1.Probleme si politici macroeconomiceO problema fundamentala a functionarii macroec. o constituie eficienta economica sistematica.Rolul economiei statului se realizeaza prin mecanisme specifice cum sunt: politici macroec; norme, principii specifice fiecarui domeniu; instrumente si pargii ec.,materiale, financiare, valutare; societatea civila.In acest context eficienta macroec. rep. raportul intre intrarile si iesirile la nivelul ec. nationale exprimate valoric si natural fizic. Aceasta eficienta presupune: alocarea resurselor, utilizarea resurselor, distribuirea bunurilor economice.

2.Procese macroec. Indicatori de rezultate macroec.Rezultatele macroec. se previzioneaza, se urmaresc, se evalueaza si se masoara pe baza unei metode si teorii numita sistemul conturilor nationale.Conturi maceoec.: de productie, de venituri, de patrimoniu, contul ce reflecta tranzactiile cu strainatateaIndicatorii de rezultate macroec sunt expresii cantitative globae, sintetice cu privire la productia, veniturile si acularile la nivele macroec. Acesti indicatori se exprima fizic si monetar. Principalii indici: produsul intern si national; venitul national, disponibil, personal al populatiei.

3.PIBProdusul intern brut rep valoarea adaugata bruta a productiei finale de regula intr-un an creata de ag. Ec. Care functioneaza in interiorul tarii. PIB se calculeaza dupa 3 metode:a)metoda productiei PIB=PGB-CIb)metoda utilizarii finalec)metoda repartitiei sau a insumarii veniturilor

4.Cererea agregata si oferta agregataa)Cererea agregata rep solicitarea totala de bunuri la nivelul ec. Nationale intr-o perioada si la un nivel mediu general al preturilorComponentele cererii agregate:-chelt populatiei pt achizitionarea de bunuri de consum-chelt firmelor sub forma de investitii pt formarea burta a capitalului tehnic-chelt efectuate de guvern pt achizitionarea de bunuri de investitii pe seama veniturilor bugetului public-chelt efecutate de agentul straintatate pt importul si exportul de bunurib)Oferta agregata rep oferta de piata a tuturor bunurilor create intr-un an la nivel national si la un anumit nivel general al preturilor.Conditiile ofertei agregate sunt factori de influenta asupra ofertei altii decat nivelul general al preturilor:-volumul si structura factorilor de prod.-Pretul factorilor de prod.-randamentul factorilor de productie

5.Echilibrul si dez. Macroeca)Echilibrul macroec este starea spre care tind pietele din eco. Pt egalizarea ofertei si cererii sau pt a mentine diferenta dintre acestea in limite normale care nu genereaza tensiuni sociale. Echilibrul poate fi static sau dinamic.b)Dez. Macroec. Estea starea eco. marcata prin dereglarea raportului dintre cerere-oferta insotita de decalaje importante alea agregatelor macroec. Formele princiale ale dez. macroec. Sunt presiunea si absorptia.

9.Bunastare si saracieBunastarea concept, dimensiuni. Se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit cadrului socio-economic în care este integrat individul (proprietate, nivel al consumului, starea materiala în ierahia societatii etc). Reprezinta un concept rezultat din justitia sociala. Din problematica privind bunastarea nu trebuie omisa "lacomia umana", ca punct de plecare fundamental pentru analiza economica.

6, 7 . Venitul macroeconomic

Venitul national este produsul total net al agentilor economici si singura sursa de plata a acestora.Cu cat produsul net total al unui popor este mai mare,cu atat exista posibilitatea reala ca fiecare om sa obtina mai mult din aceasta avutie sociala pentru el.Forme ale venitului :~ produsul intern net;~ venitul national;~ venitul national disponibil;~ venitul personal al populatiei;~ venitul disponibil al menajelorForme fundamentale :~ prelevari - constituie venituri ale administratiilor ,adica sume preluate din veniturile primare,in mod obligatoriu,pentru a fi redistribuite.Sant percepute ca T.V.A.,impozite pe venit,capital,immobile,contributii la asigurarile sociale,la ajutorul de somaj etc;~ transferuri - plati gratuite catre diferiti beneficiary,precum subventii,ajutor de somaj,alocatii pentru copii,donatii etc.

8 Calitatea vietii Caliatea vietii = semnificatia pentru om a vietii sale, rezultat al evaluarii globale, din punctul de vedere al persoanei umane, a propriei vieti.este un concept evaluativ, fiind rezultanta raportarii conditiilor de viata si a activitatilor care compun viata umana, la necesitatile, valorile, aspiratiile umane. Se refera atît la evaluarea globala a vietii (cît de buna, satisfacatoare este viata pe care diferitele persoane, grupuri sociale, colectivitati o duc), cît si la evaluarea diferitelor conditii sau sfere ale vietii: calitatea mediul ambiant, calitatea umana a muncii (calitatea vietii de munca), calitatea relatiilor interpersonale, calitatea vietii de familie.

9 Bunastare si saracieEconomia bunastarii, necesara pentru evaluarea corecta a programelor sociale, are ca obiect explicarea si profilarea modalitatilor si mecanismelor de alocare a resurselor. Ea reprezinta latura normativa a stiintelor economice.Bunastarea sociala se defineste prin capacitatea de satisfacere a preferintelor individuale ale membrilor unei colectivitati.Formularea conceptului de economia bunastarii si elaborarea ulterioara a conceptului de bunastare sociala au contribuit la formularea si introducerea unui alt termen: stat al bunastarii

10. Consumul Consumul personal constituie o componenta principala a calitatii vietii, a nivelului de trai. Volumul, structura, calitatea si dinamica consumului personal reliefeaza gradul de satisfacere a multiplelor trebuinte fiziologice, spirituale si sociale ale populatiei.Indicatorul care reflecta nivelul mediu al consumului de bunuri materiale si servicii este consumul pe locuitor. Acesta se determina prin raportarea consumului total, pe grupe de produse si produse principale, dintr-o anumita perioada, la numarul mediu al populatiei unei tari.a)Dupa subiectul consumului :-consum privat - o persoana, o familie, o asociatie-consum publicb)Dupa obiectul consumului :-consum material - bunuri materiale de satisfactie-consum nematerial - serviciiConsumul material poate fi :-consum de produse alimentare-consum de produse nealimentarec)Dupa durata consumului :-consum propriu-zis - de folosinta curenta-consum de bunuri de folosinta indelungatad)Dupa modul de procurare a bunurilor :-consum de bunuri marfare-autoconsumFolosirea acestor bunuri economice de catre populatie si administratie, in scopul satisfacerii trebuintelor lor personale si colective, reprezinta consumul. Pe seama acestuia se asigura existenta oamenilor, satisfacerea unor nevoi generale ale societatii

11. Economiile

Economia politică a fost termenul original pentru studiul producţiei, acţiunilor de vânzare şi cumpărare şi a relaţiilor acestora cu legile, vămile şi guvernul.

12. Investitia Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert.Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. In unele cazuri elementul care predomina este timpul (exemplu: investitia in bonurile de tezaur guvernamentale), in altele riscul este atributul dominant ( investitia SAFI), iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achizitionarea actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza).

13.Cresterea si dezv economicaCresterea economica poate fi definita ca o majorare a capacitatii de productie a unei tari, identificata prin cresteres sustinuta a venitului national real in decursul mai multor ani. Rata anuala de crestere economica a unei tari poate fi cel mai bine calculata cu ajutorul procentului mediu de crestere a vunitului national pe o perioada indelungata de timp, 5 sau 10 ani. Cifra astfel obtinuta reprezinta o estimare a ratei medii anuale de crestere a capacitatii de productie dintr-o tara, presupunand ca rata somajului este, in linii mari, aceeasi la inceputul si la sfarsitul perioadei.Exista trei factori principali ce determina cresterea economica a unei tari si pe care-i putem avea in vedere: cresterea fortei de munca, cresterea stocului de capital si progresul tehnic.Cresterea fortei de munca depinde, la randul ei, de urmatorii factori importanti:-Sporul „natural”demografic, determinat de o rata a natalitatii mai mare decat a mortalitatii. Daca populatia unei tari se afla sub nivelul „optim”, atunci cresterea demografica naturala va duce, in final, la cresterea productiei de bunuri si servicii pe cap de locuitor. In general, o crestere demografica rapida inseamna ca tinerii reprezinta un procent din ce in ce mai mare in cadrul fortei de munca,ceea ce influienteaza pozitiv dinamica economiei. In schimb, o crestere demografica lenta are tendinta de a creste procentul lucratorilor in varsta din economie si rata persoanelor in varsta intretinute ori pensionate in raport cu populatia activa a tarii.

14. Factorii cresterii economice Cresterea economica este un proces deosebit de complex, influentat de o multitudine de factori, uni avand o actiune directa si caracter prioritar si decisiv, altii, actiune mediata de primii.a) Intre factorii cu influenta nemijlocita, decisiva asupra cresterii economice, se inscriu factorii de productie :- Factorul uman( resursele de munca ) ;- Factorul material ( resursele naturale si echipamentele de productie acumulate ) ;- Factorul informational- tehnologic.b) Factorii cu actiune mediata :- rata investitiilor ;- cheltuielile de cercetare- dezvoltare ;- politica financiara, monetara, bugetara, si fiscala a statului- capacitatea de absorbtie a pietei interne ;- schimbarile internationale ;- politica ecologica ;Fiecare factor se abordeaza sub aspect tridimensional : cantitativ, calitativ si structura

15. Tipuri de crestere economica

Se disting două tipuri fundamentale de creştere economică: extensiv şi intensiv.Tipul extensiv al creşterii economice are loc atunci cînd marirea venitului naţional se înfăptuieşte preponderent prin extinderea sau sporire cantităţii factorilor atraşi în procesul de producţie. Un asemenea tip este caracteristic ţărilor care au un nivel economic relativ mai scăzut, neputînd să valorifice superior resursele naţionale.Tipul intensiv de creştere economică presupune prorirea venitului naţional prin creşterea eficienţei utilizării factorilor de producţie. Acest tip este propriu economiilor avansate, cu o structură diversificată capabilă să folosească din plin cuceririle revoluţiei ştiinţifico-tehniceÎn practica economică există şi tipul intermediar de creştere economică, în care dimensiunea cantitativă, respectiv cea calitativă, au contribuţii relativ comparabile la obţinerea sporului de venit naţional

16. Dezvoltarea econ durabila Rep teoria potrivit careia act econ contemp se interconditioneaza tinandu-se seama de 4 sisteme: econ, uman, ambiental, tehnologic. Strategia dezv durabile are ca elem esential caract simultan al progresulu in cele 4 sisteme. In aceasta viziune fact care se interconditioneaza sunt: pop, res nat si mediul Stat sustine ca acest proces se defineste prin urm dim: nat, dimensiunea econ, dim. Social umana.

17. Piata muncii Rep tot actelor de vanz cump a fortei de munca si a rel care se form intre ofertanti si solicitantii de munca in cadrul sist de ansamblu al econ.Piata muncii are un cont complex cu caracter dinamic refelectat de mai multe caract: - PM este un ansamblu de leg reciproce intre realitatea demografica (oferta) si dezv econ soc( cerere)- PM presupune negocieri permanente intre ofertanti si solicitanti sub asp cal cant si structural- PM este puternic reglementata - PM inreg o segmentare specificaSegm PM se pot delimita dupa: 1. div muncii( structura p sexe, varste) 2. Dupa imp act sociale ( PM princip PM sec).

18 Oferta de muncaRep tot res de munca de care dispune soc la un moment dat si care pot fi fol in diverse domenii. Aceste res pot fi delimitate pe baza criteriilor:- posesia aptitudinilor de munca, -salarizarea, - cautarea unui loc de munca.Oferta de munca are caracter complex si dinamic depinzand direct de demografia soc resp. Se fol indicatori spec cu sunt : pop totala, pop in varsta de munca, activa , ocupata, in somaj.Of de munca se poate det tinandu-se seama de 2 rationamente: 1. efectul de substitutie( o pers salariata inlocuieste timp de munca intr-o an marime cu timp liber at cand salariul este considerat optim)2. .... de venit( ration, potriv careia o pers inloc o parte din timpul lber cu timp de munca supl pt a obtine venit)

19. Cererea de munca Nevoia de munca salariata din soc exp prin nr loc de munca. Cererea amana de la firma catre populatiie. Are caract derivat deoarece rez din investitiile ce se fac in soc . Are caract elastic det in proncipal de dispon unor bunuri econ care pot fi substituite , de aceea elastic cererii de munca depinde de: elast prod final, necesitatea inlocuirii muncii, ponderea chelt muncii in cadrul cost totale.

20.Piata muncii in RomIn general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se ajusteaza cererea si oferta de munca. Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economic

Agentii economici intalniti pe piata muncii sunt:a) ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret stabilit de piata;b) cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul;c) intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.

21.Ocuparea resurselor de muncaOcuparea este o actiune rationala prin care se stabilesc proportille optime intre oferta si cererea de munca in functie de interesele partenerilor si pe baza normelor pietei munciii ale eticii si entiatii sociale.Ocuparea poate fi deplina, echilibrata sau dezechilibrata (subocuparea, supraocuparea)Ocuparea are o sfera mai mare decat sfera pietei muncii salarialeIn conditiile globailizarii ocuparea se manifesta in doua directii principale:-externalizarea sau internationalizarea ocuparii-ocuparea devine purtataore de damping social

22.SomajulSomajul este o stare negativa a populatiei active disponibile care nu gaseste loc de munca din cauza gereglarilor dintre dezvoltatrea eco-sociala si evolutia demograficaLa cauza aparitiei somajului se afla mdul specific de valorificare a capitalului tehnic in conditiile de piata moderna.Somajul este un surplus relativ de populatie, care apare datorita conditiile specifice de angajare pe baza principiilor de rentabilitate impuse pe piataSomeri sunt pers din populatia acriva care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit

23.Cauzele somajuluiSunt de 2 feluri:a)Cauze generatoare de somaj de dezechilibru – rep excedentul de munca ce apare atunci cand salariul practicat in economice se afla deasupra salariului de echilibru. Asemenea cauze sunt:-evolutia nefavorabila a activ ec sau substituirea muncii cu capitalul tehnic.-presiuni sindicale pt cresterea salariuluib)Cauze generatoare de somaj de echilibru – este somajul ce apare atunci cand in activ ec de ansamblu este echilibru dar apare o parte a pop disponibile nu gaseste imediat loc de munca. Cauze:-specificul anumitor locuri de munca-repartizarea unitatilor eco. in profit teritorial-angajarea de personal ce nu au calificativ corespunzator-asimetria informatiilor prinvind executia de munca

24.Costurile somajuluiCosturile pe care le implică şomajul, directe sau indirecte, relevă faptul că acest fenomen constituie o risipă de resurse umane şi financiare generate de utilizarea icnompletă a a fondurilor de producţie, cu implicaţii asupra costurilor sociale. Costurile directe sunt evidenţiate sub forma vărsămintelor financiare către fondul destinat protecţiei sociale a şomerilor, care, în principal este utilizat pentru plata ajutorului de şomaj, alocaţiei de sprijin, calificării şi recalificării şomerilor.Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globală a producţiei şi a veniturilor de care ar putea să beneficieze întreaga populaţie. Ele îmbracă forma unor pierderi de producţie determinate de neutilizarea unor capacităţi şi mijloace tehnice din dotare, ceea ce implică reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificării şi capacităţii de muncă, descurajarea personalului în plan profesional, social şi uman.

25.Politici de ameliorare a ocupariiAcestea pot fi politici pasive de ocupare sau active de ocuparea)Politici pasive rep masurile publice care urmaresc angajarea excedentului de munca in conditiile in care nivelul ocuparii este considerat constant. Asemenea masuri sunt:-reducerea duratei muncii-reducerea varstei de pensionare-cresterea perioadei de scolarizare-sporirea locurilor de munca avnd orar atipicb)Politici pasive sunt masuri publice care tintesc cresterea nivelului ocuparii. Masuri:-amelirarea invamantului-imbunatatirea orientarii scolare si profesionale-orientarea pers. Active spre noi locuri de munca-incurajarea cercetarii stiintifice-amplificarea investitiilor-dezvoltarea actiunilor ecologice

26.Masa monetaraMasa monetara constituie obiectul pietei monetare. Masa monetara constituie taitalitatea de bani existenti in ec. Aceasta cuprinde in sens larg disponibilitatiile monetarea propriu-zise si semimonetarea)Disponib monetare propriu-zise sunt unitati monetare cu lichiditate perfectab)Disponib monetare semimonetare se mai num bani proximi si rep instrumente monetare care se pot transforma in moneda propriu-zisa prin anumite operatiuni si intr-un anumi timpDisponib semimonetare nu au lichiditate perfecta si nici acceptabilitate generalaAgentul monetar rep o marime statistica economica, adica un indicator specific prin care se apreciaza o componenta a mesei monetare cu autonomie realativa

27, 28. Cererea si oferta de moneda Prin cerere si oferta de moneda se constit si se manevreaza in permanenta piata monetara. Ea poate fi abordata in 2 aspecte:ca stoc, ca flux.Oferta de moneda este formata din numerar si depozite bancare.Atunci cand un client al unei banci depune o suma de bani in numerar, el devine posesorul unui depozit bancar care are aceeasi valoare cu suma depusa.In urma depunerii efectuate de clientul sau ,banca dispune de sume de bani in numerar, care reprezinta un activ. Astfel depozitul bancar creat reprezinta un element de pasiv.Cererea de monedaPopulatia doreste moneda pentru functiile pe care aceasta le poate indeplini, si nu pentru diferitele calitati intrinseci ale diferitelor instrumente monetare, fie ele chiar de aur. Marimea cererii de moneda in economie depinde de utilitatile acesteia, care sunt exprimate de facilitatile pe care le pot asigura disponibilitatile banesti. Cererea de masa monetara depinde in primul rand, de volumul total al schimburilor mijlocite efectiv de moneda si de viteza de rotatie a acesteia. Aceasta inseamna ca masa monetara (M) se afla in raport direct proportional cu volumul schimburilor de bunuri si servicii (T), cu preturile si tarifele acestora si cu(P)29. Politica monetare Politica monetară reprezintă un ansamblu de acţiuni prin care autorităţile monetare (banca centrală, trezoreria etc.) influenţează asupra cantităţii de monedă în circulaţie, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar şi alţi indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare a activităţii economice, ocupare a forţei de muncă, stabilitate a preţurilor etc.).Obiectivele politicii monetareTeoria politicii monetare, precum şi practica internaţională, cunoaşte următoarele tipuri de obiective finale:-creşterea economică durabilă-ocuparea deplină a forţei de muncă-stabilitatea preţurilor-stabilitatea ratelor dobânzii-stabilitatea externă (stabilitatea cursurilor de schimb valutar şi sustenabilitatea balanţei de plăţi)-stabilitatea sistemului financiar şi alocarea optimă a fondurilor (resurselor) financiareBanca centrală nu poate să următească toate aceste obiective concomitent.

30. Piata valutara Rep totalit tranz de bani nat impreuna cu normele princip si inst coresp.Elem pietei valutare: - ag ec autorizati pt operatiuni valutare , normele legale privind operat valutare, timpul pt operat valutare, riscul sau profitul pietei valutare. Cont pietei val il rep rel inter bancare precum sir el intre banci si clientii lor. Ag pietei valutare: particip la piata( firma) , instit specializate(burse), inst de supraveghere)Obiectul pietei val: - vanz si cump de valuta convertibile, sch bancare efective in cont sau pe valuta expresa.

30.Piata valutaraPiata valutara a aparut in corelatie cu schimburile ec valutare. Valuta inseamna moneda utilizata in op. de schimb international.Piata valutara inseamna totalit. tranzactiilor de bani nationali impreuna cu normele, principiile si institutiile internationale.El. Pietei valutare: ag ec, normele legale privind op. valutare, metodologia cursului valutar, timpul pt op. valuare, riscul sau profitul pietei valutareObiectul pietei val: - vanz si cump de valuta convertibile, sch bancare efective in cont sau pe valuta expresa.

31,33.Piata capitaluluiPiata de capital rep o piata financiara pe termen lung pe care se tranzactioneaza titlurile financiare cu o durata mai mare de 1 anActivele financiare sunt depozite monetare si semimonetare cu valorile mobiliare pe termen scurt si lungActivele financiare pot fi:-active fin-bancare-active fin non-bancare. Adica titlurile de valoare care se negociaza pe piata secundara.Gruparea activelor fin:-din pdvd al perdioadei de valabilitate: active pe termen lung si scurt-din pdvd al venitului pe care il aduc: active fin cu venit fix si variabil

32.Actiuni si obiligatiunia)Actiunea este activul financiar care demonstreaza participarea detinatorului la capitalul social al unei firme. Valoarea nominala a actiunilor este suma inscrisa pe fiecare titlu. Pretul actiunilor se numeste curs, care oscilieaza in jurul valorii nominale.b)Obiligatiunea este titlul financiar pe termnen lung care are valoare nominala inscrisa pe fiecare obligatiune. Emitentul obligatiunii este debitor iar creditorul se num subscriptor.

34. Ciclicitatea economicaIn piata economica societatii se disting urmatoarele forme de fluctuatie: trendul economic, fluctuatiile sezoniere, intamplatoare si cicliceCiclicitatea eco desemneaza un mod specific de evolutie ondulatorie a fenomenelor si proceselor ec. Implica 2 asepcte principale:a)succesiunea si repetabilitatea in timp a fenomenelor economiceb)independenta sau condtionarea reciproca a fazelor miscarii cicliceCauzele ciclicitatii se explica in ultima instanta prin rolul determinant pe care il are eficienta facotilor de prod.

35.Diversitatea ciclurilor economicea)cicluri lungi rep miscarea economicei pe o perioada de 50-60 ani caracteristica prin preponderenta unui anumit mod de productieb)cicluri decenale rep evolutia specifica a economiei in perioada de la inceputul unei crize pana la inceputul altei crizec)cicluri scurte rep perioada de miscare specifica a ec. De 3-4 luni afectand ansamblul ramurilor unei eco. si incadrandu-se intr-un ciclu decenal

36.Ciclul economic pe termen mediuCiclurile decenale rep evolutia specifica a economiei in perioada de la inceputul unei crize pana la inceputul altei crize. In acest interval activ ec. parcurge de regula 4 faze: expansiunea, criza sau contractiva, depresiunea, inviorarea.Fazele ciclului eco decenal se caracterizeaza in 2 mari procese: BOOM (inviorarea+expansiunea) si Recesiunea (depresiunea+recesiunea)Ciclul decenal are in forma sa clasica o durata de 8-12 ani (media 10ani). In perioada contemporana durata acesteia se schimba reducandu-se sau devenind un caracater asimetric de manifestare.

37. Criza economica Economiştii Ministerului Finanţelor spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor. Totuşi, amploarea ei va fi mai mică decât în UE.Adevărata criză economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, „De obicei, economia noastră reacţionează cu o întârziere de şase-şapte luni la ce se întâmplă în Uniune. Aşa că prin al doilea trimestru al anului vom resimţi noi criza economică. Acum e relativ linişte datorită contractelor încheiate înainte de izbucnirea crizei“, a spus Măntescu. Expertul Finanţelor crede însă că efectele negative asupra afacerilor din România vor fi mai reduse decât în UE, pentru că am avea un fel de „rezervă“ în relaţiile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai puţin de 27% în ultimul an.În plus, structura ciudată a consumului, în care alimentele şi bunurile de strictă necesitate au o pondere importantă, ar putea fi un alt antidot pentru criza economică.

38 Politici anticriza Reduceti contributiile si sustineti munca temporara ca sa scada somajul, cer patronii Mijloacele de atingere a obiectivelor sunt:gestionarea eficientă a resurselor financiare,menţinerea integrităţii şi transparenţei proceselor financiare,planificarea şi gestionarea riscului şi performanţei.Rezultatele sunt:oferirea unor servicii de înaltă calitate comunităţii,recunoşterea folosirii eficiente a banilor publici.Pentru a diminua efectele crizei este nevoie de reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, dar nu reducerea fondurilor alocate investiţiilor şi a banilor destinaţi confinanţării şi de coeziune. Pentru a contracara efectele crizei măsurile luate trebuie să devină resursă nu suport pentru ceea ce va urma.Această strategie are în vedere reducerea tensiunilor în scopul prevenirii transformării lor în criză, de a gestiona efectiv crizele apărute, de a organiza pregătirea civilă şi de acţiune pentru diferite tipuri de criză.

39.Inflatia contemporanaa)Inflatia rep o desfasurarea sociala a cresterii economice. Geneza inflatiei se afla in relatie directa cu diferitele forme de bani folosite in circulatie. Contiunutul inflatiei se coreleaza direct cu formele monetare fiind in esenta un proces de natura monetara. Inflatia in functie de formele banilor a fost: inflatie monetar-baneasca; inflatia banilor de hartie convertibili in aur; neconvertibili in aur.b)Deflatia rep procesul monetar material caracterizat prin scaderea pe termen lung a nivelului general al pretuluic)Dezinflatia rep procesul monetar-real caracterizat prin incetinirea evolutiei preturilor pe o anumita perioada

40.Factorii si cauzele inflatieiCauzele inflatiei sunt multipe fiind in legatura directa cu el. Definitorii ale inflatiei. Acestea sunt:-inflatia inseamna o deprecierea a bailor in sensul scaderii puterii de cumparare

-inf inseamna crsterea durabila a tuturor preturilor fiind apreciata prin indicele general al preturilor din economie.-inflatia implica schimbari calitativ-structurale in ansamblul circulatiei si al economiei- inflatia este un proces material-inflatia implica numeroase aspecte psihologice-inflatia este un rau necesar afectand sistemul macrosocialFormele inflatiei: inflatie prin moneda, cererem credit, costuri

42.Masurarea inflatieiMasurarea inflatiei se poate realiza de institutii speciaizate e functioneaza in plan national si international. Principalii indicatori folositi pt masurarea inflatiei: indicele general al preturilor, nivelul puterii de cumparare a banilor, ecartul inflationist.Indicele general al preturilor rep cresterea medie ponederata a chelt pe care o familie de marime medie le realizeaza pt satisfacerea trebuintelor de subzixtenta in acord cu nivelul si structura nevoii sociale

43.Efectele inflatieiIn general inflatia are efecte preponderent negative. Acestea se caracterizeaza in umratoarele directii:-reducerea chelt de cump a monedei-redistribuirea avutiilor existente si schimbarea sensului utilizarii lor-indepartarea din circuitul ec. a unei canitati monetare orientata spre sectoare speculative-dezorganizarea sistemului economic national unitarEfectele favorabile ale inflatiei pot fi:-punerea deacod a capacitatilor de productie cu nevoia sociala reala-favorizarea intereseului populatiei pt calificarea in domenii redistribuite superiorInflatia poate sa apara si in conditiile in care nu cresc preturile dar se reduce productia.

44. Politici anti-inflationisteTrebuie sa tinem seama de urmatoarele concepte:a)Deflatia rep procesul monetar material caracterizat prin scaderea pe termen lung a nivelului general al pretului. Se poate realiza prin reducerea chelt publice, cresterea presiunii fiscale, restrictionarea creditorului, cresterea ratei dobanzii, limitarea cresterii salariale si a marjelor de profit.b)Dezinflatia rep procesul monetar-real caracterizat prin incetinirea evolutiei preturilor pe o anumita perioadaPoliticile anti-inflationiste se grupeaza in 2 cat: politici anti-inflationiste privind cererea si 2 oferta.

45 Inflatia in Rom dupa 1989 Dupa decembrie 1989, Romania a cunoscut, din punct de vedere economic, o evolutie sinuoasa de genul avant si prabusire ( boom and bust ), cu mari fluctuatii ale productiei si cu o inflatie inalta si persistenta. Desi la acea data Romania nu avea datorii externe, acest lucru nu a fost ca un atu in relansarea economica. Spre deosebire de celelalte mari perioade inflationiste amintite anterior, cea din deceniul 10 nu a fost precedata de un razboi sau alte calamitati. Desi in perioada premergatoare au fost conditii de pace, s-a inregistrat crestere economica, am avut totusi, un declin al ritmului produsului social si cateva procente de depreciere monetara, pe fondul unei crize acute sociale si politice. Inflatia de dupa 1989 s-a desfasurat concomitent cu procesele de tranzitie de la economia centralizata de stat la economia de piata, creand impresia falsa de componenta a acestei treceri. Cauzele cresterii aberante a preturilor rezida in politici economice inconsecvente, in gestionarea fara continuitate a economiei, in abandonarea gestiunii patrimoniului public intr-un talaz de risipa si sustrageri din patrimoniul statului atat la nivel guvernamental, cat si la nivelul intreprinderilor.