fisa exercitii vocabular si relatii semantice

FIȘĂ EXERCIȚII CLASA A IX- A

1. Recunoaşte prin subliniere neologismele identificate în fragmentul citat.,,Ne aflam într-o zonă foarte primejduită, unde, cu o indolenţă, cu o fatalitate în adevăr de tragedie antică, aştepta, fără să se ia cea mai mică măsură, fără să clintim un deget - catastrofa. Stam acolo aproape zece ofiţeri, cu un general în frunte, într-o paralizie în care numai pasărea, hipnotizată de ochii şarpelui, cade.” (Capul de zimbru, Vasile Voiculescu)

2. Subliniază regionalismele existente în următoarea serie de cuvinte: voinic, dulău, căldură, sfadă, domeniu, ocrotitor, spoitor, slobod, taină, consternat, zaplaz, falnic, flăcău, cracă.

3. Denumeşte şi delimitează tipurile de arhaismele (fonetice, lexicale, semantice, morfologice) regăsite în seria: călindar, jilţ, să vie, slovă, zbucni, lapăd, se spăimânta, ciublă, ciopor, oca, smeu.

4. Identifică în următoarele propoziţii trei cuvintele polisemantice, apoi alcătuieşte un enunţ cu alt sens al acestuia:

a) ,,Eu îl descos despre viaţa codrilor copleşiţi de zăpezi.”

a) ,,El mă ispiteşte despre vraja oraşului.”

b) ,,Şi răcnetele cocoşilor, vestind o târzie strajă a nopţii, ne-au despărţit buni înţeleşi.”(Taina gorunului, Vasile Voiculescu)

5. Asociază cuvinte cu sinonimele lor, din seria de cuvinte enumerate mai jos: călătorie, ignoranţă, speranţă, întâmplări, căutător, voiaj, ramură, iz, prieten, aromă, nădejde, nedesluşit, cercetător, indolenţă, amic, cracă, peripeţii, nedumerit.

6. Recunoaşte perechea antonimică a următoarelor structuri frazeologice, prin trasarea de săgeţi:

a da din cap a uita

a o lua de la capăt a înceta

a pune capăt a se abţine

a-şi aduce aminte a acuza

a-şi da cu părerea a ignora

a face semn a dezaproba

a lua apărarea a începe

7. Extrage două cuvintele ce intră în relaţie de omonimie şi alcătuieşte câte un enunţ potrivit cu omonimul lor:

,,Ridică ochii la cerul din care ţârâia o ploaie măruntă...”

,,Neputând să-l mai care cu el, ...îl daseră în seama celui dintâi gospodar.”

8. Identifică paronimul cuvintelor: originar, eminent şi realizează enunţuri potrivite cu aceste perechi de paronime.

9. Se dă textul:,, Ne aflam într-o zonă foarte primejduită, unde, cu o indolenţă, cu o fatalitate în adevăr de tragedie antică, aştepta, fără să se ia cea mai mică măsură, fără să clintim un deget- catastrofa. Stam acolo aproape zece ofiţeri, cu un general în frunte, într-o paralizie în care numai pasărea, hipnotizată de ochii şarpelui, cade.” (Capul de zimbru, Vasile Voiculescu)

Cerință: Recunoaşte prin subliniere neologismele identificate în fragmentul citat.

10. Identifică în următoarele propoziţii cuvintele polisemantice prin simpla lor enumerare:

,,Eu îl descos despre viaţa codrilor copleşiţi de zăpezi.”

,,El mă ispiteşte despre vraja oraşului.”

,,Şi răcnetele cocoşilor, vestind o târzie strajă a nopţii, ne-au despărţit buni înţeleşi.”(Taina gorunului, Vasile Voiculescu)

11. Subliniază regionalismele existente în următoare serie de cuvinte: voinic, dulău, căldură, sfadă, domeniu, ocrotitor, spoitor, slobod, taină, consternat, zaplaz, falnic, flăcău, cracă.

12. Denumeşte şi delimitează tipurile de arhaismele (fonetice, lexicale, semantice, morfologice) identificate în seria: călindar, jilţ, să vie, slovă, zbucni, lapăd, se spăimânta, ciublă, ciopor, oca, smeu.

13. Grupează cuvintele din următoarea serie sinonimică, indicând variantele arhaice, neologice, din limbajul familiar, din argou, din limbajul obișnuit:hoţ, bandit, tâlhar, fur, pungaş, coţcar, manglitor, şutitor, escroc, gangster, şarlatan, impostor, farsor, cleptoman, hoţoman, lotru, şmecher, potlogar, pişicher, şnapan.

14. Extrage şi grupează pe coloane cuvintele polisemantice de cele omonime din enunţurile următoare, citate din proza lui V. Voiculescu:


,,Mergea cu urechea şi coada pleoştite.”

,,Să-l lepăd, mi se rupea inima...”

,,Neputând să- l mai care cu el, ...îl daseră în seama celui dintâi gospodar.”

15. Asociază cuvinte cu sinonimele lor din seria de cuvinte enumerată mai jos: călătorie, ignoranţă, speranţă, întâmplări, căutător, voiaj, ramură, iz, prieten, aromă, nădejde, nedesluşit, cercetător, indolenţă, amic, cracă, peripeţii, nedumerit.

16. Recunoaşte perechea antonimică a următoarele structuri frazeologice, prin trasarea de săgeţi:

a da din cap a-şi aminti

a o lua de la capăt a înceta

a pune capăt a opina

a-şi aduce aminte a apăra

a-şi da cu părerea a atenţiona

a face semn a aproba

a lua apărarea a începe

17. Recunoaşte în următoarele propoziţii cuvintele polisemantice şi argumentează caracterul lor prin alcătuirea a câte două enunţuri potrivite:

,,Eu îl descos despre viaţa codrilor copleşiţi de zăpezi.”

,,El mă ispiteşte despre vraja oraşului.”

,,Şi răcnetele cocoşilor, vestind o târzie strajă a nopţii, ne-au despărţit buni înţeleşi.”(Taina gorunului, Vasile Voiculescu)

18. Extrage cuvintele polisemantice de cele omonime din enunţurile următoare, citate din proza lui V. Voiculescu şi susţine caracterul lor prin alcătuirea de alte două enunţuri adecvate:


,,Mergea cu urechea şi coada pleoştite.”

,,Să-l lepăd, mi se rupea inima...”

,,Neputând să- l mai care cu el, ...îl daseră în seama celui dintâi gospodar.”

19. Rescrieţi textul dat, corectând neologismele scrise greşit:

,,DJs şi MCs pun la cale un blockparty de extraclass garantat - de la hip–hop la funk, trecând prin drum&beats şi brokenbeats! Here wegoagain!” Sau: ,,Căutăm finance manager pentru filiala unui global player.” Dar ce-o vrea să comunice afişul de la magazinul din colţ: ,,Trendy StoreFashionJeans Sport Outdoor Top-Brand Discount”? A, s-ar părea că ar fi vorba de ţoale ieftine...( adaptare după Hannes Stein, Enciclopedia lucrurilor care mă sâcâie zilnic – mic tratat pentru intelectuali agasaţi )

a fugi

a lenevi

Grupa I - găseşte sinonime frazeologice pentru verbul a fugi.

Grupa II - găseşte sinonime frazeologice pentru verbula lenevi .

Grupa III - găseşte sinonime frazeologice pentru cuvântul atent.

Grupa IV - găseşte sinonime frazeologice pentru adverbul niciodată.

atent

niciodată

a mânca

Grupa V - găseşte sinonime frazeologice pentru verbula mânca .

Cerinţa 1-echipa 1

Identificaţi cuvintele sinonime care apar în textele următoare şi clasificaţi - le în tabelul dat (sinonime totale, parţiale, aproximative, frazeologice):

- ,,Az noapte, cu luna şi plopii

Opt bolnavi au dat ortu popii “

(T. Arghezi)

- ,,Toţi au murit de tot”.

Cerinţa 1-echipa 2


- ,,Şi din neguri, dintre codri, tremurând s- arată luna:

Doamna mărilor şi- a nopţii varsă linişte şi somn.”

(M. Eminescu)

Cerinţa 1-echipa 3


- ,,Tovarăş mi-i râsul hidos şi cu umbra

Ce sperie câinii pribegi prin canale.”

(G. Bacovia)

- ,,Urât tată a avut

Să- i semene l- a făcut.“ (Folclor)

Cerinţa 1-echipa 4


,,….şi nu mă mai încurc prinprejurul şcoalei, ci o ieu la sănătoasa spre casă.” ( I. Creangă)

- ,, noi, atunci, am pârlit-o la fugă. Iar el zvârr! cu o scurtătură în urma noastră…”

(I.Creangă)

(T. Arghezi)

Cerinţa 2-echipa 1

Identificaţi în coloana a doua sinonimele cuvintelor din prima coloană şi scrieţi corect perechile sinonimice.

1.beneficiu 1.opoziţie

2.deviere 2.mângâiere

3.antiteză 3.prescurtare

4. confesiune 4. abatere

5. abreviere 5. profit

Cerinţa 2-echipa 2


1. defect 1. incomplet

2.contestaţie 2.a garanta

3. calm 3. cusur

4.fragmentar 4.plângere

5. a gira 5. liniştit

Cerinţa 2-echipa 3


1. devotat 1. silit

2. toxic 2.ponderat

3. banal 3.credincios

4. constrâns 4.otrăvitor

5. echilibrat 5.obişnuit

Cerinţa 2-echipa 4


1. a manipula 1.a ofensa

2.fraudă 2.degajat

3. a insulta 3.înşelăciune

4.a perfecta 4.a manevra

5.dezinvolt 5.a definitiva

Cerinţa 3-echipa 1

Completaţi antonimul cuvântului subliniat în următoarele proverbe:

a) ,, La bătrâneţe se simte cine s-a cruţat la ………….? “

b) ,, Fă bine ca să găseşti ……………? “

Cerinţa 3-echipa 2


a) ,,Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de ……………..? mă feresc eu.”

b),,De departe trandafir, / De ………….?Borş cu ştir. “

Cerinţa 3-echipa 3


a) ,,Sluga bună nu duce lipsă de ………………..?.”

b) ,,Bogatul nu crede celui …………..?, nici sătulul celui …………………? .”

Cerinţa 3-echipa 4


a) ,, Buturugamică

răstoarnăcarul ………? .”

b) ,, Scump la tărâţe,

……………….? lafăină .”

Cerinţa 4-echipa 1

Identificaţi în textele următoare cuvintele antonime .

a) ,, Stă în codru fără slavă

mare pasăre bolnavă.

Naltă stă sub cerul mic

şi n-o supără nimic. “ ( L. Blaga)

b) ,,Te drămuiesc în zgomot şi tăcere

Şi te pândesc în timp, ca pe vânat. “ (T.Arghezi)

Cerinţa 4-echipa 2


a) ,, Când am fost ură

am fost mare,

Dar, astăzi, cu desăvârşire

Sunt mare căci mă simt iubire,

Sunt mare căci mă simt uitare. “ (Al.Macedonski)

b) ,, Nici azi , nici

mâine, ziua cea de ieri,

Cerinţa 4-echipa 3


a) ,, Purta aprins şi

răsăritu-n pene,

cu scânteiri de aur şi oţel

şi liniştit şi dulce, lângă el,

amurgul stins al umbrei pământene. “ (R. Gyr)

b) ,,Nu ştiu dacă este

cald sau dacă este rece,

nu ştiu nic măcar dacă suntem singuri. “ ( N.

Cerinţa 4-echipa 4


a) ,, Cu pene albe , pene

negre

O pasăre cu glas amar

Străbate parcul solitar. “

( G. Bacovia)

b) ,, Peste tine îşi bolteşte

limpezimea ideală

Marea cea adevărată, nălucită şi reală. “

Unde sunt orele pierdute-n veac? “ ( I. Vinea)

Stanescu) (I. Pillat)

Cerinţa 5-echipa 1

Construiţi contexte cu următoarele omonime:

bancă , arie

Cerinţa 5-echipa 2

Construiţi contexte cu următoarele omonime.

râs, război

Cerinţa 5-echipa 3


port, poartă

Cerinţa 5-echipa 4


liliac, lin

Cerinţa 6-echipa 1

Selectează din perechea de paronime date cuvântul potrivit pentru contextele următoare şi motivaţi folosirea lui prin precizarea sensului său.

1. În urma accidentului, orfanul a fost adaptat/ adoptat de bunicii acestuia.

2.Niciodată nu ştii cum să reacţionezi în faţa pericolului eminent/ iminent.

3.Colegul nostru a fost distins/ destins cu premiul pentru cel mai bun bucătar .

Cerinţa 6-echipa 2


1. A fost bătut bestiar/ bestial de nişte necunoscuţi.

2. Era un monarh/

monah de la schitul din apropiere.

3. Soluţia găsită a

salvat situația doar temporar/ temporal.

Cerinţa 6-echipa 3


1. În epoca glacială /glaciară gheţarii ocupau suprafeţe foarte mari.

2. A acţionat un grup

de comandă/ comando bine instruit.

3. Am o agenţie de

publicistică / publicitate care merge foarte bine.

Cerinţa 6-echipa 4


1. Casa de bani avea un (o) cifru / cifră secret (ă).

2. Am folosit un

procedeu original/ originar.

3. Prietenul tău este puţin saşiu/ şasiu.

FIŞĂ DE RECUPERARE

I.

1. Indicaţi seria sinonimică a cuvântului ciudat.

2. Indicaţi sinonimele cuvintelor: cameră, colb, a drege, a asuda, zvon.

3. Indicaţi sinonimele lexico-frazeologice ale cuvintelor: clar, niciodată.

II.

1. Indicaţi antonimele următoarelor cuvinte: a termina, a înrăutăţi, a permite, a dezgropa, a recunoaşte.

2. Indicaţi antonimele următoarelor cuvinte formate cu ajutorul prefixelor: a lega, a cinsti, moral, decent, organic, normal, prudent, continuu, înfrunzit.

3. Alcătuiţi enunţuri cu antonimele cuvintelor: iubire, obraznic, aici, devreme, de-a lungul.

III.

1. Alegeţi forma corectă a cuvintelor :

Cetăţenii români provin / previn gripa aviară .

Starea sa a evoluat / evaluat spre bine.

A fost investit / învestit în noua sa funcţie.

A încercat să facă aluzie / iluzie la mine.

Stomacul meu nu mai poate să degere / digere nimic.

Basmul popular a fost transmis pe cale orară / orală.

Trebuie să fim solidari / solitari în faţa necazurilor.

Stofa aceasta este de caritate / calitate superioară.

2. Alegeţi forma corectă din fiecare pereche de cuvinte:

Întreprindere – intreprindere

Preşedenţie – preşedinţie

Conjunctură – conjuctură

Complet – complect

IV.

1.Indicaţi sensurile omonimelor lexico-gramaticale şi precizaţi valoarea lor morfologică: care, poartă, şiret, vie, fin.

2. Explicaţi sensurile omonimelor lexicale următoare: bob, rom, râs, roabă.

V.

1 Găsiţi neologismele următoarelor cuvinte:

obraznicà prielnicà

răutăciosà stăruitorà

timpuriuà tinerescà

zadarnicà lacomà

cuviinciosà limbutà

2. Subliniaţi sensul corect asociat următoarelor neologisme:

-specios – înşelător – specie

- salutar - care merită să fie salutat – salvator

- fortuit – forțat - întâmplător

-inextricabil – extreme de complicat - care nu poate fi stricat

-problematic - care ridică probleme - îndoielnic - nesigur

-solicitudine – cerere - atitudine plină de grija faţă de cineva

-mutual – reciproc - pe tăcute

-lucrativ - care aduce câştiguri băneşti - unde se lucrează

Test final

Itemii:

Stabileşte tipul de relaţie în care se găsesc cuvintele în următoarele texte:

1. Cuvintele subliniate sunt în relaţie de polisemie/ omonimie:,,ochiul se înroşi”, ,,era ochi şi urechi”, ,,sub privirile unui ochi lăuntric”. Alcătuieşte apoi trei propoziţii în care cuvântul poartă să fie polisemantic şi două în care să fie în relaţie de omonimie. 0.8 p.

2. Stabileşte sensurile (propriu/secundar/ figurat) cuvântului subliniat: ,,ridică ochii la cerul din care ţârâia o ploaie măruntă”, ,,cerul gurii se zări negru”. 0.5 p.

3. Cuvântul urmă din structurile ,, îşi dete la urmă cu părerea”, ,,pe urmă se aşternu iarna”, are pe rând sensurile sinonimice:..............................., .......................... . 0.5 p.

4. Structurile frazeologice din textele citate au semnificaţia: ,,planurile date peste cap”-................................, ,,să mă pun rău cu ei”-..........................., ,,fac satul de râs la gazetă”-.............................., ,,a tras tot timpul cu urechea”-....................................... . 0.6 p.

5. În fragmentele din textele de la:

a),,Prietenul ceru, ca de obicei, explicaţii...” şi ,,care urcă şi potenţează acolo în cer...pasiunile” şi

b) ,,nu mai eram nişte streini bănuiţi, ci oaspeţi buni...” şi ,,Peste tot sărăcie de preistorie. Numai piatră şi lemn gol.”există câte un cuvânt în relaţie de omonimie. Identifică-le apoi ilustrează omonimia altui cuvânt prin alcătuirea de enunţuri potrivite. 0.6 p.

6. Identifică cuvântul care poate intra în relaţie de paronimie şi alcătuieşte o propoziţie adecvată cu paronimul său: ,,Eram într-un alt cort necunoscut, mai încăpător şi mai bogat împodobit.”. 0.5 p.

7. Identifică seria sinonimică existentă în fragmentele citate: ,,ea nu-şi aminteşte nimic din nălucile ce i se fac cât stă cu minţile aţintite asupra semnelor din cărţi”, ,,îmi tremura duhul, stihia alcătuitoare. Vedenia stărui câteva clipe...”. 0.5 p.

8. Găseşte câte un sinonim şi un antonim neologic pentru cuvintele: 1.5 p.

argat- potrivnic-

jale- încăierare-

făgăduială- vrăjmaş-

pizmaş- născocire-

soios- făurit-

9. Identifică regionalismele şi arhaismele în fragmentul citat şi găseşte forma lor literară: 1.5 p.

,,Chiar din poartă a pus botul în ţărna noroioasă a drumului şi a început a coteli, ici- colo. Aproape de casă şi prin şanţul de alături [...] el putu desluşi urme învălmăşite şi citi izul lor cu nasul, ca pe nişte slove tipărite cu mirosuri pe pământ. Dar mai la vale, merse din ce în ce mai anevoie, până ce orice semn şi miros pieri; ploile le spălase cu desăvârşire. Dar el a tot mers aşa, în oibul locului, cu urechea şi coada mereu pleoştite, până s-a oprit rătutit. Nu ştia încotro să mai apuce.[...] a pornit iar şi a călcat preţ de o poştă, până ce, istovit, s-a culcat într-o porumbişte, deznădăjduit”. (Ciobănilă, Vasile Voiculescu).

Dă exemple de alte trei cuvinte din fiecare categorie.

10. Alcătuieşte o compunere cu titlul ,,O excursie la munte” de aproximativ 30 de rânduri în care să integrezi: câte două cuvinte aflate în relaţie de sinonimie, omonimie, paronimie, antonimie, două neologisme şi două regionalisme (marcate prin subliniere). 20 p.

fisa exercitii vocabular si relatii semantice

Documents