fişierul ataşat

Material seminar analiză economico-financiară

CUPRINS

1. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE................................................21.1. Analiza structurii financiar - patrimoniale........................................................21.2. Analiza bonităţii financiare a întreprinderii....................................................141.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII...........181.4. Analiza gestiunii resurselor financiare ale întreprinderii..............................282. ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE ÎNTREPRINDERII.........................................................................332.1. Analiza cifrei de afaceri.....................................................................................332.2. Analiza valorii adăugate....................................................................................412.3. Analiza profitului...............................................................................................442.4. Analiza costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri..................................492.5. Analiza costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri...........................................552.6. Analiza rentabilităţii..........................................................................................602.7. Analiza riscurilor................................................................................................64

Daniel Brî[email protected]

www.levier.ro 1

http://www.levier.ro/


1. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE1.1. Analiza structurii financiar - patrimoniale

Tabel nr. 8 Structura financiară pe termeneNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Capital permanent(Cpm) 347.876 370.1602 Indicele de creştere al Cpm - 106,41%3 Pasiv total(Pt) 649.889 664.0974 Indicele de creştere al Pt - 102,19%5 Rata stabilităţii financiare(Rsf) 53,53% 55,74%6 Indicele de creştere al Rsf - 104,13%7 Datorii pe termen scurt(Dts) 302.013 293.9388 Indicele de creştere al Dts - 97,33%9 Rata surselor curente(Rsc) 46,47% 44,26%10 Indicele de creştere al Rsc - 95,24%

La nivelul anului 1, rata stabilitatăţii financiare a întreprinderii este de 53,53%. Sursele de finanţare permanente reprezintă peste jumătate din totalul pasivului, ceea ce asigură o stabilitate superioară minimului considerat a fi acceptabil (50%). În corespondenţă, se înregistrează o rată a surselor curente de 46,47% (cele 2 rate sunt complementare).

Capitalul permanent a fost format în proporţie de 83,12% din capital propriu, respectiv 16,88% din datorii pe termen mediu şi lung (exclusiv datorii financiare).

Evoluţia stabilităţii financiare

53,53% 55,74%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%

1 2

perioada de analiză

valo

ri

Rata stabilităţiifinanciare(Rsf)Rata surselorcurente(Rsc)

fig. nr. 3 Evoluţia stabilităţii financiare

www.levier.ro 2


Material seminar analiză economico-financiarăÎn dinamică, are loc o sporire a ratei stabilităţii financiare (şi implicit o

reducere a ratei surselor curente), în contextul în care indicele de creştere al capitalului permanent de la un an la altul este superior indicelui de creştere al pasivului total (creşterea mai lentă a pasivului fiind determinată de diminuarea celeilalte componente – sursele curente).

Aprecierea situaţiei întreprinderii din punctul de vedere al stabilităţii financiare vizează evaluarea siguranţei disponibilităţii surselor de finanţare. Cum sursele de finanţare permanente rămân la dispoziţia întreprinderii o perioadă mai mare de 1 an, siguranţa existenţei în viitor a surselor de finanţare necesare este cu atât mai mare cu cât rata stabilităţii financiare este mai apropiată de 100%. Finanţarea din surse curente generează în crespondenţă riscuri (instabilitate), în contextul în care aceste surse sunt disponibile pentru o perioadă scurtă de timp (mai puţin de 1 an).

Deţinerea de surse de finanţare nu reprezintă un scop în sine pentru întreprindere. Ea reprezintă însă o condiţie obligatorie pentru asigurarea activelor necesare desfăşurării activităţii. Imposibilitatea mobilizării surselor de finanţare în volumul necesar duce inevitabil la incapacitatea asigurării activelor, cu consecinţe directe asupra activităţii întreprinderii, respectiv asupra nivelului de realizare a obiectivelor asumate de aceasta.

Cele 46,47% din pasive, scadente în cursul anului 2 (sursele curente existente în bilanţul aferent sfârşitului anului 1) reprezintă pentru întreprindere o sursă de risc: odată cu materializarea termenului lor de scadenţă, ele devin indisponibile – ceea ce se traduce printr-o diminuare a posibilităţilor de finanţare ale întreprinderii. Riscul nu este legat de materializarea termenului de scadenţă (care în esenţă reprezintă o certitudine), ci de flexibilitatea întreprinderii în raport cu această diminuare inevitabilă a surselor de finanţare.

La scadenţa surselor curente, întreprinderea va fi supusă unui test. Ea va trebui să-şi arate capabilitatea fie de a-şi continua activitatea cu un volum mai scăzut de pasive (şi implicit de active), fie de a-şi asigura noi surse de finanţare.

În contextul în care în permanenţă ar exista surse care devin scadente, testul se permanentizează în mod implicit.

Analiza structurii financiare pe termene vizează evaluarea măsurii în care întreprinderea este dependentă de surse de finanţare ce antrenează pe termen scurt astfel de riscuri. În plus, o analiză în amănunt permite aprecierea riscurilor ca o anumită sursă să nu poată fi înlocuită.

Pasivele curente în valoare de 302.013 RON înregistrate în bilanţul financiar aferent anului 1 sunt constituite cu preponderenţă din datorii de exploatare.

Dintre acestea, 103.368 RON repezintă datorii faţă de furnizori, care au asociat în general un nivel superior de risc. Astfel, datoriile faţă de furnizori pot fi reconstituite (în vederea asigurării continuităţii finanţării) de comun acord, pe seama relaţiilor contractuale cu aceştia. Riscurile asociate reconstituirii datoriilor faţă de furnizori includ:- diminuarea unilaterală a duratei creditului comercial acordat de furnizori;

www.levier.ro 3


Material seminar analiză economico-financiară- necesitatea înlocuirii furnizorilor (cu furnizori noi, care acordă credite comerciale de durate inferioare);- imposibilitatea firmei de a suporta un cost sporit al creditului – furnizor, etc.

Sursele curente din categoria „altor datorii de exploatare” (datorii faţă de stat, personal, ş.a.) se apreciază a avea asociat un nivel mai scăzut de risc, pe considerentul că acestea prezintă o corelaţie strânsă cu nevoile de finanţare (similar cu datoriile faţă de furnizori), în acelaşi timp formându-se însă pe seama unor condiţii de termen şi cost stabile în timp.

Datoriile financiare pe termen scurt (26.706 RON) aferente anului 1 reprezintă exclusiv rate scadente la creditele şi leasing-urile financiare pe termen lung. Ele se refac implicit la nivelul perioadei de rambursare (cu condiţia respectării de către întreprindere a clauzelor contractelor de creditare), prin transformarea datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt (odată cu apropierea scadenţei).

Din totalul surselor de finanţare disponibile la sfârşitul anului 1, 347.876 RON nu au asociate pe termen scurt riscuri din categoria celor menţionate (ele devin scadente începând cu anul 3). În aceste condiţii, întreprinderea are asigurată finanţarea pentru active în valoare de 347.876 RON pentru anul 2. Majoritatea acestor surse (83,12%) sunt de natura capitalurilor proprii. Capitalurile proprii prezintă o stabilitate ridicată (mai ridicată decât cea a datoriilor pe termen mediu şi lung), în condiţiile în care fie sunt lăsate de către proprietari pe termen nedefinit la dispoziţia întreprinderii (capital social, rezerve, rezerve din reevaluare, prime de capital), fie au asociată o presiune mai redusă de rambursare (profitul care va fi în viitor repartizat sub formă de dividende).

Capitalul permanent conţine datorii sub formă de credite bancare şi leasing-uri financiare în valoare de 58.706 RON. Acestea urnează a fi rambursate în decursul perioadelor 3 şi 4. Se observă că scadenţa datoriilor financiare care intră în componenţa capitalului permanent nu este una foarte îndepărtată (creditele pe termen lung acordate de către bănci persoanelor juridice pot avea durate de rambursare de până la 15 - 25 de ani), ceea ce se repercutează negativ asupra stabilităţii financiare.

În dinamică, are loc o reducere a ponderii surselor de finanţare cu un nivel ridicat de instabilitate, respectiv creşterea ponderii surselor stabile. Acest fenomen are la bază acţiunea următorilor factori:1) Diminuarea capitalului propriu la 278.160 RON, cu impact de reducere a

capitalului permanent şi implicit a stabilităţii financiare;2) Sporirea datoriilor financiare pe termen mediu şi lung, cu impact de

majorare a capitalului permanent şi implicit a stabilităţii financiare;3) Sporirea datoriilor financiare pe termen scurt (cu impact de reducere a

stabilităţii financiare);4) Diminuarea datoriilor faţă de furnizori (cu impact de sporire a stabilităţii

financiare);

www.levier.ro 4


Material seminar analiză economico-financiară5) Creşterea surselor curente din categoria „alte datorii de exploatare” (cu

impact de reducere a stabilităţii financiare).În concluzie, în dinamică are loc o modificare a structurii pasivului cu

implicaţii pozitive asupra nivelului de risc asociat asigurării surselor de finanţare: scade ponderea surselor de finanţare care implică pe termen scurt riscuri.

Se subliniază că această concluzie se referă exclusiv la modul de structurare a surselor de finanţare pe termene, fără a ţine cont de modul în care aceste surse au fost alocate (materializate în activ). Fără a recurge la realizarea unei comparaţii cu nevoile de finanţare, nu se poate stabili în ce măsură valoarea absolută a surselor a fost asigurătorie. În plus, analiza structurii pe termene se impune a fi corelată cu analiza rentabilităţii, în condiţiile în care modificarea sa este de aşteptat să genereze o modificare a costurilor finanţării.

Cauze ale manifestării factorilor1) Diminuarea capitalului propriu are loc pe seama înregistrării de pierderi.2) Sporirea datoriilor financiare pe termen mediu şi lung

- apropierea scadenţei unor noi componente de principal din cadrul datoriilor financiare pe termen lung, cu efect de reducere a datoriilor financiare pe termen lung;

- Contractarea de noi credite bancare pe termen lung: componenta scadentă ulterior sfărşitului anului 3 se constituie în bilanţul aferent anului 2 ca sursă pe termen lung (susţinând sporirea Dftml).

3) Sporirea datoriilor financiare pe termen scurt este generată de:- rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt (constituite din rate scadente la Dftml) în conformitate cu graficul de rambursare(cu efect de reducere a Dfts);- apropierea scadenţei unor noi componente de principal din cadrul datoriilor financiare pe termen lung, care impune încadrarea acestora în categoria surselor curente (cu efect de creştere a Dfts);- contractarea de noi credite bancare pe termen lung: componenta scadentă în cursul anului 3 se constituie în bilanţul de la sfârşitul anului 2 ca sursă pe termen scurt (cu efect de creştere a Dfts).4) Diminuarea datoriilor faţă de furnizori: datoriile faţă de furnizori se rambursează şi se refac în permanenţă; totuşi, volumul acestui tip de surse de finanţare se diminuează considerabil de la o perioadă la alta, în condiţiile materializării unuia dintre factorii de risc amintiţi anterior: reducerea de către furnizori a duratei creditului comercial acordat.5) Creşterea surselor curente din categoria „alte datorii de exploatare”: creşterea fondului de salarii (ceea ce duce la creşterea datoriilor faţă de salariaţi).

Măsuri de ameliorare a structurii pe termene de exigibilitate a pasivului Privit strict din punctul de vedere al stabilităţii financiare, riscurile asociate procesului de finanţare ar fi minimizate prin eliminarea din pasiv a surselor de

www.levier.ro 5


Material seminar analiză economico-financiarăfinanţare curente. Pe termen lung, aceasta ar însemna formarea pasivului bilanţier exclusiv pe seama capitalului social şi a rezervelor. Pe de altă parte, în mod logic, această formulă de finanţare va fi probabil cea mai costisitoare (sursele permanente sunt în principiu mai costisitoare comparativ cu sursele curente, iar în cadrul surselor permanente, capitalul propriu are de obicei costul cel mai ridicat).

În aceste condiţii, la acelaşi volum de active necesare desfăşurării activităţii, sporirea ratei stabilităţii financiare (şi implicit reducerea ratei surselor curente) duce la o reducere a riscurilor asociate procesului de finanţare, dar şi la o creştere a costurilor de finanţare. Dimpotrivă, scăderea ratei stabilităţii financiare şi creşterea ratei surselor curente duce la o sporire a riscurilor asociate procesului de finanţare, respectiv la o scădere a costurilor finanţării.

În funcţie de nivelul riscurilor, dar şi de nivelul costului diferitelor categorii de surse de finanţare, structura optimă a pasivului pe termene de exigibilitate poate fi diferită de la o întreprindere la alta şi de la o perioadă la alta.

Considerând că o rată a stabilităţii financiare de 66% reprezintă nivelul optim pentru întreprinderea analizată, măsurile de corecţie pentru anul 3 vor viza sporirea ponderii capitalului permanent în totalul pasivului:

1) creşterea volumului surselor permanente, prin:a) sporirea capitalului propriu:- sporirea captalului social prin noi aporturi în numerar sau în natură;- realizarea de profit şi păstrarea acestuia în întreprindere sub formă de rezerve sau de rezultat reportat;b) sporirea datoriilor pe termen mediu şi lung:- sporirea datoriilor financiare pe termen mediu şi lung prin contractarea de credite bancare sau leasing-uri financiare sau obţinerea de credite pe durate mai mari de 1 an din partea asociaţilor sau acţionarilor;- obţinerea de surse de finanţare pe termen lung de natura exploatării.2) diminuarea volumului de surse curente, prin:- reducerea datoriilor financiare pe termen scurt, ceea ce va permite şi o reducere a cheltuielilor cu dobânzile şi comisioanele;- reducerea datoriilor de exploatare pe termen scurt prin plata mai rapidă, în măsura în care plata mai rapidă duce la evitarea costurilor acestora.

Obs.: În cazul datoriilor pe termen scurt, înlocuirea lor cu surse permanente permite în principiu rambursarea lor. Atunci când costul este exprimat explicit (dobânzile şi comisioanele pentru creditele bancare, sau discount-urile pentru datoriile faţă de furnizori), rambursarea datoriilor curente permite evitarea acestui cost. Atunci când costul nu este exprimat explicit şi va trebui suportat chiar dacă plata se face mai rapid (deci nu se utilizează sursa de finanţare), va fi probabil preferabilă păstrarea surselor de finanţare în pasivul bilanţier

www.levier.ro 6


Material seminar analiză economico-financiară(materializate în activ sub forma unor mijloace foarte lichide, pentru a minimiza riscurile).

www.levier.ro 7


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 9 Structura financiară după provenienţă

Nr.rd. Specificare\ an 1 21 Capitaluri proprii(Cpr) 289.170 278.1602 Indicele de creştere al Cpr - 96,19%3 Pasiv total(Pt) 649.889 664.0974 Indicele de creştere al Pt - 102,19%5 Rata autonomiei financiare globale(Rafg) 44,50% 41,89%6 Indicele de creştere al Rafg - 94,13%7 Datorii totale(Dt) 360.718 385.9388 Indicele de creştere al Dt - 106,99%9 rata autonomiei financiare globale(rafg) 80,17% 72,07%10 Indicele de creştere al rafg - 89,91%

Aferent anului 1, din totalul surselor de finanţare disponibile, 44,50% reprezintă capitaluri proprii. Astfel, 44,50% din activul întreprinderii este finanţat din surse proprii, restul de 55,50% fiind asigurat pe seama datoriilor (surse împrumutate sau atrase).

Evoluţia ratelor de autonomie financiară

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

1 2


valo

ri

Rata autonomieifinanciareglobale(Rafg)Rata aut. fin. latermen(Raft)

fig. nr. 4 Evoluţia autonomiei financiare

Considerând optim un nivel al ratei autonomiei financiare de 66%, contribuţia acţionarilor la finanţarea activului este apreciată ca fiind insuficientă. Întreprinderea dispune la nivelul anului 1 de un levier financiar pozitiv (ceea ce face oportună îndatorarea din punctul de vedere al rentabilităţii aşteptate), însă se apreciază că nivelul de risc reflectat de un grad de îndatorare de 55,50% este prea ridicat.

Din punctul de vedere al acţionarilor, datoriile utilizate de către întreprindere la nivelul anului 1 ca surse de finanţare (în valoare de 360.718 RON) asigură o bază pentru obţinerea unei rentabilităţii ridicate, însă antrenează în acelaşi timp un spor al riscurilor.

www.levier.ro 8


Material seminar analiză economico-financiarăAstfel, în contextul în care costul surselor împrumutate şi atrase s-a

menţinut la un nivel inferior randamentului generat de activele finanţate prin aceste surse, îndatorarea s-a constituit ca o pârghie pentru creşterea profitului net. Se apreciază însă că riscurile la care întreprinderea s-a expus prin îndatorare au fost prea ridicate.

În consecinţă, dependenţa prea ridicată de sursele de finanţare împrumutate şi atrase duce în anul 2 (ca efect al materializării riscurilor) la diminuarea rentabilităţii financiare, obţinerea de pierderi şi intrarea într-un blocaj financiar.

Tabel nr. 10 Rata îndatorăriiNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Datorii totale(Dt) 360.718 385.9382 Indicele de creştere al Dt - 106,99%3 Pasiv total(Pt) 649.889 664.0974 Indicele de creştere al Pt - 102,19%5 Rata îndatorării globale(Rîg) 55,50% 58,11%6 Indicele de creştere al Rîg - 104,70%7 Capitaluri proprii(Cpr) 289.170 278.1608 Indicele de creştere al Cpr - 96,19%9 Rata îndatorării la termen(Rît) 16,88% 24,85%

Din punctul de vedere al băncilor creditoare, ponderea redusă a surselor proprii în pasivul bilanţier atrage atenţia asupra unui risc ridicat ca întreprinderea să devină incapabilă de a suporta serviciul datoriei.

Astfel, deşi plata datoriilor nu este garantată de obţinerea de profit net, o rată de rentabilitate financiară ridicată poate reduce riscurile de incapacitate de plată. Totuşi, chiar dacă întreprinderea nu ar dispune de levier financiar pozitiv (adică rentabilitatea economică ar fi depăşită de costul îndatorării), ea ar putea obţine profit pe seama capitalurilor proprii (deficitul format ca diferenţă între costul datoriilor şi randamentul activelor finanţate de acestea ar putea fi compensat de randamentul activelor finanţate prin capitalurile proprii).

În condiţiile în care costurile capitalurilor proprii nu afectează profitul, respectiv stabilitatea acestor surse de finanţare este una foarte ridicată, un nivel ridicat al ratei autonomiei financiare globale permite reducerea riscului de incapacitate de plată.

În dinamică, are loc o diminuare a ratei autonomiei financiare globale de la 44,50% la 41,89%, respectiv o creştere a ratei îndatorării de la 55,50% la 58,11%. Se manifestă prin urmare o amplificare a riscurilor:

- pentru acţionari – riscul de diminuare a rentabilităţii financiare, sau chiar de pierdere a capitalului investit;

- pentru creditori: riscul apariţiei de dificultăţi în recuperarea creanţelor faţă de întreprindere.

Modificarea structurii financiare în sensul menţionat s-a produs pe fondul creşterii datoriilor în paralel că diminuarea capitalurilor proprii.

www.levier.ro 9


Material seminar analiză economico-financiarăLa nivelul perioadei analizate, pasivul total a sporit de la 649.889 RON

la 664.097 RON, înregistrând un indice de creştere de 102,19%. Majorarea pasivului s-a realizat exclusiv pe seama creşterii datoriilor (cu un indice de creştere de 106, 99%), creştere care a compensat în valori absolute diminuarea capitalului propriu.

Cauza principală a diminuării capitalului propriu a fost reprezentată de înregistrarea de pierderi la nivelul anului 2. În ceea ce priveşte datoriile, dinamica acestora de la un an la altul a fost marcată de:

a) creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung – cu efect de sporire a datoriilor totale;

b) diminuarea datoriilor pe termen scurt, cu efect de reducere a datoriilor totale.Datoriile pe termen mediu şi lung au sporit pe seama datoriilor

financiare, datoriile de exploatare pe termen mediu şi lung fiind inexistente la nivelul perioadei de analiză.

Dinamica datoriilor financiare pe termen mediu şi lung a fost marcată de 2 fenomene:

- contractarea la începutul anului 2 a unui nou credit bancar pe termen lung, cu impact de creştere a datoriilor financiare pe termen mediu şi lung;

- apropierea scadenţei datoriilor financiare pe termen mediu şi lung, care a impus reflectarea lor ca datorii pe termen scurt.

Obs.: Din datoriile pe termen mediu şi lung existente la sfârşitulanului 1

(58.706 RON) nu se fac rambursări în cursul anului 2 (în bilanţul financiar aferent sfârşitului anului 1 toate datoriile ce urmează a fi achitate în cursul anului 2 sunt reflectate drept datorii pe termen scurt). Ele nu se regăsesc însă integral în datoriile pe termen mediu şi lung cuprinse în bilanţul financiar de la 31 decembrie anul 2, întrucât partea scadentă în cursul anului 3 s-a impus a fi reflectată la 31 decembrie anul 2 ca datorie pe termen scurt.

În cadrul datoriilor pe termen scurt, are loc o creştere a datoriilor financiare, compensată însă de diminuarea datoriilor de exploatare. Creşterea datoriilor financiare pe termen scurt îşi are originea în contractarea creditului bancar pe termen lung de la începutul anului 2 (ratele scadente în cursul anului 3 ale acestui credit se adaugă la 31 decembrie anul 2 datoriilor financiare pe termen scurt).

Se precizează că la nivelul întregii perioade analizate, datoriile financiare pe termen scurt au fost constituite exclusiv din rate scadente în termen de maxim un an ale creditelor bancare pentru investiţii şi ale leasingului financiar existent.

Datoriile de exploatare pe termen scurt s-au diminuat de la un an la altul pe seama unei reduceri semnificative a creditului – furnizor de care întreprinderea beneficiază. Această reducere are drept cauze atât diminuarea duratei creditului comercial primit de întreprindere, cât şi diminuarea în ultima

www.levier.ro 10


Material seminar analiză economico-financiarăparte a anului 2 a volumului de activitate (şi implicit a volumului aprovizionărilor).

După cum s-a precizat, dinamica ratei autonomiei financiare globale (şi implicit dinamica ratei îndatorării globale) este apreciată ca fiind negativă din punct de vedere economic, ea generând o sporire a riscurilor peste limitele acceptabile (chiar pe fondul creării unui potenţial de mărire a rentabilităţii, prin exploatarea efectului de levier financiar). De fapt, la nivelul anului 2, riscurile se materializează, ceea ce duce la înregistrarea de pierderi semnificative şi blocarea activităţii de exploatare din motive legate de asigurarea finanţării.

În mod evident, atât nivelul de risc, cât şi rentabilitatea potenţială diferă de la o întreprindere la alta (şi de la o perioadă la alta, în cadrul aceleiaşi întreprinderi). În aceste condiţii, nivelul optim al ponderii finanţării din surse proprii va fi şi el diferit – fiind implicit imposibilă identificarea unui nivel optim valabil pentru orice întreprindere, în orice moment.Considerând că pentru întreprinderea analizată optimizarea structurii pasivului se realizează la o rată a autonomiei financiare de 66%, se impune adoptarea în viitor (adică la nivelul anului 3) a unor măsuri de corecţie:

- sporirea capitalului social;- realizarea de profit şi păstrarea acestuia în întreprindere pentru

autofinanţare;- rambursarea de datorii.

În măsura în care diminuarea activului nu este considerată oportună, rambursarea de datorii va putea fi realizată exclusiv prin înlocuirea lor cu surse proprii. Având în vedere situaţia întreprinderii de la sfârşitul anului 2 (de blocaj al activităţii de exploatare), sporirea capitalului social reprezintă o alternativă recomandabilă.

Măsuri:

- creşterea capitalului propriu

- rambursarea de datorii pe termen lung

- reducerea utilizării datoriilor curente

Bilanţ financiar - an 3

AC

TIV

(100

%)

Datorii (1/3)

Capital propriu (2/3)

AC

TIV

(100

%)

Capital propriu

(41,89%)

Datorii (58,11%)

Bilanţ financiar - an 2

fig. nr. 5 Măsuri de sporire a autonomiei financiare

Rambursarea datoriilor poate fi realizată pe seama autofinanţării, prin infuzia de capital social, sau prin reducerea nevoii de finanţare (vânzări de active imobilizate, eficientizarea gestiunii stocurilor şi creanţelor şi chiar reducerea temporară a volumului de activitate).

www.levier.ro 11


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 11 Structura patrimonială

Nr.rd. Specificare\ an 1 21 Rata activelor imobilizate(RAi) 53,33% 70,80%2 Rata imobilizărilor necorp.(Rinc) 0,15% 0,00%3 Rata imob.corporale(Ric) 53,17% 70,80%4 Rata imob.financiare(RIf) 0,00% 0,00%5 Rata activelor circulante(RAc) 46,67% 29,20%6 Rata stocurilor(RSt) 17,10% 3,97%7 Rata creanţelor(RCr) 21,88% 24,47%8 Rata disponibilităţilor(RDb) 7,69% 0,75%9 Formule de calcul10111213

Alte simboluri

e - element de activ At - activ total

Ai - active imobilizateAc - active circulante

Ratele de structură ale activuluiRea = (ea/At)x100

R = (ea/AT)x100

La nivelul anului 1 activul bilanţului financiar este împărţit relativ echilibrat între activele imobilizate şi cele circulante. Astfel, 53,33% din sursele de finanţare disponibile sunt investite în imobilizări, restul de 46,67% finanţând stocuri, creanţe sau fiind păstrate sub formă de disponibilităţi.

În absenţa imobilizărilor financiare, activele imobilizate au fost constituite exclusiv pe seama imobilizărilor necorporale şi corporale. Acestea au o durată de viaţă economică lungă, participând la mai multe cicluri de exploatare şi (cu excepţia terenurilor) consumându-se treptat.

În aceste condiţii, sursele de finanţare investite în activele imobilizate (346.556 RON) sunt „blocate” pentru o perioadă lungă de timp. Ele vor fi eliberate pe măsură ce activele imobilizate se vor transforma în disponibilităţi. În momentul eliberării, sursele urmează a fi rambursate sau reinvestite. Eliberarea acestor surse se realizează însă treptat, fiind în acelaşi timp nesigură.

Astfel, prin consum (reflectat valoric prin cheltuielile cu amortizarea), imobilizările necorporale şi mijloacele fixe urmează a fi încorporate în valoarea produselor finite realizate (cu condiţia existenţei unei finalităţi a consumului). În măsura în care consumul imobilizărilor nu va fi de natură productivă, ele nu se vor transforma în disponibilităţi, neeliberând astfel sursele de finanţare.

Implicit, se apreciază că riscurile de lichidare asociate activelor imobilizate sunt superioare riscurilor de lichidare a activelor circulante.

În ceea ce priveşte activele circulante, ponderea majoritară în cadrul acestora este deţinută de creanţe. Activele circulante au asociate riscuri de nelichidare mult mai reduse, respectiv o viteză de rotaţie mult mai ridicată.

Cei 303.333 RON (activele circulante aferente anului 1) reprezintă o sursă de flexibilitate la nivelul întreprinderii, ele urmând în dinamică cu o relativă uşurinţă trendul volumului de activitate.

www.levier.ro 12


Material seminar analiză economico-financiarăDimpotrivă, activele imobilizate induc rigiditate activităţii de

exploatare. Durata lor de viaţă economică fiind ridicată, este mult mai probabil ca în timpul acesteia să survină modificări importante în strategia întreprinderii.

Astfel, natura activelor imobilizate, dar şi a stocurilor, este în mod inevitabil marcată de caracteristicile activităţii desfăşurate. O decizie de modificare a obiectului de activitate al întreprinderii ar impune lichidarea activelor şi reinvestirea surselor de finanţare conform noilor nevoi.

Stocurile, în valoare de 111.111 RON, vor putea fi transformate în disponibilităţi în aprox. o lună, în logica procesului de exploatare. Activele imobilizate implică un termen de transformare în lichidităţi mult mai îndelungat, astfel încât modificarea obiectului de activitate ar putea impune lichidarea lor prin vânzare (care ar fi dificilă în cazul unor active foarte specializate şi probabil nu ar permite recuperarea integrală a valorii).

Flexibilitatea activului este pusă însă la încercare mult mai des prin fluctuaţiile volumului de activitate. În timp ce mărimea activelor circulante poate fi uşor ajustată volumului de activitate, rigiditatea activelor imobilizate stă la baza materializării unor potenţiale riscuri de exploatare.

Evoluţia structurii activului

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

1 2


valo

ri

Rata activelorimobilizate(RAi)Rata imobilizărilornecorp.(Rinc)Rata imob.corporale(Ric)

Rata imob.financiare(RIf)

Rata activelorcirculante(RAc)Rata stocurilor(RSt)

Rata creanţelor(RCr)

Rata disponibilităţilor(RDb)

fig. nr. 6 Dinamica structurii activului

În dinamică, are loc o modificare a structurii patrimoniale în favoarea activelor imobilizate. Rata activelor imobilizate sporeşte în contextul în care indicele de creştere al activelor imobilizate devansează indicele de creştere al activelor circulante şi implicit al activului total. În consecinţă, scade lichiditatea activului, respectiv creşte gradul de rigiditate al întreprinderii.

Creşterea activelor imobilizate s-a realizat exclusiv pe seama imobilizărilor corporale, întreprinderea direcţionând un volum important de surse de finanţare (din pasiv) în vederea creşterii capacităţii de producţie. Indicele de creştere al cifrei de afaceri (97,83%) este devansat însă de indicele de creştere al activelor imobilizate (135,68%), ceea ce reflectă o scădere a eficienţei utilizării acestora. Astfel, deşi la nivelul anului 2 capacităţile de

www.levier.ro 13


Material seminar analiză economico-financiarăproducţie sporesc considerabil, volumul de activitate se diminuează. În mod inevitabil, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie se reduce. În condiţiile în care capacităţile de producţie generează cheltuieli cu comportament fix raportat la volumul de activitate, un volum important de cheltuieli neproductive de acest tip este suportat de către întreprindere. Pe aceste considerente, la nivelul anului 2 surplusul de active imobilizate nu asigură un surplus de venituri, generează însă în schimb un surplus de cheltuieli (ceea ce duce la reducerea profitului).

La nivelul întregii perioade, imobilizările financiare au fost inexistente. Imobilizările necorporale în valoare de 1.000 RON existente la sfârşitul anului 1 erau constituite exclusiv din programe informatice. Ele s-au amortizat complet pe parcursul anului 2.

Activele circulante s-au diminuat semnificativ, înregistrând o abatere absolută de -109.444 RON (de la 303.333 la 193.889 RON), respectiv un indice de creştere de numai 63,92%.

În contextul în care scăderea activelor circulante (care reflectă o eliberare de surse de finanţare) nu este însoţită de o scădere în aceeaşi măsură a cifrei de afaceri, se prefigurează o sporire a eficienţei gestiunii lor.

Diminuarea activelor circulante se realizează pe fondul scăderii accentuate a stocurilor şi a disponibilităţilor, care nu este compensată de creşterea creanţelor.

Nivelul stocurilor este însă prea scăzut, inferior nevoilor întreprinderii, care are dificultăţi la sfârşitul anului 2 în a-şi asigura continuitatea ciclului de exploatare. De asemenea, se impune sporirea nivelului disponibilităţilor băneşti, care nu asigură o lichiditate imediată corespunzătoare.

Se recomandă în consecinţă reducerea ratei activelor imobilizate, respectiv creşterea ratei activelor circulante (pe seama unei creşteri a ratei stocurilor şi a ratei dispobibilităţilor). O astfel de măsură ar permite asigurarea continuităţii activităţii de exploatare, dar şi sporirea flexibilităţii activului şi reducerea riscurilor asociate eliberării surselor de finanţare.

www.levier.ro 14



1.2. Analiza bonităţii financiare a întreprinderii

Tabel nr. 12 LichiditateaNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Stocuri(St) 111.111 26.3892 Creanţe(Cr) 142.222 162.5003 Disponibilităţi(Db) 50.000 5.0004 Active circulante(Ac) 303.333 193.8895 Variaţia absolută a Ac - -109.4446 Indicele de creştere al Ac - 63,92%7 Datorii pe termen scurt(Dts) 302.013 293.9388 Variaţia absolută a Dts - -8.0759 Indicele de creştere al Dts - 97,33%

10 Rata lichidităţii curente(Rlc) 1,00 0,6611 Active circulante-St 192.222 167.50012 Rata lichidităţii rapide(Rlr) 0,64 0,5713 Disponibilităţi 50.000 5.00014 Rata lichidităţii imediate(Rli) 0,17 0,02

Nivelul lichidităţii curente din anul 1 arată că întreprinderea este capabilă să acopere datoriile curente pe seama activelor circulante. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre certitudinea onorării obligaţiilor scadente pe termen scurt.

În analiza lichidităţii curente, valoarea activelor circulante de 303.333 RON, respectiv valoarea datoriilor curente de 302.013 RON sunt considerate reprezentative pentru volumul de activitate al întreprinderii aferent anului 1, respectiv pentru politica întreprinderii cu privire la gestiunea resurselor. În acest context, analiza lichidităţii curente vizează evaluarea capacităţii întreprinderii de a onora în dinamică datorii curente păstrate la un nivel mediu de 302.013 RON, pe seama unui nivel mediu al activelor circulante de 303.333 RON.

Datoriile curente se impun a fi rambursate într-un termen de maxim 1 an. Onorarea lor se realizează în general prin plăţi (cu toate că nu întotdeauna), impunând existenţa unor disponibilităţi băneşti corespunzătoare.

Activele circulante se transformă în disponibilităţi băneşti (deşi nu întotdeauna integral) într-un termen de maxim un an. Disponibilităţile rezultate astfel ar urma să constituie baza onorării datoriilor curente.

În logica continuităţii activităţii întreprinderii, zilnic o parte din datoriile curente devine scadentă; pe măsură ce este onorată, ea este reconstituită (alte datorii curente se formează). Concomitent, activele circulante se transformă în disponibilităţi; ele se diminuează prin efectuarea de plăţi, în paralel reconstituindu-se.

Într-o astfel de logică, întreprinderea ar putea fi capabilă să-şi onoreze datoriile curente chiar pe fondul dispunerii de un volum mult mai redus de active circulante (înregistrând deci o rată a lichidităţii curente subunitară). Condiţia ar fi aceea de asigura o rotaţie a activelor circulante mai ridicată decât

www.levier.ro 15


Material seminar analiză economico-financiarăcea a datoriilor curente. În acest context, volumul de active circulante care se transformă zilnic în disponibilităţi ar putea fi suficient de ridicat pentru a acoperi volumul de datorii care devin zilnic scadente (deşi ar fi mai reduse în volum, activele circulante s-ar lichida mai repede, astfel încât volumul zilnic de disponibilităţi eliberate ar putea fi suficient).

Pornind de la cele menţionate, nivelul lichidităţii curente din anul 1 nu poate reprezenta o garanţie a capacităţii de plată pe termen scurt a întreprinderii. Sunt necesare informaţii cu privire la volumul mediu de datorii care devine scadent zilnic, respectiv la volumul mediu de active circulante care va fi disponibil zilnic sub formă de numerar sau echivalente de numerar.

Ceea ce se poate spune este că un nivel subunitar al lichidităţii curente are asociate riscuri mai ridicate de incapacitate de plată a datoriilor curente. Cu cât nivelul indicatorului creşte, riscurile de incapacitate de plată scad. Un nivel foarte ridicat al lichidităţii curente are asociate riscuri reduse în ceea ce priveşte capacitatea de plată pe termen scurt, dar implică o utilizare mai puţin eficientă a activelor circulante şi / sau a datoriilor pe termen scurt (şi, în consecinţă, o pierdere de rentabilitate).

Considerând că raportul optim risc / rentabilitate pentru firma analizată este atins din acest punct de vedere la o rată a lichidităţii curente cuprinsă în intervalul [1;2], situaţia întreprinderii din punctul de vedere al capacităţii de plată pe termen scurt este considerată a fi corespunzătoare la nivelul anului 1.

Nu acelaşi lucru poate fi afirmat cu privire la situaţia din anul 2, când rata lichidităţii curente înregistrează o valoare de 0,66. Cu toate că activele circulante nu acoperă integral datoriile curente, nu există certitudinea că întreprinderea nu va fi capabilă să susţină plata obligaţiilor pe termen scurt. Riscurile de incapacitate de plată sunt însă ridicate. Continuitatea plăţilor va putea fi menţinută atâta timp cât nu vor exista distorsiuni la nivelul ciclului de exploatare (în fazele de aprovizionare – stocare – producţie – desfacere – încasare). Cu toate că potenţialul întreprinderii în materie de rentabilitate este mai ridicat, raportul risc / rentabilitate este înclinat în favoarea riscului (apreciere făcută pe seama premisei că raportul optim risc / rentabilitate este cel asociat unei rate a lichidităţii curente cuprinse în intervalul [1;2]).

Dinamica lichidităţii curente este marcată de o scădere mult mai accentuată a activelor circulante, comparativ cu scăderea datoriilor curente.

La nivelul întregii perioade, lichiditatea rapidă şi cea imediată înregistrează valori inferioare nivelelor minime admise. În dinamică, aceste rate prezintă de asemenea trenduri descendente, ceea ce poate fi tradus printr-o creştere a riscurilor, o creştere a potenţialului în materie de rentabilitate, dar o deteriorare a raportului risc / rentabilitate potenţială.

Se impun astfel măsuri de corecţie capabile să restaureze valorile ratelor de lichiditate în limitele acceptabile. Aceste măsuri vor viza asigurarea în dinamică a unor indici de creştere ai elementelor de natura activelor circulante superiori indicelui de creştere al datoriilor curente (deziderat realizabil prin sporirea capitalului permanent sau reducerea activelor imobilizate).

www.levier.ro 16


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 13 Solvabilitatea

1 Capital social(Cs) 82.500 87.5002 Datorii pe t.mediu şi lung(Dtml) 58.706 92.0003 Activ total(At) 649.889 664.0974 Datorii totale(Dt) 360.718 385.9385 Autofinanţarea(AF) 60.581 49.8716 Rata de rambursare a creditelor tml(Rrc) 25.984 46.7067 Dobânzi tml(Dob) 6.799 15.3778 Rata solvabilităţii generale(Rg) 180,2% 172,1%9 Solvabilitatea patrimonială(Sp) 58,4% 48,7%

10 Gr.de acoperire a serv.datoriei(Gasd) 184,8% 80,3%

La nivelul întregii perioade, activul total al întreprinderii este superior datoriilor totale. Rata solvabilităţii generale este în aceste condiţii supraunitară. Atât în anul 1, cât şi în anul 2, nivelul de 133% considerat ca minim acceptabil este depăşit.

Indicatorul vizează aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi onora datoriile totale nu în ipoteza continuităţii activităţii, ci în ipoteza lichidării. În condiţiile în care valoarea de piaţă a activelor nu coboară sub nivelul de 170% din datoriile totale, se apreciază că valoarea de lichidare (obţinută în eventualitatea sistării activităţii) va fi suficientă pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare şi onorarea datoriilor.

Surplusul valorii de piaţă a activelor peste nivelul datoriilor este fundamentat pe finanţarea din surse proprii. În dinamică, scăderea ratei solvabilităţii generale se realizează pe fondul unei scăderi a capitalurilor proprii (şi implicit a activului net contabil), concomitente cu creşterea datoriilor totale.

Rata solvabilităţii generale(Rg)

180,2%

172,1%

168,0%170,0%172,0%174,0%176,0%178,0%180,0%182,0%

1 2


valo

ri Rata solvabilităţiigenerale(Rg)

fig. nr. 7 Dinamica ratei solvabilităţii generale

Indicele de creştere al activului total a fost devansat de indicele de creştere al datoriilor totale, ceea ce a determinat scăderea nivelului ratei.

www.levier.ro 17


Material seminar analiză economico-financiarăNivelul ratei solvabilităţii generale înregistrat la sfârşitul anului 2 este

considerat asigurătoriu,astfel încât nu se impun măsuri deosebite de corecţie. Dealtfel, o creştere accentuată a ratei ar implica o sporire a ratei autonomiei financiare globale, respectiv o scădere a ratei îndatorării globale. Aceasta ar permite o reducere a riscurilor de insolvabilitate, dar ar avea un impact negativ asupra potenţialului întreprinderii în materie de rentabilitate, prin reducerea braţului levierului financiar şi limitarea pe această cale a exploatării levierului.

În perspectivă, ar putea fi avută în vedere păstrarea unei părţi a profiturilor viitoare în întreprindere, ca sursă de autofinanţare, ceea ce ar susţine creşterea activului net contabil şi ar putea asigura menţinerea nivelului ratei solvabilităţii generale, pe fondul unor eventuale sporuri ale datoriilor.

Solvabilitatea patrimonială se menţine la un nivel superior valorii minim admisibile de 40%, ceea ce reflectă o contribuţie corespunzătoare a acţionarilor la riscurile afacerii. În dinamică, are loc o scădere a ratei, în condiţiile în care ritmul de creştere a capitalului social este devansat de ritmul de creştere a datoriilor financiare pe tremen mediu şi lung.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire a serviciului datoriei, nivelul acestuia este apreciat ca fiind asigurătoriu aferent anului 1. În dinamică, are loc însă o diminuare a capacităţii întreprinderii de a suporta serviciul datoriei pe seama autofinanţării.

Diminuarea gradului de acoperire a serviciului datoriei este datorată pe de-o parte scăderii autofinanţării nete, pe de altă parte sporirii serviciului datoriei.

Autofinanţarea s-a diminuat de la o perioadă la alta pe seama rezultatului exerciţiului. Întreprinderea a înregistrat pierderi la nivelul anului 2, însă abaterea rezultatului exerciţiului nu s-a datorat exclusiv sporirii cheltuielilor cu amortizarea (astfel încât sporul cheltuielilor cu amortizarea nu compensează reducerea rezultatului exerciţiului).

Valoarea indicatorului înregistrată la nivelul anului 2 atrage atenţia asupra incapacităţii întreprinderii de a suporta plata principalului şi a dobânzilor la creditele pe termen mediu şi lung din autofinanţare.

Ca o măsură pe termen scurt, se impue infuzia de capital social în întreprindere, de natură să permită asigurarea continuităţii plăţilor. În perspectivă, întreprindearea va trebui să obţină profit, respectiv să păstreze o parte suficientă din acesta ca sursă de autofinanţare. Incapacitatea întreprinderii de a utiliza eficient datoriile financiare pe termen mediu şi lung (inexistenţa levierului financiar) impune restrângerea utilizării acestora. Pe termen lung, aceasta nu poate constitui o soluţie satisfăcătoare, întrucât întreprinderea nu va implicit capabilă să remunereze la un nivel satisfăcător capitalurile proprii (care au un cost mai ridicat).

www.levier.ro 18



1.3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Tabel nr. 14 Echilibrul financiar pe termen lungNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Capital permanent(Cpm) 347.876 370.1602 Variaţia absolută a Cpm - 22.2843 Indicele de creştere al Cpm - 106,41%4 Active imobilizate nete(Ai) 346.556 470.2085 Variaţia absolută a Ai - 123.6536 Indice de crestere al Ai - 135,68%7 Fond de rulment(FR) 1.320 -100.0498 Variaţia absolută a FR - -101.3699 Indicele de creştere al FR - -7577,44%10 Capitaluri proprii(Cpr) 289.170 278.16011 Variaţia absolută a Cpr - -11.01112 Indicele de creştere al Cpr - 96,19%13 Fond de rulment propriu(FRp) -57.385 -192.04914 Variaţia absolută a FRp - -134.66415 Indicele de creştere al FRp - -16 Fond de rulment străin(FRs) 58.706 92.00017 Variaţia absolută a FRs - 33.29418 Indicele de creştere al FRs - 156,71%

La nivelul anului 1, sursele de finanţare permanente (capitalul permanent = 347.876 RON) acoperă integral nevoile permanente de finanţare (activele imobilizate = 346.556 RON), rămânând chiar un excedent de surse de finanţare pe termen mediu şi lung în valoare de 1.320 RON, sub formă de fond de rulment.

Acest fond de rulment, deşi de mărime relativ redusă, apare ca un excedent de surse permanente (peste nevoile permanente de finanţare) care poate fi folosit pentru finanţarea stocurilor sau creanţelor sau poate fi păstrat sub formă de disponibilităţi băneşti, ca o marjă de siguranţă.

Raportându-ne la situaţia în care fondul de rulment ar fi nul (situaţia în care întreprinderea s-ar afla în echilibru financiar pe termen lung, adică situaţia în care activele imobilizate ar fi finanţate integral din capital permanent, respectiv activele circulante ar fi finanţate integral din datorii pe termen scurt), se observă că surse curente în valoare de 1.320 RON au fost substituite în procesul de finanţare cu surse permanente. Această substituţie atrage după sine un spor de siguranţă în finanţarea activelor circulante, pe seama stabilităţii mai ridicate a surselor permanente. Sporul de siguranţă menţionat nu este generat de natura diferită a surselor de finanţare permanente, ci de exigibilitatea lor mai redusă. Atâta timp cât sursele de finanţare permanente ce constituie fondul de

www.levier.ro 19


Material seminar analiză economico-financiarărulment rămân la dispoziţia întreprinderii, finanţarea celor 1.320 RON active circulante este asigurată. În contrapartidă, cele 1.320 RON surse permanente care constituie fondul de rulment generează costuri de finanţare superioare surselor de finanţare pe termen scurt pe care le substituie, ceea ce reduce potenţialul întreprinderii în materie de rentabilitate.

Cu toate că fondul de rulment este diferit de zero, în contextul în care valoarea sa este pozitivă şi apropiată de zero, se apreciază că întreprinderea se află în echilibru financiar pe termen lung.

La nivelul anului 2, sursele permanente de finanţare (capitalul permanent = 370.160 RON) nu acoperă integral nevoile permanente de finanţare (activele imobilizate = 470.208 RON). Se crează în consecinţă un deficit la nivelul surselor de finanţare permanente, exprimat printr-un fond de rulment negativ (FR2 = -100.049 RON).

Cu alte cuvinte, 100.049 RON din activele imobilizate nu sunt finanţate din surse permanente, ci din datorii pe termen scurt. Situaţia este una de dezechilibru financiar, caracterizată prin riscuri ridicate asociate procesului de finanţare, dar şi printr-un potenţial ridicat în termeni de rentabilitate.

Riscurile provin din gradul redus de stabilitate al celor 100.049 RON surse pe termen scurt care finanţează active imobilizate. Practic, cele 100.049 RON active imobilizate reflectă nevoi de finanţare care se vor menţine pentru un termen îndelungat (mai mare de un an). Ele sunt finanţate din surse de care întreprinderea va dispune pentru o perioadă relativ scurtă (mai mică de un an).

Diferenţele dintre gradul de lichiditate al activelor imobilizate (mai mic) şi gradul de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt (mai mare) fac ca păstrarea activelor imobilizate să fie posibilă numai în condiţiile reînnoirii (înlocuirii) surselor de finanţare, la scadenţa acestora.

Substituirea surselor de finanţare pe termen mediu sau lung cu surse pe termen scurt implică astfel instabilitate în finanţarea activelor imobilizate, în condiţiile în care în decursul perioadei pentru care acestea se vor constitui ca o nevoie de finanţare, sursele lor de finanţare urmează a fi reînnoite de mai multe ori. Fiecare înlocuire antrenează riscuri, care odată materializate ar putea duce la eşecuri ale procesului de finanţare, cu consecinţe importante asupra stării de sănătate a întreprinderii.

După cum s-a subliniat, fondul de rulment negativ reflectă în acelaşi timp un potenţial ridicat în termeni de rentabilitate. Sporul de potenţial în materie de rentabilitate (evaluat prin raportarea la situaţia de echilibru financiar pe termen lung) este bazat pe costurile de finanţare mai reduse asociate surselor de finanţare pe termen scurt. Acest spor va putea fi valorificat numai în măsura în care riscurile asociate instabilităţii finanţării din surse pe termen scurt nu se materializează.

În dinamică, are loc o reducere a fondului de rulment cu 101.369 RON. RON

www.levier.ro 20


Material seminar analiză economico-financiarăAceastă reducere a fondului de rulment reflectă o creştere de la un an la altul a riscurilor asociate procesului de fnanţare, dar şi o reducere a costurilor finanţării (respectiv o creştere a potenţialului în materie de rentabilitate).

Evoluţia fondului de rulment

-250.000-200.000-150.000-100.000-50.000

050.000

100.000150.000

1 2


valo

ri

Fond de rulment(FR)

Fond de rulmentpropriu(FRp)

Fond de rulmentstrăin(FRs)

fig. nr. 8 Dinamica fondului de rulment

Dinamica fondului de rulment a fost marcată de dinamica surselor de finanţare permanente, respectiv de dinamica activelor imobilizate. În ceea ce priveşte capitalul permanent, acesta a sporit de la un an la altul cu 22.284 RON (de la 347.876 RON la 370.160 RON). Creşterea capitalului permanent susţine o creştere a fondului de rulment.

La nivelul capitalului permanent are loc o diminuare a capitalurilor proprii, concomitent cu o creştere a datoriilor pe termen mediu şi lung. Diminuarea capitalului propriu are la bază înregistrarea de pierderi. Aceasta susţine o reducere a fondului de rulment propriu. Creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung se realizează exclusiv pe seama datoriilor financiare pe termen mediu şi lung (datoriile de exploatare pe termen mediu şi lung sunt inexistente la nivelul întregii perioade). Ea susţine o creştere a fondului de rulment străin. Se precizează că datoriile financiare pe termen mediu şi lung au sporit pe seama contractării unui nou credit bancar pentru investiţii (în acelaşi timp, a avut loc o diminuare a datoriilor financiare pe termen mediu şi lung pe seama apropierii scadenţei).

În final, diminuarea capitalului propriu este compensată în cadrul capitalului permanent de sporirea datoriilor pe termen mediu şi lung, ceea ce duce la sporirea surselor permanente.

Cât despre activele imobilizate, acestea sporesc cu 123.653 RON. La începutul anului 2, au loc investiţii noi în active imobilizate, care compensează diminuarea generată în mod inevitabil de înregistrarea periodică a amortizării (ca măsură a uzurii imobilizărilor). Creşterea activelor imobilizate susţine diminuarea fondului de rulment.

www.levier.ro 21


Material seminar analiză economico-financiarăÎn consecinţă, efectele pozitive induse asupra mărimii fondului de

rulment de creşterea capitalului permanent sunt contracarate de efectele negative generate de creşterea activelor imobilizate. Astfel, fondul de rulment se reduce considerabil, fiind consumat complet în realizarea noilor investiţii. Mai mult, realizarea investiţiilor utilizează inclusiv surse de finanţare pe termen scurt (care ajung astfel să fie imobilizate în activ sub formă de active imobilizate).

Pentru a restaura în viitor echilibrul financiar pe termen lung, se propun următoarele măsuri (se subliniază că restaurarea echilibrului va viza obţinerea unui fond de rulment nul sau cu o valoare pozitivă şi apropiată de zero):a) creşterea capitalului permanenta1) creşterea capitalului propriu

- realizarea de profit şi păstrarea acestuia în întreprindere, ca sursă de autofinanţare.

- aducerea de noi aporturi la capitalul social.a2) creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung

- obţinerea de credite pe termen lung din partea asociaţilor / acţionarilor.- contractarea de credite bancare pe termen mediu sau lung. Această

măsură are aplicabilitate limitată, în condiţiile în care accesul la un credit bancar pe termen mediu sau lung este în mod clasic legat de realizarea unei investiţii. Măsura poate susţine sporirea fondului de rulment atunci când o parte din valoarea creditului poate fi folosită pentru finanţarea de active circulante, sau atunci când vorbim despre o refinanţare din credit pe termen lung a unor credite pe termen scurt.

- mobilizarea de surse de finanţare pe termen mediu sau lung de natura exploatării (cu toate că utilizarea unor astfel de surse este în esenţă atipică).

b) diminuarea nevoilor de finanţare pe termen lung- vânzarea de mijloace fixe şi terenuri inactive, care ar permite eliberarea surselor de finanţare corespondente sub formă de disponibilităţi, fără a induce distorsiuni la nivelul ciclului de exploatare;- vânzarea de mijloace fixe şi terenuri active, care ar permite eliberarea surselor de finanţare corespondente sub formă de disponibilităţi, dar ar genera discontinuităţi la nivelul ciclului de exploatare. Pentru evitarea acestor discontinuităţi, poate fi avută în vedere externalizarea operaţiilor corespondente (operaţiile anterior executate cu contribuţia activelor imobilizate vândute ar urma a fi executate de terţi).Ca variante alternative, pot fi avute în vedere vânzarea activelor imobilizate şi închirierea acestora, sau reintroducerea în ciclul de exploatare în regim de leasing operaţional sau financiar.

www.levier.ro 22


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 15 Echilibrul financiar curent

Nr.rd. Specificare\ an 1 21 Active circulante(Ac) 303.333 193.8892 Variaţia absolută a Ac - -109.4443 Indice de crestere al Ac - 63,92%4 Disponibilităţi băneşti(Db) 50.000 5.0005 Variaţia absolută a Db - -45.0006 Indice de crestere al Db - 10,00%7 Datorii pe termen scurt(Dts) 302.013 293.9388 Variaţia absolută a Dts - -8.0759 Indicele de creştere al Dts - 97,33%10 Credite de trezorerie(Ctr) 26.706 36.00011 Nec. de fond de rulment(NFR) -21.974 -69.04912 Variaţia absolută a NFR - -47.07513 Indicele de creştere al NFR - -14 Cifra de afaceri(CA) 1.150.000 1.125.000

La nivelul anului 1, datoriile de exploatare pe termen scurt acoperă integral nevoile de finanţare curente generate de activitatea de exploatare, rămânând chiar un surplus de surse de finanţare în valoare de 21.974 RON, sub forma unui necesar de fond de rulment negativ. Acest surplus poate fi folosit pentru a finanţa active imobilizate sau poate fi păstrat ca o marjă de siguranţă sub formă de disponibilităţi.

Excedentul de surse curente de natura exploatării se formează pe seama unei rotaţii mai rapide a activelor circulante non-financiare comparativ cu rotaţia datoriilor non-financiare pe termen scurt.

La nivelul anului 2 se observă un excedent de surse de finanţare ciclice (peste nevoile ciclice) superior celui existent în anul 1, în valoare de 69.049 RON. Se apreciază că întreprinderea se află în situaţii de dezechilibru financiar curent la nivelul ambelor perioade analizate. Raportându-ne la situaţia clasică de echilibru financiar curent (în care NFR = 0), se poate remarca formarea excedentului menţionat anterior de surse ciclice de finanţare peste nevoile ciclice. Indiferent de destinaţia care va fi atribuită acestui excedent la nivel de activ, el generează costuri. În ipoteza folosirii sale ca substitut al unor surse permanente în finanţarea de active imobilizate, întreprinderea va realiza o economie de costuri (sursele ciclice au costuri inferioare surselor permanente), însă se va expune unor riscuri importante (generate de instabilitatea asociată surselor ciclice). Dimpotrivă, în situaţia păstrării excedentului de surse ciclice sub formă de disponibilităţi, acesta va permite atenuarea riscurilor asociate ciclului de plăţi, însă nu va contribui în mod direct la performanţele întreprinderii în materie de rentabilitate (costurile surselor vor fi suportate, fără însă ca sursele să fie valorificate în mod activ).

www.levier.ro 23


Material seminar analiză economico-financiarăValorile negative ale necesarului de fond de rulment înregistrate ar

putea fi datorate şi unui deficit de active ciclice (stocuri şi creanţe). Acest deficit s-ar fi putut forma pe seama eforturilor întreprinderii de a menţine o viteză de rotaţie ridicată a stocurilor şi creanţelor. Scopurile unei astfel de politici ar putea fi:

- reducerea nevoilor ciclice de exploatare, în contextul lipsei surselor de finanţare, sau al unor costuri de finanţare ridicate;

- diminuarea riscurilor asociate perisabilităţii stocurilor;- diminuarea costurilor de stocare;- diminuarea riscurilor de neîncasare a creanţelor;- eliberarea rapidă a surselor în vederea finanţării de active imobilizate.

Funcţionarea cu un nivel redus de stocuri (materii prime, semifabricate, produse finite) face întreprinderea rigidă, implicând riscuri. Pe termen scurt, orice nevoie suplimentară de stocuri în diferite faze nu ar putea fi satisfăcută.Un nivel redus al creanţelor, pe seama unei rotaţii rapide, poate atrage atenţia asupra unei rezerve de potenţial în materie de vânzări. O creştere a duratei creditului client acordat ar putea susţine un spor al vânzărilor.

În dinamică, necesarul de fond de rulment se diminuează cu 47.075 RON. Excedentul de surse ciclice se măreşte. Investirea sa sub formă de active imobilizate duce la o creştere a potenţialului întreprinderii în termeni de rentabilitate, dar şi la o creştere a riscurilor. Păstrarea sa sub formă de disponibilităţi băneşti ar permite îmbunătăţirea lichidităţii întreprinderii. Scăderea excedentului prin diminuarea surselor ciclice mobilizate ar permite reducerea costurilor finanţării.

Evoluţia necesarului de fond de rulment

-21.974

-69.049-80.000

-60.000

-40.000

-20.000

01 2


valo

ri Nec. de fond derulment(NFR)

fig.nr. 9 Dinamica necesarului de fond de rulment

Dinamica necesarului de fond de rulment este marcată de dinamica stocurilor, a creanţelor şi a datoriilor de exploatare pe termen scurt. Plecând de

www.levier.ro 24


Material seminar analiză economico-financiarăla premisa că valorile acestor posturi bilanţiere caracterizează fidel întreprinderea pentru întregul exerciţiu financiar căruia îi sunt aferente, dinamica lor ar putea fi explicată pe seama modificării volumului de activitate, sau a modificării eficienţei gestiunii resurselor.

În ceea ce priveşte stocurile, se observă o diminuare acestora de la un an la altul cu 84.722 RON (de la 111.111 RON la 26.389 RON). Volumul de stocuri existent la un moment dat depinde de viteza de rotaţie a acestora şi de volumul de activitate. Pentru a determina care dintre cei doi factori a fost responsabil pentru diminuarea volumului stocurilor, se impune compararea dinamicii stocurilor cu dinamica volumului de activitate.

Astfel, se poate constata că indicele de creştere al stocurilor a fost de numai 23,75% (stocurile au scăzut de aprox. 4 ori). Dacă s-ar concluziona că volumul de activitate a scăzut de o manieră similară, ar rezulta că nivelul de eficienţă a gestiunii stocurilor s-a păstrat, iar acestea au scăzut exclusiv pe seama scăderii volumului de activitate (care a dus la scăderea nevoii de stocuri).

Indicatorul care reflectă cel mai fidel volumul de activitate este cifra de afaceri. O evaluare a dinamicii acesteia duce la concluzia că volumul de activitate a înregistrat o scădere sensibilă (indicele cifrei de afaceri este de 97,83%).

Cum indicele de creştere al stocurilor este mult mai redus decât indicele cifrei de afaceri, se prefigurează concluzia că stocurile au scăzut doar în mică măsură datorită scăderii volumului de activitate, cauza principală fiind reprezentată de sporirea vitezei de rotaţie a acestora.

Creanţele au sporit de la o perioadă la alta cu un indice de 114,26%. După cum se observă pe seama comparaţiei cu dinamica volumului de activitate, creşterea lor s-a datorat diminuării vitezei de rotaţie. Fenomenul a fost determinat de acordarea de către firmă a unor credite comerciale de durate mai lungi clienţilor ei.

Datoriile de exploatare pe termen scurt s-au diminuat pe seama scăderii datoriilor faţă de furnizori. Această scădere a fost generată de reducerea de către furnizori a creditului comercial acordat întreprinderii.

Reducerea nivelului stocurilor a susţinut o scădere a necesarului de fond de rulment. În contrapartidă, sporirea creanţelor şi diminuarea surselor ciclice au susţinut o creştere a necesarului de fond de rulment. Impactul diminuării stocurilor a compensat impactul sporirii creanţelor şi impactul scăderii nivelului surselor ciclice.

Excedentul de surse ciclice peste nevoile ciclice format la nivelul anului 2 (reflectat prin valoarea negativă a necesarului de fond de rulment) induce un dezechilibru în finanţarea ciclului de exploatare. Dacă existenţa sa este datorată unui volum prea ridicat de surse ciclice, pentru evitarea costurilor acestui excedent de surse de finanţare, dar şi pentru evitarea riscurilor asociate lor (cum ar fi riscuri generate de variaţia cursului valutar, pentru finanţările în devize), se impune reducerea lor.

www.levier.ro 25


Material seminar analiză economico-financiarăÎn esenţă, măsurile de corecţie ar trebui să vizeze restrângerea apelării

la astfel de surse la finanţare, prin creşterea vitezei lor de rotaţie (onorarea într-un interval mai scurt).

Aplicarea unei astfel de măsuri nu poate fi realizată fără a ţine cont de condiţiile specifice. Astfel, sursele ciclice obţinute din relaţia cu furnizorii ar putea fi rambursate la finele ciclului de exploatare (în momentul încasării contravalorii produselor finite). Păstrarea lor pentru o perioadă suplimentară ar genera costuri suplimentare, dar şi riscuri. Prin investire însă, sursele ar putea deveni generatoare de profit (cu observaţia că investirea lor atrage riscuri suplimentare).

Dacă necesarul de fond de rulment negativ ar fi datorat unui volum de active ciclice prea mic, se impun măsuri care să ducă la sporirea acestora. Este cazul întreprinderii analizate, care funcţionează cu un volum foarte redus de stocuri. Acesta limitează volumul de activitate. Dealtfel, nivelul stocurilor înregistrat în bilanţul financiar corespunzător anului 2 nu caracterizează nivelul de activitate aferent întregului an. Dimpotrivă, întreprinderea funcţionează la data bilanţului la un grad de utilizare a capacităţilor de producţie foarte redus, tocmai din lipsa stocurilor.

În aceste condiţii, se impune o sporire consistentă a stocurilor de materii prime, reluarea producţiei la un grad ridicat de utilizare a capacităţilor şi creşterea vânzărilor. O astfel de măsură va duce la o creştere a nevoilor ciclice de finanţare (stocurilor şi creanţelor), ceea ce va restabili echilibrul curent.

Creşterea volumului de activitate nu va duce la o sporire similară a surselor ciclice. Volumul ridicat de surse ciclice existent la sfârşitul anului 2 era bazat pe surse de natura datoriilor faţă de personal şi faţă de stat, care au un comportament relativ rigid raportat la dinamica volumului de activitate (salariile personalului sunt plătite cu preponderenţă în regie).

Datoriile faţă de furnizori vor spori odată cu creşterea volumului de activitate, dar nu în aceeaşi măsură ca şi stocurile şi creanţele, întrucât ele au în realitate termene de exigibilitate ridicate.

www.levier.ro 26


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 16 Echilibrul financiar global

Nr.rd. Specificare\ an 1 21 Fond de rulment(FR) 1.320 -100.0492 Variaţia absolută a FR - -101.3693 Indicele de creştere al FR - -7577,44%4 Nec. de fond de rulment(NFR) -21.974 -69.0495 Variaţia absolută a NFR - -47.0756 Indicele de creştere al NFR - -7 Trezoreria netă(Tn) 23.294 -31.0008 Variaţia absolută a Tn - -54.2949 Indicele de creştere al Tn - -133,08%10 Trezoreria de activ(Ta) 50.000 5.00011 Variaţia absolută a Ta - -45.00012 Indicele de creştere al Ta - 10,00%13 Trezoreria de pasiv(Tp) 26.706 36.00014 Variaţia absolută a Tp - 9.29415 Indicele de creştere al Tp - 134,80%

Fondul de rulment pozitiv (în valoare de 1.320 RON) existent la nivelul anului 1 reprezintă un excedent de surse permanente peste nevoile permanente de finanţare. Necesarul de fond de rulment negativ (în valoare de – 21.974 RON) reflectă un excedent de surse ciclice peste nevoile ciclice. Cele 2 excedente sunt păstrate ca o marjă de siguranţă sub formă de disponibilităţi băneşti.

Nivelul disponibilităţilor (al trezoreriei de activ) este completat prin contribuţia trezoreriei de pasiv (datoriilor financiare pe termen scurt).

Cele două excedente anterior menţionate permit constituirea unei trezorerii de activ superioare trezoreriei de pasiv, respectiv obţinerea unei trezorerii nete pozitive.

Excedentul de surse de finanţare peste nevoile de finanţare ale firmei (adică peste posibilităţile firmei de a le valorifica) crează imaginea unui dezechilibru global. Întreprinderea a mobilizat surse de finanţare care au asociate costuri, dar nu este capabilă să le investească eficient. Realizarea unor investiţii pe termen scurt (la nivelul trezoreriei de activ) atenuează parţial această deficienţă.

Situaţia poate fi caracterizată printr-un nivel relativ scăzut al riscurilor asociate procesului de finanţare, dar şi printr-o rezervă în materie de rentabilitate (care ar putea fi exploatată mai bine).

Pornind de la acest context, întreprinderea îşi asumă riscuri suplimentare în anul 2 în încercarea de a-şi spori rentabilitatea. Ea investeşte în active imobilizate fondul de rulment existent la sfârşitul anului 1, dar şi sporul de capital permanent asigurat la nivelul anului 2.

www.levier.ro 27



Evoluţia trezoreriei nete

-120.000-100.000-80.000-60.000-40.000-20.000

020.00040.000

1 2


valo

ri

Fond derulment(FR)Nec. de fond derulment(NFR)

Trezoreria netă(Tn)

fig. nr. 10 Dinamica trezoreriei netePentru a exploata întreaga cerere provenită din partea pieţei, capacităţile

de producţie necesare (de natura activelor imobilizate) depăşesc însă posibilităţile de finanţare asigurate de capitalul permanent mobilizat.

Bazându-se pe o creştere a excedentului de surse ciclice existent în anul 1, întreprinderea acceptă situaţia de dezechilibru pe termen lung, încercând să finanţeze fondul de rulment negativ pe seama unui necesar de fond de rulment negativ.

În aceste condiţii, ea îşi asumă riscul de a investi surse ciclice în active imobilizate. În prima parte a anului 2, activitatea se desfăşoară conform programării, continuitatea ciclului de exploatare fiind susţinută pe seama unor scadenţe relativ relaxate a surselor ciclice. Excedentele de surse permanente păstrate sub formă de disponibilităţi ca marjă de siguranţă nu mai există în acest caz. Excedentul de surse de ciclice peste nevoile ciclice este imobilizat în finanţarea nevoilor permanente. În consecinţă, investiţiile pe termen scurt sunt lichidate, iar nivelul lichidităţilor din casierie şi conturile bancare este redus la un nivel minim, inferior trezoreriei de pasiv.

În ultima parte a anului, riscurile asociate instabilităţii surselor de finanţare pe termen scurt se materializează. Astfel, furnizorii refuză reînnoirea creditelor comerciale în aceleaşi condiţii, ceea ce pune întreprinderea în faţa unei insuficienţe a surselor de finanţare.

Pe fondul lipsei surselor de finanţare corespunzătoare, întreprinderea nu este capabilă să-şi reconstituie stocurile şi creanţele, ceea ce duce la un blocaj al ciclului de exploatare.

Întreprinderea se regăseşte într-o situaţie de dezechilibru financiar global, constituit pe seama unui dezechilibru pe termen lung şi a unui dezechilibru curent. Ieşirea din această situaţie va impune infuzia de capital permanent sau vânzarea de active imobilizate (respectiv reconstituirea trezoreriei nete pozitive pe seama fondului de rulment).

www.levier.ro 28



1.4. Analiza gestiunii resurselor financiare ale întreprinderii

Tabel nr. 17 Gestiunea resurselor financiareNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Cifra de afaceri(CA) 1.150.000 1.125.0002 Activ total(At) 649.889 664.0973 Active imobilizate(Ai) 346.556 470.2084 Active circulante(Ac) 303.333 193.8895 Stocuri(St) 111.111 26.3896 Creanţe(Cr) 142.222 162.5007 Datorii pe termen scurt(Dts) 302.013 293.9388 Clienţi(Cl) 83.000 105.0009 Furnizori(Fz) 103.368 34.00010 Număr de rotaţii At(NrAt) 1,770 1,69411 Durata în zile a unei rotaţii a At(DzAt) 203,4 212,512 Număr de rotaţii Ai(NrAi) 3,318 2,39313 Durata în zile a unei rotaţii a Ai(DzAi) 108,5 150,514 Număr de rotaţii Ac(NrAc) 3,791 5,80215 Durata în zile a unei rotaţii a Ac(DzAc) 95,0 62,016 Număr de rotaţii a St(NrSt) 10,350 42,63217 Durata în zile a unei rot. a St(DzSt) 34,8 8,418 Număr de rotaţii a Cr(NrCr) 8,086 6,92319 Durata în zile a unei rot. a Cr(DzCr) 44,5 52,020 Număr de rotaţii a Dts(NrDts) 3,808 3,82721 Durata în zile a unei rot. a Dts(DzDts) 94,5 94,122 Durata în zile a creditului-client(DzCl) 26,0 33,623 Durata în zile a creditului-furnizor(DzFz) 32,4 10,9

La nivelul anului 1, întreprinderea asigură 1,77 rotaţii ale activului prin cifra de afaceri, respectiv o durată medie a unei rotaţii de 203,4 zile. Se apreciază că gestiunea activului este în aceste condiţii relativ satisfăcătoare.

Practic, la fiecare leu active imobilizate s-au obţinut 3,318 lei cifră de afaceri. Durata de rotaţie a activelor circulante prin cifra de afaceri a fost de 95 de zile.

În dinamică, are loc o deteriorare a eficienţei gestiunii activului. Astfel, durata în zile a unei rotaţii a activului total sporeşte la 212,5 zile, în condiţiile în care numărul de rotaţii scade la 1,694.

Scăderea eficienţei gestiunii activului afectează în sens negativ lichiditatea acestuia. În consecinţă, eliberarea surselor de finanţare se face mai lent.

De asemenea, scăderea numărului de rotaţii ale activului induce o influenţă negativă asupra rentabilităţii. Astfel, în condiţiile în care fiecare leu

www.levier.ro 29


Material seminar analiză economico-financiarăcifră de afaceri conţinea un anumit profit, reducerea cifrei de afaceri obţinută prin utilizarea activului total duce la scăderea profitului obţinut pe seama activului total. Mai mult, întreprinderea nu exploatează oportunitatea de a obţine economii de scară prin creşterea cifrei de afaceri, ceea ce ar fi permis creşterea ratei profitabilităţii.

1,77 1,69

1,4 1,4

0,000,200,400,600,801,001,201,401,601,802,00

1 2

Număr de rotaţiiAt(NrAt)

Valoare optimă >

fig. nr. 11 Dinamica numărului de rotaţii ale activului

Dinamica numărului de rotaţii ale activului este marcată de dinamica activului total şi dinamica cifrei de afaceri. Astfel, activul total sporeşte de la un an la altul cu 14.208 RON, înregistrând un indice de creştere de 102,19%.

Creşterea activului a fost susţinută de o creştere consistentă a activelor imobilizate, determinată la rândul ei de investiţiile realizate de întreprindere în vederea sporirii capacităţii de producţie.

Cu toate că întreprinderea a dispus de cerere din partea pieţei, cifra de afaceri nu a urmat trendul ascendent al activului. Indicele de creştere al acesteia a fost de numai 97,83%, reflectând o scădere a volumului vânzărilor de la un an la altul.

În consecinţă, cu un volum mai mare de resurse (active), respectiv cu un volum mai mare de surse de finanţare (pasive), întreprinderea obţine un volum mai mic de vânzări. Situaţia ar putea fi considerată acceptabilă din punctul de vedere al nivelului de rentabilitate, dacă ar fi fost înregistrată în paralel o creştere a profitabilităţii asociate vânzărilor (a profitului obţinut la fiecare 100 lei vânzări) – ceea ce nu s-a întâmplat însă.

La nivelul anului 1, stocurile înregistrează un număr de 10,35 rotaţii prin cifra de afaceri, la o durată a unei rotaţii de aprox. 35 de zile. Durata unei rotaţii a stocurilor aferente producţiei proprii (perioada în care acestea se „consumă”, respectiv se reconstituie) a cuprins:

www.levier.ro 30


Material seminar analiză economico-financiară- perioada medie de stocare a materiei prime (lemn brut), înainte de a fi

dată în consum;- durata ciclului de producţie (la nivelul căreia stocurile se prezintă sub

formă de cherestea în diferite faze de prelucrare);- durata medie de stocare a produsului finit (mobilier), de la terminarea

producţiei până la vânzare.Durata unei rotaţii a stocurilor de mărfuri (mobilier metalic achiziţionat de la terţi şi vândut în aceeaşi formă) reprezintă perioada medie de păstrare pe stoc a mărfurilor până la vânzare.

Se apreciază că gestiunea stocurilor este corespunzătoare, asigurându-se eliberarea suficient de rapidă a surselor de finanţare, respectiv creându-se premisele obţinerii unui nivel acceptabil de rentabilitate.

În dinamică, are loc o scădere a duratei unei rotaţii a stocurilor, de la 35 zile în anul 1 la 8 zile în anul 2. Fenomenul se produce pe fondul unei diminuări mult mai accentuate a volumului stocurilor comparativ cu scăderea volumului de activitate (reflectat prin cifra de afaceri). Practic, dacă în anul 1 pentru a obţine o cifră de afaceri medie zilnică de 3.195 RON era necesar un nivel mediu al stocurilor de 111.111 RON, în anul 2, pentru a obţine o cifră de afaceri medie zilnică relativ similară (3.125 RON) a fost suficient un nivel mediu al stocurilor de 26.389 RON.

Pe aceste considerente, s-ar părea că întreprinderea îşi îmbunătăţeşte considerabil gestiunea stocurilor. Se crează astfel o eliberare de surse de finanţare (este necesar un volum mult mai mic de surse pentru a finanţa necesarul de stocuri).

În realitate însă, nivelul de 26.386 RON al stocurilor nu a caracterizat întreprinderea pe parcursul întregului an 2. De asemenea, cifra de afaceri (respectiv volumul de activitate) nu a evoluat liniar. În prima parte a anului, vânzările zilnice au avut un nivel mediu mai ridicat, iar necesarul de stocuri a fost semnificativ superior.

În ultima parte a anului, are loc un blocaj al ciclului de exploatare. Valoarea stocurilor înregistrată în bilanţul financiar caracterizează situaţia întreprinderii de la sfârşit de an, în care vânzările zilnice nu erau de 3.125 RON (ci erau inexistente).

În aceste condiţii, concluziile cu privire la eficienţa gestiunii stocurilor la nivelul anului 2 sunt denaturate. Valoarea stocurilor înregistrată în bilanţul financiar nu este caracteristică volumului de activitate susţinut de-a lungul întregului exerciţiu financiar, ceea ce face nivelul ratelor de gestiune calculate să devină irelevant.

Se poate menţiona însă că blocajul activităţii de exploatare s-a datorat tocmai incapacităţii întreprinderii de a asigura finanţarea stocurilor la nivelul necesarului impus de nivelul de activitate vizat.

Pentru depăşirea blocajului, întreprinderea va fi pusă în postura de a finanţa formarea de stocuri la nivelul necesarului. Găsirea de surse de finanţare a reprezentat o problemă analizată în cadrul secţiunii destinate echilibrului

www.levier.ro 31


Material seminar analiză economico-financiarăfinanciar. Din punctul de vedere al eficienţei gestiunii financiare, se poate pune problema sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor, ceea ce ar permite reducerea necesarului de stocuri la acelaşi volum de activitate (şi implicit necesarului de surse de finanţare).

Sporirea vitezei de rotaţie a stocurilor poate fi realizată prin:- reducerea duratei de stocare a materiei prime;- reducerea duratei ciclului de producţie;- reducerea duratei de stocare a produselor finite;- reducerea duratei de stocare a mărfurilor.

Deşi o cifră de afaceri ridicată asigură pentru întreprindere beneficii evidente, pe termen scurt ar putea fi avută în vedere inclusiv o reducere a volumului de activitate, de natură să permită o reducerea a necesarului de stocuri (şi implicit a nevoilor ciclice de finanţare). Pe măsura formării de surse proprii de finanţare (pe seama autofinanţării nete), volumul de activitate ar putea fi sporit.

La un volum al vânzărilor medii zilnice de 3.195 RON, întreprinderea activa la nivelul anului 1 cu creanţe medii faţă de clienţi în valoare de 83.000 RON. Ipoteza conform căreia valoarea de 83.000 RON a creanţelor faţă de clienţi caracterizează întregul exerciţiu financiar implică acceptarea ideii unei echivalenţe între durata de lichidare a creanţelor (prin încasare) şi durata medie de reconstituire (prin vânzări de produse finite şi mărfuri). Cum în fiecare zi s-au constituit creanţe medii de 3.195 RON, durata de reconstituire / încasare a unui volum de creanţe de 83.000 RON este de aprox. 26 de zile.

Această durată reflectă durata medie a creditelor comerciale acordate de întreprindere clienţilor ei (durata creditului – client), respectiv perioada pentru care sursele de finanţare ale întreprinderii sunt blocate sub formă de drepturi de încasare.

Se apreciază că gestiunea creditului – client este corespunzătoare, prin raportare la un nivel de referinţă de 30 de zile.

În dinamică, are loc o înrăutăţire a eficienţei gestiunii creditului – client, durata medie de încasare sporind la 33,6 zile. Această modificare în gestiunea relaţiei cu clienţii implică o creştere a duratei de imobilizare a surselor de finanţare sub formă de creanţe, respectiv o creştere a volumului creanţelor (şi implicit a nevoilor de finanţare ciclice) la acelaşi volum de activitate. Sporesc astfel costurile finanţării, dar şi riscurile de neîncasare.

Creşterea duratei creditului – client s-a realizat cu precădere prin acordarea contractuală de către întreprindere a unor termene mai relaxate de plată. Se impune însă precizarea că durata medie a fost uşor ajustată de unele întârzieri ale clienţilor în efectuarea plăţilor. Apariţia acestor întârzieri a fost favorizată de reducerea preocupării firmei pentru selecţia clienţilor eligibili pentru acordarea de credite comerciale (pe fondul unei politici agresive de sporire a cotei de piaţă).

Pe viitor ar fi oportună reducerea duratei contractuale a creditului – client acordat, dar şi o selecţie mai bună a clienţilor eligibili pentru acordarea de credite comerciale, respectiv o înăsprire a clauzelor contractuale cu privire la

www.levier.ro 32


Material seminar analiză economico-financiarădecontare. În mod probabil, astfel de măsuri ar afecta negativ dinamica vânzărilor.

Reducerea duratei creditului –client, dar şi efectele negative anticipate asupra volumului vânzărilor ar putea induce o influenţă favorabilă asupra echilibrului financiar, prin reducerea nevoilor ciclice de finanţare.

În plus, încasarea mai rapidă a creanţelor ar ajuta la îmbunătăţirea lichidităţii imediate (prin creşterea nivelului mediu al disponibilităţilor).

În ceea ce priveşte durata creditului – furnizor, aceasta se diminuează de la 32,4 zile în anul 1 la 10,9 zile în anul 2. Se înrăutăţeşte în concluzie gestiunea relaţiei cu firnizorii.

Scăderea duratei medii de plată a datoriilor faţă de furnizori duce la scăderea volumului total de surse de finanţare asigurate pe seama furnizorilor la acelaşi volum de activitate şi implicit susţine creşterea necesarului de fond de rulment.

Se poate observa ca la nivelul ambilor ani durata creditului furnizor nu a permis acoperirea duratei întregului ciclu de exploatare (egală cu suma dintre durata de rotaţie a stocurilor şi durata de încasare a creanţelor). Mai mult, în anul 2 durata creditului – furnizor este chiar inferioară duratei creditului – client. Se crează din acest punct de vedere un deficit de surse de finanţare la nivelul întreprinderii.

www.levier.ro 33



2. ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

2.1. Analiza cifrei de afaceri

Tabel nr.18 Cifra de afaceri – model 1Se dau urmatoarele date. Analizaţi cifra de afaceri.

Nr.crt. Produsul q0 p0 q1 p1 p q1 A 30 10 35 8 RON buc.2 B 25 15 20 123 C 35 15 30 13

Valori programate Valori realizate u.m.

1) Calculul cifrei de afaceri

CA0 = 1.200 RON

CA1 = 910 RON111 pqCA

000 pqCA

Cifra de afaceri programată pentru perioada supusă analizei a fost de 1200 RON.Cifra de afaceri efectiv realizată la nivelul perioadei analizate este de 910 RON.

2) Stabilirea abaterii indicatorului

= 910 RON – 1.200 RON = - 290 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens negativ a

nivelului efectiv realizat al cifrei de afaceri faţă de nivelul programat de 290 RON.

Cifra de afaceri este un indicator care se optimizează prin maximizare, astfel încat realizarea unui nivel inferior celui programat reflectă o situaţie negativă din punct de vedere economic.

Valoarea programată a cifrei de afaceri a fost stabilită pornind de la anumite ipoteze cu privire la nivelul la care se vor realiza anumiţi factori de influenţă. Nivelul realizat al acestor factori are la bază anumite cauze.

In aceste condiţii, se pune problema identificării factorilor de influenţă care au marcat abaterea cifrei de afaceri, precum şi cuantificarea contribuţiei fiecăruia în abaterea totală.

De asemenea, se impune stabilirea mecanismului matematic de transmitere a influenţei fiecarui factor asupra CA, în vederea descoperirii unor rezerve de ameliorare a nivelului indicatorului în viitor.

www.levier.ro 34


Material seminar analiză economico-financiară3) Stabilirea factorilor de influenţă care au marcat dinamica indicatorului - producţia fizică totală (vandută) Q

- structura producţiei fizice totale s CA

- preţul de vânzare p

Tabel nr. 19 Abaterea nivelului factorilor de influenţă identificaţiProgramat Realizat Abatere

Q 90 85 -5gsA 33,3% 41,2% 7,8%gsB 27,8% 23,5% -4,2%gsC 38,9% 35,3% -3,6%pA 10 8 -2pB 15 12 -3pC 15 13 -2

p

s

Cifra de afaceri calculată pe baza ipotezelor cu privire la nivelul la care factorii se vor realiza:buc. % RON RONF1 F2 F3

Programat Q0 x gs0 x p090 x 33,3% x 10 = 300

+CA0 = 90 x 27,8% x 15 = 375 = 1200 RON

+90 38,9% 15 = 525

Cifra de afaceri calculată pe baza nivelului la care factorii s-au realizat efectiv:buc. % RON RONF1 F2 F3

Realizat Q1 x gs1 x p185 x 41,2% x 8 = 280

+CA1 = 85 x 23,5% x 12 = 240 = 910 RON

+85 35,3% 13 = 390

-290 RONAbaterea de -290 RON se datorează abaterii nivelului la care factorii s-au realizat, faţă de nivelul programat.

4) Cuantificarea influenţei factorilor4.1) Influenţa modificării producţiei fizice

www.levier.ro 35


Material seminar analiză economico-financiarăbuc. % RON RONF1 F2 F3Q1 x gs0 x p0

85 x 33,3% x 10 = 283+

rCA (Q) = 85 x 27,8% x 15 = 354 = 1133 RON+

85 38,9% 15 = 496

4.2) Influenţa modificării structurii producţiei fizice

buc. % RON RONF1 F2 F3Q1 x gs1 x p0

85 x 41,2% x 10 = 350+

rCA (Q,s) = 85 x 23,5% x 15 = 300 = 1100 RON+

85 35,3% 15 = 450

4.3) Influenţa modificării preţului de vânzare

buc. % RON RONF1 F2 F3Q1 x gs1 x p1

85 x 41,2% x 8 = 280+

rCA (Q,s,p) = 85 x 23,5% x 12 = 240 = 910 RON+

85 35,3% 13 = 390

5) Explicarea influenţei factorilor

a) Diminuarea producţiei fizice totale cu 5 buc. duce la diminuarea cifrei de afaceri cu 66,7 RON.b) Modificarea structurii producţiei fizice duce la diminuarea cifrei de afaceri cu 33,3 RON.

www.levier.ro 36



-66,7 RON

-33,3 RON -290,0 RON

-190,0 RON

Q )( QCA

s

)( pCAp

),,( psQCA)( sCA

Produsul A are un preţ programat inferior preţului mediu programat. Creşterea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la scăderea cifrei de afaceri.Produsul B are un preţ programat superior preţului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la scăderea cifrei de afaceri.Produsul C are un preţ programat superior preţului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la scaderea cifrei de afaceri.

c) Modificarea preţurilor duce la diminuarea cifrei de afaceri cu 190 RON.Scaderea preţului produsului A de la nivelul programat de 10 RON la 8 RON duce la reducerea cifrei de afaceri.Scaderea preţului produsului B de la nivelul programat de 15 RON la 12 RON duce la reducerea cifrei de afaceri.Scaderea preţului produsului C de la nivelul programat de 15 RON la 13 RON duce la reducerea cifrei de afaceri.

6) Explicarea mecanismului teoretic de transmitere a influenţei factorilor

a) Modificarea producţiei fizice totale induce asupra cifrei de afaceri o influenţă în acelaşi sens, proporţional cu greutatea specifică programată a fiecarui produs şi cu preţul programat al fiecărui produs.b) Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat inferior preţului mediu programat duce la scăderea cifrei de afaceri.Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat superior preţului mediu programat duce la creşterea cifrei de afaceri.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat superior preţului mediu programat duce la scăderea cifrei de afaceri.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat inferior preţului mediu programat duce la creşterea cifrei de afaceri.

www.levier.ro 37


Material seminar analiză economico-financiarăc) Abaterea preţului individual al unui produs duce la modificarea în acelaşi sens a cifrei de afaceri, proporţional cu volumul efectiv realizat al producţiei totale şi cu greutatea specifică efectiv realizată a produsului.

7) Cauze posibile ale acţiunii factorilor

a) cauze ale abaterii producţiei fizice totale- modificarea capacităţii tehnice de productie, sub impactul modificării gradului de înzestrare tehnică a întreprinderii sau a randamentului maxim al mijloacelor fixe;- modificarea capacităţii umane, sub impactul modificării numărului de salariaţi sau a productivităţii muncii;- modificarea condiţiilor de aprovizionare cu materii prime, sub impactul modificării caracteristicilor pieţei de aprovizionare, a relaţiilor directe cu furnizorii sau a surselor de finanţare de care dispune întreprinderea;- modificarea eficienţei procesului de management, care are rolul de a organiza activitatea de producţie şi comercializare;- modificarea nivelului cererii adresate de către piaţă întreprinderii, sub impactul modificării cererii generale pentru produsele comercializate, al intrării / ieşirii unor concurenţi, al modificării politicii de marketing a întreprinderii.

b) cauze ale abaterii structurii producţiei fizice totale- modificarea structurii capacităţii tehnice;- modificarea structurii capacităţii umane;- modificarea condiţiilor de aprovizionare pentru diversele tipuri de materii prime, servicii, etc.;- modificarea structurii cererii adresate de către piaţă întreprinderii.

c) cauze ale modificării preţului- modificarea calităţii produsului;- modificarea pachetului de servicii asociate vânzării;- modificarea pachetului de servicii post – vânzare;- modificarea segmentului ţintă vizat;- modificarea imaginii produsului pe piaţă;- modificarea politicii în materie de credit comercial;- modificarea costurilor de producţie;- modificarea preţurilor practicate de concurenţă.

8) Măsuri de corecţie a) creşterea producţiei fizice totale;b) modificarea structurii producţiei fizice totale în favoarea produselor cu un preţ individual mai ridicat;c) creşterea preţurilor individuale ale produselor.

www.levier.ro 38



www.levier.ro 39


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 20 Cifra de afaceri – model 2

Nr.crt. Specificatie Valori programate Valori realizate u.m.1 Activ total 50.000 45.000 RON2 Active circulante 20.000 30.000 RON3 Cifra de afaceri 100.000 90.000 RON

Se dau urmatoarele date. Analizaţi cifra de afaceri.

1) Calculul cifrei de afaceri

Cifra de afaceri programată pentru perioada supusă analizei a fost de 100.000 RON.Cifra de afaceri efectiv realizată la nivelul perioadei analizate este de 90.000 RON.


= 90.000 RON – 100.000 RON = - 10.000 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens negativ a

nivelului efectiv realizat al cifrei de afaceri faţă de nivelul programat de 10.000 RON.

3) Stabilirea factorilor de influenţă care au marcat dinamica indicatorului - activul total AT

- rata activelor circulante AC/AT CA

- numărul de rotaţii ale AC CA/AC


AT 50.000 45.000 -5000AC/AT 40,0% 66,7% 26,7%CA/AC 5,00 3,00 -2

Abaterea de -10.000 RON a cifrei de afaceri se datorează abaterii nivelului la care factorii s-au realizat, faţă de nivelul programat.

www.levier.ro 40


Material seminar analiză economico-financiară4) Cuantificarea influenţei factorilor

4.1) Influenţa modificării valorii activului total

4.2) Influenţa modificării ratei activelor circulante

4.3) Influenţa modificării numărului de rotaţii ale activelor circulante


-10.000,0 RON

60.000,0 RON -10.000,0 RON

-60.000,0 RON

AT )( ATCA

ATAC

ACCA

)(ATACCA

)(ACCACA

),,(ACCA

ATACATCA

a) Diminuarea activului total cu 5.000 RON duce la diminuarea cifrei de afaceri cu 10.000 RON.

b) Sporirea ratei activelor circulante cu 26,7 % duce la sporirea cifrei de afaceri cu 60.000 RON.

c) Diminuarea numărului de rotaţii al activelor circulante cu 2 duce la diminuarea cifrei de afaceri cu 60.000 RON6. Explicarea mecanismului teoretic de transmitere a influenţei factorilor

www.levier.ro 41


Material seminar analiză economico-financiarăa) Modificarea activului total induce asupra cifrei de afaceri o influenţă directă, în acelaşi sens, proporţional cu rata activelor circulante programată şi cu numărul de rotaţii al activelor circulante programat.

b) Modificarea ratei activelor circulante induce asupra cifrei de afaceri o influenţă directă, în acelaşi sens, proporţional cu valoarea realizată a activului total şi cu numărul de rotaţii al activelor circulante programat.

c) Modificarea numărul de rotaţii al activelor circulante induce asupra cifrei de afaceri o influenţă directă, în acelaşi sens, proporţional cu valoarea realizată a activului total şi cu rata activelor circulante realizată.

7. Cauze posibile ale acţiunii factorilor

a) cauze ale abaterii valorii activului totalDeţinerea de active nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc în

vederea desfăşurării de activităţi economice. În timp ce volumul activelor condiţionează volumul de activitate desfăşurat (şi implicit mărimea cifrei de afaceri), el este limitat de volumul de surse de finanţare disponibile.

În aceste condiţii, neasigurarea volumului programat de active (50.000 RON) poate avea drept cauză imposibilitatea mobilizării unui volum de surse de finanţare de 50.000 RON.

b) cauze ale abaterii ratei activelor circulanteDupă cum se poate observa, creşterea ratei a fost determinată de creşterea volumului activelor circulante, dar şi de scăderea volumului activelor imobilizate. La un nivel dat al activului total (45.000 RON), respectiv al eficienţei gestiunii activelor circulante (5 rotaţii / an), sporirea ratei activelor circulante duce la o sporire a cifrei de afaceri. Pe seama acestei ipoteze, creşterea ratei activelor circulante este explicabilă prin dorinţa întreprinderii de a maximiza nivelul cifrei de afaceri. Creşterea ratei pe baza creşterii nivelului activelor circulante a fost posibilă prin asigurarea unor surse de finanţare suplimentare.

c) cauze ale modificării numărului de rotaţii ale activelor circulanteScăderea numărului de rotaţii ale activelor circulante are la bază o

deteriorare a eficienţei gestiunii stocurilor, creanţelor şi/sau a disponibilităţilor.

8. Măsuri de corecţie a) creşterea activului total;b) creşterea ratei activelor circulante;c) creşterea numărului de rotaţii ale activelor circulante.

www.levier.ro 42



2.2. Analiza valorii adăugateTabel nr. 22 Valoarea adăugată

Nr.crt. Specificatie Valori programate Valori realizate u.m.1 Productia exercitiului 100.000 90.000 RON2 Consumuri intermediare 25.000 30.000 RON

Se dau urmatoarele date. Analizaţi valoarea adăugată.

1) Calculul valorii adăugate

Valoarea adăugată programată pentru perioada supusă analizei a fost de 75.000 RON.Valoarea adăugată efectiv realizată la nivelul perioadei analizate este de 60.000 RON.


= 75.000 RON – 60.000 RON = - 15.000 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens negativ a

nivelului efectiv realizat al valorii adăugate faţă de nivelul programat de 15.000 RON.Valoarea adaugată este un indicator care se optimizează prin maximizare, astfel încat realizarea unui nivel inferior celui programat reflectă o situaţie negativă din punct de vedere economic.

3) Stabilirea factorilor de influenţă care au marcat dinamica indicatorului

- productia exercitiului Qex

- rata consumurilor intermediare Cint/Qex VA


Qex 100.000 90.000 -10.000Cint/Qex 0,25 0,33 0,08

Abaterea de -15.000 RON a valorii adăugate se datorează abaterii nivelului la care factorii s-au realizat, faţă de nivelul programat.

www.levier.ro 43



4) Cuantificarea influenţei factorilor

4.1) Influenţa modificării producţiei exerciţiului

4.2) Influenţa modificării ratei consumurilor intermediare


-7.500,0 RON

-15.000,0 RON

-7.500,0 RON

Qex )( QexVA

NhQex

)(Nh

QexVA

)int,(QexCQexVA

a) Diminuarea producţiei exerciţiului cu -10.000 RON duce la diminuarea valorii adăugate cu 7.500 RON.

b) Sporirea ratei consumurilor intermediare cu 0,08 duce la scăderea valorii adăugate cu 7.500 RON.

6. Explicarea mecanismului teoretic de transmitere a influenţei factorilor

a) Modificarea producţiei exerciţiului induce asupra valorii adaugăte o influenţă directă, în acelaşi sens, proporţional cu rata valorii adaugate programate.

b) Modificarea ratei consumurilor intermediare induce asupra valorii adăugate o influenţă directă, în sens opus, proporţional cu producţia exerciţiului realizată.

www.levier.ro 44


Material seminar analiză economico-financiară7. Cauze posibile ale acţiunii factorilor

a) cauze ale abaterii producţiei exerciţiului- scăderea capacităţii tehnice de producţie, pe seama unei abateri faţă de nivelul programat a volumului de active imobilizate sau a randamentului acestora;- scăderea capacităţii umane de producţie prin modificarea faţă de nivelul programat a volumului de personal sau a productivităţii muncii;- apariţia de discontinuităţi în aprovizionarea cu resurse materiale;- utilizarea de resurse materiale de calitate inferioară celei programate;- sporirea necesarului de fond de rulment;- diminuarea cererii adresate întreprinderii din partea pieţei;- diminuarea preţului de vânzare (aferent producţiei vândute);

b) cauze ale abaterii ratei consumurilor intermediare- sporirea consumurilor specifice aferente resurselor materiale;- sporirea preţurilor de aprovizionare ale resurselor materiale;- externalizarea unor operaţiuni care în planificare au fost programate a fi realizate în regie proprie;- modificarea structurii producţiei în favoarea unor sortimente cu rate ale consumurilor intermediare ridicate (respectiv rate scăzute ale valorii adăugate).

8. Măsuri de corecţie a) creşterea producţiei exerciţiului- sporirea capacităţii tehnico – umane de producţie prin creşterea volumului de mijloace fixe şi personal, respectiv sporirea randamentului mijloacelor fixe şi a productivităţii muncii (prin calificarea şi motivarea în condiţii superioare a personalului);- reducerea riscurilor apariţiei de discontinuităţi în aprovizionare prin evitarea dependenţei de un singur furnizor;- reducerea consumurilor specifice de resurse materiale pe seama retehnologizării şi sporirii calificării şi motivării personalului;- reducerea duratei ciclului de exploatare (aprovizionare – producţie – vânzare – încasare);- ameliorarea capacităţii de finanţare a ciclului de exploatare prin renegocierea termenelor de plată a datoriilor faţă de furnizori, sporirea fondului de rulment, accesarea de credite de trezorerie;- intensificarea eforturilor de marketing;- sporirea preţurilor pe seama sporirii calităţii produselor, intrării pe noi nişe de piaţă, îmbunătăţirii serviciilor asociate produselor.b) reducerea ratei consumurilor intermediare- integrarea în amonte şi / sau în aval;- reducerea cosnumurilor specifice;- modificarea structurii producţiei în favoarea unor sortimente cu rate ale valorii adăugate ridicate.

www.levier.ro 45



2.3. Analiza profitului

Tabel nr. 24 ProfitulSe dau urmatoarele date. Analizaţi profitul aferent cifrei de afaceri.

Nr.crt. Produsul q0 p0 c0 q1 p1 c11 A 100 10 6 90 9 52 B 90 12 8 95 11 83 C 80 14 9 70 13 10


1) Calculul profitului

Profitul programat pentru perioada supusă analizei a fost de 1.160 RON.Profitul efectiv realizat la nivelul perioadei analizate este de 855 RON.


= 855 RON – 1.160 RON = - 305 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens negativ a

nivelului efectiv realizat al profitului faţă de nivelul programat de 305 RON.Profitul este un indicator care se optimizează prin maximizare, astfel

încat realizarea unui nivel inferior celui programat reflectă o situaţie negativă din punct de vedere economic.

Valoarea programată a profitului a fost stabilită pornind de la o serie de ipoteze cu privire la nivelul la care se vor realiza anumiţi factori de influenţă. Nivelul efectiv realizat al acestor factori are la bază anumite cauze.


- productia fizica totala (vândută) Q

- structura productiei fizice totale s P

- costul unitar c

- pretul de vanzare p

www.levier.ro 46


Material seminar analiză economico-financiarăTabel nr. 25 Abaterea nivelului factorilor de influenţă identificaţi

Programat Realizat AbatereQ 270 255 -15

gsA 37,0% 35,3% -1,7%gsB 33,3% 37,3% 3,9%gsC 29,6% 27,5% -2,2%cA 6 5 -1cB 8 8 0cC 9 10 1pA 10 9 -1pB 12 11 -1pC 14 13 -1

c

p

s


4.1) Influenţa modificării producţiei fizice

255 x 37,0% = 94,4

255 x 33,3% = 85,0

255 x 29,6% = 75,6

0101 gsQsq

01 sqA

01 sqB

01 sqC

q1[s0] (p0-c0)94,4 x 4 +

85,0 x 4

75,6 x 5

= 1.096 RON )( 0001 cpsq

4.2) Influenţa modificării structurii

www.levier.ro 47


Material seminar analiză economico-financiară4.3) Influenţa modificării costurilor individuale

4.4) Influenţa modificării preţurilor individuale


-64 RON

-6 RON -325 RON

20 RON

-255 RON

Q )( QP

s

)( pPp

),,,( pcsQP)( sP

c )( cP

a) Diminuarea producţiei fizice totale cu 15 buc. duce la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 64 RON.b) Modificarea structurii productiei fizice duce la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 6 RON.

gsA0 = 37,0% gsA1 = 35,3%s0 gsB0 = 33,3% s1 gsB1 = 37,3%

gsC0 = 29,6% gsC1 = 27,5%

Produsul A are un profit unitar programat inferior profitului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la creşterea profitului aferent cifrei de afaceri.

www.levier.ro 48


Material seminar analiză economico-financiarăProdusul B are un profit unitar programat inferior profitului mediu programat. Creşterea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.Produsul C are un profit unitar programat superior profitului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.

c) Modificarea costurilor unitare duce la creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 20 RON.Scăderea costului unitar al produsului A de la nivelul programat de 6 RON la 5 RON duce la sporirea profitului aferent cifrei de afaceri.Costul unitar al produsului B se realizeaza la nivelul programat, neputând fi vorba despre un efect al modificării sale asupra profitului aferent cifrei de afaceri.Creşterea costului unitar al produsului C de la nivelul programat de 9 RON la 10 RON duce la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri.

d) Modificarea preţurilor duce la diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 255 RON.Scăderea preţului produsului A de la nivelul programat de 10 RON la 9 RON duce la reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.Scăderea preţului produsului B de la nivelul programat de 12 RON la 11 RON duce la reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.Scăderea preţului produsului C de la nivelul programat de 14 RON la 13 RON duce la reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.


a) Modificarea producţiei fizice totale induce asupra profitului aferent cifrei de afaceri o influenţă în acelaşi sens, proporţional cu greutatea specifică a fiecărui produs şi cu profitul unitar programat al fiecărui produs.b) Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu profitul unitar programat inferior profitului mediu programat duce la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu profitul unitar programat superior profitului mediu programat duce la creşterea profitului aferent cifrei de afaceri.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu profitul unitar programat inferior profitului mediu programat duce la creşterea profitului aferent cifrei de afaceri.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu profitul unitar programat superior profitului mediu programat duce la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.

www.levier.ro 49


Material seminar analiză economico-financiarăc) Abaterea costului unitar al unui produs duce la modificarea în sens opus a profitului aferent cifrei de afaceri, proporţional cu volumul efectiv realizat al producţiei totale şi cu greutatea specifică efectiv realizată a produsului.

d) Abaterea preţului individual al unui produs duce la modificarea în acelaşi sens a profitului aferent cifrei de afaceri, proporţional cu volumul efectiv realizat al producţiei totale şi cu greutatea specifică efectiv realizată a produsului.


a) cauze ale abaterii producţiei fizice totale- modificarea capacităţii de producţie tehnico – umane;- modificarea condiţiilor de aprovizionare cu materii prime;- modificarea eficienţei procesului de management, care are rolul de a organiza activitatea de producţie şi comercializare;- modificarea nivelului cererii adresate de către piaţă întreprinderii.


c) cauze ale modificării costului unitar- modificarea consumurilor specifice;- modificarea preţurilor de aprovizionare, etc.

d) cauze ale modificării preţului individual- modificarea calităţii produsului;- modificarea pachetului de servicii asociate vânzării;- modificarea pachetului de servicii post – vânzare;- modificarea segmentului ţintă vizat;- modificarea imaginii produsului pe piaţă;- modificarea politicii în materie de credit comercial;- modificarea costurilor de producţie, etc.

8) Măsuri de corecţie a) creşterea producţiei fizice totale;b) modificarea structurii producţiei fizice totale în favoarea produselor cu un profit individual mai ridicat;c) diminuarea costurilor unitare;d) creşterea preţurilor individuale ale produselor.

www.levier.ro 50



2.4. Analiza costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel nr. 26 Costurile variabile la 1000 lei cifră de afaceriSe dau urmatoarele date. Analizaţi costurile variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

Nr.crt. Produsul q0 p0 cv0 q1 p1 cv11 A 200 30 15 190 35 162 B 250 45 18 230 43 203 C 180 50 20 170 48 22

Valori programate Valori realizate

1) Calculul costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

Nivelul programat al costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri pentru perioada supusă analizei a fost de 423 RON.Nivelul efectiv realizat al costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de 461 RON.


= 461 RON – 423 RON = 38 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens pozitiv a

nivelului efectiv realizat al costurilor variabile la 1000 lei cifrei de afaceri faţă de nivelul programat de 38 RON.

CV/1000CA este un indicator care se optimizează prin minimizare, astfel încat realizarea unui nivel superior celui programat reflectă o situaţie negativă din punct de vedere economic.

În aceste condiţii, se pune problema identificării unor rezerve de reducere a indicatorului în perspectivă.


- structura valorică a producţiei svCV/1000CA

- costul variabil unitar cv

- preţul de vânzare p

www.levier.ro 51




gsvA 22,9% 26,9% 4,1%gsvB 42,9% 40,0% -2,8%gsvC 34,3% 33,0% -1,2%cvA 15 16 1cvB 18 20 2cvC 20 22 2pA 30 35 5pB 45 43 -2pC 50 48 -2

p

sv

cv

CV/1000CA calculat pe baza ipotezelor cu privire la nivelul la care factorii se vor realiza:% RON RONF1 F3 F2

Programat gsv0 x cv0 / p022,9% x 15 / 30+

= 42,9% x 18 / 45+34,3% x 20 / 50

CV/1000CA calculat pe baza nivelului la care factorii s-au realizat efectiv:% RON RONF1 F3 F2

Realizat gsv1 x cv1 / p126,9% x 16 / 35+

= 40,0% x 20 / 43+33,0% x 22 / 48

CV0/1000CA

CV1/1000CA

Abaterea de 38 RON / 1000 RON CA se datorează abaterii nivelului la care factorii s-au realizat, faţă de nivelul programat.

4) Cuantificarea influenţei factorilor4.1) Influenţa modificării structurii valorice a cifrei de afaceri

www.levier.ro 52


Material seminar analiză economico-financiară% RON RONF1 F3 F2

gsv1 x cv0 / p026,9% x 15 / 30 = 135

+= 40,0% x 18 / 45 = 160 = 427

+33,0% x 20 / 50 = 132

rCV1/1000CA(sv)

4.2) Influenţa modificării preţurilor individuale

% RON RONF1 F3 F2

gsv1 x cv0 / p126,9% x 15 / 35 = 115

+= 40,0% x 18 / 43 = 168 = 421

+33,0% x 20 / 48 = 138

rCV1/1000CA(sv,p)

4.3) Influenţa modificării costurilor variabile unitare

% RON RONF1 F3 F2

gsv1 x cv1 / p126,9% x 16 / 35 = 123

+= 40,0% x 20 / 43 = 186 = 461

+33,0% x 22 / 48 = 151

rCV1/1000CA(sv,p,cv)

www.levier.ro 53


Material seminar analiză economico-financiară5) Explicarea influenţei factorilor

4

-6 38

40

gsv

p

cv

)(1000/ svCACT

)(1000/ pCACT

)(1000/ cvCACT

CACV 1000/

a) Modificarea structurii valorice a cifrei de afaceri duce la sporirea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri cu 4 RON.

gsvA0 = 22,9% gsvA1 = 26,9%sv0 gsvB0 = 42,9% sv1 gsvB1 = 40,0%

gsvC0 = 34,3% gsvC1 = 33,0%

Calcularea raportului mediu programat cv/p:

cv/pA0 = 0,500cv/pB0 = 0,400cv/pC0 = 0,400

Produsul A are un raport cv/p individual programat (0,500) superior nivelului mediu programat (0,423). Creşterea ponderii acestui produs în totalul cifrei de afaceri (de la 22,9% la 26,9%) duce la creşterea CV/1000CA.Produsul B are un raport cv/p individual programat inferior nivelului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul cifrei de afaceri duce la creşterea CV/1000CA.Produsul C are un raport cv/p individual programat inferior nivelului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul cifrei de afaceri duce la creşterea CV/1000CA.

b) Modificarea preţurilor duce la diminuarea CV/1000CA cu 6 RON.

Creşterea preţului produsului A de la nivelul programat de 30 RON la 35 RON duce la diminuarea CV/1000CA (influenţă pozitivă din punct de vedere economic).Scăderea preţului produsului B de la nivelul programat de 45 RON la 43 RON duce la sporirea CV/1000CA (influenţă negativă din punct de vedere economic).

www.levier.ro 54


Material seminar analiză economico-financiarăScăderea preţului produsului C de la nivelul programat de 50 RON la 48 RON duce la creşterea CV/1000CA (influenţă negativă din punct de vedere economic).

Influenţa pozitivă generată de modificarea preţului sortimentului A compensează influenţa negativă generată de diminuarea pruţurilor sortimentelor B şi C.

c) Modificarea costurilor variabile unitare duce la creşterea CV/1000CA cu 40 RON.

Creşterea costului variabil unitar al produsului A de la nivelul programat de 15 RON la 16 RON duce la creşterea CV/1000CA (influenţă negativă din punct de vedere economic).Creşterea costului variabil unitar al produsului B de la nivelul programat de 18 RON la 20 RON duce la creşterea CV/1000CA (influenţă negativă din punct de vedere economic).Creşterea costului variabil unitar al produsului C de la nivelul programat de 20 RON la 22 RON duce la creşterea CV/1000CA (influenţă negativă din punct de vedere economic).


a) Creşterea greutăţii specifice valorice a unui produs cu raportul cv/p programat inferior cv/p mediu programat duce la scăderea CV/1000CA.Creşterea greutăţii specifice valorice a unui produs cu raportul cv/p unitar programat superior cv/p mediu programat duce la creşterea CV/1000CA.Diminuarea greutăţii specifice valorice a unui produs cu raportul cv/p unitar programat inferior cv/p mediu programat duce la creşterea CV/1000CA.Diminuarea greutăţii specifice valorice a unui produs cu raportul cv/p unitar programat superior cv/p mediu programat duce la scăderea CV/1000CA.

b) Abaterea preţului individual al unui produs duce la modificarea în sens invers a CV/1000CA, proporţional cu greutatea specifică valorică efectiv realizată a produsului şi cu costul unitar programat.

c) Abaterea costului variabil unitar al unui produs duce la modificarea în acelaşi sens a CV/1000CA, proporţional cu greutatea specifică valorică efectiv realizată a produsului şi cu inversul preţului realizat.

Toti factorii işi transmit influenţa asupra indicatorului analizat în mod direct.


a) cauze ale modificării structurii valorice a cifrei de afaceri

www.levier.ro 55


Material seminar analiză economico-financiară- modificarea structurii capacităţii tehnice;- modificarea structurii capacităţii umane;- modificarea condiţiilor de aprovizionare pentru diversele tipuri de materii prime, servicii, etc.;- modificarea structurii cererii adresate de catre piaţă întreprinderii.

b) Cauze ale modificarii preţului- modificarea calităţii produsului;- modificarea pachetului de servicii asociate vânzării;- modificarea pachetului de servicii post – vânzare;- modificarea segmentului ţintă vizat;- modificarea imaginii produsului pe piaţă;- modificarea politicii în materie de credit comercial;- modificarea costurilor de producţie;- modificarea preţurilor practicate de concurenţă.

c) Cauze ale modificării costului variabil unitar- sporirea consumurilor specifice de resurse materiale pe fondul accentuării uzurii fizice a utilajelor, reducerii nivelului de calificare al personalului sau a gradului de motivare a acestuia, reducerii calităţii materialelor, etc.- modificarea preţurilor de aprovizionare cu resurse materiale;- abaterea timpului de lucru consumat pentru execuţia unui produs sau a tarifelor salariale orare, cu impact asupra costurilor salariale variabile unitare. - modificarea costurilor variabile unitare cu serviciile;- externalizarea unor operaţiuni aferente exploatării, care ar putea avea ca efect înlocuirea unor costuri fixe cu costuri variabile.

8) Măsuri de corecţie a) modificarea structurii valorice a cifrei de afaceri în favoarea produselor cu un raport c/v redus;b) sporirea preţului de vânzare;c) reducerea costurilor variabile unitare.

www.levier.ro 56



2.5. Analiza costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Tabel nr. 28 Costurile fixe la 1000 lei cifră de afaceriSe dau urmatoarele date. Analizaţi costurile fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

Nr.crt. Produsul q0 p0 q1 p1 p q1 A 70 40 75 35 RON buc.2 B 20 100 15 1003 C 50 60 40 55

CF0 = 3000 RONCF1 = 3500 RON


1) Calculul costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Nivelul programat al costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri pentru perioada supusă analizei a fost de 384,6 RON.Nivelul efectiv realizat al costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri este de 553,4 RON.


= 553,4 RON – 384,6 RON = 168,7 RONSe constată o abatere absolută în valori absolute în sens pozitiv a

nivelului efectiv realizat al costurilor fixe la 1000 lei cifrei de afaceri faţă de nivelul programat de 168,7 RON.

CF/1000CA este un indicator care se optimizează prin minimizare, astfel încat realizarea unui nivel superior celui programat reflectă o situaţie negativă din punct de vedere economic.

În aceste condiţii, se pune problema identificării unor rezerve de reducere a indicatorului în perspectivă.


www.levier.ro 57



- producţia fizică totală (vândută) Q - structura producţiei fizice totale s CA - preţul de înregistrare p - cheltuielile fixe totale CF


Q 140 130 -10gsA 50,0% 57,7% 7,7%gsB 14,3% 11,5% -2,7%gsC 35,7% 30,8% -4,9%pA 40 35 -5pB 100 100 0pC 60 55 -5

CF 3000 3500 500

p

s


4.1) Influenţa modificării producţiei fizice

4.2) Influenţa modificării structurii producţiei fizice

4.3) Influenţa modificării preţului de vânzare

4.4) Influenţa modificării costurilor fixe

www.levier.ro 58




29,6

20,6 168,7

39,5

79,1

Q )(1000/ QCACF

s

)(1000/ pCACFp

)(1000/ sCACF

CF )(1000/ CFCACF

CACF 1000/

a) Diminuarea producţiei fizice totale cu 10 buc. duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 29,6 RON.b) Modificarea structurii producţiei fizice duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 39,5 RON.

gsA0 = 50,0% gsA1 = 57,7%s0 gsB0 = 14,3% s1 gsB1 = 11,5%

gsC0 = 35,7% gsC1 = 30,8%

Produsul A are un preţ programat inferior preţului mediu programat. Creşterea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.Produsul B are un preţ programat superior preţului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.Produsul C are un preţ programat superior preţului mediu programat. Scăderea ponderii acestui produs în totalul producţiei fizice duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

www.levier.ro 59


Material seminar analiză economico-financiarăc) Modificarea preţurilor duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri cu 40 RON.Scăderea preţului produsului A de la nivelul programat de 40 RON la 35 RON duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.Preţul produsului B se realizează la nivelul programat, neputând fi vorba despre un efect al modificării sale asupra CF/1000CA.Scăderea preţului produsului C de la nivelul programat de 60 RON la 55 RON duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

d) Creşterea costurilor fixe de la 3.000 RON la 3.500 RON duce la creşterea costurilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.


a) Modificarea producţiei fizice totale induce asupra CF/1000CA o influenţă directă, în sens invers, invers proporţional cu greutatea specifică programată a fiecărui produs şi cu preţul programat al fiecărui produs şi direct proporţional cu CF0.

b) Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat inferior preţului mediu programat duce la creşterea CF/1000CA.Creşterea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat superior preţului mediu programat duce la scăderea CF/1000CA.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat superior preţului mediu programat duce la creşterea CF/1000CA.Diminuarea greutăţii specifice a unui produs cu preţul programat inferior preţului mediu programat duce la scăderea CF/1000CA.

c) Abaterea preţului individual al unui produs duce la modificarea în sens invers a CF/1000CA, invers proportional cu volumul efectiv realizat al producţiei totale şi cu greutatea specifică efectiv realizată a produsului şi direct proporţional cu CF0.

d) Abaterea CF duce la modificarea în acelaşi sens a CF/1000CA, invers proporţional cu volumul efectiv realizat al producţiei totale, cu greutatea specifică efectiv realizata a fircărui produs şi cu preţul efectiv realizat al fiecărui produs.


a) cauze ale abaterii producţiei fizice totale- modificarea capacităţii tehnice de productie, sub impactul modificării gradului de înzestrare tehnică a întreprinderii sau a randamentului maxim al mijloacelor fixe;

www.levier.ro 60


Material seminar analiză economico-financiară- modificarea capacităţii umane, sub impactul modificării numărului de salariaţi sau a productivităţii muncii;- modificarea condiţiilor de aprovizionare cu materii prime, sub impactul modificării caracteristicilor pieţei de aprovizionare, a relaţiilor directe cu furnizorii sau a surselor de finanţare de care dispune întreprinderea;- modificarea eficienţei procesului de management, care are rolul de a organiza activitatea de producţie şi comercializare;- modificarea nivelului cererii adresate de către piaţă întreprinderii, sub impactul modificării cererii generale pentru produsele comercializate, al intrării / ieşirii unor concurenţi, al modificării politicii de marketing a întreprinderii.


c) cauze ale modificării preţului- modificarea calităţii produsului;- modificarea pachetului de servicii asociate vânzării;- modificarea pachetului de servicii post – vânzare;- modificarea segmentului ţintă vizat;- modificarea imaginii produsului pe piaţă;- modificarea politicii în materie de credit comercial;- modificarea costurilor de producţie;- modificarea preţurilor practicate de concurenţă.

d) cauze ale modificării costurilor fixe- creşterea cheltuielilor cu amortizarea (pe seama sporirii volumului de active imobilizate sau a unei reevaluări a imobilizărilor existente);- creşterea cheltuielilor fixe de personal, pe fondul creşterii volumului de personal sau a tarifelor salariale;- creşterea nivelului impozitelor si taxelor de exploatare, pe seama creşterii bazei de impozitare sau a cotelor de impozitare;- modificarea regimului de salarizare (trecerea de la acord la regie);- integrarea pe verticală, ceea ce crează premisele transformării unor costuri variabile în costuri fixe.

8) Măsuri de corecţie

a) creşterea producţiei fizice totale;

www.levier.ro 61


Material seminar analiză economico-financiarăb) modificarea structurii producţiei fizice totale în favoarea produselor cu un preţ individual mai ridicat;c) creşterea preţurilor individuale ale produselor;d) reducerea costurilor fixe totale.

2.6. Analiza rentabilităţii

Tabel nr. 30 Rentabilitatea economică a activelorNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Rezultatul exploatării(Re) 176.500 -8.5572 Variaţia absolută a Re - -185.0573 Indicele de creştere al Re - -4,85%4 Active totale nete(At) 649.889 664.0975 Variaţia absolută a At - 14.2086 Indicele de creştere al At - 102,19%7 Rentabilitatea economică a activelor(Rre) 27,16% -1,29%8 Rata inflaţiei 7% 5%9 Rata medie a dobânzii la depozite 8% 6%

10 Rata medie a dobânzii la credite 13% 10%11 Valoare de referinţă 20% 20%12 Variaţia absolută a Rre - -28,45%13 Indicele de creştere al Rre - -4,74%14 Rata reală de rentabilitate 20,16% -6,29%15 Rentabilitatea reală 20,16% 0,00%16 Decapitalizare 0,00% -6,29%

La nivelul anului 1, pe seama unui activ în valoare de 649.889 RON, întreprinderea obţine un profit din activitatea de exploatare de 176.500 RON.Rentabilitatea economică nominală a fost de 27,16%, ceea ce înseamnă că aferent fiecărei 100 RON surse de finanţare (investite în active) întreprinderea a obţinut un profit de exploatare de 27,16 RON.

Nivelul rentabilităţii este superior ratei inflaţiei, ceea ce permite păstrarea substanţei economice a activului. Astfel, pierderea de valoare (de 7%) generată de procesul inflaţionist este recuperată prin rezultatul exploatării (rata rentabilităţii economice în valori reale este pozitivă).

Rata de rentabilitate pe care întreprinderea ar fi putut să o obţină prin plasarea surselor de finanţare sub formă de depozite bancare la termen a fost de 8% (rata medie a dobânzii la depozite). Plasarea unei părţi din sursele de finanţare sub formă de depozite bancare (ca alternativă a utilizării lor efective – în activitatea de exploatare) ar fi permis păstrarea substanţei economie a acestora şi obţinerea unui surplus în termeni reali de 1%.

O astfel de abordare ar fi fost însă lipsită de logică, în condiţiile în care veniturile din dobânzi (inevitabil diminuate în urma suportării unor regii la nivel de întreprindere) ar fi puse în postura de a asigura remunerarea capitalului (de a suporta costul surselor de finanţare).

www.levier.ro 62


Material seminar analiză economico-financiarăÎn condiţiile în care activitatea de exploatare a întreprinderii are asociate

riscuri superioare celor asociate plasamentelor sub formă de depozite bancare, rentabilitatea economică generată de activitatea de exploatare ar trebui să fie superioară ratei dobânzii la depozite (condiţie îndeplinită). Mai exact, rata rentabilităţii economice ar trebui să poată acoperi sporul de risc asociat activităţii de exploatare. Nivelul considerat corespunzător pentru îndeplinirea acestei condiţii a fost de 20%.

În concluzie, rentabilitatea economică aferentă anului 1:- este superioară ratei inflaţiei, asigurând astfel păstrarea substanţei

economice a activului;- este superioară ratei aşteptate (20% - rata considerată corespunzătoare

pentru remunerarea riscurilor afacerii);- este superioară ratei medii a dobânzii aferente creditelor bancare, ceea

ce permite întreprinderii exploataera efectului de levier.

Evoluţia rentabilităţii economice nete a activelor

27,16%

-1,29%

-20,00%

0,00% 20,00% 40,00%

1

2

perio

ada

valori

Valoare dereferinţăRata medie adobanziiRata inflaţiei

Rent. ec. aactivelor(Rre)

fig. nr. 12 Dinamica rentabilităţii economice

În dinamică, are loc o diminuare accentuată a rentabilităţii activului, pe fondul unei diferenţe consistente între indicele de creştere al activului şi indicele de creştere al rezultatului exploatării.

În timp ce activul total sporeşte cu un indice de creştere de 102,19%, rezultatul exploatării se diminuează considerabil, coborând sub limita aferentă pragului de rentabilitate.

Valoarea de -1,29% are relevanţă redusă în logica rentabilităţii (la fiecare 100 RON active se obţine 1,29 RON pierdere din exploatare). Nu numai că în anul 2 nu este asigurat nivelul aşteptat de rentabilitate (20%), nu numai că nu se asigură păstrarea substanţei economice a activului (5%), dar în activitatea de exploatare se pierde 1,29% din valoarea surselor de finanţare investite.

www.levier.ro 63


Material seminar analiză economico-financiarăÎn vederea înţelegerii dinamicii ratei rentabilităţii economice s-a

procedat la identificarea factorilor de influenţă ai acesteia. Au fost avute în vedere marja netă din exploatare şi eficienţa gestiunii activului.

Tabel nr. 31 Analiza factorială a dinamicii rentabilităţii economiceNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Rentabilitatea economică a activelor(Rre) 27,16% -1,29%2 Variaţia absolută a Rre - -28,45%3 Indicele de creştere al Rre - -4,74%4 Marja netă din exploatare (Mne) 15,35% -0,76%5 Variaţia absolută a Mne - -16,11%6 Indicele de creştere al Mne - -4,96%7 Influenţa modificării Mne asupra Rre - -28,50%8 -procentual - 100,20%9 Vit. de rotaţie a activului(nrAt) 1,770 1,694

10 Variaţia absolută a nrAt - -0,07611 Indicele de creştere al nrAt - 95,73%12 Influenţa mod. nrAt asupra Rre - 0,06%13 -procentual - -0,20%

Marja netă din exploatare are în cadrul modelului factorial ales o influenţă directă asupra ratei rentabilităţii economice. Modificarea ei duce la o modificare în acelaşi sens a ratei rentabilităţii economice, proporţională cu nivelul din anul 1 al numărului de rotaţii prin cifra de afaceri ale activului total.

Marja netă din exploatare scade de la o perioadă la alta cu 16,11%. În condiţiile menţinerii eficienţei gestiunii activului la nivelul aferent anului 1, rata rentabilităţii economice se diminuează cu 28,50%.

Marja netă din exploatare s-a diminuat în contextul în care atât cifra de afaceri, cât şi rezultatul exploatării au scăzut (însă scăderea rezultatului exploatării a fost mult mai accentuată).

Cauza principală a diminuării rezultatului exploatării a fost dată de sporirea cheltuielilor fixe de exploatare (cheltuielile de personal şi cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor). Drept consecinţă, pragul de rentabilitate sporeşte, atingerea acestuia impunând un nivel al veniturilor din exploatare semnificativ sporit.

Problemele întâlnite de întreprindere în finanţarea ciclului de exploatare fac imposibilă sporirea cifrei de afaceri în vederea depăşirii noului nivel al pragului de rentabilitate. În plus, întârzierile în efectuarea plăţilor către furnizori atrag cheltuieli cu penalităţile (cu impact negativ asupra rezultatului exploatării). Scăderea rezultatului exploatării este parţial atenuată de veniturile obţinute pe seama vânzării de imobilizări.

www.levier.ro 64


Material seminar analiză economico-financiarăLa rândul său, numărul de rotaţii ale activului prin cifra de afaceri scade

cu 0,076 rotaţii. Această scădere duce la diminuarea ratei rentabilităţii economice cu 0,06%.

Influenţa modificării numărului de rotaţii ale activului se transmite în mod direct, proporţional cu nivelul efectiv realizat al marjei nete din exploatare.

Tabel nr. 32 Rentabilitatea financiarăNr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Profit net(Pn) 142.581 -23.9212 Variaţia absolută a Pn - -166.5023 Indicele de creştere al Pn - -16,78%4 Capitaluri proprii(Cpr) 289.170 278.1605 Variaţia absolută a Cpr - -11.0116 Indicele de creştere al Cpr - 96,19%7 Rata rentabilităţii financiare(Rrf) 49,31% -8,60%8 Valoare de referinţă 20% 20%9 Rata medie a dobânzii 13% 10%

10 Rata inflaţiei 7% 5%11 Variaţia absolută a Rrf - -57,91%12 Indicele de creştere al Rrf - -17,44%13 Rata reală a rentabilităţii financiare 42,31% -13,60%

La nivelul anului 1, rata rentabilităţii financiare înregistrează un nivel de 49,31% (pentru fiecare 100 RON capitaluri proprii investite se obţin 49,31 RON profit net).

Evoluţia rentabilităţii financiare

-8,60%

49,31%

-20,00%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

1 2


valo

ri

Rata rentabilităţiifinanciare(Rrf)Valoare de referinţă

Rata medie a dobânzii

Rata inflaţiei

fig. nr. 13 Dinamica ratei rentabilităţii financiareSituaţia se apreciază a fi satisfăcătoare la nivelul anului 1, în condiţiile în

care:

www.levier.ro 65


Material seminar analiză economico-financiară- rentabilitatea financiară este superioară ratei inflaţiei, asigurând astfel păstrarea substanţei economice a capitalurilor investite de către acţionari;- rentabilitatea financiară este superioară ratei dobânzii la depozite - alternativă de plasament a acţionarilor;- este superioară ratei de rentabilitate aşteptate (20% - rata considerată corespunzătoare pentru remunerarea riscurilor asumate de acţionari);

- este superioară ratei rentabilităţii economice, ceea ce confirmă existenţa unui levier financiar pozitiv, respectiv exploatarea de către întreprindere a efectului de levier.

În dinamică, are loc o diminuare accentuată a ratei rentabilităţii financiare. Astfel, de la o perioadă la alta, indicele de creştere al capitalurilor proprii devansează considerabil indicele de creştere al rezultatului net al exerciţiului.

Nivelul negativ al ratei din anul 2 reflectă o materializare a riscurilor asociate activităţii întreprinderii. Rezultatului negativ înregistrat la nivel de exploatare i se adaugă pierderea aferentă activităţii financiare (fundamentată pe un volum sporit de cheltuieli cu dobânzile). Întreprinderea nu a fost capabilă să asigure un levier financiar pozitiv pe seama rentabilităţii economice, ceea ce a făcut ca îndatorarea să sporească pierderea înregistrată.

2.7. Analiza riscurilor

Tabel nr. 33 Riscul de exploatareNr. Specificaţie 1 2 Simbolcrt.1 Venituri din exploatare 1.275.000 1.235.000 Ve2 Cheltuieli de exploatare 1.098.500 1.243.557 Che3 Profit din exploatare 176.500 -8.557 Pe = Ve - Che4 Cheltuieli variabile totale 745.000 783.625 Cv5 Cheltuieli fixe totale 353.500 459.932 Cf6 Marja cheltuielilor variabile 530.000 451375 Mcv = Ve - Cv7 Rata marjei cheltuielilor variabile 0,42 0,37 rmcv = Mcv / Ve8 Pragul de rentabilitate de exploatare(Vepr) 850.401 1.258.412 Vepr = Cf / rmcv9 Indicatorul de poziţie

- absolut(Ipoz) 424.599 -23.412 Ipoz = Ve - Vepr - relativ(Ipoz%) 49,93% -1,86% Ipoz% = Ipoz / Vepr

10 Momentul realizării pragului de rentabilitate(Pm) 240,1 366,8 Pm = (Vepr/Ve)xT11 Coeficientul de elasticitate(ke) 4,386 8,786 ∆rPe/∆rVe

Analiza riscului de exploatare a fost realizată pornind de la volumul total al veniturilor din exploatare. La nivelul anului 1, pragul de rentabilitate al exploatării înregistra un nivel de 850.401 RON. Depăşirea acestuia a permis înregistrarea unui profit din exploatare în valoare de 176.500 RON (Ipoz x (1-Rmcv)).

www.levier.ro 66


Material seminar analiză economico-financiarăMarja de siguranţă relativă (indicatorul de poziţie relativ) atinge un

nivel de aprox. 50%, ceea ce reflectă un risc de exploatare scăzut, respectiv o situaţie confortabilă din punctul de vedere al riscului de exploatare.

În ipoteza unei evoluţii relativ liniare a volumului de activitate la nivelul exerciţiului financiar, pragul de rentabilitate al exploatării este atins în ziua 241.Întreprinderea rămâne în concluzie la dispoziţie cu 119 zile (considerând durata anului de 360 zile) pentru a obţine venituri şi a înregistra profit. Mai exact, la un nivel de 353.500 RON, veniturile din exploatare acopereau exclusiv cheltuielile fixe. Sporirea peste acest nivel a veniturilor a permis acoperirea parţială a cheltuielilor variabile.

În ziua 241, veniturile din exploatare au atins nivelul pragului de rentabilitate de 850.401 RON. În acest punct, cheltuielile de exploatare (atât cele fixe, cât şi cele variabile) au fost complet acoperite. În continuare, orice venituri suplimentare realizate au asociat un spor de cheltuieli variabile. În contextul în care preţurile de vânzare depăşesc cheltuielile variabile medii unitare, fiecare RON venit acoperă cheltuielile variabile aferente şi asigură o marjă de profit. Practic, indicatorul de poziţie absolut (în valoare de 424.599 RON) are rolul de a acoperi cheltuielile variabile aferente şi de a asigura obţinerea de profit.

Mărimea profitului din exploatare obţinut depinde astfel de mărimea absolută a indicatorului de poziţie (marja de siguranţă) şi de rata marjei cheltuielilor variabile (1 – rata cheltuielilor variabile).

Coeficientul de elasticitate are un nivel scăzut (4,386), ceea ce susţine concluzia unui nivel redus al riscului de exploatare. La o modificare a veniturilor din exploatare cu 1%, rezultatul exploatării variază în acelaşi sens cu 4,386%. În aceste condiţii, întreprinderea prezintă o expunere relativ redusă în cazul materializării unor riscuri cu impact de reducere a veniturilor din exploatare.

0500.000

1.000.0001.500.000

valori

1 2

perioada

Riscul de exploatare

venituri dinexploatarepragul derentabilitate

fig. nr. 14 Dinamica pragului de rentabilitate

www.levier.ro 67


Material seminar analiză economico-financiarăÎn dinamică, are loc o sporire considerabilă a pragului de rentabilitate. Aceasta se datorează atât sporirii cheltuielilor fixe, cât şi reducerii ratei marjei cheltuielilor variabile.Se impune ca veniturile din exploatare să atingă nivelul de 1.258.412 RON pentru ca întreprinderea să fie capabilă să acopere integral cheltuielile de exploatare.

Nivelul veniturilor de exploatare stabilit ca obiectiv de către întreprindere pentru anul 2 a fost de 2.100.000 RON. Acesta urma să fie fundamentat cu preponderenţă pe seama cifrei de afaceri.

Riscurile principale asociate acestui obiectiv ţineau de capacitatea de producţie a întreprinderii, cererea din partea pieţei şi sursele de finanţare posibil de mobilizat.

Materializarea unor astfel de riscuri a dus la nerealizarea nivelului programat al veniturilor (cu toate că veniturile de exploatare au fost completate de variaţia stocurilor şi de veniturile din cedarea de active).

În condiţiile în care nu a putut fi atins nici măcar pragul de rentabilitate, întreprinderea a obţinut pierderi din activitatea de exploatare.

Coeficientul de elasticitate ridicat (comparativ cu anul 1) reflecta un potenţial sporit în materie de rentabilitate economică, dar şi un grad ridicat de risc de exploatare. Materializarea riscului a dus la deteriorarea accentuată a ratei rentabilităţii economice.

Tabel nr. 34 Riscul financiarNr. Specificaţie 1 2 Simbolcrt.1 Venituri totale 1.275.038 1.235.013 Vt2 Cheltuieli de exploatare 1.098.500 1.243.557 Che3 Cheltuieli variabile totale 745.000 783.625 Cv4 Cheltuieli cu dobânzile 6.799 15.377 Cd5 Cheltuieli fixe totale 353.500 459.932 Cf6 Marja cheltuielilor variabile 530.038 451.388 Mcv = Vt - Cv7 Rata marjei cheltuielilor variabile 0,42 0,37 rmcv = Mcv / Vt8 Pragul de rentabilitate financiar 866.720 1.300.461 Vtpr =(Cf+Chd)/rmcv9 Indicatorul de poziţie

- absolut 408.317 -65.449 Ipoz = Vt - Vtpr - relativ 47,11% -5,03% Ipoz% = Ipoz / Vepr

10 Momentul realizării pragului de rentabilitate 244,7 379,1 Pm = (Vtpr/Ve)xT

La nivelul anului 1, pragul de rentabilitate financiar a fost atins în ziua 245. Rămâne o marjă de siguranţă de 115 zile în care întreprinderea poate obţine profit.

Indicatorul de poziţie reflectă un risc global redus (riscul financiar indus de necesitatea acoperirii cheltuielilor cu dobânzile este redus, el neavând un impact semnificativ asupra nivelului riscului global).

La nivelul anului 2, pragul de rentabilitate financiar nu este atins (fiind necesar un surplus de 65.449 RON venituri, respectiv 19,1 zile).

www.levier.ro 68


Material seminar analiză economico-financiarăÎn condiţiile înregistrării unei rate a rentabilităţii economice de 27,16%,

pe fondul unui cost mediu al datoriilor financiare de numai 11%, întreprinderea dispune de un levier financiar considerabil.

Astfel, cele 85.411 RON datorii financiare generează costuri (cheltuieli cu dobânzile, la o rată a dobânzii de 11%). În acelaşi timp însă, activele în care ele au fost investite generează o rentabilitate economică de 27,16%. În concluzie, după suportarea cheltuielilor cu dobânzile din profitul de exploatare generat prin întrebuinţarea activelor finanţate pe seama datoriilor financiare, rămâne un surplus de 16,16 RON pentru fiecare 100 RON datorii financiare contractate.

În consecinţă, cele 85.411 RON datorii financiare generează la nivelul anului 1 un surplus de aprox. 13.800 RON sub formă de profit brut. Ignorând impozitul pe profit, acest surplus se adaugă profitului generat de activele finanţate din capitaluri proprii, sporind rentabilitatea financiară.

Obs.: Trebuie precizat că ipoteza conform căreia întreprinderea a beneficiat pentru întregul an de datorii financiare în valoare de 85.411 RON nu este una realistă (valoare avută în vedere în calcule reprezintă soldul datoriilor financiare înregistrat la sfârşitulanului). În plus, întreprinderea mobilizează şi alte surse de finanţare în afară de capital propriu şi datorii financiare, care, investite în active, generează la rândul lor efecte de natura rentabilităţii.

Tabel nr. 35 Efectul de levierNr.crt. Specificare\ an 1 2

1 Rentabilitatea economică a activelor(Rre) 27,16% -1,29%2 Rata dobânzii la creditele contractate 11,00% 12,00%3 Datorii financiare totale 85.411 128.0004 Capitaluri proprii(Cpr) 289.170 278.1605 Levierul 16,16% -13,29%6 Braţul levierului 0,30 0,467 Efectul de levier 0,05 -0,068 Rata rentabilităţii financiare(Rrf) 31,93% -7,40%

www.levier.ro 69



Efectul de levier

-7,40%

31,93%

-10,00%0,00%

10,00%20,00%30,00%40,00%

1 2


valo

ri

Rentabilitatea economicăa activelor(Rre)Efectul de levier

Rata rentabilităţiifinanciare(Rrf)

fig. nr. 15 Dinamica efectului de levierSe apreciază că nivelul levierului financiar din anul 1 este unul ridicat,

ceea ce (mai ales în contextul unui braţ scăzut al levierului) implică un risc financiar redus. Există astfel o marjă suficient de mare pentru a amortiza orice scădere a rentabilităţii economice sau creştere a ratei dobânzii (fenomene care ar duce la diminuarea levierului financiar).

Astfel, cât timp levierul financiar se menţine la un nivel pozitiv, existenţa datoriilor financiare generează efecte pozitive asupra rentabilităţii financiare.

Riscul financiar sporeşte în anul 2, odată cu sporirea braţului levierului, dar şi cu creşterea ratei dobânzii (care reduce levierul financiar).

Reducerea rentabilităţii economice sub nivelul ratei dobânzii duce la materializarea riscurilor.

În general, o astfel de situaţie se caracterizează prin faptul că rentabilitatea economică a activelor finanţate prin datorii financiare este inferioară costului datoriilor financiare.

În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile neacoperite de rentabilitatea activelor finanţate din datorii financiare s-ar impune a fi suportate pe seama rentabilităţii activelor finanţate din surse proprii (motiv pentru care un braţ redus al levierului ar atenua riscurile).

În cazul întreprinderii analizate, nu se poate vorbi despre o rentabilitate economică propriu-zisă, în condiţiile în care rata rentabilităţii economice este negativă.

Cheltuielile cu dobânzile nu sunt acoperite nici măcar parţial de un eventual profit de exploatare generat de activele finanţate din datorii financiare. Ele se transpun integral în pierderi, care vor diminua rentabilitatea asociată capitalului propriu.

www.levier.ro 70


Material seminar analiză economico-financiarăAnexa 1 – Bilanţ contabil

RONA 1 2

A. ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 6.000 2.000II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 330.000 460.208III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE - TOTAL 50.000 47.500

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.01 la 03) 386.000 509.708B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI 116.667 26.389II. CREANŢE 97.222 115.000III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 35.000 0IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 15.000 5.000

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd 05 la 08) 263.889 146.389C. CHELTUIELI ÎN AVANS 410 0

D. DATORII CE TEREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MICĂ DE UN AN 302.013 293.938

E.ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd 09+10-11-18)

-41.714 -149.549

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) 336.286 354.159

G. DATORII CE TEREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 58.706 92.000

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 30.000 28.500I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care: 12.000 8.000

- subvenţii pentru investiţii; 8.000 6.000 - venituri înregistrate în avans 4.000 2.000

J. CAPITAL ŞI REZERVEI. CAPITAL (rd 20 la 22), din care: 87.500 87.500

- capital subscris nevărsat 5.000 0 - capital subscris vărsat 82.500 87.500 - patrimoniul regiei 0 0

II. PRIME DE CAPITALIII. REZERVE DIN REEVALUARE

- sold creditor 0 10.000 - sold debitor 0 0

IV. REZERVE 4.000 4.000V. Acţiuni proprii 0VI. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)

- sold creditor 156.081 156.081 - sold debitor 0 0

VII. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR - sold creditor 142.581 0 - sold debitor 23.921Repartizarea profitului 142.581 0CAPITALURI PROPRII - TOTAL 247.581 233.660Patrimoniul public 0 0CAPITALURI TOTAL (rd 32+33) 247.581 233.660

www.levier.ro 71


Material seminar analiză economico-financiarăAnexa 2 – Contul de profit şi pierdere RON

Nr.crt. Denumirea indicatorului 1 2

1 1.Cifra de afaceri neta 1.150.000 1.125.0002 Productia vandută 1.000.000 950.0003 Venituri din vanzarea marfurilor 150.000 175.000

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul 0 0Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 0 02.Variatia stocurilor ------sold creditor 73.000 68.000 ------sold debitorProducţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 50.000

8 4.Alte venituri din exploatare 2.000 42.0009 Venituri din exploatare -TOTAL 1.275.000 1.235.000

10 5.a)Cheltuieli cu materiile prime si 11 materialele consumabile 500.000 498.75012 Alte cheltuieli materiale 25.000 23.75013 b)Alte cheltuieli externe 50.000 47.50014 Cheltuieli privind marfurile 135.000 165.37515 6.Cheltuieli cu personalul 198.000 332.64016 a)Salarii şi indemnizaţii 150.000 252.00017 b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 48.000 80.640

7.a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale 50.500 73.792

19 a.1)Cheltuieli 50.500 73.79220 a.2)Venituri 0 021 7.b)Ajustarea valorii activelor circulante 20.000 -20.00022 b.1)Cheltuieli 20.000 023 b.2)Venituri 20.00024 8.Alte cheltuieli de exploatare 90.000 123.25025 8.1.Chelt privind prest ext 35.000 48.250

8.2.Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 45.000 45.0008.3.Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 10.000 30.000Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul 0 0

29 Ajustari privind provizioanele 30.000 -1.50030 Cheltuieli 30.000 28.50031 Venituri 0 30.00032 Cheltuieli de exploatare - TOTAL 1.098.500 1.243.55733 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE34 - Profit 176.500 035 - Pierdere 0 8.557

6

7

18

26

27

4

5

28

www.levier.ro 72


Material seminar analiză economico-financiarăNr.crt. Denumirea indicatorului 1 2

36 Venituri din interese de participare 0 037 - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 0 0

10.Venituri din alte investiţii şi împrumuturice fac parte din activele imobilizate 0 0

39 - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 0 040 11.Venituri din dobanzi 38 1341 - din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 0 042 Alte venituri financiare 0 043 Venituri financiare - TOTAL 38 13

12.Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şiinvestitiilor det ca active circulante 0 0

45 Cheltuieli 0 046 Venituri 0 047 13.Cheltuieli privind dobanzile 6.799 15.37748 - din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 0 049 Alte cheltuieli financiare 0 050 Cheltuieli financiare - TOTAL 6.799 15.37751 PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):52 - Profit 0 053 - Pierdere 6.761 15.36454 14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă): 55 - Profit 169.739 056 - Pierdere 0 23.92157 15.Venituri extraordinare 0 058 16.Cheltuieli extraordinare 0 059 17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRA.:60 - Profit 0 061 - Pierdere 0 062 Venituri totale 1.275.038 1.235.01363 Cheltuieli totale 1.105.299 1.258.93464 PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): 65 - Profit 169.739 066 - Pierdere - 23.92167 18.Impozitul pe profit 27.158 068 19.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in 69 elementele de mai sus 0 070 20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERC. FINANCIAR:71 - Profit 142.581 072 - Pierdere - 23.921

38

44

www.levier.ro 73



Anexa 3 – Bilanţ financiar RON

Nr.rd. Specificare\ an 1 2

1 Imobilizări necorporale 1.000 02 Imobilizări corporale 345.556 470.2083 Imobilizări financiare 0 04 ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 346.556 470.2085 Stocuri 111.111 26.3896 Creanţe 142.222 162.5007 Disponibilitati si investitii fin. pe t.scurt 50.000 5.000

a) Investitii financiare pe t. scurt 35.000 0 b) Disponibilitati 15.000 5.000

8 ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 303.333 193.8899 TOTAL ACTIV 649.889 664.097

1 Capitaluri proprii 289.170 278.1602 Datorii pe t. mediu şi lung 58.706 92.0003 …datorii financiare pe tml 58.706 92.0004 ... datorii de exploatare pe tml 0 05 CAPITAL PERMANENT 347.876 370.1606 Datorii pe termen scurt 302.013 293.9387 ...datorii financiare pe termen scurt 26.706 36.0008 ...datorii de exploatare pe ts, din care: 275.307 257.9389 ..-furnizori şi conturi asimilate 103.368 34.00010 ..-alte datorii de exploatare 171.939 223.93811 DATORII-TOTAL 360.718 385.93812 TOTAL PASIV 649.889 664.097

ACTIV

PASIV

www.levier.ro 74



Anexa 4 – Tabloul soldurilor intermediare de gestiune RONNr.crt. Specificaţie / perioada 1 2

1 Venituri din vânzarea mărfurilor 150.000 175.0002 Cheltuieli privind mărfurile 135.000 165.3753 Marja comercială 15.000 9.6254 Producţia vândută 1.000.000 950.0005 Variaţia stocurilor 73.000 68.0006 Producţia imobilizată 50.000 07 Producţia exerciţiului 1.123.000 1.018.0008 Cheltuieli cu materii p. şi mat.cons 500.000 498.7509 Alte cheltuieli din afară 50.000 47.50010 Alte cheltuieli materiale 25.000 23.75011 Cheltuieli privind prestaţiile externe 35.000 48.25012 Valoarea adăugată 528.000 409.37513 Venituri din subvenţii de exploatare 0 014 Ven. din cr. reactiv.si deb. diversi (Vcr) 0 015 Alte venituri din exploatare (Ave) (758) 2.000 2.00016 Venituri din subventii pt. investitii (Vsi) 2.000 2.00017 Cheltuieli salariale (S) 198.000 332.64018 Impozite si taxe aferente exploatarii (Ie) 45.000 45.00019 Chelt.cu despag., donatii si act.ced. (Cd) 10.000 30.00020 Chelt.privind activele ced. (ct.6583) 0 1000021 Acumularea brută din exploatare 275.000 11.735

22

Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (ct. 7812+ 7813 +7814) 0 50.000

23 Venituri din cedarea activelor (ct.7583) 0 40.000

24Venituri din subventii pentru investitii (ct.7584) 2.000 2.000

25 Amortizări şi provizioane 100.500 102.29226 Pierderi din creante si deb.div. (ct.654) 0 027 Chelt.privind activele ced. (ct.6583) 0 1000027 Rezultatul exploatării 176.500 -8.55728 Venituri financiare 38 1329 Cheltuieli financiare 6.799 15.37730 Rezultatul financiar -6.761 -15.36431 Rezultatul curent 169.739 -23.92132 Rezultatul extraordinar 0 033 Rezultatul brut al exerciţiului 169.739 -23.92134 Impozitul pe profit 27.158 035 Rezultatul net al exerciţiului 142.581 -23.92136 Capacitatea de autofinanţare 243.081 28.37137 Dividende 70000 038 Participarea salariaţilor la profit 12500 039 Autofinanţarea netă 160.581 28.371

www.levier.ro 75


fişierul ataşat

Documents