Cuvnt nainte

Fitoterapie curs

103

Cuvnt nainte

n gradina naturii, floarea cea mai aleasa e nsusi omul si n om, frumusetea spiritului sau arata Ion Agrbiceanu. nsusi Dumnezeu i-a pus numele de Adam, adica Om si l-a strigat pe numele sau. Si a pus Adam femeii sale numele de Eva, adica viata, caci ea avea sa fie mama celor vii, iar Oamenii au fost facuti pentru viata nemuritoare, spunea parintele Dumitru Staniloaie. Si a facut Dumnezeu pe om, dupa chipul sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie. Si i-a binecuvntat si le-a zis Dumnezeu:

(Facerea I, 27-28). Si trimitnd pe Adam n gradina Edenului, Dumnezeu i-a poruncit: Din toti pomii gradinii vei mnca, dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mannci, fiindca, n ziua cnd vei mnca

din el, vei muri negresti ! (Facerea 2, 1617).

ncercnd sa supuna si sa stapneasca, omul a facut atentatul divin, caci nu putea supune si stapni pentru a cunoaste.

Iar atunci Dumnezeu n-a vrut sa frneze setea de cunoastere a omului. Si l-a pedepsit dndu-i libertatea ! Libertatea de a alege ntre BINE si RAU, de a opta pentru unul dintre ele este esentiala. Viata fiintei umane este un miracol si un dar divin. Dar, asa cum arata Euripide: De bine raul nu este despartit niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie. Toti

oamenii cauta sa traiasca fericirea, dar cum ei o concep diferit ajung sa aleaga prost si ncep sa traiasca n pacat, departe de Dumnezeu si n dezacord cu natura. n libertatea de a alege ntre bine si rau, n ncercarea de a cunoaste si supune toate vietatile de pe pamnt, omul a devenit fiinta muritoare, iar pentru el viata si sanatatea au nceput sa reprezinte elemente de nepretuit. Nu fara acoperire, va spune un mare spirit, Leonardo da Vinci: Cine nu pretuieste viata n-o merita. Viata este un miracol si fericirea terestra depinde de sanatatea omului. Daca esti om nu trebuie sa respingi bucuria clipei. ntlnirea ta cu fericirea este att de rara, ca nu stii daca astazi o ratezi, cnd vei mai avea privilegiul sa o traiesti. Jean Giono spunea: Zilele sunt frumoase, iar rostul nostru e sa ne nfruptam din ele.

Experienta multimilenara arata ca fara sanatate, orict de bogat ar fi un om, oricti supusi ar avea sau ct de pretuit ar fi, sufera cumplit si ar da totul ca sa se faca bine, sanatos, sa nu mai sufere si sa nu se mai chinuiasca.

Nu fara acoperire se zice: Esti sanatos, ai totul ! Nu esti sanatos, nu ai nimic ! Din vremuri vechi razbate ideea marelui filozof antic Democrit: Oamenii solicita n rugaciunile lor sanatate de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii lor, n propriile mini. Care este sfatul de urmat: Pentru a conserva sanatatea si tineretea, pentru a mpinge viata peste limite, -este suficient a trai n conformitate cu Natura si Legile sale.

Este o filozofie pe care trebuie s-o aplici toata viata si ea te va face sa te simti mai fericit: Omul trebuie sa traiasca n armonie cu Natura si sa-i respecte Legile. Nu trebuie uitat ceea ce spune un vechi proverb arab: De doua lucruri si bate joc omul cnd le are: tineretea si sanatatea. Pornind de la ideea lui B.Pascal: Omul este nascut pentru placere, fiinta umana alege gresit, se departeaza de poruncile divine sisimtindu-se muritor vrea sa traiasca ct mai intens viata terestra. Atunci pacatuieste grav si rupe armonia sa cu Natura. Si parca-i un facut si vrem sau nu vrem trebuie sa-i dam dreptate lui Morogan Salomie care arata: Tot ceea ce este bun n viata ori este imoral, ori ilegal, ori ngrasa. Cauza principala a mbolnavirii fiintei umane este fara ndoiala modul de viata gresit.

mbolnavirile nu sunt acte de mnie ale zeilor, pedepse primite de la Dumnezeu sau simple fatalitati, ci manifestari ale modului de trai gresit, sanctiuni aspre si dureroase ale vietii traite n dezacord cu Natura si cu Legile ei. Vindecarea sta n puterea Domnului, dar trebuie si noi s-o ajutam.

ntelepciunea presupune darul de a nu spori singur raul pe care ti l-au facut altii, ne nvata Octavian Paler, iar marele romancier Maurice Druon completeaza: Providenta are grija sa ne

ndeplineasca dorintele, dar sa-i dam o mna de ajutor ceva mai tare. Cteva lucruri trebuie cunoscute si respectate:

-Doctorul Russ Jaff arata n 1984 ca: sanatatea este mai usor de pastrat dect de obtinut. Deci fiecare dintre noi trebuie sa dea atentie sanatatii, s-o protejeze, ba mai mult ncalcnd ct mai putin armoniile dintre fiinta sa si Natura, de fapt si apara viata de mari nenorociri si si-o face mai placut de trait.

-Paracelsus arata ca: Toata lumea este o farmacie

Pornind de la aceasta idee exceptionala confirmata de practica

multimilenara, trebuie sa gasesti ceea ceti trebuie tie ca sa-ti pastrezi sanatatea, iar atunci cnd esti bolnav sa-ti alegi din Natura medicamentul care te va vindeca fara sa-ti produca alt rau. Dar atentie:

Este usor sa prescrii medicamente, dar este dificil sa diagnostichezi boala ne nvata un vechi proverb chinez.

-O alta idee este data de un proverb francez: Excesul n orice este un defect. Att n viata de fiecare zi, ct si n tratamente trebuie sa ne ferim de excese.

Nu fara acoperire sta scrisa n piatra pe frontispiciul templului de la Delphi vestita maxima: Dintre toate, cel mai bun lucru este masura. Si nu trebuie uitat niciodata, asa cum spune Protagoras, Omul este masura tuturor lucrurilor.

- Ce e greu? Cunoasterea de sine.

Si ce e usor? A da sfaturi altora, ne nvata Thales din Milet.

Exista o obligatie absolut necesara tuturor celor care se respecta ca oameni si care vor sa traiasca fericiti si sanatosi, aceea de a se cunoaste pe sine si n functie de aceasta sa-si traiasca viata n armonie cu Natura. A nu se uita ca cel mai bun doctor al dumneavoastra trebuie sa fiti chiar voi, caci nimeni nu va poate cunoaste mai bine si nimeni nu sufera n locul vostru atunci cnd, stiind ca un lucru sau ceva va face rau l consumati sau l faceti constient.

Nosce te ipsumCunoaste-te pe tine nsuti este o lege generala pe care trebuie sa o aplici creativ si s-o respecti cu cea mai mare strictete. Nu uitati ca zicala daca ai bani poti cumpara totul poate fi completata cu n afara de fericire si de

sanatate.

Un mare filozof, A.Schopenhauer spunea: Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate nu este nimic.

-Merita aici s-o citam pe cunoscuta Silvia Wallimann care arata: nvata de la Natura. Ea raspunde tuturor ntrebarilor. Urmarind animalele bolnave cum se trateaza si cum se vindeca primim adevarate lectii practice n domeniul medicinii. Din instinct si din experienta genetica acumulata n mii de ani, constatam ca animalele folosesc pentru a se trata sau pentru a-si alina durerile diverse plante.

Animalele cauta, n primul rnd, singuratatea, linistea si odihna absoluta, iar plantele n aerul curat le sunt medicamentele cele mai bune.

Nu fara acoperire, un proverb chinez ne nvata: Primele si adevaratele medicamente sunt plantele, iar Claude Naitvell scria: n plante se afla o comoara. Nu-i totul sa traiesti, ci sa fii sanatos, ne sfatuia Martial, iar Platon declara: Cel mai bine e sa fi sanatos; al doilea sa fii frumos; al treilea sa fii bogat n mod cinstit. Panchatantra concluziona:

Nu e prieten la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala; nu e iubire la fel ca aceea fata de copii; nu e durere la fel ca foamea.

Plantele vindeca. Cu plante se pot face vindecari miraculoase. Nu uitati ca Dumnezeu a zis: Iata, va dau toata iarba ce face samnta de pe toata fata pamntului si tot pomul ce are rod cu samnta n el. Aceasta va fi hrana voastra (Facerea 1;29). Alegerea plantelor ca medicamente de exceptie nu este ntmplatoare. Cuvier, creatorul anatomiei comparate, dupa o viata de munca stiintifica arata: Hrana naturala a omului, judecnd dupa structura sa, se pare ca trebuie sa se fi compus din fructe, radacini si legume, iar un alt mare savant, Linn, spunea: Organismul omului, n comparatie cu celelalte vietuitoare, arata ca fructele si cerealele constituie hrana ce-i prieste cel mai bine. Pornind de la conceptul lui

Hipocrate: Ceea ce veti mnca va va fi si medicament, alegem plantele cu virtutile lor extraordinare pentru tratamente n armonie cu Natura si Legile ei. Creat de Dumnezeu ca sa fie vegetarian, omul gaseste n plante cel mai bun leac de a-si trata suferintele. Nu trebuie uitat ca organismul uman iesti din minile Creatorului este o masina perfecta, o minune divina care are o perfecta armonie n alcatuirea lui. Pe ct este aceasta armonie de perfecta, pe att de usor omul o poate deregla si vatama. De aceea, nu fara o puternica implicare noi trebuie:

Sa pazim echilibrul naturii

Sa dam cumpana vietii-napoi

Viitorul e-n minile noastre,

Regasirea naturii e-n noi ne spune Adrian Paunescu n Balada pentru echilibrul naturii. Tratamentul cu plante porneste de la nevoia de a regasi n organismul fiintei umane att armonia sa interna, ct si cea externa. Si a nu se uita principiul parintelui medicinii antice, Hipocrate care spunea: Medicus curat, Natura sanatMedicul trateaza, Natura vindeca.

Capitolul 1

FITOTERAPIA

Din cele trei sute saptezeci si cinci de miliarde de tone de hrana care se consuma n fiecare an pe Terra, partea cea mai importanta vine de la plante, care cresc si se dezvolta lund hrana din aer si din sol, cu ajutorul soarelui.

Asa cum arata Peter Tompkins si Christopher Bird n cartea lor Viata secreta a plantelor, Alimentele, bauturile, inclusiv cele alcoolice, drogurile si medicamentele care l mentin pe om n viata si ntr-o stare buna a sanatatii atunci cnd sunt administrate judicios, toate acestea le avem n primul rnd datorita fotosintezei. Hidrocarburile plantelor verzi ne ofera amidonuri, grasimi, uleiuri, diferite sortimente de ceara si de celuloza. Din clipa nasterii sale si pna intra n mormnt, omul are nevoie de celuloza ca sa se adaposteasca, sa se nveleasca si sa se ncalzeasca: fibrele, tesaturile, corzile instrumentelor

muzicale, pna si hrtia pe care si zugraveste gndurile, toate provin din aceeasi sursa. F.F.Virey afirma ca animalele au fost primii medici pe care i-a format Natura. Celebrul Jean Valnet, cavalerul medicini care si trateaza bolnavii cu ierburi bine alese si le este nu numai medic, ci si duhovnic, reusind adevarate vindecari miraculoase, spune ntr-o carte a sa: Omul secolului al XX-lea, al electronului si mitochodrinei, recunoaste ca-i mai greu sa se apropie de sinteza verzei, dect sa ntocmeasca programe

Din aceasta cauza, multi, foarte multi oameni n loc sa caute sanatatea n calitatile terapeutice ale plantelor si n armonizarea cu natura, lucruri simple, dar extrem de eficiente, din comoditate, dar si din snobism si prostie, se trateaza cu medicamente sintetice, toxice si extrem de daunatoare corpului omenesc. Leon Binet, prin experienta lui practica demonstreaza ca: gradina este un laborator (de farmacie) din care ar trebui sa ne servim mai des.

Si nu trebuie niciodata uitat ca: Vindecarea este ntotdeauna posibila cnd exista vointa necesara de a actiona.

Definita, fitoterapia reprezinta vindecarea bolilor prin utilizarea efectelor benefice ale plantelor medicinale.

Cuvntul fitoterapie provine din asocierea cuvntului grecesc phyton planta si cuvntul francez therapie stiinta tratarii si vindecarii bolilor. Fitoterapia utilizeaza n tratarea si vindecarea bolilor energiile subtile existente n radacinile, frunzele, florile, semintele si fructele plantelor si se poate spune ca, n particular, se adreseaza direct omului, inimii, mintii si simturilor fiintei umane. Ea este una din cele mai vechi ramuri a terapeuticii, cu o ampla arie de raspndire nca din antichitate si a fost utilizata cu succes alaturi de helio si hidroterapie, balneoterapie si terapia cu remedii de origine minerala.

Istoric se poate spune ca fitoterapia a fost cunoscuta si aplicata cu succes nca din antichitate n marile civilizatii din: Egipt, China, Babilon, India, n tarile arabe si tinde sa fie din ce n ce mai pretuita n zilele noastre. Dupa definitia data si utilizata n tarile Uniunii Europene, fitoterapia reprezinta utilizarea n terapie a plantelor, extractelor din plante sau a totalului principiilor active din plante, fara a include n acest domeniu si substanta unitara, n starepura, izolata din plante. n ultimul caz prezentat este vorba despre o chimioterapie naturala. Progresele extraordinare facute de chimie n ultimele doua secole au facut sa se creada ca medicamentele de sinteza vor nlocui cu succes medicina naturista si n special, produsele specifice fitoterapiei. Daca anual intra n farmacia circa 1200 de produse noi, iar la nivel mondial cifra medicamentelor de sinteza a ajuns la 250.000 300.000, viata arata ca marea majoritate a acestora au efecte secundare, vindeca un organ si le mbolnaveste mai grav pe altele, elimina durerea si nu tamaduiesc organismul n adevaratul sens al cuvntului. S-a creat o adevarata maladie de a lua medicamente, oamenii fiind convinsi prin publicitate si manipulati prin metodele specifice ale mass-mediei.

Nu fara acoperire, Pierre Raymond, un specialist francez n domeniu arata ca () multi si petrec viata prin a fi bolnavi. Acestia se umfla de medicamente n tot cursul vietii: dimineata pentru a se destepta, la prnz pentru a dejuna mai bine, dupa amiaza pentru a nu avea dureri de cap, seara pentru a dormi ().

Efectele nocive ale medicamentelor de sinteza sunt att de grave si de necontrolat ca noi recomandam cititorilor nostri ca atunci cnd se trateaza cu un medicament de sinteza sa se gndeasca foarte bine si cel mai bine sa caute vindecarea prin utilizarea unor tratamente naturiste, dintre care simpla si extrem de eficienta este fitoterapia. Sfntul Albert cel Mare spunea: Numai experienta ti da certitudinea.

ncercati si va veti convinge singuri. Prejudecatile sunt ratiunea prostilor, spunea Voltaire, iar un mare spirit, Tudor Vianu arata: Noi suntem ceea ce faptele noastre sunt,

Despre eficienta fitoterapiei vorbesc numeroase vindecari miraculoase ale unor personaje celebre, care, dupa ce au ncercat numeroase tratamente si au constatat ineficienta acestora, au apelat la terapii utiliznd virtutile tamaduitoare ale plantelor.

Maurice Messgu, un foarte cunoscut fitoterapeut francez arata ntr-un best-seller al sau, Oameni si plante ca prin miracolul fitoterapiei au fost vindecati: amiralul Franois Darlan, Edouard Herriot, fost presedinte al Frantei, marii oameni politici Robert Schuman, Winston Churchil, Konrad Adeanauer, regele Egiptului Farouk, pictorul Utrillo etc.

Chinezii, un popor deosebit de inventiv si talentat au descoperit si utilizat plantele n terapeutica cu circa 5000 de ani n urma. Astfel, n China se utiliza reventul n vindecari fara sa i se cunoasca principiile active. Tot asa se folosea si Ephedra sp. n tratarea astmei, efedrina, principiul activ al acestei plante, fiind descoperit abia n anul 1887 (Magai).

Medicul chinez Go Hong a scris Manualul de prescriptiuni pentru tratamente de urgenta. n jurul anului 340 d.H si n care este recomandata o planta pentru tratarea malariei. n China, n permanenta, medicii au tratat cu mare atentie problema utilizarii plantelor medicinale n vindecarea celor mai diverse maladii. Un tratat foarte cunoscut n medicina naturista este cel scris de Li Shizen si a aparut la 13 secole dupa lucrarea lui Go Hong,

Si astazi, n China tratamentele utiliznd virtutile terapeutice ale plantelor sunt la mare pret. Celebrul alchimist elvetian Paracelsus, n 1527 a aratat ca doar o mica parte din planta este activa, si pe aceasta a denumit-o ARCANUM sau QUINTA ESSENTIA.

Marele nvatat aprecia ca Arcanum se gaseste n plante n cantitati extrem de mici. Prin aceasta ipoteza, Paracelsus a pus bazele notiunii de principii active, pe care mai trziu chimistii le-au putut separa din plante. Cunoscutul scriitor si doctor Arcadie Percek, n cartea sa Terapeutica naturista, vorbeste despre Pudra iezuitilor sau Pudra contesei

preparata dintr-un arbore care creste n Muntii Anzi, un fel de chinina care a servit la vindecarea Dauphin-ului, ceea ce l-a convins pe Regele Soare sa cumpere secretul de fabricatie.

Un mare enciclopedist roman, Aulus Cornelius Celsus a scris prin anii 3035 d.H. o importanta lucrare tehnico-stiintifica din care s-a pastrat doar volumul Despre medicina. Ceea ce este extrem de interesant n aceasta lucrare este aprecierea facuta de autor privind reactia particulara a bolnavilor fata de medicamente. Enciclopedistul roman constata ca fiecare bolnav are particularitati specifice fata de boala pe care a contractat-o si totodata dispune de reactivitati proprii fata de medicamentul care i s-a prescris. nca din antichitate s-a descoperit principiul Primum non nocere, adica n primul rnd sa nu vatami, prin urmare sa nu faci rau prin tratament. Ceea ce este caracteristic fitoterapiei este ca utilizarea plantelor n terapeutica nu prezinta efecte secundare, ca n cazul medicamentelor de sinteza. Acest important avantaj a fost sintetizat de un mare specialist n domeniu, Maurice Messgu care concluzioneaza: Plantele pot vindeca, dar nu pot ucide. Parintele istoriei, Herodot a lasat scris despre iscusinta geto-dacilor n utilizarea terapeutica a plantelor. n secolul al V-lea .H. stramosii nostri erau celebri n cunoasterea plantelor si n utilizarea lor practica n tamaduirea bolilor.

Ca este asa, o dovedeste lucrarea lui Discoride purtnd titlul De materia medica, scrisa n secolul I d.H., n care se gasesc 27 de denumiri dacice ale unor

plante medicinale. Tezaurul de plante medicinale de pe pamnturile Daciei este descoperit si de marele poet latin Ovidiu, care exilat la Pontul Euxin, va afirma n scrisorile sale: Pontul (n.a. Euxin) da

leacuri si Multe ierburi rodeste Pontul.

ntr-un foarte cunoscut tratat medical, celebrul savant francez Paul Savy spune: () cu putin pamnt si soare, docile ritmului lor etern plantele au realizat aceste energii puternice care dormiteaza n radacinile, n frunzele si n fructele lor. Si, din toate timpurile, sesiznd aceste forte latente, omul le-a cules, cndva n sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar astazi, n baza unor indicatii precise si la lumina Codex-ului atotputernic (n.a. Codexul

farmacopeic) . Bernadin de Saint-Pierre este si mai precis n a semnala ca natura marcheaza ntr-un anumit fel legatura dintre remediu si boala. O concluzie clara se desprinde extrem de usor: n alchimia lor interna, plantele condenseaza fortele subtile ale energiei solare si misterioasele forte ale pamntului. Nu trebuie uitat ca, desi omul este n sine un microcosmos, fata de Univers, fiinta umana reprezinta un microelement al Cosmosului. Altfel spus, Arcadie Percek arata: Plantele medicinale, fie ca se exprima prin radacini, rizomi, bulbi, tije, ramuri, frunze, flori sau fructe, reprezinta n esenta fortele benefice ale Cosmosului.

ntr-un studiu al sau Oku Ampofo preciza: Este o greseala desigur, de a ignora sau subaprecia experienta populara pe linie de terapie, transmisa din generatie n generatie. De fapt, a ignora experienta multimilenara adunata de popoarele diferitelor civilizatii n domeniul utilizarii terapeuticii cu plante, este ca si cum ai arunca la gunoi un tezaur imens, tu aflndu-te ntr-o societate moderna, bolnav, sarac si neajutorat. Un important specialist romn n materie, Ovidiu Bojor, sustine ca 50% din medicamentele actuale, ar putea fi fabricate din plante medicinale.

Referindu-se comparativ la medicamentele de sinteza si cele de origine vegetala, profesorul Teodor Goine arata ca multe din medicamentele de sinteza au aparut exploziv n deceniile al VI-lea si al VII-lea ale secolului trecut, dar tot att de rapid au disparut, n timp ce musetelul, simbol al plantelor medicinale, a ramas n terapeutica neclintit de mii de ani. Daca la sfrsitul secolului al XIX-lea, fitoterapia detinea 80% din arsenalul terapeutic, dezvoltarea extraordinara a chimiei a dus la o avalansa de medicamente de sinteza.

Multi au crezut ca era plantelor a apus si ca ncepe era chimioterapiei. Viata a demonstrat ca multe din medicamentele de sinteza au efecte secundare, dar si principale nocive si ca, vrnd, nevrnd, chimioterapia trebuie sa coexiste cu fitoterapia. n ceea ce priveste Romnia, n tara noastra se gasesc toate conditiile necesare dezvoltarii medicinii naturiste, iar dintre ramurile acesteia cu prioritate, fitoterapia. La noi cresc peste 3700 de plante, adica mai mult de jumatate din cele existente n Europa, dintre care peste 700 au calitati terapeutice.

Traditia romneasca n fitoterapie si are originea n antichitate si s-a pastrat pna n zilele noastre. Numeroase documente atesta aceasta traditie:

-amintim Herbarium, prima carte despre plantele medicinale, aparuta la Cluj n 1578;

-Pravila lui Matei Basarab, tiparita la Trgoviste n anul 1652;

-Lexiconul slavo-romn din 1694;

-Hrisovul domnitorului Grigore Ghica emis n 1725, care prevedea, printre altele, si rolul farmacistului ca stiutor si cunoscator al botanicestilor ierburi;

-Prima farmacopee romneasca a fost editata n Bucuresti n anul 1862, ea

cuprinznd circa 300 de remedii simple, dintre care 217 erau de origine vegetala.

-Pe vremea domnitorului Ioan Sturza, la Piatra Neamt, s-au deschis farmacia si cunoscutul laborator al fratilor Vorel.

Continund traditia nascuta n 26 mai 1825, n timpurile noastre, dupa o desfiintare politica abuziva n 1947, activitatea laboratorului va fi reluata si n vechiul local seva nfiinta un nou centru numit Plantavorel. Aici se vavalorifica cca 80% din flora medicinala carpatina.

Ceea ce este extrem de important este faptul ca n Romnia postdecembrista, care a demolat cu asiduitate toate institutiile, inclusiv cele medicale, pentru a se face reforma de dragul reformei, Plantavorel s-a pastrat. ntr-un interviu acordat de doamna Elena Ionescu, director al acestei institutii de referinta n fitoterapia romneasca, se arata ca aici continua sa se produca medicamente de mare valoare terapeutica si ca se fac cercetari stiintifice pentru a se gasi noi

medicamente de mare eficienta.

Ct de prestigioasa este activitatea medicala de aici, o dovedeste faptul ca, an de an, Multi romni stabiliti n Germania, Canada, SUA si Australia vin si si fac vacantele la Piatra Neamt, pentru a urma tratamente cu produsele Plantavorel. n 1935, la Fundatia Regala, n colectia Cartea satului, a aparut sub semnatura lui Vasile Voiculescu, cunoscut poet, prozator si dramaturg romn, lucrarea

Toate leacurile la ndemna. Din spusele autorului aflam: () cartea ne deprinde n mnuirea buruienilor si florilor de leac, cum si cnd sunt folosite, dupa felul bolii si vrsta bolnavului.

Aceste buruieni de leac, apucate din mosi stramosi, ne vin ca o zestre a trecutului, care nu este bine sa fie lepadata.

n 1972 este publicata Enciclopedia de etnobotanica romneasca a lui Valer Butura, o lucrare prestigioasa, care mentioneaza 3200 de plante, dintre care 876 de specii sunt folosite n traditiile terapeutice ale poporului romn. Dorim sa mentionam ca n aceasta lucrare am folosit informatii extrem de utile din cartile celor mai prestigiosi specialisti n materie romni si straini, cum ar fi: Ovidiu Bojor, Sebastian Kneipp, Virgil T.Geiculescu, Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu, Maurice Messgu, Michel Bontemps, Arcadie Percek, Speranta Anton, Gregorian Bivolaru, Elena Chitimia, A.Agopian, Floretin Craciun, Mircea si Carmen Alexan, Pavel si Maria Chirila, Alexandru Dobos, Dumitru Constantin, Mircea Tames, Georgeta Dumitrescu, Corina Baban, Maria Treben, Edgar Cayce, Jean Valnet, Alexandru Borza, C.Constantinescu, F.Silva, Peter Tompkins, Christopher Bird etc.

Capitolul 2

FORMELE FARMACEUTICE DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE

Cartea noastra are un scop concret si anume acela de a da cititorilor nostri posibilitatea practica de a se trata singuri dupa ce au fost bine diagnosticati de medicul specialist si au fost sfatuiti de catre acesta. n vederea alegerii formei farmaceutice de tratament cu plante medicinale trebuie luate n consideratie o serie de elemente specifice:

-daca sunt pentru uz intern sau extern;

-cui i sunt adresate: pentru adulti sau copii, femei sau barbati etc.;

-se tine cont de principiile active continute;

-de afectiunea pe care dorim sa o tratam;

-de organul vegetal si structura sa depinznd si forma de prezentare;

-se vor lua masuri stricte de conservare a medicamentului;

-se vor lua masuri pentru stabilitatea carcteristicilor medicamentul obtinut;

-stabilirea stricta a dozelor se va face n functie de pacient, de vrsta, sex

etc.;

-la produsele vegetale cu aspect sau gust neplacut se vor gasi solutii de tip placebo care i vor ameliora calitatile pentru administrare;

-luarea unor masuri tehnice stricte pentru a mpiedica contaminarea bacteriana a produsului;

-asigurarea unei importante disponibilitati pentru a continua tratamentul cu medicamentul vegetal n cantitati suficiente si la o calitate buna constanta.

2.1 Pentru uz intern Pentru administrare n uz intern, formele farmaceutice utilizate sunt numeroase si variate:

-consumul direct al unor parti din plante. De exemplu sunt consumate: seminte, fructe, frunze etc. Consumul ca atare este cel mai vechi si este nca folosit si raspndit n China, India, tarile din America Latina etc. La noi se recomanda pentru unele seminte care au mare continut n mucilagii, cum ar fi semintele de in.

-se poate folosi sucul plantei proaspete obtinut prin zdrobirea acesteia si se bea.

Sucurile medicinale se pot prepara n casa, din fructe coapte, muguri tineri sau din alte parti ale plantei prin strivire, cu sau fara adaos de miere naturala. Sunt folosite att pentru vitaminizarea copiilor (n special cei cu debilitati fizice), dar si a batrnilor si a adultilor.

Un loc aparte l ocupa cidrurile, care sunt bauturi cu un continut moderat de alcool si sunt obtinute prin fermentarea sucurilor de fructe si a florilor unor plante medicinale uzuale.

Trebuie stiut ca n terapia naturista, cidrurile pot fi folosite cu succes datorita continutului lor n substante active, ca tonice vitaminizante pentru adultii convalescenti sau fara pofta de mncare.

Cidrul de fructe se prepara astfel: Se iau 23 kg de fructe proaspete sau 1kg de fructe uscate care se vor taia n fragmente ct mai mici. La ele se vor adauga: 2,8-3 kg de miere, 10 l apa, 30 g drojdie de bere, sucul de la 2 lami si coaja de la o jumatate de lamie data pe razatoare. Amestecul de mai sus se va pune ntr-o damigeana de sticla cu un dop perforat n care se va introduce un tub de sticla, care sa nu ajunga la suprafata lichidului. Capatul tubului de sticla ndoit va fi pus ntr-un vas cu apa.

Cnd nu se va mai barbota bioxid de carbon, procesul de fermentare a ncetat si cidrul este gata preparat. n general, fermentatia dureaza 4-6 saptamni, la temperatura camerei. Cidrul preparat se filtreaza si se pastreaza n sticle nchise n frigider. Cidrul se consuma de catre adulti.

-se consuma sub forma de pudra. Planta uscata (sau o parte a ei) se macina si se administreaza sub forma de pudra. Praful este luat fie direct, fie introdus n capsule. Noi recomandam ca n tratamente sa se utilizeze capsulele, caci la ele dozarea este stricta, precizia fiind tipic farmaceutica. Pulberea administrata n capsule de gelatina ofera o serie de avantaje, care trebuie luate n consideratie:

-izolarea pulberii n capsule de gelatina ascunde gustul neplacut al unor medicamente si le face mai usor de luat;

-eficacitatea este maxima caci pulberile contin toate principiile active ale plantei fara vreun produs chimic;

-dozarea administrarii este exacta si se poate face tinnd cont de bolnav, de vrsta lui etc.

Observatie ! Macinarea plantelor uscate se face cu ajutorul pietrelor de moara

n uz intern sunt folosite n tratamente si solutii extractive care servesc ca solvent al principiilor active existente n materia vegetala utilizata pentru tratament.

Cel mai des solvent al principiilor active este apa, dar mai pot fi utilizati si alti solventi cum ar fi: alcoolul, uleiul, otetul, vinul etc. Principalele solutii extractive apoase sunt: infuzia, decoctul

si maceratul. n functie de starea bolnavului, de maladia de care sufera, acestea pot fi ndulcite cu zahar, noi nsa indicam a se folosi la ndulcire mierea, care este si ea un factor terapeutic de exceptie. Atentie! Nu se indica a se ndulci solutia extractiva apoasa n cazul bolnavilor de diabet, obezitate, colite de fermentatie, gastrite hiperacide, ulcer etc.

Regula de aplicat Necesarul de solutie extractiva se va prepara doar pentru 24 de ore pentru a se evita degradarea lui prin procese fermentative, dezvoltare de microorganisme sau chiar pierderea eficientei provocate de distrugerea n timp a substantelor active.

Infuzia

Definita, infuzia reprezinta o solutie apoasa obtinuta prin oparire cu apa fiarta a produselor vegetale, n scopul extragerii principiilor active din acestea. Astfel, se obtin infuzii de tei, infuzii de menta, infuzii de sunatoare etc.

Infuzarea este recomandata pentru plantele la care peretii celulari sunt subtiri: la flori, la frunze, la partea aeriana a plantelor si chiar la fructe. Pentru obtinerea infuziei se procedeaza astfel:

Se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se introduce ntr-un vas din ceramica, din sticla de Jena sau ntr-un vas smaltuit mai mare de 250 ml. Peste planta se vor turna 250 ml apa clocotita, se va amesteca bine si apoi se va acoperi vasul.

Se lasa la infuzat timp de 15-20 de minute, iar apoi infuzia se va filtra cu o strecuratoare sau printr-un tifon. Pentru o extractie mai completa, recomandam cititorilor a proceda astfel: Peste 1-2 lingurite de plante maruntite se vor turna

trei parti apa rece si se va tine la macerat 5 minute. Apoi se toarna deasupra o parte apa clocotita. Infuzia astfel obtinuta se va mai tine timp de 5 minute pe o baie de apa n clocot.

Dupa ce s-a acoperit vasul si s-a lasat la infuzat 20-30 de minute, ceaiul obtinut se filtreaza.

Decoctul

Se recomanda prepararea lui n cazul rizomilor, radacinilor, a scoartelor, a frunzelor coriacee, n general la plantele care au peretii mai grosi si la acele organe de plante la care solubilizarea principiilor active se face mai greu. Decoctul este o solutie apoasa obtinuta prin fierberea n apa a produselor vegetale n scopul extragerii principiilor active din acestea.

Denumirea de decoct vine de la cuvntul

latin decoctus care se traduce prin fiert, fiertura.

Decoctul se obtine astfel: 1-2 lingurite din planta bine maruntita se introduc ntr-un vas cu apa rece (cca 250 ml) si se fierb la foc domol timp de 20-30 de minute (lund n consideratie momentul nceperii fierberii). n final, decoctul se filtreaza utiliznd o strecuratoare sau tifon, iar cantitatea de lichid se reconstituie la 250 ml prin adaos de apa fiarta si racita, turnata peste plantele din strecuratoare.

Atentie ! Se indica a se prepara decoct din: radacini si coji, respectiv din acele organe ale plantelor care au celule cu membrane prin care procesele de difuzare se fac mai greu, care au ngrosari secundare etc. Mai rar se prepara decoct din frunze, flori si fructe si numai atunci cnd se urmareste a se obtine o extractie a principiilor active ct mai completa.

Atentie ! n toate tratamentele naturiste se va evita utilizarea vaselor si ustensilelor din metal care influenteaza negativ remediile preparate, prin deteriorarea principiilor active continute n solutie si micsoreaza efectul curativ al lor.

Macerarea

Maceratul este o solutie extractiva apoasa obtinuta din plante la temperatura mediului ambiant un timp mai ndelungat.

Termenul de macerare provine de la cuvntul latin macerare si are semnificatia de a dizolva. Maceratul la rece se realizeaza astfel: plantele bine maruntite se introduc n apa rece (15-250C) si se lasa la temperatura camerei timp de 2-12 ore.

Pentru ca dizolvarea substantelor active sa fie ct mai completa se agita din cnd n cnd lichidul pus la macerat. Dupa macerare se va trece la filtrare, maceratul obtinut fiind pastrat n sticle nchise la rece. Se recomanda ca maceratul sa fie consumat n aceeasi zi.

Operatia de macerare este indicata la plantele care au organe cu un continut bogat n mucilagii, ca de exemplu: vscul, inul, nalba etc. Atentie ! Se alege timpul de macerare suficient pentru dizolvarea principiilor active din plante, dar nu prea mare caci este posibil ca solutia sa fie infestata de microorganisme si n felul acesta, calitatile curative ale maceratului sa fie compromise.

Un loc aparte l ocupa maceratele glicerinate din muguri. Acest procedeu se utilizeaza cu succes n terapia naturista cu muguri. Sunt utilizati muguri proaspeti, bine maruntiti care sunt supusi unei extractii prin maceratie, utiliznd un amestec de apa, alcool si glicerina.

Eficienta unor tratamente cu macerate glicerinate din muguri este mare, deoarece mugurii sunt posesorii unor substante active deosebite.

Siropul

Face parte din categoria solutiilor apoase si se prepara din macerate, decocturi sau sucuri din plante la care se adauga 64% zahar care-i asigura o buna conservarea n timp.

Pentru cei care l prepara acasa, la cantitatea de 1000 ml lichid se va adauga un minim de 64o g de zahar.

Prezenta zaharului n sirop are mai multe scopuri si anume de conservant, mbunatateste gustul si totodata da un important aport energetic extrem de important n cazul bolnavilor si convalescentilor. n sirop se mai pot adauga tincturi sau alte substante medicamentoase naturale, pentru a-i mari eficienta.

Tinctura

Tinctura este un cuvnt latin care se traduce prin vopsea. n medicina naturista, tinctura reprezinta un medicament n care principiul activ a fost extras cu alcool din unele plante sau din unele organe animale (tinctura animala). n cazul tratamentelor cu plante, tinctura este medicamentul natural obtinut prin extractie alcoolica a

principiilor active, la temperatura camerei, prin macerare n Farmacia casei. Zilnic, de cteva ori, lichidul se va agita pentru ca extractia sa fie mbunatatita. Macerarea dureaza 7-10 zile si se utilizeaza alcool de diferite

concentrate, cel mai adesea de 40-700.

Concentratia plantelor este de 20% la cele cu actiune blnda si de 10% la cele cu actiune puternica. Dupa filtrare, tinctura se pastreaza n sticle brune, nchise si la rece.

Se administreaza bolnavilor sub forma de picaturi, dupa indicatiile medicului.

Vinul medicinal

Se prepara prin macerarea plantei bine maruntite n vin de buna calitate, la temperatura camerei. Este recomandat pentru stimularea apetitului si pentru aceasta se indica a se administra cu 30 de minute nainte de masa.

Atentie ! Pentru bolnavii de: gastrite acide, hipertensiune, hepatite, gravide, mame care alapteaza nu se indica vinul medicinal.

Recomandare. Va recomandam a respecta strict indicatiile de preparare a fiecarui medicament natural pentru a nu se produce accidente nedorite. Timpul de

fierbere, de macerare, cantitatea de produs sunt elemente extrem de importante n reteta produsului si trebuie respectate n mod obligatoriu.

2.2. Pentru uz extern

Oteturile aromatice

Sunt preparate din materia prima vegetala, bine maruntita, macerata la rece, n otet din vin de buna calitate.Se recomanda concentratia de 50-150 g de planta macerata n 1000 ml de otet din vin, procesul du-rnd 7-10 zile.Pentru ca extractia substantelor active sa fie ct mai buna, este indicat ca maceratul sa fie agitat zilnic de 2-3 ori. Dupa timpul de macerare, lichidul se filtreaza si se pastreaza n sticle brune, bine nchise, la temperatura de 10-200C. n tratamentele naturiste, oteturile aromatice sunt utilizate la frictiuni.

Uleiurile medicinale

Se prepara prin macerarea la rece a materiei vegetale bine maruntite, n ulei comestibil, timp de 4-6 saptamni.

Cele mai folosite uleiuri medicinale sunt de: musetel, sunatoare, cimbru, conifere, levantica, coriandru, ienupar etc.

Ca tratamente externe, uleiurile medicinale sunt utilizate n: lotiuni (frictii), cataplasme, bai fitoterapeutice, inhalatii, gargarisme etc. Ele sunt recomandate si pentru ngrijirea degeraturilor n arsuri sau n tratarea si vindecarea unor plagi vechi infectate.

Lotiunile

Lotiunile (frictiile) se obtin din extrase apoase (infuzii, decocturi, alcoolice (tincturi) sau prin diluarea unor uleiuri volatile cu care se va frictiona zona bolnava a corpului omenesc.

Inhalatie

Definita, inhalatia reprezinta o metoda terapeutica care consta din a absorbi prin inspiratie vapori de apa ncarcati cu medicamente volatile. n terapia naturista se inspira vapori de apa cu esente (uleiuri volatile) care se evapora n timpul fierberii anumitor plante. Modul de a trata prin inhalatii consta n a aseza bolnavul acoperit cu un prosop sau un cearsaf deasupra unui vas n care este fiarta planta si se emana vapori.

Un alt procedeu indicat este de a fixa deasupra vasului n care fierbe planta un cornet din carton sau din plastic, iar pacientul va inspira vaporii la capatul ngust al cornetului.

Tratamentele cu inhalatii sunt indicate n: astm, bronsite, faringite, traheite etc. Se obtin bune rezultate n calmarea cailor respiratorii si n usurarea expectorarii.

Gargarisme

Prin gargara se desinfecteaza gura si faringele. Se realizeaza prin tinerea n gura si vnturarea lichidului (n.a.

medicament pentru gargara) pna ajunge n zona amigdalelor. Terapia naturista prin gargarisme se reco-manda n: stomatite, afte, amigdalite, abcese si dureri dentare.

Gargarismele si apele de gura sunt preparate lichide destinate spalarii si

igienizarii cavitatii bucale si tratarii unor afectiuni ale cavitatii bucale si faringelui.

Nota ! Apa de gura contine o infuzie din flori de musetel, mentol, bicarbonat de sodiu si cteva picaturi de apa oxigenata.

Spalaturile si compresele

Solutiile care contin substante active sunt utilizate pentru a spala, umecta si trata anumite mucoase, tegumene sau cavitati. Extractele vegetale folosite au calitati cicatrizante, calmante, antiinflamatoare. Cel mai des folosite sunt: infuzia din flori de musetel si tinctura de arnica, iar ca o compresa cu vata termogena se utilizeaza tinctura de ardei iute.

Cataplasmele

Termenul de cataplasma vine de la cuvntul englez cataplasm si reprezinta o substanta medica-mentoasa, pastoasa, destinata de a fi aplicata pe piele, la cald sau la rece, ca un decongestiv local, ca revulsiv. Ele se prepara din plante macinate fin n amestec cu apa pna formeaza o pasta care se pune ntre doua bucati de pnza curata.

Se pot aplica cataplasme cu faina de in, de mustar etc. Popular, cataplasmele se mai numesc prisnite sau oblojeli.

Tratamentele naturiste cu cataplasme se fac n scop emolient, calmant, n caz de inflamatii subcutanate dureroase, sau pentru a grabi coacerea abceselor.

Cteva sfaturi practice n tratamentele cu cataplasme:

- pasta de materie vegetata se va proteja cu pnza curata sau va fi pusa ntr-un tifon ndoit;

- peste cataplasma se va pune un molton gros care va proteja si ncalzi zona afectata;

-daca actiunea este prea puternica si pacientul nu o suporta, se nlatura imediat cataplasma.

Unguente

Sunt preparate medicinale cu consistenta moale obtinute prin incorporarea substantelor active n excipient si sunt destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase.

Ele au actiuni: cicatrizante, antiacneice, antimicotice, antiinflamatoare etc.

Baile cu plante

Sunt recomandate n medicina naturista pentru ca, actionnd la nivelul tegumentului, au actiuni terapeutice complexe: antiseptica, antiinflamatoare, cicatrizante, avnd un puternic efect benefic n tratarea bolilor de piele.

Prin bai cu plante sunt tratate: guta, bolile de piele, reumatismul, diverse boli interne etc. Pregatirea unei bai de plante se face astfel:

1. Se introduce n apa o cantitate precisa de decoct si se amesteca pna la omogenizarea cu apa din baie.

2. O alta metoda consta n a se pune plantele bine maruntite ntr-un saculet de tifon sau de pnza si acesta se va introduce n apa fierbinte a baii si se va amesteca bine pna ce substantele active vor fi dizolvate din continutul vegetal.

La tratamentele cu bai de plante sunt necesare a fi respectate cteva indicatii medicale:

-Baile medicinale cu plante se fac doar cu avizul prealabil al medicului.

- Tratamentul se face n cure de minim 5-7 bai, curele putnd ajunge pna la 21 de bai. Dupa fiecare cura se va face obligatoriu o pauza.

-Durata unei bai este de 15-30 de minute, iar temperatura apei este de 36-370C.

-ncaperile n care se fac baile trebuie sa fie ferite de curenti de aer rece, pentru a nu se mbolnavi pacientul.

-Dupa baie se indica pacientului un repaus de minim 60 de minute. Din acest motiv se pot face tratamentele cu bai de plante seara, nainte de culcare.

-Medical, timpul optim pentru bai de plante este vara sau ntrun anotimp cald al anului.

Atentie! nainte de a face o baie cu plante, este obligatoriu ca pacientul sa-si spele bine corpul pentru a curata astfel substantele grase, transpiratia si murdaria.

Baile cu plante pot fi locale sau generale. Cele locale sunt utilizate n tratarea unor afectiuni locale cum ar fi: reumatism, plagi purulente, hemoroizi etc.

Baile de sezut

Se va face mai nti toaleta atenta a regiunii anale.

Baia de sezut se va efectua la o temperatura de 370C si va dura 15 minute.

Se indica a se efectua doua bai/zi, din care, una seara, nainte de culcare. Asa cum arata Stefan Mocanu si Dumitru Raducanu: Tratamentul cu bai se continua pna la descongestionarea totala a hemoroizilor, uneori chiar pna la disparitia lor si vindecarea fistulelor anale.

Clismele

Cuvntul grecesc klysma se traduce prin spalatura, iar din punct de vedere medical, clismele reprezinta introducerea pe cale rectala, n scop terapeutic a unei cantitati de lichid, cu ajutorul unei pere de cauciuc sau a unui irigator, n vederea destinderii intestinului gros, pentru a evacua fortat materiile fecale. Pentru efectuarea clismelor se folosesc infuzii sau decocturi de plante.

Se recomanda ca temperatura ceaiului utilizat la clisma sa fie cu cteva grade mai mare dect a organismului uman.

Capitolul 3

SFATURI PRACTICE N APLICAREA FITOTERAPIEI

n cele ce urmeaza va vom da cteva sfaturi utile n obtinerea materialului vegetal necesar att pentru pregatirea tratamentului propriu-zis, ct si n aplicarea practica a fitoterapiei:

3.1. Recoltarea, uscarea si pastrarea

plantelor medicinale

Romnia este o tara daruita de Dumnezeu cu imense comori de sanatate gazduite n plantele care cresc spontan sau care sunt cultivate cu vrednicie de oameni priceputi si devotati cu trup si suflet sa aline suferintele celor chinuiti de boli necrutatoare.

Un fir de iarba, o floare, un arbust cu fructe, un copac cu ramuri puternice etc. gasim la tot locul, iar n ele sunt depozitate n camarile celulelor misterioase substante active care, folosite cu grija, pot alina dureri, vindeca suferinte.

Trebuie bine nteles ca vegetalele au capatat o importanta deosebita n terapii nu numai din cauza saraciei si a foamei din lume, ci n special datorita calitatii lor miraculoase de a tamadui.

Plantele medicinale se vor recolta de pe terenuri nepoluate si se va avea grija ca atunci cnd ele vor fi cultivate, ngrasamintele utilizate sa fie doar cele

naturale, traditionale. Compozitia solului, ct si conditiile de cultura au o mare importanta n asigurarea calitatii plantelor medicinale obtinute.

A Recoltarea plantelor medicinale

Este de mare importanta a se face de catre persoane bine pregatite si informate.

n ceea ce priveste recoltarea plantelor medicinale se va tine cont de anumite reguli, iar acestea sunt stabilite n functie de partile vegetale care urmeaza a fi recoltate.

a) -Recoltarea partilor subterane ale plantelor, adica a radacinilor si tulpinilor subterane (rizomi, tuberculi, bulbi) se va face cnd planta este n stare de odihna, adica toamna trziu sau primavara.

n cazul n care, radacinile sau tulpinile subterane se spala de pamnt, ele se pun n cosuri pentru a se scurge apa si a se usca. nainte de curatare sau spalare, se vor ndeparta partile nefolositoare (cioturi, parti aeriene, radacini seci etc.). Sunt plante cum ar fi nalba la care partile subterane se curata de coaja si numai apoi se pun la uscat.

b)-Recoltarea partii aeriene a plantei medicinale

Partea aeriana a plantei formata din tulpina cu frunze si flori, numita Herba Iarba, se recolteaza cnd planta este nflorita, prin taierea tulpinii, nu prin smulgere.

Atunci cnd plantele cresc masate n colonii, ele se recolteaza prin cosire sau secerare. Dupa recoltare vor fi ndepartate plantele straine, cele nnegrite sau decolorate, ct si tulpinile lemnificate.

c) -Recoltarea frunzelor se face cnd ele sunt complet dezvoltate, ntregi,

de culoare verde caracteristica, nepatate sau atacate de rugina sau de insecte.

d) -Recoltarea florilor se face cnd acestea sunt perfect dezvoltate fara a fi trecute. Ele se culeg fara codite. Operatia

de recoltare se face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pentru a se evita umezeala si nnegrirea lor la uscare.

La recoltare, florile se pun n cosuri sau ladite, fara a fi sufocate prin presare si a se ncinge. Se va avea grija ca imediat sa fie puse la uscat. Atentie ! Sunt unele flori care se recolteaza n stare de boboci cum ar fi cele de arnica sau de podbal care se culeg n stare de boboci, deoarece atunci cnd sunt recoltate ca flori deschise, ele la uscare se transforma n puf si devin nefolositoare.

e) -Recoltarea fructelor si a semintelor se face cnd planta a ajuns la maturitate.

f) -Recoltarea mugurilor se face primavara devreme sau chiar iarna cnd ei sunt bine dezvoltati fara nsa a fi deschisi.

Atentie ! Mugurii de plop, atunci cnd contin rezina (se lipesc ntre degete), se culeg unul cte unul si se aseaza n cosuri sau saci.

g) -Recoltarea scoartelor se face primavara, cnd n planta ncepe circulatia sevei.

n ceea ce priveste recoltarea plantelor otravitoare, ea se va face numai de catre persoane autorizate, bune cunoscatoare n domeniu.

Observatie ! n timpul recoltarii plantelor otravitoare este total interzis a se duce mna la gura, la nas, sau la ochi. Se interzice cu desavrsire culegerea concomitenta a plantelor medicinale neotravitoare cu cele otravitoare.

B Uscarea plantelor medicinale

Temperatura ideala pentru uscarea plantelor medicinale este cea a mediului ambiant. Uscarea se face n straturi subtiri, pe rame de lemn prevazute cu site sau tifon, n locuri uscate, bine aerisite, ferite de praf, mucegai, insecte, animale, etc. Se va trece la uscarea masei vegetale dupa ce plantele au fost sortate calitativ si spalate, n aer liber, la soare sau la umbra, n functie de principiile active pe care le contine organul respectiv din planta.

a) -Uscarea radacinilor se realizeaza dupa ce au fost curatate si spalate, eventual taiate, n general n uscatorii artificiale.

n gospodarii, uscarea se poate face si n aer liber, ntinse la soare pe rogojini, saci sau n nca-peri bine aerisite.

Regula ! Radacinile sunt uscate atunci cnd se rup cu zgomot sec identic cu

cel al ruperii unui bat de lemn.

b) -Uscarea frunzelor se face n camere bine aerisite, materialul vegetal fiind ntins n straturi subtiri. Uscarea frunzelor se poate realiza n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu hrtie, pentru ca lumina soarelui sa nu le decoloreze.

Frunzele uscate se rup cu un zgomot caracteristic care anunta ca procesul de uscare este terminat.

c) -Uscarea florilor este indicat a se face imediat dupa recoltare pentru ca ele sa nu-si piarda calitatile terapeutice. La uscare, florile se ntind n straturi subtiri pe hrtie si se are grija sa nu fie expuse direct razelor de soare. n acest sens, ele se acopera cu coli de hrtie alba.

Regula ! n timpul uscarii, florile nu se ating sau ntorc, deoarece prin aceste operatii se produce patarea lor.

d) -Uscarea ierbii (Herbei) se face n ncaperi bine aerisite, materia vegetala fiind ntinsa n straturi subtiri, sau operatia se poate realiza si n aer liber, pe rame speciale, acoperite cu hrtie, ca sa impiedice decolorarea.

Regula ! Uscarea este realizata cnd materia vegetala cuprinsa ntre degete se sfarma usor.

e) -Uscarea fructelor si a semintelor se face n uscatorii artificiale sau n aer liber, materia vegetala fiind ntinsa n straturi subtiri pe hrtie sau pe rame. Pentru a urgenta procesul uscarii semintelor, ele se ntorc n procesul uscarii prin lopatare.

f) -Uscarea scoartelor se face n uscatorii artificiale ct si n aer liber.

Procesul uscarii este terminat cnd ele se rup usor, cu un zgomot sec, caracteristic.

g) -Uscarea plantelor otravitoare se face cu atentie, n ncaperi ncuiate si separat de plantele medicinale neotravitoare.

Procedeul de uscare propriu-zisa a acestor plante nu difera tehnic de al celor neotravitoare. Atentie ! n ncaperile unde s-au uscat plante otravitoare, pe sitele utilizate, sau pe rogojinile folosite nu se vor usca dect plante otravitoare.

Dupa ce operatia s-a terminat se are grija a se lua toate masurile necesare ca ncaperile sa fie bine curatate, iar gunoiul ars si ndepartat fie prin ngropare, fie dus n locuri special amenajate.

C Pastrarea plantelor medicinale

Conditiile de pastrare ale plantelor medicinale sunt extrem de importante, de ele depinznd ca materialul terapeutic sa nu se degradeze, sa nu-si piarda o parte sau total principiile active. n cele ce urmeaza vom da cteva reguli de urmat:

Ambalarea partilor ierboase ale plantelor se va realiza pe timp noros sau dimineata, pe racoare si se va evita sfarmarea lor.

Exista standarde speciale pentru fiecare planta privind pastrarea si ambalarea, care trebuie atent respectate.

Astfel, florile se ambaleaza n saci de hrtie sau n lazi captusite cu hrtie alba.

Frunzele si iarba se ambaleaza n saci si saltele de pnza. Radacinile se ambaleaza n saci de pnza. Fiecare ambalaj va fi etichetat si pe eticheta se va mentiona denumirea plantei, partea din planta ambalata, greutatea etc. Atentie ! Plantele otravitoare se vor depozita separat de plantele medicinale neotravitoare.

D Conditii de calitate la plantele medicinale

Cerintele de calitate ale plantelor medicinale sunt nscrise n standardele existente si care trebuie strict respectate.

Cteva dintre cerintele de calitatea obligatorii le vom prezenta si noi n continuare:

- Recoltarea plantelor se va face din zone nepoluate. Cnd se fac culturi de plante medicinale, ngrasamintele si tratamentele aplicate trebuie sa fie din cele naturale. Se interzice utilizarea ngrasamintelor sintetice si a pesticidelor etc.

-La recoltare vor fi alese numai plantele sanatoase, neatacate de rugina sau de insecte.

-Frunzele se vor culege fara petiol, cu exceptia celor care au principiile active n petiol si n nervuri. n stare uscata frunzele vor fi ntregi, alese de cele galbene sau lipite.

-Florile nu trebuie sa fie patate, decolorate, nnegrite etc.

-Iarba sa nu contina radacini si pamnt.

-Fructele sa fie bine uscate, dar fara sa fie arse.

-Mugurii sa nu fie desfacuti sau arsi de soare.

3.2. Pacientul trebuie sa stie

Bolnavul care trebuie sa se trateze cu plante medicinale trebuie sa stie:

-cana sau paharul n care se vor prepara infuziile sau decocturile va fi din sticla de Jena, din ceramica sau din metal emailat si va avea o capacitate de 250 ml;

-este strict interzis a se utiliza vase, lingurite, strecuratori etc din metal;

-la masurarea cantitatilor de materie vegetala maruntita se vor utiliza lingurite sau linguri din plastic. n calcule se va avea n vedere ca o lingura are volumul a doua lingurite.

Pentru ca cititorii nostri sa poata calcula precis sau sa poata face fata usor la aplicarea unor retete n practica terapeutica, dam cantitatile aproximative de materie prima vegetala uscata si maruntita echivalenta a unei linguri rase:

-flori -3-4 g

-frunze -2-3 g

-partea aeriana -4-5 g

-radacini, rizomi -5-7 g

-fructe -5-6 g

-scoarta -6-7 g

n tratamentele n care se cer dimensiuni foarte precise ale cantitatilor de materie prima vegetala se vor utiliza balante farmaceutice.

3.3. Recomandari medicale de aplicat n terapeutica cu ceaiuri din plante

Pentru a conserva frumusetea corpului, pentru a pastra sanatatea si tineretea, pentru a trai peste media de vrsta a epocii, exista o regula clasica pe care trebuie s-o aplice fiecare fiinta umana: Omul trebuie sa traiasca n armonie cu Natura, sa respecte stric legile ei. n acest sens si tratamentele naturiste cu ceaiuri trebuie sa respecte o serie de reguli stricte.

Profesorul Franz Halberg din SUA arata ca Un om nu este acelasi om la orele 10 dimineata si la 10 seara. Cercetarile medicale au dovedit ca n alternanta zi-noapte exista ritmuri specifice de activitate pentru fiecare organ n parte din corpul omenesc si ele impun o adevarata cronologie n terapeutica, n general, iar pe fiecare individ personalizat.

Din aceasta cauza, pentru ca prin fitoterapie sa se obtina rezultate maxime, este necesar a se respecta strict o serie de reguli care tin de cronofarmacologie:

- Ceaiurile (infuzii, decocturi) cu caracter vita-minizant se beau n mai multe reprize n cursul unei zile.

-Ceaiurile pentru terapia obezitatii se beau dupa mese.

-Ceaiurile n tratarea diabetului se beau nainte de mese.

-Ceaiurile din plante tonice aperitive se administreaza cu 30 de minute nainte de mese, ele avnd rolul de a produce o marire a secretiei digestive.

-Ceaiurile vermifuge se beau dimineata pe stomacul gol.

-Ceaiurile indicate n tratarea colitelor si enteritelor se recomanda a se bea dupa mese.

-Ceaiurile laxative se beau seara, nainte de culcare, iar daca este necesar a se lua si un al doilea ceai, el va fi servit dimineata, pe stomacul gol.

-Ceaiurile stomachice (n.a. ajuta digestia) vor fi administrate la 30 de minute dupa mese.

-n tratamentele afectiunilor hepatice (diskinezii, colecistite, stimularea functiei hepatice) recomandarile medicale sunt stricte: se bea mai nti o cana de ceai, dimineata pe stomacul gol, iar apoi se va sta culcat pe partea dreapta 30 de minute.

A doua cana de ceai se va bea n doua reprize egale, nainte de mesele principale.

-Ceaiurile sedative, hipnotice, cele care au un rol calmant n tulburari cronice, astm bronsic etc. se beau, de regula nainte de culcare, sau portionat, o parte dimineata, iar cealalta seara.

-Fitoterapia aparatului respirator si a celui urinar se face n mai multe reprize, n cursul unei zile.

-Terapeutica cu ceaiuri n situatii cu simptome acute (voma, diaree, colici biliare, renale etc.) se realizeaza imediat, n urgenta.

-Farmacia verde de tip fitoterapie are si unele contraindicatii medicale generale sau temporare pe care noi le vom semnala cititorilor nostri:

a) n timpul menstruatiei nu se vor bea ceaiuri cu caracter purgativ, hemostatic, anticoagulant, emenagog;

b) la gravide sunt interzise ceaiurile cu efect purgativ puternic sau ceaiurile emenagoge;

c) n timpul lactatiei este interzisa consumarea ceaiurilor care contin substante amare sau produc purgatii puternice.

Atentie ! Pentru a nu se produce fenomene de incompatibilitate sau chiar reactii adverse, fitoterapia nu se aplica la ntmplare, ci riguros, dupa indicatii medicale.

n ceea ce priveste utilizarea capsulelor cu prafuri de plante, Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda:

a) -Primavara se vor administra organismului capsule cu scopul de a elimina deseurile si toxinele acumulate n timpul iernii. n acest caz, se vor utiliza capsule cu pudre avnd actiuni depurative asupra sngelui si a ficatului.

b) -Vara si iarna, cnd organismul trebuie sa atinga cote maxime pentru a se apara mpotriva oboselii si a microorganismelor, n afara revigorarii prin expunere la soare sau la ceilalti factori naturali de calire a organismului, se recomanda a se lua capsule cu prafuri vegetale dupa cum urmeaza:

-nainte de masa - pentru a asigura activitatea drenajului;

-n timpul mesei pentru a favoriza asimilatia;

-dupa masa cu efect digestiv.

c) -Toamna -nainte de solicitarile mari ale organismului care sunt efectuate iarna, se vor lua capsule cu prafuri vegetale avnd scopul de a revigora sngele, respectiv organismul si se va avea n vedere si mbunatatirea activitatii rinichilor.

Specialistii n materie de fitoterapie cred ca datorita eficientei lor extraordinare, multe din tratamentele cu ceaiuri vor putea fi nlocuite cu capsule cu pudra de plante. Capitolul 4

AFECTIUNI SI TRATAMENTE FOLOSIND PLANTELE MEDICINALE

Vindecari cu adevarat miraculoase n afectiuni digestive, ale sngelui, rinichilor si organelor genitale, n diabet, reumatism, obezitate, n stari de soc, convulsii, spasmofilie, n boli cardiovasculare, de nervi, de piele, n alergii, n stres, frigiditate, impotenta, caderea parului etc. fac din fitoterapie un procedeu al terapeuticii moderne, dar mai ales al viitorului. Simplitatea tratamentelor, eficienta lor, dar n special faptul ca nu dau reactii secundare extrem de daunatoare ca n cazul medicamentelor sintetice, determina o aplicabilitate tot mai mare a tratamentelor cu plante.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras cu putini ani n urma, un semnal de alarma: 60% din maladiile lumii occidentale sunt provocate n mod cert, de un medicament. n aceste conditii, apare obligatorie utilizarea din ce n ce mai intensiva a fitoterapiei. Este interesant a cita aici pe cunoscutul specialist n medicina naturista, Michel Bontemps care arata, vorbind despre fitoterapie:

() noi vindecam prin dragostea ce o purtam plantelor, prin dragostea pe care suntem n stare s-o daruim bolnavilor nostri. Scopul sau nu era sa nlocuiasca remediile chimice cu o planta, ci sa renvete sa avem grija fata de noi, sa nu abdicam n fata bolii.

Sa nu uitam, dragi cititori, ca plantele va pot vindeca si ca, nu rareori ele pot face minuni acolo unde medicamentele sintetice si-au dovedit neputinta. Conditiile obligatorii ntr-un tratament cu plante sunt:

- a se cunoaste exact diagnosticul bolii de care noi suferim;

- sa fie bine ales si mai bine individualizat tratamentul care trebuie urmat;

- materialul vegetal sa fie de cea

mai buna calitate, iar la pregatiriea remediului natural sa se acorde cea mai mare atentie;

- cunoscndu-ne reactiile, sa urmarim constienti procesul de vindecare, iar daca apar probleme sa ne adresam doctorului si sa modificam, n caz extrem, tratamentul.

n cele ce urmeaza pentru ca cititorii nostri, sa-si trateze diverse afectiuni, boli, suferinte, le vom da retete pentru tratamente naturiste folosind plantele medicinale, adevarate miracole n terapeutica.

1. Abcesul

El reprezinta o formatie purulenta n interiorul unui tesut (conjunctiv, muscular) sau a unui organ (plamn, creier etc), formata n urma unei infectii. n interior, abcesul este captusit de o membrana groasa ( cu fibrina) care contine puroi, de cele mai multe ori amestecat cu snge si chiaguri de fibrina.

Ajuns la suprafata, abcesul apare sub forma unui punct galben nconjurat de un tesut tumefiat si rosu, pacientul simtind dureri la atingere. Clasificate, abcesele pot fi calde, cnd provoaca febra (prin fistula se pot deschide singure spre exterior) sau reci, cnd sunt produse de o infectie tuberculoasa (ganglionii cervicali tuberculosi).

Abcesele sunt de mai multe tipuri: dentare, tegumentare (buboaie), renale, hepatice etc. Plantele medicinale recomandate n fitoterapie sunt: socul sulfina, tataneasa, urzica moarta, volbura, coada-soricelului, nalba mare, podbalul, salvia, sunatoarea, cerentelul, musetelul etc.

A. Tratarea abcesului dentar

Abcesul dentar este o inflamatie circum-scrisa, cu o punga de puroi n jurul dintelui afectat. Tratarea se realizeaza prin gargarisme cu ceaiuri din plante medicinale.

Cu ceai de musetel

Infuzia se prepara din trei linguri de flori la o cana de 250 ml apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura timp de 5 minute si se fac gargarisme, iar tratamentul se repeta din ora n ora.

Cu ceai de sunatoare

Se face gargara si se mesteca n gura infuzia fierbinte preparata dintr-o lingura de plante la 250 ml apa clocotita.

Este un ceai care calmeaza durerile dentare.

Cu ceai din flori de coada soricelului

Infuzia se prepara din 3 linguri de flori la 250 ml apa clocotita. Ceaiul fierbinte se tine n gura si se fac gargarisme timp de 3-5 minute. Operatia se repeta din ora n ora.

Cu ceai din rizomi de cerentel

Se prepara un decoct dintr-o lingura de rizomi bine maruntiti la o cana de apa clocotita de 250 ml.

Tratamentul consta n aplicarea direct pe abces a unor tampoane de vata sau de tifon, mbibate n decoct.

Cu ceai din radacini de tataneasa

Se prepara un decoct din 4-5 linguri de radacini maruntite de tataneasa la o cana de 250 ml cu apa clocotita. Se fac spalaturi timp de 5 minute, iar tratamentul se repeta din ora n ora.

Se mai pot prepara ceaiuri din: salvie, soc, sulfina, urzica, podbal, volbura. Unii astrofitoterapeuti recomanda n tratarea abceselor dentare crinul de gradina.

El colecteaza si dreneaza abcesele. n aplicatii de uz extern sunt utilizate att florile, ct si radacinile. El are calitati emoliente, colecteaza puroiul, dreneaza abcesul si fluidifica procesele inflamatorii ndurate.

B Tratarea unor abcese ale pielii

Se fac spalaturi cu infuzie de musetel la fiecare doua ore. Ceaiul de musetel se prepara dintr-o lingurita de flori n 250 ml de apa clocotita.

C Tratarea abcesului pulmonar

Asa cum arata Virgil T.Geiculescu n lucrarea sa Bioterapie, abcesul pulmonar se caracterizeaza prin febra, tuse, expectoratie purulenta, uneori fetida si vomica.

a) -Cu ceai dupa reteta:

- Roua-cerului -50 g

- Lichen de piatra - 50 g

Din amestecul de plante bine omogenizat si maruntit se vor lua doua lingurite si se va face o infuzie cu 250ml

de apa clocotita. Se beau 2 cani de ceai pe zi, cu miere de albine si se tin cure de 30 de zile.

b) -Cu ceai de usturoi

Se prepara o infuzie din 3-5 catei de usturoi pisati n 250 ml de apa clocotita. Se administreaza 8-10 linguri de ceai/zi la adulti. Tratamentul dureaza pna la vindecare.

Tratamentele sunt eficiente si pentru copii, dar n functie de vrsta acestora cantitatile sunt 1/4 la cei cu vrsta pna la 6 ani si 1/2 la cei cu vrsta de 6-12 ani.

D Tratarea unor abcese n care sunt afectati si ganglionii limfatici sau daca faringita este urmare a unei amigdalite

a) Ceai dupa reteta 1

-Flori de musetel -15 g

-Flori de salvie -15 g

-Turtita mare -50 g

Din plantele bine amestecate si bine maruntite se va lua o lingurita si se va prepara o infuzie cu 250 ml apa clocotita.

Tratamentul consta n a se face gargara cu ceai fierbinte timp de 3-5 minute, din doua n doua ore.

b) Ceai dupa reteta 2

-Frunze de salvie -100 g

-Frunze de podbal -25 g

-Frunze de mur -20 g

-Frunze de nalba -25 g

Din amestecul de plante, bine maruntit si omogenizat, se ia o lingurita si se prepara un ceai cu 250 ml de apa clocotita. Dupa infuzare, se face gargara cu ceaiul fierbinte timp de 3-5 minute.

Tratamentul se repeta din doua n doua ore.

2. Aciditate gastrica Se manifesta prin arsuri la stomac.

Tratamentul recomandat este a se bea o cana de ceai facut conform retetei de mai jos, dupa fiecare din mesele principale:

- Flori de violete - 50 g

- Seminte de fenicul - 50 g

- Radacini de nalba mare -100 g

- Flori de nalba de padure - 50 g

- Frunze de roinita -50 g

-Coada soricelului (planta fara radacina) - 100 g

Din plantele bine omogenizate si maruntite se ia o lingura si se va prepara un ceai, care se va lasa la infuzat 15 minute. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si tratamentul cu capsule:

-n timpul celor trei mese principale se vor lua doua capsule de fenicul.

-Dupa fiecare masa se vor lua 2 capsule de complex magneziu+vitamina D.

3. Acrocianoza Este o afectiune caracterizata prin tulburarea spastica vasomotorie a retelei arteriale de la extremitati si apare mai ale la femeile tinere. n unele cazuri se asociaza cu focare infectioase cronice, tulburari endocrine sau precede debutul unor boli autoimune. Pentru ntelegerea cititorului este o tulburare locala n circulatia sngelui, la mini si la picioare si apare datorita lipsei de tonicitate a capilarelor si venelor mici care se comporta ca si cnd ar fi paralizate.

Tratament cu ceai de talpa-gstei

Se prepara o infuzie cu 15 g de planta la 250 ml de apa clocotita. Se iau 34 linguri pe zi.

4. Acnee (cosuri)

Acneea reprezinta o dermatoza caracterizata prin-tr-o inflamatie purulenta a folicului pilo-sebaceu, nsotita de secretie exagerata a glandelor sebacee. Ea apare la adolescenta sau la femei dupa vrsta de 40 de ani sub forma acneei rozacee.

Fitoterapeutica se face cu urmatoarele plante medicinale: galbenele, brusture, cicoare, trei frati patati, dud, frasin, hamei, osul-iepurelui, sovrv, unguras, plop, urzica etc. precum si cu legume ca napul, prazul, varza, tomatele.

Atentie ! Tratamentul de acnee este dificil, de lunga durata si cere multa vointa pentru reusita lui.

a) - Tratament cu ceai din conuri de hamei

Se prepara o infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei la 100 ml de apa clocotita. Se aplica comprese pe zona afectata.

b) -Tratament cu ceai din muguri de plop

Infuzia se obtine dintr-o lingurita de muguri de plop zdrobiti pusi n 250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n a aplica pe locul afectat cataplasme, spalaturi si bai locale cu acest ceai.

c) -Tratament cu ceai din radacina de brusture

Se prepara o infuzie din 20-30 g de radacini maruntite de brusture la 1000 ml de apa clocotita. Cu acest ceai, pe locul afectat se pun comprese sau se fac spalaturi.

d) -Tratament recomandat de MauriceMessgu si Michel Bontemps

Seara dupa cina, se va bea o cana de 250 ml din ceaiul preparat dupa reteta:

-Flori de iarba neagra -50 g

-Coada soricelului (planta fara radacina) -50 g

-Fructe de ienupar -25 g

-Frunze de cimbru -50 g

-Frunze de rozmarin -50 g

Se va lua o lingura de plante din amestecul bine omogenizat si maruntit si se va fierbe n 250 ml de apa, timp de 5 minute.

Se mai recomanda a se lua dimineata si la prnz: doua capsule de brusture, 2 capsule de urzica moarta si 2 capsule de trei frati patati. Ele se vor lua toate odata. Se indica a se consuma ct mai mult din: papadie, anghinare, morcovi, castraveti, ceapa, pere sparanghel. Alimente contraindicate: brnza fermentata, cafea, alcool, grasimi animale.

e) -Tratament cu ceai din flori de galbenele

Se prepara o infuzie cu 15-20 g de flori de galbenele la 1000 ml de apa clocotita. Acest ceai va fi utilizat la a face bai, spalaturi si a pune cataplasme pe locul acneei. Virgil T.Geiculescu recomanda a se utiliza n tratamente tinctura preparata din 20 g flori de galbenele, macerate timp de 8 zile n 100 ml de alcool. Se pun comprese cu 10 ml din tinctura diluata cu 100 ml apa fiarta si racita.

f) -Tratament cu ceai din cicoare

Se prepara o infuzie cu 20-40 g de cicoare la 1000 ml de apa clocotita. Cu acest ceai se fac spalaturi si se pun cataplasme pe zona vatamata.

g) -Tratament cu ceai din trei frati patati

Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita.

h) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1:

-Frunze de mesteacan rios - 15 g

- Frunze de salvie - 15 g

- Frunze de roinita - 15 g

- Urzica mare - 15 g

Se iau 3 lingurite din amestecul de plante bine omogenizat si maruntit si se prepara o infuzie cu 250 ml de apa clocotita. Tratamentul indica a se bea dimineata si seara cte o cana de ceaicald.

i) -Tratament dupa Maria Treben

Se va prepara ceaiul dupa reteta:

- Frunze de nuc - 20 g

-Trei frati patati -20 g

-Radacini de sanisoara -20 g

-Radacini de patrunjel de cmp -20g

-Flori de porumbar -20 g

Se iau doua lingurite din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit si se fierb n 750 ml de apa, timp de 5-10 minute. Tratamentul consta n a se bea zilnic 3 cani de ceai cald.

) -Tratarea acneei rozacee

Tratamentul consta n a se bea dimineata, la prnz si seara o cana de ceai preparata dupa reteta:

-Frunze de rozmarin -40 g

-Frunze de salvie -20 g

-Flori de nalba de padure -10 g

-Muguri florali de portocal amar -20 g

-Urzica moarta (planta fara radacina) -20 g

Se ia o lingura din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit si se pune n 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 15-20 de minute si se va bea cu putina miere de paducel. Maurice Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se administra:

a) 2 capsule de paducel nainte de fiecare masa;

b) 3 pastile de complex-vita de vie, la prnz si seara n timpul meselor.

5. Actinomicoza

Este o maladie cronica, comuna omului si animalelor, produsa de o ciuperca, care patrunznd n cavitatea bucala invadeaza osul maxilar inferior si tesuturile nvecinate. Ea produce ulceratii si lasa sa se scurga un puroi ce contine niste graunte galbui caracteristice.

Tratamentul se realizeaza cu un ceai din muguri de plop negru. Prepararea ceaiului se face dintr-o infuzie cu o lingurita de muguri de plop negru zdrobiti n 250 ml de apa clocotita. Cu ceaiul obtinut se va face gargara de mai multe ori pe zi.

6. Acuitate vizuala

Acuitatea vizuala (diferentierea unor detalii si nuante de culori) scade cu vrsta si cu diverse modificari n structura ochiului. Plantele medicinale

recomandate n fitoterapie sunt salvia si

afinul.

a) -Tratament cu ceai de salvie

Infuzia se prepara din 4 linguri de frunze la 1000 ml de apa clocotita. Se administreaza dupa infuzare n cursul unei zile, ntre mese si la distanta de ele.

b) -Tratament cu ceai de afin

Se prepara dintr-o lingurita de frunze la 250 ml apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi.

c) -Tratament cu macerat de afin

Se obtine dintr-o lingurita de fructe zdrobite care se lasa la macerat 8 ore n 200 ml de apa rece. Maceratul preparat se bea n trei reprize, n cursul unei zile.

d) -Tratament prin consum direct de fructe

Se recomanda a se face cure de 1520 de zile, n care se vor consuma cca 80100 g de afine pe zi.

7. Aerofagie

Definita, aerofagia nseamna nghitirea unei cantitati de aer care patrunde n stomac, unde se acumuleaza.

Tratamentul consta n a se bea

nainte de masa, la prnz si seara o cana de ceai preparat dupa reteta:

- Frunze de rozmarin -40 g

- Radacina de gentiana- 20 g

- Seminte de anason -20 g

- Frunze de busuioc -40 g

- Seminte de fenicul -20 g

Ceaiul se prepara dintr-o lingura de amestec vegetal bine omogenizat si maruntit la o cana de 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute nainte de a se strecura.

Maurice Messgu si Michel Bontemps mai recomanda a se administra:

a) 2 capsule de angelica nainte de masa de prnz si cea de seara;

b) 2 pastile de complex-drojdie vitaminizata n timpul prnzului si al cinei.

8. Afrodisiace

Afrodisiacele sunt substante sau alimente care stimuleaza impulsurile (apetitul) sexual. Recomandam pentru calitatile lor afrodisiace, fitoterapie cu urmatoarele plante medicinale: busuioc de cmp, asudul calului, morcovi de cmp (se foloseste inflorescenta), telina (radacina) , dumbet, bujorei, priboi, schinduf.

a) -Tratament cu telina

Se consuma radacina de telina cruda sau n mncare de telina.

b) -Tratament cu ceai dupa reteta 1

Se prepara un ceai din cte o lingurita de priboi, de banat si de floareavntului la 2000 ml de apa clocotita si se fierb un minut. Se utilizeaza att radacinile, ct si frunzele acestor plante bine maruntite.

Se administreaza cte 6-8 linguri pe zi sau se beau la cele trei mese principale, cte 1-2 cani. Tratamentul se face n cure de 40 de zile.

c) -Tratament cu ceai dupa reteta 2

Se prepara un ceai din: 30 g radacini de lemn-dulce, 30 g seminte de susan, 30 g seminte de lemn-dulce. Amestecul bine maruntit si pisat se pune n 600 ml de apa clocotita. Se fierbe 5 minute la foc iute, iar apoi nca 20 de minute la foc moale.

9. Afte

Definite, aftele reprezinta niste exulceratii galbui, rotunde sau ovale, nconjurate de un halo rosu, urmnd dupa o vezica uneori de origine virala, si situate pe mucoasa bucala, faringiana sau genitala.

Ele sunt nsotite de o senzatie de arsura.

Fitoterapia se face cu: salvie, salcie, sulfina, trandafir, busuioc.

a) -Tratament cu ceai din petale de trandafir

Infuzia se prepara din doua linguri cu petale de trandafiri la 250 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n gargarisme cu infuzie si mestecarea plantelor care se afla n ceai.

b) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta 1

- Frunze de salvie - 20 g

- Radacini de brusture - 20 g

- Coji de lamie - 20 g

- Fructe de ienupar - 20 g

-Planta ntreaga-sovrv - 20 g

Ceaiul se prepara lund o lingura din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit n 250 ml de apa si se va fierbe 57 minute. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda ca n ceaiul obtinut sa se adauge o lingura de otet de cidru.

Tratamentul consta n a se face gargara de 4 ori pe zi cu ceaiul preparat, foarte fierbinte, att ct suporta pacientul.

c) -Tratament cu ceai de salvie

Infuzia se obtine dintr-o lingura de planta n 100 ml de apa clocotita. Tratamentul consta n a face gargara cu acest ceai de mai multe ori pe zi.

d) -Tratament cu ceai de sulfina

Ceaiul se prepara dintr-o lingura de planta la 100 ml de apa.

Tratamentul consta n a face gargara si a mesteca n gura frunzele infuziei de mai multe ori pe zi.

e) -Tratament cu ceai de nalba

Se prepara un decoct din 50 g de radacina de nalba bine maruntita, fiarta n 1000 ml apa. Cu acest decoct se face gargara de mai multe ori pe zi.

f) -Tamponarea aftelor cu suc de lamie

g) -Tratament cu ceai de morcov

Se prepara un decoct din 20 g de frunze de morcov n 1000 ml apa clocotita.

Se face gargara de mai multe ori pe zi.

h) -Tratament cu ceai de afin

Se prepara un decoct dintr-o lingura de fructe de afin zdrobite n 1000 ml de apa clocotita. Se va fierbe decoctul pna scade volumul lui la jumatate.

Tratamentul consta n gargarisme repetate.

Nota. n general, aftele apar, n mare masura, ca produse de hiperaciditatea stomacului. Recomandarea este ca atunci cnd apar aftele, pacientul sa fie tratat si de arsuri gastrice.

10. Albuminurie

Albuminuria este ntotdeauna legata de o proasta eliminare a toxinelor din organism. Se recomanda a se face o cura de 21 de zile, mai ales toamna, cnd se va face o mare cura depurativa pentru a curata filtrul renal.

a) -Tratament cu ceai dupa reteta 1

-Radacini de brustur -35 g

-Maduva alba de tei -35 g

-Radacini de pir -35 g

-Frunze de coacaz -35 g

-Radacini de papadie -35 g

- Frunze de trifoiste de balta -35 g

-Cozi de cirese -35 g

Se iau 4 linguri din amestecul vegetal bine maruntit si se fierb 2 minute n 1000 ml de apa. n ceaiul obtinut se va introduce o lingura din coada calului si, acoperit, se va lasa la infuzat 15 minute.

Tratamentul recomanda a se bea 1000 ml de ceai zilnic.

b) -Tratament cu capsule

Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se administra:

a) nainte de fiecare masa 2 capsule de pir;

b) n timpul meselor principale 2 capsule de frasin.

c) dupa fiecare masa 2 pastile de complex-alge+coacaz negru

Speranta Anton recomanda o infuzie din 15 g radacini de telina, sparanghel, marar, ghimpe, patrunjel+miere sau o infuzie din pastai de fasole boabe.

11. Alcoolism

Alcoolismul este o maladie legata de ingestia repetata, ani de zile a unor cantitati excesive de alcool. El se manifesta prin tulburari afective, euforie, scaderea memoriei si adiscernamntului, tulburari nervoase, leziuni organice (mai ales ciroza si gastrite). Alcoolismul este adesea nsotit de probleme psihologice si sociale. Complicatiile cele mai grave sunt: ciroza, delirum tremens, halucinoza alcoolica, etc.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante: bradisor, ardei iute, coacaz negru, catina alba, maces.

a) -Tratament cu ceai de maces

Se face o cura de dezintoxicare pna ce bolnavul este vindecat. Ceaiul se prepara din 2 linguri de fructe zdrobite n 500 ml de apa clocotita. Decoctul se va fierbe 5 minute si se bea n cursul unei zile.

b) -Tratament cu ceai de catina alba

Infuzia de prepara din 2 linguri de fructe zdrobite, n 500 ml de apa clocotita.

Se lasa ceaiul la infuzat 20-30 de minute si se bea fractionat n cursul unei zile.

Tratamentul de dezintoxicare se face pna la vindecarea bolnavului.

c) -Tratament cu tinctura de ardei iute

Tinctura se va prepara din 200 g de ardei iute macerat n 100 ml alcool, timp de 7-8 zile. n curele de dezalcoolizare, pacientul va bea un ceai amar de anghinare, unguras sau tintaura n care se vor adauga 15-30 de picaturi de tinctura de ardei iute.

d) -Tratament cu ceai de coacaz negru

Se prepara un decoct dintr-o lingurita de frunze uscate n 250 ml de apa clocotita. Se fierbe ceaiul timp de 5 minute. Tratamentul consta ntr-o cura de 30-40 de zile n care se va bea dimineata jumatate din cana de ceai, iar seara, cealalta jumatate.

12. Alergie Alergia este o hipersensibilitate a organismului uman fata de o substanta straina, fie fata de o substanta care n mod natural este inofensiva (par, praf, polen, lapte) -, fie un produs bacterian sau medicamentos. Ea se manifesta printr-o reactie imediata n diverse moduri (eczema, urticarie, astm bronsic etc.).

a) -Tratament cu decoct de coacaze negre

Se prepara decoctul de coacaze negre: 10 g la 250 ml de apa clocotita. Se fierbe 15 minute.

Se iau cte trei linguri de trei ori pe zi.

b) -Tratament n eczeme alergice

Se prepara un decoct din 40 g rizomi de pir si 20 g de sapunarita n 500 ml de apa. Se fierbe timp de 30 de minute.

Tratamentul consta n a se bea 2 cani pe zi, ct si n aplicarea de comprese.

c) -Tratarea guturaiului de fn

Tratamentul recomandat: a se bea 3-4 cani de ceai de urzici n care se amesteca o lingura de bitter suedez.

d) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Frunze de frag -35 g

-Frunze de frasin -35 g

-Fructe de ienupar -35 g

-Radacini de brustur -35 g

Ceaiul de prepara din amestecul vegetal bine maruntit, fiert timp de 2-3 minute n 1000 ml de apa.

Tratamentul consta n a se bea zilnic 1000 ml din acest ceai. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda si tratamentul cu capsule: ser vor lua 2 capsule de ienupar nainte de masa.

13. Alopecie

Reprezinta o cadere temporara, partiala sau generala a parului.

A nu se confunda cu calvitia care este o cadere definitiva a parului.

Fitoterapia se face cu urmatoarele plante medicinale: ardei iute, nasturel, coada calului, brusture.

a) -Tratament cu suc proaspat de nasturel

Tratamentul consta ntr-o frictiune zilnica, seara, cu suc proaspat de nasturel. b) -Tratament cu tinctura de ardei iute

Virgil T.Geiculescu recomanda tratamentul cu tinctura preparata din 200g de ardei iute si 100 ml de alcool, procesul de maceratie durnd 8 zile.

Cu aceasta tinctura se va freca radacina parului o data sau de doua ori pe saptamna.

c) -Tratament cu ceai de brusture

Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de brusture fierte 5-10 minute n 500 ml de apa. Se beau zilnic 2 cani de ceai. Tratamentul creste n eficienta, daca se completeaza cu spalari si masari ale pielii capului cu acelasi decoct, o data sau de doua ori pe saptamna si cu ungerea pielii capului cu ulei din radacini de brusture.

d) -Maria Treben recomanda:

Lotiunea pentru cresterea parului se prepara din 3 lingurite amestec de plante din reteta de mai jos n 500 ml de apa clocotita:

-frunze de mesteacan rios - 50 g

- urzica mare - 50 g

Tratamentul consta n a se spala si masa pielea capului cu acest ceai cald, dimineata si seara.

14. Ametelile

Ametelile sau crizele de ameteala sunt produse de foarte multe cauze:

-tulburari datorate unor boli ale vaselor sanguine (arterioscleroza, hipertensiune), ct si a hipertensiunii propriu-zise;

-tulburari la nivelul creierului n cazul migrenelor si a sclerozei vaselor sanguine cerebrale;

-ca efect al actiunii unor toxine;

-ca rau de mare, etc.

Tratamentele sunt diverse de la caz la caz:

a) -Tratament cu ceaiuri

Se poate bea ceai de anason sau se fac inhalatii cu aburi de levantica sau esenta de menta.

b) -Tratament cu ceai dupa reteta:

-Frunze de maghiran -40 g

-Frunze de menta dulce -20 g

-Flori de levantica -40 g

-Flori de musetel mare -20 g

Ceaiul se prepara dintr-o cana de apa clocotita n care se va pune o lingura din amestecul de plante.

Se va bea dimineata, pe nemncate si seara, nainte de culcare cte o cana de

ceai.

c) -Tratament cu capsule dupa Maurice Messgu si Michel Bontemps care recomanda a se lua:

a) 1 capsula de paducel naintea celor trei mese principale;

b) 2 capsule de sulfina dupa masa de prnz si cea de seara.

d) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea memoriei, fara hipertensiune:

Se va prepara un ceai dupa reteta:

-Vinant -30 g

-Cimbrisor -30 g

-Frunze de roinita -100 g

Se va lua o lingurita din amestec peste care se va turna o cana de 250 ml de apa clocotita si se va infuza 5-10 minute. Zilnic se va bea o cana de ceai cald.

e) -Tratament dupa Maria Treben la ameteli cu slabirea memoriei si a puterii de concentrare

Se prepara un ceai dupa reteta:

- Flori de arnica -5 g

- Coada soricelului -25 g

- Sunatoare -50 g

Se ia o lingurita din amestec si se toarna peste plante 250 ml de apa clocotita si se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau zilnic, 2-3 cani de ceai cald.

15. Amenoree

Definita, amenoreea reprezinta absenta menstrelor, survenita n afara sarcinii la femei si la vrsta la care trebuie sa existe ciclul normal. Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda a se face, nainte cu 3 zile de data ciclului, o baie la picioare fierbinte n care se vor introduce 2 linguri de ulei de rozmarin. Baia va dura 10-15 minute, iar apa va fi att de fierbinte ct poate suferi pacienta. Ca tratament indicat se va face:

a) -Timp de 60 de zile se va bea un ceai dupa reteta:

- Seminte de fenicul - 50 g

- Frunze de trifoiste de balta - 50 g

-Coada soricelului (planta fara radacina) - 50 g

-Frunze de rozmarin -100g

Ceaiul se va prepara din 4 linguri

din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit n 1000 ml de apa clocotita. Se va infuza ceaiul 15 minute. Se va administra pacientei o cana de ceai dimineata, pe nemncate si alta, seara, la culcare.

b) -Tratament cu pulbere de musetel mare

Se vor lua 2 capsule de musetel mare nainte de fiecare masa. Tratamentul se va completa cu regim alimentar din care nu trebuie sa lipseasca patrunjelul verde si sofranul natural.

16. Amigdalita

Este una dintre cele mai frecvente maladii si consta ntr-o inflamare acuta sau cronica a amigdalelor palatine. Fitoterapia se face cu plantele medicinale: tei, musetel, menta, fenicul, sunatoare, salvie, nalba mare, cerentel, etc.

a) -Tratament cu ceai de musetel

Se prepara o infuzie de musetel din 2 linguri de flori de musetel n 250 ml de apa clocotita. Ceaiul de musetel este puternic antiseptic, antiinflamator si anestezic, iar tratamentul consta n bautul a 2-3 cani pe zi si efectuarea de gargarisme de 4-5 ori pe zi.

b) -Tratament cu ceai de salvie

Infuzia se face dintr-o lingura plina de salvie la 25o ml de apa clocotita. Se vor bea 2 cani de ceai zilnic.

c) -Tratament cu ceai de musetel si de salvie

Se fac gargarisme cu un ceai preparat din 2 linguri de flori de musetel si 3 lingurite de frunze de salvie n 250 ml de apa clocotita, pna la vindecarea totala.

d) -Tratament pentru amigdalita nsotita de tuse

Se vor face gargarisme cu ceai preparat din frunze de nuc, rug de mure si petale de trandafir.

e) -Tratament cu ceai de cerentel

Se prepara un decoct dintr-o lingura de radacini de cerentel bine maruntite n 250 ml de apa. Ceaiul se fierbe timp de 30 de minute. Se va bea zilnic, n 3 reprize, dupa mesele principale. La gargara se va utiliza un decoct preparat din 3 lingurite de radacina maruntita n 300 ml de apa rece, fiert timp de 30 de minute.

f) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

-Frunze de salvie -45 g

-Frunze de izma -45 g

-Flori de musetel -45 g

-Seminte de fenicul -15 g

Ceaiul se va prepara lund o lingurita din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit si se vor turna peste el 250 ml de apa clocotita. Cu infuzia astfel obtinuta se va face gargara la 1,5-2 ore.

g) -Tratamente pentru copii recomandate de Maria Treben

A. Tratament cu ceai din casul popii

Se pune la macerat, n apa rece, timp de 12 ore, o lingurita din casul popii,

Dupa macerare, continutul se va ncalzi si strecura. Zilnic se vor bea 2-3 cani de ceai.

B. Tratament cu ceai din coada calului

Se prepara ceaiul dintr-o lingurita de coada calului la 250 ml de apa clocotita.

Se strecoara ceaiul cald si se face cu el gargara.

17. Anemie Diagnosticata clinic prin paloare, astenie, ameteli, tulburari trofice, anemia apare n special ca urmare a scaderii numarului de globule rosii sau a continutului lor n hemoglobina. Producerea anemiei are la baza pierderi de snge ca urmare a unor hemoragii interne sau externe sau a unor boli cronice cu distrugerea masiva de globule rosii. De subliniat ca anemia mai poate fi produsa si din cauza lipse din organism a fierului si a vitaminelor. Pentru fitoterapie se recomanda plantele medicinale: urzica, coada calului, cimbrisorul, cimbrul de cultura, troscotul, porumbarul, turita-mare, tecile de fasole uscata, angelica, gentiana, catina alba etc.

a) -Tratament cu ceai de catina alba

Se prepara o infuzie dintr-o lingurita de fructe zdrobite, n 250 ml de apa clocotita. Se vor bea 3 cani de ceai pe zi, din care o cana seara, la culcare.

b) -Tratament cu ceai din teci de fasole fara seminte

Se prepara un ceai dintr-o lingura de teci de fasole fara seminte la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 cani de ceai zilnic

c) - Tratament cu ceai de urzica

Se prepara dintr-o lingurita de plante la 250 ml de apa clocotita. Se beau 3 cani de cei zilnic, nainte de mesele principale.

d) -Tratament cu ceai preparat dupa reteta:

- Frunze de verbina mirositoare -20 g

-Radacina de gentiana -20 g

-Frunze de fag -40 g

-Fumarita (planta fara radacina) -40 g

-Rotungioara (planta fara radacina) -40 g

Din amestecul vegetal bine omogenizat si maruntit se iau 2 linguri si se prepara ceaiul cu 500 ml de apa clocotita.

Se va fierbe 1-1,5 minute, dupa care se va infuza 10 minute. Tratamentul consta n consumarea unei cani de ceai nainte de fiecare masa principala.

e) -Maurice Messgu si Michel Bontemps recomanda tratamentul cu capsule:

-nainte de fiecare masa se vor

lua 2 capsule de angelica;

-n timpul meselor principale se iau 2 pastile de complex-fier.

f) -Pentru cresterea poftei de mncare, Maria Treben recomanda a se utiliza urmatoarea reteta de plante:

-Patlagina ngusta -10 g

-Pelin -5g

-Sunatoare -10 g

-Cretisoara -10 g

-Unguras -10 g

-Obligeana -45 g

-Radacina de sclipeti -10 g

-Flori de tei -10 g

-Flori de paraluta -10 g

-Frunze de urzica mare -10 g

-Frunze de nuc -10 g

- Pir - 10 g

- Roinita - 45 g

Tot amest