicolae corneanu - membru de onoare al academiei romÂne

Se împlinește un an de la trecerea la cele veșnice a Mitro-politului Nicolae Corneanu. Dacă ar fi să caracterizăm pe scurt viaţa sa putem spune că a fost una pentru credinţă și slujire. Acum, când privim înapoi, acum, când încercăm cu admi-raţie să privim în oglinda prea generosului său suflet, avem revelaţia unui om al credinţei și al Bisericii, unui pământean, creat de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa și în slujba Sa și a credincioșilor săi.

Am mai scris și cu alte prilejuri, dar repet și acum, la 4 martie 1962, student fiind, participând la slujba de întroni-zare a Preasfinţitului Episcop ca Mitro-polit al Banatului de către Patriarhul Justinian Marina, moment în care l-am văzut prima dată pe Înaltul Nicolae, cu figura-i distinsă, caldă, calmă, blândă, de o frumuseţe spirituală greu de imaginat, am trăit revelaţia pogorârii din ceruri. Iar atunci când, peste ani, am văzut prima dată Capela Sixtină la Vatican, gândul m-a dus la Mitropolitul nostru. Am văzut în lumina chipului lui Dumnezeu pictat de Michelangelo în Geneză, un chip uman frumos, luminos, de o bunătate de nemăsurat, lumina Înaltpreasfinţi-tului Mitropolit Nicolae. Și dacă nu ar fi trecut peste 500 de ani din momentul pictării Capelei Sixtine, eram tentat să cred că Michelangelo l-a avut în minte, în momentul realizării operei sale, pe Mitropolitul nostru.

Născut la Caransebeș, într-o familie de preoţi (tatăl a fost preot la Biserica „Sfântul Ioan” din localitate iar unchiul secre-tar al episcopului Miron Cristea, devenit ulterior Patriarhul României) la data de 21 noiembrie 1923, tânărul Nicolae Corneanu urmează școala primară, gimnaziul și Liceul Traian Doda în Caransebeș. În perioada 1942–1946 frecventează, în paralel, cursurile Facultăţii de Teologie și ale Facultăţii de Litere și Filosofie ale Universităţii din București. După absol-vire, se înscrie la doctorat avându-l conducător știinţific pe eminentul profesor teolog Ioan Coman, iar la 30 iunie 1949 susţine teza de doctorat cu tema: „Viaţa și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”, conferindu-i-se titlul știinţific de Doctor în Teologie.

După terminarea studiilor universitare și doctorale și până la trecerea în veșnicie, dr. Nicolae Corneanu și-a împărţit viaţa și opera între Biserica Ortodoxă, păstorind credincioșii săi, școala teologică ortodoxă, fiind, pe rând, profesor la Seminarul teologic din Caransebeș și la Facultatea de Teologie din Sibiu, activitatea ştiinţifică, academică, prin publicarea a numeroase cărţi, studii, articole, cuvântări şi activitatea de om al cetăţii – spirit ilustru – trăitor contemporan al vieţii frământate, căutător şi promotor al echilibrului interconfesional şi interetnic timişorean, bănăţean şi românesc, exemplu de

înţelegere a concordiei inter-religioase pentru mulţi înalţi ierarhi ortodocşi români şi nu numai.

În anul 1960 este hirotonisit preot de către Patriarhul Teoctist, în acel timp episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie în acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului.

Se călugărește la Mănăstirea Cernica din apropierea Bucureștiului, la 12 ianu-arie 1961, păstrând numele de Nicolae, iar la data de 15 ianuarie 1961, este hirotonisit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon cel Nou” din București de către patriarhul Justinian, instalarea în func-ţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie al aceluiși an, în catedrala episcopală din Arad.

La 17 februarie 1962, Colegiul Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timi-șoarei și Caransebeșului și Mitropolit al Banatului. Întronizarea s-a făcut duminică, 4 martie 1962, în catedrala mitropolitană din Timișoara de către patriarhul Justinian Marina și alţi mem-bri ai Sfântului Sinod, în prezenţa multor preoţi și credincioși din Banat. În cuvântarea rostită cu acest prilej, ÎPS Mitropolit Nicolae spunea: „...În clipele acestea solemne fac juruinţă în faţa Lui Dumnezeu și a voastră de a nu precupeţi nimic pentru împlinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndru-mător și conducător al turmei duhovnicești ce mi s-a dat spre păstorire, așa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm: „pe cei ce mi i-a dat.... astfel i-am păzit că n-a

(continuare în pag.9)

9 iconostas nr. 181 septembrie 2015 comemorare

pierit nici unul dintre ei (Ioan 17,12)” (Mitropolia Banatului, anul XII, nr. 1–4, ianuarie-aprilie 1962, pag. 40–41).

În anul 1962 este ales membru permanent al „Grupului de studii patristice” înfiinţat de Comisia „Credinţă şi constituţie” al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. În domeniul ecumenismului, poate fi amintită participarea, în anul 1961, la lucrările Adunării Generale a Conferinţei Creştine pentru pace cu sediul la Praga şi la Simpozionul internaţional Căutarea păcii dincolo de diferenţele ideologice (1980).

În anii ‹80 a colaborat cu Institutul Ecumenic Pro Oriente din Viena susţinând mai multe comunicări. Între anii 1978-1981 a fost ales membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A fost delegatul Patriarhiei Române la instalarea papilor Ioan Paul I şi Ioan Paul al II-lea.

În calitate de Mitropolit al Banatului, a făcut parte din delegaţiile Bisericii Ortodoxe Române care au vizitat: Patriarhia Bulgară (1966), Bisericile vechi orientale din Armenia, Egipt, Etiopia şi Siria (1969, 1979, 1997), Patriarhia Rusă (1971), Biserica Greciei (1971), Biserica Romano-catolică din Belgia (1972), Biserica Luterană din Suedia (1987), Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol (1978, 1981, 1989), Patriarhia Sârbă (1981, 1995) şi Patriarhia Ierusalimului (2000).

A răspuns din partea Bisericii Ortodoxe Române, o vreme, de comunităţile ortodoxe române de peste hotare, vizitând de mai multe ori SUA ( 1984) și Canada, (1979), parohiile românești din Australia și Noua Zeelandă (1984) și parohiile din Europa occidentală.

În aprilie – iunie 1967 a fost locţiitor de Mitropolit al Ardealului, iar în perioada octombrie 1977 – aprilie 1978 locţiitor de Mitropolit al Olteniei. În repetate rânduri va suplini Eparhia Aradului şi o vreme pe cea a Caransebeşului. Ca ierarh, s-a îngrijit de problemele administrative şi gospodăreşti din eparhie, având multiple iniţiative, dintre care amintim: construcţia unui nou corp de clădire la centrul eparhial, montarea şi sfinţirea bisericii de lemn din incinta reşedinţei (1972), reorganizarea tipografiei arhidiecezane şi înzestrarea cu un sediu potrivit (1982), organizarea unei colecţii muzeale la Catedrala mitropolitană din Timişoara, sprijinirea ridicării şi pictării a zeci de noi lăcaşuri de cult, restaurarea unor monumente istorico-bisericeşti din eparhie, construcţia a numeroase biserici noi, sprijinirea mănăstirilor (ctitorirea în anul 1969 a noii biserici de la mănăstirea Şag-Timişeni şi reînfiinţarea Mănăstirii Cebza în anul 1993), înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Timişoara (1993) ş.a.

De-a lungul timpului a colaborat la mai multe reviste și publicaţii: Învierea, Altarul Banatului, Studii teologice, Orto-doxia, Jurnalul literar, Orizont, Gândirea, Vatra și, de aseme-nea, la posturi locale și naţionale de radio și televiziune.

A publicat următoarele cărţi si volume: Învăţătura creştină ortodoxă (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1971), Ieşit-a semănătorul. Culegere de predici (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1974), Pedobaptismul de-a lungul vremii (Ed. Insti-tutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Timișoara, 1975). Fundamentarea teologică a pedobaptismului (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1979), Temeiurile învă-ţăturii ortodoxe (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1981), Învăţătura ortodoxă despre mântuire (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1983), Contribuţia Banatului la teologia şi spirituali-tatea românească (Ed. Mitropolia Bana tului, Timișoara, 1983), Culegere de predici (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1984), Biserica românească din nord-vestul ţării în timpul prigoanei

hortiste (Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Orto-doxe Române, București, 1986), Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1987; reed. Ed. Polirom, Iași, 2001), Quo vadis? Studii, note şi comentarii teologice (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 1990), Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare (Ed. Amarcord, Timișoara, 1998).

A tradus din limba greacă: Scara raiului (Ed. Amarcord, Timișoara, 1994, ed. II, 1997; ed. III 2000), Viaţa Fericitului Pahomie (Ed. Anastasia, București, 1995), Origen şi Celsus (Ed. Anastasia, București, 1999).

A mai publicat următoarele volume: Pe baricadele presei bisericeşti, vol. I-II (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 2000), Credinţă şi viaţă (Ed. Dacia, Cluj, 2001), Pe firul vremii – medi-taţii ortodoxe (Ed. Jurnalul literar, București, 2000), Popasuri duhovniceşti de la Crăciun la Paşti (Ed. Mitropolia Banatului, Timișoara, 2001), Miscelaneea patristica (Ed. Dacia, Cluj, 2001), Farmecul scrierilor patristice (Ed. Anastasia, București, 2002).

A fost iniţiatorul și coordonatorul colecţiei Comorile pus-tiei ce apare în cadrul Editurii Anastasia. În anul 1992 a coor-donat apariţia lucrării: Ortodoxia românească.

Cu privire la activitatea de om al cetăţii, trebuie să sub-liniem curajul, spiritul de toleranţă și echilibru, mai ales cu privire la rezolvarea raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică, pe de o parte, și la raporturilor generale interconfesionale din Timișoara și din Banat, fiind exemplu de urmat pentru ceilalţi ierarhi din România. Prin înţelepciunea sa proverbială, înaltul echilibru interior, înţe-legerea creștină a aproapelui, toleranţa și capacitatea excep-ţională de dialog, ÎPS Nicolae Corneanu a avut o contribuţie de necontestat cu privire la ceea ce, îndeobște, numim și trăim în Banat – armonia interconfesională și interetnică. În fiecare an după Revoluţia din 1989, ÎPS Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului, cu prilejul marilor sărbători ale Paștilor, Crăciunului și ale Anului Nou, ale Rugii Timișoarei a organizat la Mitropolie întâlniri ale conducătorilor tuturor confesiunilor, cu responsabilii vieţii politice, administrative, cultural-știinţi-fice și academice timișorene.

Prin întâlniri multiconfesionale la Catedrala mitropolitană a comemorat pe eroii neamului și pe cei ai Revoluţiei din Timișoara și din toată ţara. I-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa de către Institutul de Teologie Protestant din Cluj (1978), Universitatea Aurel Vlaicu din Arad (2003), Uni-versitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara (2003) și Universitatea de Vest din Timișoara (2003).

Urmare a neobositelor preocupări cărturărești, este ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române. Ca membru de onoare al Academiei Române trebuie să subli-niez prodigioasa activitate academică a Înalt Prea Sfinţitului Dr. Nicolae Corneanu în cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române. Prezenţa Domniei Sale în Academia Română, ţinuta știinţifică remarcabilă, puntea trainică între știinţă și religie, a fost resimţită în permanenţă la toate manifestările știinţifice prilejuite de Zilele Academice Timișorene sau cu alte ocazii, Dr. Nicolae Corneanu expunând lucrări remarcabile.

A fost președintele de onoare a numeroase fundaţii și soci-etăţi. În anul 1992 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-a conferit, în decursul timpului, titlul de cetăţean de onoare al municipiilor Timișoara, Lugoj, Caransebeș ș.a.

Acum, când nu mai este fizic printre noi, îi cinstim memo-ria și îi urmăm pilda luminoasă.

Academician PĂUn IOn OtIMAn

(urmare din pag. 8)

10 iconostas nr. 181 septembrie 2015tradiŢii

sărbătoarea Hramului bisericii ortodoXe giarmata vii - Überland

An de an, la 8 septembrie, de Sântămărie mică, sărbătorim hramul Bisericii noastre, respectiv Ruga satului Giarmata Vii – Überland. Anul acesta, în prima duminică a lunii septem-brie, fiind duminica cea mai apropiată de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, s-a ținut tradiționala Rugă bănățeană - Ibărlonțană, într-o atmosferă de mare sărbătoare şi bucurie duhovnicească.

Timpul minunat al unei frumoase zi de duminică și de început al toamnei, a constituit un motiv în plus pentru întreaga comunitate de a fi prezentă la Sfânta Liturghie şi la manifestările prilejuite de cinstirea după cuviinţă a Preacuratei şi Pururea Fecioarei Maria, ocrotitoarea Biseri-cii şi a comunităţii noastre, toate acestea coroborate cu o pregătire excepţională din partea Bisericii Ortodoxe Giar-mata Vii – Überland, cu sprijinul nemijlocit al naşilor Bisericii de anul acesta şi cu aportul financiar al Primăriei Ghiroda și al Consiliului Local Ghiroda, au dat adevărata măsură a aces-tei sărbători cu adânci reverberaţii în conştiinţa colectivă a creştinilor ortodocşi de aici, dar şi a „goştilor”,veniţi de aproape sau de departe să participe la sărbătoarea noastră.

Sărbătoarea de anul acesta a marcat o dublă manifestare de bucurie. Pe de o parte, cinstirea celei mai alese şi mai bine plăcute Lui Dumnezeu dintre toţi sfinţii, Preacurata Fecioara Maria, ocrotitoarea Bisericii noastre, dar şi inaugu-rarea Capelei funerare din cadrul „Așezământului comunitar Preot Filip Doboș”, un prim pas dintr-o investiție de mare anvergură, cu impact comunitar real, realizat de Parohia noastră cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda.

Momentul sărbătoresc al zilei a debutat la Sfânta Biserică, împodobită şi înfrumuseţată pentru această aleasă şi sfântă zi, prin oficierea Sfintei Liturghii de către preotul paroh Vasile D. Suciu , iar răspunsurile liturgice au fost date de către corul „Sfânta Maria” al Bisericii noastre, sub conducerea domnului profesor Marius Gligan. Naşii Bisericii de anul acesta sunt Diana și Cristian Dobra, împreuna cu fiul lor Sebastian, o familie tânără care a răspuns cu toată dragostea invitaţiei noastre de a continua frumoasa tradiţie a naşilor Bisericii şi prin aceasta aducând prinos de mulţumire şi recunoştinţă Lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care cu îmbelşugare Le-a revărsat asupra lor.

Acestia au venit la Sfânta Biserică, cu lumânări fru-mos împodobite, cu prinos de daruri pentru toţi creştinii prezenţi, între care la loc de cinste colacul rumenit şi vinul pentru ceremonialul de rugă.

După celebrarea Sfintei Liturghii în Biserica parohială, care a devenit neîncăpătoare pentru mulţimea credincioşilor şi a oaspeţilor veniţi să ia parte la sărbătoarea Bisericii noastre, a urmat ceremonialul de Rugă oficiat de preotul paroh Vasile D. Suciu, preotul coslujitor Ioan Mermeze și de părintele Ciprian Cristea de la Parohia Ortodoxă Ghiroda, ce a constat în înconjurarea Bisericii, slujba de sfinţire a colacu-lui rugii şi binecuvântarea prinoaselor ce au fost aduse cu multă dărnicie de către naşi pentru acest eveniment.

(continuare în pag11)

11 iconostas nr. 181 septembrie 2015 tradiŢii

În acordurile formaţiei de muzică populară, condusă de d-nul Miron Surdea, s-a desfăşurat prima parte a programul artistic din faţa Bisericii ce a constat în deschiderea rugii de către naşii Bisericii, însoțiți de preoti, de domnul primar Cădariu Dorel Vasile si oficialități locale, urmate de dansurile populare interpretate de copiii şi tinerii Ansamblului Flori din câmpie.

A urmat apoi partea a doua a programului artistic: hora naşilor, însoţiţi de preoţi, oficialităţi, personalităţi, dansatori, copii, tineri, localnici şi invitaţi, într-o exprimare a bucuriei şi a mulţumirii sufleteşti, iar în încheiere, un recital de folclor susţinut de d-na Carmen Biruescu, Nelu Surdea, Ramona Sarchis, Alex Surdea și Georgiana Lazăr.

La ora 17.00 a început jocul de rugă, în prezenţa unei mari mulţimi de oameni – concetăţeni şi oaspeţi – dornici să petrecă clipe de neuitat la sărbătoarea noastră. Ambianţa plăcută, jocul şi voia bună s-au prelungit până târziu în noapte, fiind completate de tradiţionale „ringhişpiluri“,

tobogane gonflabile, tonete cu fel de fel de „chilipiruri” pentru copii şi nu numai, dar şi de gustările tradiţionale, stropite din belşug cu bere şi vin.

Cum nimic nu e veșnic, afară de Dumnezeu, și cum toate lucrurile frumoase trec repede, așa a trecut și Ruga noastră cea frumoasă, cu toate manifestările ei, dar rămâne in urmă firescul și mulțumitorul sentiment că am făcut ceea ce trebuia să facem și că prin eforturile conjugate ale Bisericii Ortodoxe, ale nașilor Bisericii – familia Diana şi Cristian Dobra, ale Primăriei Ghiroda, ale Consiliului Local

Ghiroda și ale multor altora implicați în buna desfășurare a manifestărilor religioase, culturale și folclorice prilejuite de sărbătorirea hramului Bisericii noastre, am adus mărire Lui Dumnezeu și am pus în valoare tradițiile autentice ale poporului român și ale Bisericii Ortodoxe.

Preot iconom stavrofor VAsILe D. sUCIU

(urmare din pag. 8)

12 iconostas nr. 181 septembrie 2015cateHisn

•E mult mai bine să întinzi mâna şi celor nevrednici de dragul celor vrednici, decât să-i lipseşti de binefacere şi pe cei vrednici de teamă să nu te întâlneşti cu cei nevrednici.

Filaret- Mitropolitul Moscovei

•Dacă dai pâinea cu inima mâhnită, pierzi şi pâinea şi răsplata. Sf. Ioan Gură de Aur

•Sincer milostiv nu este acela care nimicească murdăriile sufleteşti. Sf. Ioan Gură de Aur

•Dându-i celui ce zace pe pământ, noi îi dăm Celui ce şade în cer.Sf. Grigorie Dialogul

•Apa are însuşirea de a spăla noroiul de pe trup, iar milostenia să nimicească murdăriile sufleteşti.

Sf. Ioan Gură de Aur

•Omul e mare lucru, dar omul milostiv e un lucru de mare preţ. Sf. Ioan Gură de Aur

•Îndestulează-i pe săraci, ei Îl vor face milostiv pe Judecător faţă de noi. Sf. Nil Sinaitul

cugetări ale sfinŢilor părinŢi

Pagină realizată de prof. VaLeNTiNa PoPa

dorul sfÂntde sF. IOAn IACOB HOZeVItUL

Aş vrea mormântul Tău, StăpâneSă-l ud cu lacrimi de căinţăŞi tot cu lacrimi îmi rămâne S-arăt a mea recunoştinţă.

Lipsit de mirul faptei buneEu n-am ceva mai scump acumaDecât să-mi scald a mea fiinţăÎn lacrimi şi suspinuri, numa.

Căci cheltuindu-mi moştenirea Ce mi-ai lăsat-o din născare,Doar plânsul azi îmi mai rămâneŞi nesfârşita-Ţi îndurare.

Ajută-Mi, Doamne, mai degrabăSă-mi văd dorinţa împlinităSă-mi port şi eu pe-a Tale urmeFiinţa mea slăbănogită.

Şi-odată cu lumina sfântăCând vei trimite-o la MormântStropeşte inima mea frântă Cu roua Duhului Tău Sfânt.

Ca să pot rosti la Sfânta CrucePe Stânca Sfântului CalvarŞi eu mântuitoarea rugăA credinciosului tâlhar.

S-aud şi eu în taină, DoamnePrea dulcele şi sfântul grai,Prin care să câştig nădejdeCă nu mă voi lipsi de rai.

Sf. Grigorie Dialogul

Sf. ioan iacob Hozevitul

13 iconostas nr. 181 septembrie 2015 semnalăm

sălciua nouă – cobolaș 1925 - 2015apariție editorială aniversară

În urmă cu 90 de ani, în 1925, oameni harnici, ardeleni din satele județului Alba, și-au lăsat locurile natale spre a se stabili într-o zonă mai bună pentru traiul lor și pentru viitorul copiilor lor. Astfel, au întemeiat Sălciua Nouă, pe raza hotarului numit Cobolaș. Anul acesta s-au împlinit, deci, 90 de ani de existență ai localității Sălciua Nouă.

Pe lângă manifestările culturale și religioase ce au avut loc cu acest prilej: sărbătorirea hramului Bisericii și ruga satului în data de 16 august, s-a editat și tipărit lucrarea monografică intitulată ”Sălciua Nouă – La 90 de ani de existență – File de istorie”, scrisă de domnul Vasile Silvius Ianosev.

Aceste „istorisiri - album”, așa cum le denumește autorul, cuprind mai multe însemnări și amintiri ale locuitorilor acestui sat, din spusele părinților și bunicilor lor și din propriile amintiri.

Sunt însemnări din toate dome-niile, selectate pe mai multe capitole: Condiții naturale geografice, Istoricul așezării, Populația, Viața economică, Administrația, Viața social - culturală,

Anexe (descrieri, biografii, amintiri și alte păreri) și un Album de fotografii.

S-au făcut referiri și la obiectivele propuse și realizate în ultimii ani, prin contribuția unor familii ale sălciuanilor din alte localități: repararea bisericii, organizarea întâlnirii fiilor satului, menținerea drumurilor de acces în sat și alte probleme legate de localitatea natală.

Au contribuit la lucrarea biografică scrisă de Vasile Silvius Ionasev, cu materiale, documente și povestiri, Chirilă Liviu, Câmpean Ionel şi înv. Cioară Valentin. De asemenea, i-au fost de folos autorului și alte amintiri scrise de Crac I., familia Noja, Bostan Simion, Oancea Victor, Butură Emil și însemnări din arhiva Parohiei Ortodoxe Sălciua Nouă. Sufletul acestei frumoase reali-zari rămâne Chirilă Liviu, cel care a colectat toate datele si a conturat în album istoria satului natal.

Lucrarea s-a editat cu sprijinul Con-siliului Local Pișchia, domnului primar ing. Ioan Sas și domnului viceprimar Gheorghe Jurj.

Parafrazând pe autorul lucrării care a scris o poezie dedicată sălciuanilor, spunem și noi:

”Tu, sălciuan, oriunde-ai fi,Atâta cât trăieşti printre cei vii,Aminte să-ți aduci, de-al tău cămin,În vecii vecilor! Amin!”.

Hotărâri adoptate de consiliul local ghiroda în lunile august-septembrie 2015

" HOTĂRÂREA nr. 71/05.08.2015 - privind aderarea Comu-nei Ghiroda la Asociaţia „Club Sportiv Ghiroda", modificarea statutului asociaţiei, numirea reprezentanţilor în Adunarea Generală şi Consiliul Director ale asociaţiei „C.S. Ghiroda" şi aprobarea cotizaţiei anuale către „C.S. Ghiroda”.

" HOTĂRÂREA nr. 72/04.09.2015 - privind constituirea Comi-siei de negociere a Consiliului Local al Comunei Ghiroda, pen-tru negocierea prețului de cumpărare a unui imobil-teren, situat în Giarmata Vii, str. Teilor, imobil înscris în CF nr. 406380 Ghiroda, proprietatea domnului Demeter Luigi Alexandru.

" HOTĂRÂREA nr. 73/04.09.2015 – privind aprobarea con-tractului de finanţare între Asociaţia Club Sportiv Ghiroda şi Comuna Ghiroda în calitate de membru asociat şi alocarea contribuţiei financiare pentru anul 2015.

" HOTĂRÂREA nr. 74/28.09.2015 – privind rectificarea buge- tului local al Comunei Ghiroda  pe anul 2015 – Rectificarea nr. 4.

" HOTĂRÂREA nr. 75/28.09.2015 – privind cumpărarea unui imobil–teren, situat în Giarmata Vii, str. Teilor, imobil înscris în CF nr. 406380 Ghiroda, proprietatea domnului Demeter Luigi Alexandru.

" HOTĂRÂREA nr. 76/28.09.2015 – privind acordarea de sprijin financiar, pentru anul 2015, unităţilor locale de cult aparţinând unor culte religioase. Hotărâre Necontrasemnată.

" HOTĂRÂREA nr. 77/28.09.2015 – privind aprobarea struc-turii Organigramei şi a Statului de Funcţii pentru aparatul de specialitate al primarului comunei Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 78/28.09.2015 – privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul aparatului de speci-alitate al Primarului Comunei Ghiroda pentru anul 2015 - 2016.

" HOTĂRÂREA nr. 79/28.09.2015 – privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Primăriei Comunei Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 80/28.09.2015 – privind modificarea contractelor de concesiune pentru cabinetele medicale.

" HOTĂRÂREA nr. 81/28.09.2015 – privind aprobarea Regulamentului de acordare a normei de hrană la nivelul Poliției Locale a comunei Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 82/28.09.2015 – privind aprobarea S.F. şi P.T. pentru investiţia: „Podeţ strada Câmpului şi strada Semenic în comuna Ghiroda, jud. Timis”.

" HOTĂRÂREA nr. 83/28.09.2015 – privind intabularea dru-mului DE 423 reprezentând strada Izlaz, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 84/28.09.2015 – privind intabularea drumului DC 305/1 reprezentând strada Plopilor, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 85/28.09.2015 – privind intabularea drumului DC 305/2 reprezentând strada Plopilor, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 86/28.09.2015 – privind intabularea dru-mului DC 309 reprezentând strada Câmpiei, comuna Ghiroda .

" HOTĂRÂREA nr. 87/28.09.2015 – privind intabularea imo-bilului reprezentând strada Bega, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 88/28.09.2015 – privind intabularea dru-mului DC 550/1 reprezentând strada Bega, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 89/28.09.2015 – privind intabularea dru-mului DC 39 reprezentând strada Cerbului, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 90/28.09.2015 – privind intabularea drumului DC 668/4 reprezentând strada Ialomița, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 91/28.09.2015 – privind intabularea dru-mului DC 144 reprezentând strada Făgăraș, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 92/28.09.2015 – privind intabularea imo-bilului DE 249, reprezentând strada Sinaia, comuna Ghiroda.

(continuare în pag.14)

14 iconostas nr. 181 septembrie 2015din viaŢa paroHiei • 1 - 31august

donaţii

comemorăriHotărâri adoptate

de c. l. ghiroda

Bărbulescu Emilia 50 lei ștefan ileanaS-a născut în data de 25 decembrie 1929, în localitatea Birchiș, ju- dețul Arad. A decedat în data de 04 august 2015. Un ultim și pios

omagiu din partea familiei. O vom purta veșnic în sufletele noastre și nu o vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

roșu ioanaS-a născut în data de 13 aprilie 1938, în loca-litatea Spasova, Bul-garia. A decedat în data de 05 august 2015. Un ultim și pios omagiu

din partea copiilor și nepoților. Ne vom ruga mereu pentru odihna sufletului tău. Dumnezeu să o odihnească în pace!

uță liviu S-a născut în data de 6 februarie 1952, în comuna Uivar, județul Timiș. A decedat în data de 24 august 2015 la Giarmata Vii. Te vom

purta veșnic în inimile noastre și nu te vom uita niciodată. Să-ți fie țărâna uşoară!

Amintim tuturor celor care l-au cunoscut pe spătar ioan – vasile, că în 8 septembrie s-au împlinit șase săptămâni de când nu-l mai avem

lângă noi pe iubitul nostru soț, tată și bunic. Imaginea lui dragă mereu o vom păstra în gândurile noastre și ne rugăm Bunului Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia.

Cu sufletele nemângâ-iate și cu ochii mereu înlăcrimați, ne aducem aminte că Dumnezeu a trimis un înger pe pământ ca să ne aducă

bucurie, dar L-a chemat curând în Împărăția Cerurilor ca să-i fie de-a pururi aproape, lăsând în sufletele noastre amar, durere și multe lac-rimi. La împlinirea a șase săptămâni de la plecarea dintre noi a îngerului nostru drag pop adelina - sÂn-Ziana. Fie-ți tărâna uşoară!

Cu adâncă durere în suflete și cu lacrimi în ochi, amintim tuturor celor care au cunoscut-o că s-au împlinit șase săptămâni de când

ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa nostră, mamă, socră și bunică ștefan maria. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna uşoară!

S-au scurs șase săp-tămâni de lacrimi și dor de când a plecat dintre noi cel mai bun soț și tată uță liviu. Te vom purta mereu în

suflet și în gând și nu te vom uita niciodată. Soția și copiii. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Amintim cu durere în suflete și cu lacrimi în ochi, că s-au implinit șase săptămâni de când a plecat din mij-locul nostru scumpa

nostră mamă, socră, și bunică roșu ioana. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna uşoară!

Cu aceeași nemărginită durere, familia rea-mintește tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit că s-a scurs un an de când a trecut în

veșnicie dragul nostru tată, socru, bunic și străbunic david cons-tantin. Amintirea lui este veșnică pentru noi. Fie-ți tărâna uşoară!

S-a împlinit un an de lacrimi, de când scumpul nostru soț, tată, socru și bunic bandula aurel ne-a părăsit pentru

totdeauna. Te vom purta veșnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Amintim cu durere în suflete şi cu ochii plini de lacrimi că s-au scurs 10 ani de când a ple-cat pentru totdeauna din mijlocul nostru, cel

care a fost scumpul nostru mocan vasile. Te vom purta de-a pururi în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Familia. Fie-ți tărâna uşoară!

cununiicristea aleX și daiana (născută

filiponi)Data cununiei: 22 august 2015

Nași: Blându Cosmin și VioletaCasă de piatră!

geapana liviu și miHaela

(născută călin)Data cununiei: 23 august 2015

Nași: Jivan Adrian și Maria

Casă de piatră!

decese

oșlobanu dominic

Fiul lui Oșlobanu Cosmin și Andreea

Data nașterii: 27 iulie 2015

Data botezului: 30 august 2015

Nași: Lotar Ioan și ElenaLa mulţi ani!

botezuri

" HOTĂRÂREA nr. 93/28.09.2015 – privind intabularea drumului DE 390/2, com. Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 94/28.09.2015 – privind intabularea drumului DE 352, com. Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 95/28.09.2015 – privind intabularea drumului DE 344, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 96/28.09.2015 – privind intabularea drumului DE 333, comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 97/28.09.2015 – privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 406020 și 406022 Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 98/28.09.2015 – privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 403438 Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 99/28.09.2015 – privind atribuirea de nume unor străzi fără nume în comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 100/28.09.2015 – privind atribuirea de nume unor străzi fără nume în comuna Ghiroda.

(urmare din pag. 13)

vatră nouă nr. 181 septembrie 2015 15info șaH

Pagină realizată de eLeoNora și ParTeNie miHai, antrenori la C.S. mediator

descHiderea festivă a anului școlar 2015 - 2016

la Școala de șah „Visul unui pion”Sâmbătă, 26 septembrie 2015, la

ora 9.30, a avut loc în sala Clubului Sportiv Medicina din Timișoara, Des-chiderea festivă a anului şcolar 2015-2016 la Școala de șah „Visul unui pion”. Cu această ocazie s-a desfășurat con-cursul de șah „Campionatul prieteniei” în sistem open, cu premii în cupe și medalii, numai pentru elevii noștri.Am fost onorați cu prezența d-lui maestru internațional Ioan Mărășescu, directorul Clubului Sportiv Medicina Timișoara.

În deschidere au fost prezentați antrenorii după cum urmează:

- prof. partenie mihai, candidat de maestru - la „Grupa Boboci” și „Grupa Începători”, modulele 1-7, care con-stau din cele 7 caiete speciale de șah cu diagrame.

- eleonora – antonia mihai, maestră națională - la „Grupa Avansați”, modulele 8-14, care constau în următoarele 7 caiete speciale de șah cu diagrame.

- prof. narcisa drăgulescu, candi-dat de maestră - la „Grupa pregătitoare de performanță”, modulele 14-26, care constau în 12 caiete speciale de șah cu diagrame și explicații suplimentare.

- ioan mărășescu, maestru inter-național - la „Grupa de performanță”

și director al Școlii de șah „Visul unui pion”.

Arbitru al concursului „Campio-natul prieteniei” a fost prof. Partenie Mihai, arbitru internațional, ajutat ca de fiecare dată de ing. Laura Mihai, care se ocupă de procesarea datelor pe calculator.

Înainte de începerea concursului s-au făcut înscrierile în noul an școlar și opțiunea orarului, pentru a ne putea orienta în formarea grupelor, în modul cel mai optim, atât pentru noi, cât și pentru elevi.

Orarul nostru este de luni-vineri între orele 16-19.30.

În fiecare sâmbătă, timp de 4 ore (14.00-18.00), până la încheierea anului 2015, se desfășoară în sala de antrenament a Clubului Sportiv Medicina Timișoara, un concurs de șah numai cu elevii Școlii de șah „Visul unui pion” și părinții sau bunicii lor. Concursul va intra în grila de concur-suri aprobate de Federația Română de Șah pentru obținere de CIV și cat-egorii sportive.

În cadrul lui se vor selecta partidele care vor primi „Premiu de frumusețe”, premiu care va fi acordat numai învingătorului.

Aceste partide vor fi tipărite într-o revistă: Cupa „Peștișo- rul de aur”, redactare computerizată: Eleonora-Antonia Mihai.

De asemenea, se va acorda premiu învingătorului dintr-o partidă scurtă de maxim 20 de mutări și aceste partide vor fi tipărite într-o revistă: „50 de min-

iaturi – C. Sp. Mediator”. Inițiatoarea acestei teme este Narcisa Drăgulescu.

Clasamentul în concursul de șah „Campionatul Prieteniei”, desfășurat în această zi în sistem open, este următorul:

campion: carașca bogdanGr. 18 ani: 1. Ghițoiu-Stelzner Luigi,

2. Corolea Diana, 3. Boaru Anca.Gr. 16 ani: 1. Zaharia Mihai, 2. Mirea

Rareș.Gr. 14 ani: 1. Carașca Andrei, 2.

Cadleț Cristian, 3. Silaghi Oana.Gr. 12 ani: 1. Anton Claudiu, 2. Iarca

Irina, 3. Ghițoiu-Stelzner Mario.Gr. 10 ani: 1. Arsinoaia Ioan, 2. Popa

Florin, 3. Popescu Ionuț.Gr. 8 ani: 1. Cord Andrei, 2. Puiuleț

Mihaela, 3. Stângă Daniel.Gr. 6 ani: 1. Sântimbreanu Mihnea,

2. Ștefan Iulia, 3. Gheorghiță Andrei.

Vă mulțumim pentru participare și vă așteptăm cu drag la cursuri!

vatră nouă nr. 181 septembrie 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

issn 1584-4323

tehnoredactare și tipar s.c. partoș s.r.l. , timișoara, str. Zugrav nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975e-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouacolegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

tocăniţă de vită cu ciuperciingrediente:

- 1 kg carne de vită- 2 cepe- 2-3 căţei de usturoi- 3 morcovi- 2 tije de ţelină apio (sau 1 rădăcină mică de ţelină cu frunze)

- 300 de grame de ciuperci- 300 de grame roşii în bulion- 2 foi de dafin- 1 lingură de faina- 2 linguri de ulei- pătrunjel verde tocat- sare şi piper

mod de preparare: Carnea se taie cuburi şi se presară cu făina amestecata cu sare şi piper. Se toacă feliuţe ceapa, ţelina şi morcovii se taie cubuleţe şi se zdrobeşte usturoiul. Se încinge uleiul într-o oală cu fundul mai gros şi se prăjeşte carnea pe toate părţile, atât cât să se deschidă la culoare şi să înceapă să aibă urme de rumenire. Se adaugă ţelina, ceapa, usturoiul şi morcovii.

Se pune capacul şi se prăjeşte totul înăbuşit, pentru ca ceapa să îşi lase zeama. Se adaugă apă fierbinte, cât să acopere bine ingredientele din oală. Se adaugă și frunzele de dafin. Tocaniţa trebuie să fiarbă sub capac, la foc mic, până ce carnea se va fragezi.

După 2 ore, carnea ar trebui să fie fiartă. Dacă e nevoie, se mai adaugă puţină apă fierbinte, se adaugă roşiile mărunţite, cu tot cu bulionul, şi ciupercile tăiate în jumătăţi sau sferturi, după mărime. Se mai găteşte totul câteva minute şi se lasa să scadă după gust. Se potriveşte gustul de sărat şi piperat.

Se serveste tocăniţa caldă, presarata cu pătrunjel verde tocat şi cu o garnitură sau o salata după plac. Merg atât cartofii fierţi sau piure, cât şi orezul, pastele făinoase scurte, dar mai ales o mămăliguţă în care s-a încorporat puţin parmezan ras şi câteva roşii uscate tocate. sursa: www.retetecalamama.ro

“Art. 3. - (1) Categoriile de persoane cele mai defa-vorizate care beneficiază de ajutoare alimentare distribuite în cadrul POAD sunt:

a) familiile şi persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) şomerii care beneficiază în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în cuantum lunar sta-bilit conform prevederilor legale de până la 450 lei, inclu-siv, şi şomerii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

d) pensionarii sistemului public de pensii ale căror

drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, sunt de până la 450 lei/lună inclusiv;

e) pensionarii sistemului public de pensii, beneficiari ai indemnizaţiei sociale pentru pensionari, acordată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, al căror venit este de până la 450 lei/lună inclusiv;

f ) persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, dacă nu realizează alte venituri în afară de cele provenite din drep-turile băneşti acordate de aceste legi, ale căror cuantum cumulat este de până la 450 lei/lună inclusiv;

g) persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, care nu beneficiază de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenţial, publice sau private;

h) persoanele fără venituri sau ale căror venituri nete lunare realizate sunt de până la 450 lei/lună/persoană, inclusiv, şi nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la lit. a)-g), stabilite prin dispoziţie a primarului.

H.g. 627/28.07.2015 - privind implementarea programului operaţional ajutorarea persoanelor

defavorizate (poad) - ajutoare alimentare