Fiziologia plantelor II

1.Ce sunt glucidele?-Substanţe ternare ce conţin: C, H, O Biosinteza – apar ca produşi primari în timpul fotosintezei Prin oxidări – glucidele se transformă în acizi organici Prin reducere - glucidele se transformă în lipide Prin oxidare+adiţie de amoniac - glucidele se transformă în aminoacizi Formele din plante - glucide simple sau monoglucide - glucide complexe sau poliglucide

2. MONOGLUCIDELE - se găsesc sub formă de: pentoze (C5) si hexoze (C6)Pentozele - reprezentate de: dezoxiriboză si riboză Hexozele - reprezentate de: glucoză, fructoză, manoză , galactoză 3. POLIGLUCIDELE - substanţe care rezultă din polimerizarea glucidelor simple:- polimeri ai pentozelor - pentozani - polimeri ai hexozelor: - amidonul

- celuloza

4.Ce este amidonul? Este cel mai raspandit poliglucid din celula vegetala ca substanta de rezerva si sursa de hrana, este o substanta organica ce se gaseste in seminte, fructe si tuberculii plantelor si care se gasesc in industria alimentara, chimica. Amidonul - rezultă din polimerizarea glucozei

- alcătuit din circa 250-3000 de molecule Granula de amidon este formată :

- un înveliuş extern - amilopectină - 76-80% - partea internă - amiloză - 20-24%

Sinteza amidonului: - în timpul zilei - în frunze

- în timpul nopţii - amidonul hidrolizat este transportat în locurile de consum sau depozitare ;

5. Celuloza din polimerizarea a peste 3000 de molecule de glucoză, cuplate prin legături C1-C4, cele pare fiind răsturnate.

6. Rolul fiziologic al glucidelora. energeticb. structural

c. de depozitared. genetic

7.Rolul energetic al glucidelor: In procesul respiratiei, glucoza elibereaza energia inmagazinata ce va fi utilizata in procesele de crestere si dezvoltare.

8. PROTEINELE = Substanţe cuaternare (C, H, O, N), rezultate din polimerizarea aminoacizilor Biosinteza proteinelor prezintă 2 etape :

o biosinteza primară

biosinteza secundară9. Biosinteza primară -constă în biosinteza aminoacizilor

- are loc numai în celula vegetală Sinteza aminoacizilor - aminarea radicalului -NH2 unor acizi organici

Radicalul NH2 provine din sărurile din sol: NH4

+

NO3-

NO2 –

Acizii organici provin din:- fotosinteză - respiraţie

10.Biosinteza secundară – constă în - încaternarea aminoacizilor în molecule proteice complexe

Se realizează în special în : meristeme frunze tinere

11. Care sunt organitele celulare implicate in sinteza proteinelor? La nivel celular, sinteza proteinelor are loc in ribozomi pe baza informatiei dictate de codul genetic prin procesele de transcriptie si translatie cu participarea acizilor nucleici si ATP.

12.Rolul structural al proteinelor. Sub forma de fosfolipoproteine, participa in structura membranelor plasmatice.

13.Rolul structural al lipidelor.LIPIDELE = Substanţe grase, ternare - C, H şi O

Provin din esterificarea : - acizilor graşi

- alcooli Lipidele din plante sunt :

- simple (gliceride, steride, ceride)- complexe (fosfolipoproteine si leticine)

14.Rolul fiziologic al vitaminelor. participă în principalele procese metabolice din plante pigmenţii carotenoizi – pigmenţi accesorii în sistemele

fotosintetice vitamina PP - intră în structura NADP + (nicotin amid

adenin - dinucleotid fosfat ) vitaminele B1 şi B2 - intră în structura enzimelor ce

catalizează transportul e- şi H+ în lanţul respirator în respiraţie

vitaminele B6, B9, B12 - catalizează sinteza proteinelor vitamina B12 - rol în fixarea N2 atmosferic vitamina C - stimulează diviziunea celulelor şi

rezistenţa la stress a plantelor

15.Sensul circulatiei prin vasele de floem Circulatia substantelor organice se efectueaza in sens descendent si in sens ascendent. Punerea in evidenta a caii de circulatie prin tesutul liberian se face prin metoda decorticarii inelare.

16. Respiraţia – procesul de degradare oxidativă a substanţelor organice proprii, din care se eliberează energia necesară proceselor vitale.

17. Respiratia aeroba: Procesul de oxidare completa a substantelor organice proprii pana la CO2, H2O şi energie; degradarea acidului piruvic până la CO2, H2O şi energie. Această

fază se desfăşoară numai în prezenţa oxigenului atmosferic şi are loc în mitocondrii.

18. Tipuri de respiratie la plante:-aeroba-anaeroba (fermentatia)19.Ce organite celulare sunt implicate in in respiratia aeroba?

20.In ce consta faza anaeroba (glicoliza) a respiratiei? Este cea mai importantă din punct de vedere energetic, şi constă dintr-unşir de reacţii de oxido-reducere catalizate de enzime, din care se degajă lentenergia, dar are loc şi sinteza unor acizi organici ce folosesc altor sinteze. 21.Care sunt principalele reactii ale Ciclului Krebs?- reacţiile de decarboxilare- cu eliminarea a două molecule de CO2;- reacţiile de dehidrogenare are loc oxidarea substratului, din care rezultă degajarea treptată a energiei;- reacţiile de oxidare a substratului în ciclul Krebs determină formareade H+ şi electroni e-.

22.Definiti respiratia anaeroba. Degradarea incompletă a substanţelor organice prin dehidrogenare, până la diferiţi compuşi organici mai simpli, bogaţi în energie; transformarea glucozei în două molecule de acid piruvic. Această fază nu necesită participarea oxigenuluiatmosferic şi se desfăşoară în hialoplasmă.

23.Aplicaţii practice ale fermentaţiei alcoolice: obţinerea berii din amidon şi orez obţinerea spirtului din cartof, cereale, celuloză obţinerea vinurilor din glucide solubile obţinerea pâinii din aluat dospit

24. Aplicaţii practice ale fermentaţiei lactice 1. Conservarea legumelor în saramură şi oţet 2. Obţinerea furajelor însilozate

3. Prelucrarea laptelui – transformarea lactozei în monoglucide şi în acid lactic.

25.Definiti procesul de crestere. Procesul de mărire stabilă şi ireversibilă a volumului şi greutăţii celulelor, ţesuturilor şi organelor plantei, datorită sporirii continue a cantităţii de substanţă uscată, ca urmare a unor procese biosintetice, de transformare şi depunere a substanţelor organice proprii.

26.Care sunt cele 3 etape ale cresterii celulare? etapa creşterii embrionare etapa creşterii prin extensie etapa diferenţierii celulare

27.Care sunt tipurile de crestere la tulpina? etapa creşterii embrionare etapa creşterii prin extensie etapa diferenţierii celulare

28. In ce consta faza intramugurala a cresterii lastarului? formarea elementele structurale creşterea primordiilor diferenţierea ţesutului conducător

29. In ce consta faza extramugurala a cresterii lastarului? -extensia elementelor formate în mugure -----partea preformată a lăstarului - adăugarea de elemente noi ----partea neoformată a lăstarului

30. Clasificarea plantelor fructifere in functie de temperatura optima. - specii puţin pretenţioase: măr, prun, vişin, agriş, coacăz, zmeur, căpşun - specii cu cerinţă moderată: cireş, gutui, nuc -specii cu cerinţe mari: piersic, cais, migdal

31. Enumerati 3 tipuri de hormoni stimulatori de crestere: -auxine -gibereline -citochinine32. Unde au fost descoperite auxinele? Au foste descoperite de Went şi Holodnii in 1928 in coleoptilul de ovăz.

33.Actiuni fiziologice ale auxinelor.

modificări citologice :- stimularea diviziunii şi extensiei celulare stimularea germinaţiei seminţelor stimularea înrădăcinării butaşilor, puieţilor stimularea prinderii altoiului vindecarea rănilor stimularea formării mugurilor şi florilor inclusiv polenizarea stimularea formării fructelor şi evitarea căderii fiziologice a fructelor şi

frunzelor

34.Actiuni ale giberelinelor: Au fost descoperite de Kurosawa - 1926 - "bakane" - Gibberella fujikuroi

sporirea conţinutului de auxine stimulează biosinteza acizilor nucleici stimularea:

- alungirii internodurilor - activitatea cambiului - morfogeneza ţesutului conducător lemnos

întreruperea stării de repaus mugural şi seminal stimularea creşterii tulpinilor şi învingerea nanismului fiziologic stimularea creşterii frunzelor stimularea înfloririi

35. Actiuni ale citochininelor: Sintetizate pe cale chimică – substanţe cu rol în stimularea diviziunii celulare.

● stimularea diviziunii celulare ● diferenţierea şi formarea organelor vegetative ● stimularea germinării seminţelor ● stimularea creşterii tulpinilor ● stimularea formării fructelor, tuberculilor şi a rădăcinilor ● stimularea fecundării, dezvoltării ovarelor şi creşterii

fructelor

36. Ce este acidul abscisic? Principalul hormone cu actiune inhibitoare asupra cresterii plantelor. -inhibă diviziunea şi extensia celulelor - favorizează diferenţierea celulară

37. Ce sunt retardantii? Retardanţii manifestă un rol fiziologic important deoarece reducpe o anumită perioadă ritmul proceselor de diviziune şi extensie celulară întulpini, ceea ce determină o frânare a creşterii în înălţime a plantelor.

38. Ce sunt citochininele sintetice?

Sunt inlocuitori ai adeninelor la care sunt cunoscuti doi compusi eterogeni:- Zeatina- Izopenteniladenina, a carei compusi sintetici sunt: chinetina si

benziladenina

39. Corelaţia - fenomenul de interacţiune între organele plantei, care asigura o creştere armonioasă a acesteia. Corelaţia de stimulare - fenomenul prin care creşterea unui organ stimulează creşterea altui organ . Corelaţia de inhibare - fenomenul prin care creşterea unui organ inhibă creşterea altui organ.

40. Ciupitul sau pensatul - se înlătură vârful vegetatie al tulpinii, favorizând astfel ramificarea acesteia si formarea de ramuri secundare. Copilitul – îndepărtarea copililor în scopul : -menţinerii unei tulpini principale viguroase -favorizării înfloririi Tăierile – constau în:

♠dirijarea creşterii ramurilor ♥formarea coroanei la arbori şi arbuşti

Tăierile "în verde" se fac prin: - ciupit -înlăturarea vârfului lăstarului în scopul opririi creşterii şi a

stimulării ramificării . - plivit - suprimarea lăstarilor de la bază, în scopul stimulării regimului de lumină al coroanei .

Taierile „in uscat”

41. Auxinele - stimulează morfogeneza rădăcinilor în zona bazală – rizogeneza. Giberelinele -stimulează pornirea mugurilor în zona aplicală şi formarea lăstarilor – caulogeneza.

42. Definitia proc. de dezvoltare a plantelor: Dezvoltarea este procesul de evoluţie individuală a plantelor care asigură reproducerea şi se încheie cu înflorirea şi fructificarea.

43. In ce consta ciclul ontogenetic al plantelor? Succesiunea de transformări morfologice, anatomice şi fiziologice realizate de către plantă în timpul creşterii şi dezvoltării.

44. Care sunt etapele infloririi plantelor?Anteza cuprinde:

Inducţia florală Iniţierea florală

Dezvoltarea florală

45.Clasificarea plantelor in functie de momentul infloririi:-La plantele anuale şi bienale - înflorire anuală-La plantele perene - înflorire bienală46. Ce este vernalizarea? Trecerea plantelor de la etapa vegetativă la etapa generativă este condiţionată de acţiunea temperaturilor scăzute pozitive.

47. Ce este florigenul? Hormonul stimulator al înfloririi. Acest hormon este transportat în apex unde stimulează inducţia şi iniţierea florală.

48. Care sunt factorii hormonali care controleaza inflorirea? Înflorirea este controlată de schimbările cantitative a factorilor giberelina si antezina.-Auxinele

stimulează creşterea pedunculului floral; stimulează reacţiile catabolice intensifică: procesul de respiraţie activitatea catalază

-Giberelinele

-controlează expresia genei biosintetice a antocianinei;

- stimulează absorbţia zaharozei

-Retardantii

49. Care sunt factorii trofici care controleaza inflorirea? -apa -continutul de glucide -conţinutului de aminoacizi - necesar pentru formarea polenului. -elemente minerale - controlul germinaţiei polenului şi creşterii tubului polenic în flori. 50. Dezvoltarea florală constă în:

creşterea primordiilor florale; maturizarea elementelor sexuale; înflorirea propriu-zisă

51. Momentele cele mai importante ale dezvoltării florale sunt formarea polenului în antere şi a sacului embrionar în ovule.

52. Înflorirea propriu-zisă - deschiderea învelişului floral, astfel încât organele reproducătoare din floare rămân libere.

53. Functie de momentul înfloririi plantele pot fi: specii cu înflorire vernală specii cu înflorire estivală specii cu înflorire autumnală

54.Care este hormonul cu rol in formarea florilor? - vernalina

55. Determinismul hormonal al infloririi arata ca: - formarea florilor este determinată genetic - rezultă din activitatea unui complex de gene care în etapa vegetativă - reprimat prin represiune genetică; El presupune că în timpul vernalizării, sub acţiunea temperaturii scăzute în plante este sintetizat un hormon cu rol în formarea florilor, numit vernalină. 56. Care este clasificarea plantelor in functie de reactia fotoperiodica? - plante de zi scurtă - fotoperioadă scurtă - 6-12 ore/zi :porumb, sorg; -plante de zi lungă - fotoperioadă lungă - 14-18 ore/zi:grau, morcov; -plante neutre sau indiferente - înfloresc independent de lungimea fotoperioadei: floarea-soarelui; -plantele de zi lungă - zi scurtă; -plantele de zi scurtă - zi lungă.

57. Ce este polenizarea? Fenomenul mecanic de transport al polenului de la anterele staminelor pe stigmatul gineceului, urmat de procesele fiziologice de germinare a polenului şi creştere a tubului polenic în stil, până la ovar.

58. Polenizarea directă - autopolenizare sau autogamie. Polenizarea încrucişată – alogamie: - anemofilă;

- entomofilă.59. Ce este fecundatia?In sacul embrionar are loc dubla fecundatie - un gamet mascul ♂ se uneşte cu gametul femel♀ - oosfera, rezultând oul sau zigotul principal; - al doilea gamet mascul ♂ se uneşte cu nucleul secundar al sucului embrionar, rezultând zigotul secundar.

60. Care sunt etapele cresterii fructului?-etapa de diveziune,care incepe dupa fecundare si dureaza pana cand fructul atinge dimensiunile unei alone;

-etapa de extensie celulara,prin care fructul creste pina la dimensiunele normale,pe baza absorbtiei apei si acumularii de glucide,substante minerale si acizi organic;

-etapa de diferentiere,cand fructul formeaza coaja sau epicarpul,pulpa sau mezocarpul si semintele;

-etapa de maturitate,numita coacere;

-etapa de imbatrinire,numita si senescenta.

62. Care sunt micarile de crestere a plantelor?-miscarile passive-miscarile active-miscarile plantelor fixate de substrat -tropisme -nastii

63. Clasificarea tropismelor?După natura factorului de mediu pot fi: GEOTROPISME FOTOTROPISME HIDROTROPISME CHIMIOTROPISME TIGMOTROPISME

64. TROPISME Mişcări orientate de creştere provocate de acţiunea unilaterală a unui factor de mediu.

65. Care este rolul geotropismului pt. Plante? Mişcarea orientată de creştere provocată de acţiunea unilaterală a forţei de gravitaţie.

Rolul geotropismului - realizează orientarea organelor în mediul care le asigură desfăşurarea normală a funcţiilor fiziologice.

66. Care este rolul fototropismului pentru plante?De orientare a plantei catre sursa de lumina.

67. Care este rolul hidrotropismului pentru plante? Mişcarea orientată de creşterea - provocată de acţiunea unilaterală a apei. Asigura manifestarea functiei radacinii de absorbtie a apei si a elemenelorminerale din sol.

68. Care este rolul chimiotropismului pentru plante? Mişcare orientată de creştere - de acţiunea unilaterală a unui factor chimic.Favorizeaza polenizarea si fecundarea cu polenul compatibil.

69. Definitia si clasificarea nastiilor. Nastiile sunt miscari neorientate de crestere,provocate de actiunea neuniforma cu intensitate variabila,a unui factor de mediu.-epinastii-hiponastii Dupa natura factorului de mediu nastiile pot fi:-termonastii-fotonastii-nictinastii-tigmonastii-seismonastii

70. Ce sunt termonastiile? Sunt provocate de intensitatea variabila a temperaturii.Sunt evidente la florile de lalele.

71. Ce sunt fotonastiile?Sunt miscari caracteristice inflorescentelor speciilor composite,cat si in cazul foliolelor unor speciica:mimosa,phaseolus etc.

72. Ce sunt nictinastiile?Sunt provocate de alternanta zilei cu noaptea.Ele sunt evidente la frunzele de stellaria.

73. Ce sunt seismonastiile?Sunt provocate de actiunea unui factor mecanic.Ex:Mimosa pudica- atingerea frunzelor este urmata de lăsarea acestora în jos;

74. Rezistenţa plantelor la condiţiile de mediu nefavorabile - totalitatea însuşirilor organelor vegetale de a supravieţui acţiunii dăunătoare a mediului înconjurător, în condiţiile desfăşurării normale a proceselor vitale

75. Factori ecologici naturali: climatici si pedogenetici. Factori artificiali.76. Care sunt fazele procesului de calire la plantele lemnoase?Dupa Tumanov 4 faze:

Faza I - intrarea mugurilor în repaus în a doua jumătate a verii şi la începutul toamnei

acumulare intensă a amidonului; acumulare intensă a azotului total şi proteic; reducere a cantităţii de azot neproteic în ramuri.

Faza a II- a - temperatura - 20-50C -hidroliza enzimatică a amidonului din ramuri.Faza a III- a - temperatura -20- -60C

deshidratarea celulelor; ieşirea apei libere în spaţiile intercelulare şi pierderea ei în procesul de transpiraţie.

Faza a IV- a - temperaturi foarte scăzute trecerea plantelor la repausul profund.

77. Ce este ofelirea plantelor? Se datoreste unui dezechilibru intre absorbtia apei prin radacini si transpiratia prin frunze.

78. Ce sunt leziunile indirecte de racire?Apar in urma racirii lente,datorita unor perturbari metabolice,de natura biochimica si fiziologica.

79. Caile de sporire a rezistentei la ger de catre glucide?Glucidele solubile pot spori rezitenta la ger pe doua cai:-prin efect osmotic-acumularea de glucide solubile in vacuola;-prin effect metabolic;

80. .Ce este seceta atmosferica?Se caracterizeaza prin temperature ridicata si umiditate relative scazuta in atmosfera in timpul zilei.In timpul noptii.conditiile de temperature si umiditatea redevin normale,deficitulhidric se echilibreaza,iar seceta atmosferica nu afecteaza solul.

81. Ce este seceta pedologica?-apare către sfârşitul verii, ca o consecinţă a insuficienţei precipitaţiiloR

-bilanţul de apă al plantelor devine progresiv deficitar - rezerva de apă din sol scade sub coeficientul de ofilire până la cantitatea inaccesibilă plantelor;

82. OFILIREA TEMPORARA?– provocată de seceta atmosferică Are loc: - încălzire puternică a frunzelor sub acţiunea radiaţilor solare - intensificarea exagerată a transpiraţiei - un dezechilibrului dintre absorbţie şi transpiraţie În condiţii de deshidratare puternică:- mişcările de deschidere fotoactivă şi de închidere hidroactivă sunt blocate - celulele epidemice pierd masiv apa;

83. Cum se clasifica plantele halofile (rezistente la salinitate)? -euhalofite- f.mare -crinohalofite - mare-glicohalofite- scazuta

84. Clasificarea plantelor cultivate dupa gradul de rezistenta la saruri (glicofile)?- plante sensibile la săruri - plante cu rezistenţă medie - plante rezistente la săruri

85. Cum se manifesta efectul salinitatii asupra pl floricole? Efectul salinităţii asupra plantelor floricole – manifestă prin indisponibilizarea apei - "secetă fiziologică" Se intensifică pătrunderea unor ioni minerali - Na+ şi Cl-

86. Principalele surse de poluare sunt: - industria - agricultura - transporturile - comunităţile umane

87. Perturbări ale proceselor fiziologice: - producerea de leziuni celulare şi tisulare - tulburări metabolice şi de creştere - uscarea în întregime a plantelor - intoxicarea cloroplastelor, ribozomilor şi a celorlalte organite celulare - reducerea corespunzătoare a proceselor metabolice