fizica. lentile

LentilLentilee

Lentila este un mediu transparent şi omogen,

mărginit de 2 suprafeţe, din care cel puţin una nu este

plană.Ele sunt confecţionate din sticlă, material plastic, etc.

LentilLentilee

Numeroase aparate (de fotografiat, de proiecţie, diafilm, microscop, luneta)

au drept piese de bază lentilele.Lentilele permit mărirea imaginii (ca

la microscop, lupă sau aparatul de proiecţie de la cinematograf).Lentilele permit şi micşorarea

imaginilor (exemplu aparatul de fotografiat).

Tipuri de Tipuri de LentileLentile

Lentilele mai groase la mijloc şi mai subţiri la extremităţi se

numesc lentile convergente, iar lentilele mai subţiri la mijloc şi

mai groase la extremităţi se numesc lentile divergente.

Reprezentarea schematică a Reprezentarea schematică a LentileLentilelorlor

LENTILE

CONVERGENTE DIVERGENTE

Axă optică principala

Reprezentarea schematică a Reprezentarea schematică a LentileLentilelorlor

Elemente componente:- Axa optică;- Centrul optic O (ce este un punct in interiorul lentilei pe axa optica principala prin care lumina trece nedeviata);- Focar. Distanta focala;

Focar. Distanta focalaFocar. Distanta focala

Lentila convergenta:

La trecerea printr-o lentila convergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine fascicul convergent. Punctul de intersectie al razelor refractate se numeste focar imagine F2. F2 este real deoarece se formeaza la intersectia razelor refractate. Distanta de la centrul optic O la F2 se numeste distanta focala.

F2

O

Focar. Distanta focalaFocar. Distanta focala

Lentila divergenta:

Printr-o lentila divergenta, un fascicul paralel cu axa optica principala devine divergent. Punctul de intersectie format la prelungirea razelor refractate se numeste focar imagine si este virtual F1. Distanta focala este considerata negativa.

F1

O

Focar. Distanta Focar. Distanta focalafocalaOrice lentila are 2 focare simetrice

fata de centrul optic.

F1 F2 F1F2

Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentileCum construim imaginea unui punct luminos prin lentila?Un punct luminos emite lumina in toae directiile. Pentru a obtine grafic imaginea punctului luminos A, este suficient sa reprezentam 2 din urmatoarele raze:-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara sa fie deviata;-O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin focarul imagine;-O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu axa optica principala.

La intersectia celor 2 raze reprezentate se obtine grafic imaginea punctului luminos.Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur punct imagine.Un obiect are o infinitate de puncte. Imaginea obiectului este data de multimea punctelor imagine obtinute.

Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentile

F1 F2O

Pentru o lentila convergenta –

Imaginea este reala, diferita ca marime decat cealalta si rasturnata.

Constructii grafice de Constructii grafice de imagini in lentileimagini in lentile

F1 F2O

Pentru o lentila divergenta – Imaginea este virtuala, diferita ca marime decat cealalta si dreapta.

Formula fundamentala a

lentilelor


lentilelorunde:P = distanta obiect-lentila;f = distanta focala;P’ = distanta imagine-lentila;

F1 F2

|P|

f

P’

fpp

1

'

11

Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?

Unde se formeaza imaginea unui obiect prin lentila?

Pozitia imaginii unui obiect depinde atat de distanta obiect-lentila (P), cat si de distanta focala (f) a lentilei.Matematic se poate demonstra ca distanta lentila-imagine (P’) este data de relatia:


lentilelor


lentilelor

fpp

1

'

11

In aplicarea acestei relatii se foloseste urmatoarea conventie de semne:P - negativ;f – pozitiv pentru lentile convergente; - negativ pentru lentile divergente;P’ – pozitiv daca imaginea este reala; - negativ daca imaginea este virtuala;

Convergenta

Convergenta

Orice lentila are o convergenta.Inversul distantei focale se numeste

convergenta lentilei.O dioptrie reprezinta convergenta unei

lentile cu distanta focala de 1 m. Pentru lentilele divergente,

convergenta este negetiva, iar pentru lentilele convergente este pozitiva.

Formula convergentei:Formula convergentei:


lentilelor


lentilelor

Cf

1 f

C1

Formula

convergenţei:

OCHIUL

OCHIULOrgan specializat in receptarea

stimulilor luminosiOrgan specializat in receptarea

stimulilor luminosi

Ochiul

Ochiul

Ochiul este un organ care functioneaza cu ajutorul unei parti numite cristalin ce se comporta si

arata ca o lentila convergenta.

Ochiul

Ochiul Pupila este deschiderea din centrul irisului si regleaza cat din fasciculul de lumina intra in

ochi, proces numit adaptare. Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46)

ce se comporta ca o lentila canvergenta. Distanta ei focala se poate acomoda.

Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina ajunge pe celulele ei nervoase (din pata

galbena), acestea transmit creierului semnale prin intermediul nervului optic.

Corneea este o membrana tare, transparenta (n=1.33)

Umoarea apoasa este un mediu transparent (n=1.33)

Umoarea sticloasa este un mediul transparent (n=1.33)

Ochiul

Ochiul

Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate cele 3 medii

transparente si ajunge pe retina, unde se formeaza o imagine mai

mica, reala, si rasturnata a obiectelor. Ramificatiile nervului

optic de pe retina transforma imaginile in semnale, care ajung la

creier; acesta le amalizeaza si creatia senzatia de vaz.

Ochiul

Ochiul

Vedem obiectele aflate la distante diferite fata de ochi, datorita capacitatii de acomodare a

cristalinului.Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui obiect, daca

acesta se afla la o distanta de aproximativ 25 centimetri ( distanta vederii optime).

Ochiul

Ochiul

Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect este vazut clar, cu maximum de

acomodare se numeste punctum proximum. Pentru ochiul normal

punctum proximum se afla la 10-15 cm fata de ochi.

Punctul cel mai departat de ochi, in care un obiect este vazut clar, fara acomodare

se numeste punctum remotum. Pentru ochiul normal, punctum remotum se afla

la infinit.

Ochiul

Ochiul

Miopia. Ochiul miop nu vede clar obiecte indepartate. Imaginea

punctelor de la infinit se formeaza in fata retinei. El are punctum

proximum la o distanta mai mica decat cea normala. Miopia se

corecteaza cu lentile divergente.

Defecte de vedereDefecte de vedere

Ochiul

Ochiul

Hipermetropia. Ochiul hipermetrop nu vede clar obiecte apropiate.

Imaginea punctelor de la infinit se formeaza in spatele retinei. El are punctum proximum la o distanta

mai mare decat cea normala. Hipermetropia se corecteaza cu

lentile convergente.


Ochiul

Ochiul

Prezbitismul. Este acelasi defect ca si hipermetropia si apare la

persoanele in varsta, datorita scaderii capacitatii de acomodare a

cristalinului.


Ochii sunt

considerati

oglinda

sufletului

si sunt

clasificat

i dupa

frumuse

tea lor.

STIATI CA…?

… semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde? Acest lucru este folosit in tehnica animatiei imaginilor. Ochiul percepe o succesiune rapida de imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula cinematografica este alcatuita dintr-o multime de imagini care se succed foarte rapid si vedeti un cadru inainte ca imaginea celuilalt cadru sa vi se stearga.… toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt rezultatul amestecului celor 3 culori primare, folosite in pictura: rosu, verde, si albastru?…nu toate animalele vad culorile ca si oamenii? Furnica de desert vede unele culori mai bine decat omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting deloc culorile (exemplu: calmarul).

Iluziile optice apar datorita unor erori de interpretare a semnalelor

pe care le primeste.Aceste figuri ne arata ca putem

atribui, uneori, obiectelor pe care le vedem, proprietati pe care nu

exista in realitate.Exista unele figuri ambigui care

au drept mod de interpretare mai multe variante.

Distingerea culorilor


Vederea colorata este caracteristica omului. Retina

ochiului contine un numar mare de celule senzoriale, ce percep

lumina, numite conuri si bastonase.



Conurile sunt sensibile la vederea diurna si la culori. Bastonasele sunt

celule adaptate la vederea nosturna si insensibile la culori. Exista cazuri

patologice de ochi uman, manifestate prin incapacitatea congenitala de a

percepe diferentiat culorile. In cele mai multe cazuri, ochiul nu poate

recunoaste culoarea rosie sau verde (sau amandoua). Aceasta anomalie a fost studiata si descrisa pentru prima data de J. Dalton. Daltonismul nu este

vindecabil.



Daltonistii nu pot vedea aceste numere.

Instrumente optice

Instrumente optice

Instrumentele optice

Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile, prisme optice. Ele sunt

folosite pentru obtinerea imaginilor unor obiecte.

Instrumentele optice

Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine:-Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de fotografiat/de proiectie, ochiul);-Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu: lupa, microscopul, telescopul);

Dispersia luminii

Dispersia luminii

Dispersia luminii

Lumina provenita de la Soare sau de la un bec este o lumina alba

Dispersia luminii

Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu ajutorul unei prisme, ca lumina alba este formata din mai multe fascicule colorate diferit

Dispersia luminii

Prisma optica este un mediu omogen si transparent, marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea prin prisma, lumina

se descompune in fascicule colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru,

indigo si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)

Dispersia luminii

Fenomenul de descompunere, prin refractie, a luminii albe in fascicule

de lumina colorate diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.

Curcubeul poate fi observat vara, dupa ploaie. El apare datorita fenomenelor de

refractie, reflexie si dispersie a luminii provenite de la Soare

prin picaturile de apa din atmosfera.

fizica. lentile

Documents