fiŞa disciplinei (master) date despre program 2. 3. · pdf filenoţiuni generale de...

F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115

Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012

www.ub.ro; e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(master) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

1.2. Facultatea Științe

1.3. Departamentul Biologie, Ecologie și Protecția Mediului

1.4. Domeniul de studii Biologie

1.5. Ciclul de studii Masterat

1.6. Programul de studii/calificarea Valorificarea resurselor biologice și protecția mediului

1.7. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Evaluarea și managementul sistemelor acvatice continentale

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Ureche Dorel

2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Ureche Dorel

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DSI – Discipline de sinteză; DAP – Discipline de aprofundare

DSI

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6.


14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 60

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 50

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 19

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 133

3.8. Total ore pe semestru 175

3.9. Numărul de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

http://www.ub.ro/

mailto:[email protected]

F 524.14/Ed. 01

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Evaluarea și managementul

sistemelor acvatice continentale

7.2. Obiectivele specifice să cunoască și să compare diferite tipuri de sisteme acvatice continentale

să cunoască metodele de evaluare a stării ecologice a ecosistemelor acvatice

să estimeze gradul de influență antropogenă asupra mediului acvatic

să selecteze și să utilizeze informațiile de mediu pentru întocmirea planurilor de

management ecologic al bazinelor acvatice continentale

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Noţiuni generale de hidrologie 2 Prelegere ilustrată,

conversaţie, modelare

Integralitatea ecosistemelor lotice. Particularităţi structurale.

Particularităţi ale fluxului de materie şi energie

4 Prelegere ilustrată,


Metode de evaluare a stării ecologice a râurilor 6 Prelegere ilustrată,


Integralitatea ecosistemelor lacustre. Particularităţi

structurale. Particularităţi ale fluxului de materie şi energie



Metode de evaluare a stării ecologice a lacurilor 4 Prelegere ilustrată,


Particularităţi ecologice ale mediului hiporeic 2 Prelegere ilustrată,


Capacitatea de autoreglare şi suport a bazinelor acvatice

continentale



Impactul antropic asupra bazinelor acvatice continentale 2 Prelegere ilustrată,


Management ecologic al bazinelor acvatice continentale 2 Prelegere ilustrată,


Bibliografie

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C4.2 Explorarea/investigarea ecosistemelor pentru rezolvarea de probleme teoretice şi practice asociate

domeniului

C5.2 Utilizarea unor modele si algoritmi in proiecte de cercetare privind cunoasterea sistemelor biologice

C5.4 Verificarea validitatii metodelor de evaluare a sistemelor biologice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 524.14/Ed. 01

Ardelean A., Maior C., 2000. Management ecologic, Ed. SERVO – SAT, Arad.

Brezeanu G., Cioboiu Olivia, Ardelean A., 2011. Ecologie acvatică, ”Vasile Goldiș” University Press, Arad.

Cogălniceanu D., 1999. Managementul capitalului natural, Ed. Ars Docendi, București.

Goldsmith F. B., 1995. Monitoring for Conservation and Ecology, Ed. Chapman and Hall.

Nicoară M., 2009. Monitoring ecologic, Ed. Tehnopress, Iași.

Primack B.R., 2002. Conservarea diversităţii biologice, Ed. Tehnică, Bucureşti.

Primack B.R., Pătroescu Maria, Rozylowicz L., Iojă C., 2008. Fundamentele conservării diversităţii biologice, Ed.

AGIR, Bucureşti.

Teodorescu Irina, Vădineanu A., Simionescu A., 2001. Managementul capitalului natural, Studii de caz, Ed. Ars

Docendi, București.

Bibliografie minimală



AGIR, Bucureşti.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Lucrări practice de hidrometrie 2 Studiu individual,

modelare

Evaluarea stării ecologice a bazinelor acvatice

continentale

Studii de caz,

modelare, conversație

Metode de evaluare a stăii ecologice a râurilor – aplicaţii

practice

- pe baza structurii comunităţilor de macronevertebrate

bentonice

- pe baza structurii comunităţilor de peşti

Studii de caz

4 Studii de caz,


Metode de evaluare a stăii ecologice a lacurilor - aplicaţii

practice

- pe baza structurii comunităţilor planctonice

- pe baza structurii comunităţilor de peşti

- pe baza asociaţiilor vegetale

Studii de caz

4 Studii de caz,


Legislaţia română şi a Uniunii Europene cu privire la

protecţia bazinelor acvatice continentale

2 Studiu individual

Elaborarea şi implementarea planurilor de management

ecologic al bazinelor acvatice continentale

Studii de caz

2 Elaborarea planului

de management

ecologic al unui bazin

acvatic continental

Bibliografie

Ardelean A., Maior C., 2000. Management ecologic, Ed. SERVO – SAT, Arad.







AGIR, Bucureşti.






AGIR, Bucureşti.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Continuturile disciplinei sunt in concordanta cu standardele RNCIS.

F 524.14/Ed. 01

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Însuşirea noţiunilor generale de evaluare și

management al sistemelor acvatice

continentale, cunoștințe referitoare la

elaborarea şi implementarea planurilor de

management ecologic al bazinelor acvatice

continentale.

Examen scris 70%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Îndeplinirea sarcinilor.

Realizarea studiului de caz.

portofoliu 30%

10.6. Standard minim de performanţă

Noţiuni generale de evaluare și management al sistemelor acvatice continentale, cunoștințe referitoare la

elaborarea şi implementarea planurilor de management ecologic al bazinelor acvatice continentale.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

25.09.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

28.09.2015

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea ŞTIINŢE 1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5. Ciclul de studii MASTER 1.6. Programul de studii/calificarea VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE ȘI

PROTECȚIA MEDIULUI 1.7. Forma de învăţământ ZI

2. Date despre disciplină UB 03 BI 9 02 S

2.1. Denumirea disciplinei MONITORIZAREA VEGETAȚIEI 2.2. Titularul activităţilor de curs GURĂU MILIAN 2.3. Titularul activităţilor de seminar GURĂU MILIAN 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EXAMEN

2.7. Regimul disciplinei

Categoria formativă a disciplinei DSI – Discipline de sinteză; DAP – Discipline de aprofundare

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 17 3.8. Total ore pe semestru 59 3.9. Numărul de credite 6

http://www.ub.ro/�

mailto:[email protected]�

F 524.14/Ed. 01

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum

• nu

4.2. de competenţe

• Botanică sistematică , alge și fanerogame


5.1. de desfăşurare a cursului • Videoproiector, imagini cu plante și habitate din ROSCI, efectuate cu ocazia studiilor

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Ierbar, videoproiector



7.1. Obiectivul general al disciplinei

• INTRODUCERE IN CUNOAȘTEREA HABITATELOR

7.2. Obiectivele specifice • Identificarea, monitorizarea și managementul unor specii și habitate de interes comunitar

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Istoricul acţiunilor de ocrotiere a naturii 0,5 prelegere - Conservarea naturii în România 0,5 prelegere - Diversitatea biologică 0,5 prelegere - Dispariţia speciilor: management, extincţia 1 prelegere - Geneza şi formarea biodiversităţii actuale 3 prelegere - Argumente pentru monitorizarea florei algale; Raspunsul populatiilor vegetale la actiunea factorilor de mediu. - efectele factorilor hidrologici. vegetatia inundabila - efectele eutrofizarii - dinamica structurii si marimii comunitatilor de macrofite

1

prelegere -

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cunoaşterea metodelor de studiu ale fitocenozelor şi elaborarea unor măsuri de protecţie a acestora. 1. Realizarea unei deprinderi evoluţioniste de interpretare a corelaţiilor existente între

vieţuitoare. 2. Cunoaşterea principalelor fenomene ce au caracterizat evoluţia lumii plantelor de la

începuturi şi până în prezent. 3. Formarea unei concepţii privind relaţia om – mediul ambiant. 4. Înţelegerea principalelor cauze naturale şi antropice care determină modificările din natură Identificarea principalelor

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Crearea disponibilităților pentru desfășurarea acțiunilor specifice spațiilor de interes comunitar (ROSCI) cum sunt monitorizare, administrare, etc.

F 524.14/Ed. 01

Factorul antropic si consecinte ale perturbarii echilibrului hidrologic 1 prelegere -

Monitoringul ecologic, notiuni generale 1 prelegere - Metode de monitorizare a vegetatiei 1 prelegere - Monitorizarea populaţiilor algale din apele continentale 1 prelegere -

Tipuri de formaţiuni algale din rauri si lacuri: caracteristici ecologice 1 prelegere -

Relaţii functionale între componentele ecosistemelor acvatice şi rolul formaţiunilor algale

1 prelegere -

Implicaţii practice de interes economic ale dezvoltarii algelor in apele de suprafaţă 0,5 prelegere -

Obiective ale monitorizarii algelor in ecosistemele acvatice 0,5 prelegere -

Indicii structurale utilizabile in monitorizarea algelor 0,5 prelegere -

Metode practice de monitorizare a populaţiilor de alge 0,5 prelegere -

Metode experimentale bazate pe utilizarea testelor de alge 0,5 prelegere -

Evaluarea semnificatiei de bioindicatori ai populatiilor de alge din rauri si lacuri 0,5 prelegere -

Flora macrofitelor acvatice si palustre din bazinele apelor curgatoare ale Romaniei 3 prelegere -

Vegetatia zonelor inundabile 1 prelegere - Habitate 3 prelegere - Categorii de conservare 0,5 prelegere - Valoarea economică a biodiversităţii şi valoarea resurselor biologice 0,5 prelegere -

Arii protejate: înfiinţare. Proiectarea reţelelor de arii protejate. Conservarea în exteriorul ariilor protejate

3,5 prelegere -

Conservarea ex-situ de plante rare 1 prelegere - Cauze ale degradării ariilor protejate din România 0,5 prelegere - Acţiuni propuse în sprijinul conservării punctelor focale de diversitate 0,5 prelegere -

Căi de refacere a ecosistemelor: pădurile; nisipuri; pajişti. Efectele eroziunilor asupra florei și vegetației

1,5 prelegere -

Managementul ariilor protejate. Ecoturism şi importanţa ocrotirii naturii. Etica mediului 1 prelegere -

Bibliografie 1. Coldea Gh., 1990, M-ţii Rodnei, studiu geobotanic, Ed. Acad. Bucureşti 2. Cristea, M. 1988, Evaluarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale, Ed. Acad., Bucureşti 3. Cristea, V., 1991, Fitocenologie şi vegetaţia României, îndrumător de lucrări practice, Xerogr.,

Univ. Cluj-Napoca 4. Ivan Doina, coord., 1993, Végétation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, 9,

Camerino, 1-79 5. Oltean, M., Negrean, G., 1986, Indici de structură arealogică a florei, Ocrot. nat. med. înconj.,

30, 2, Bucureşti, 121-123

F 524.14/Ed. 01

6. Tarnavschi, I., T., Sanda, I. V., Hurghişiu, I., 1988, Őekologie Zoenotaxonomie und chorologi der hydrophilen Vegetation aux dem Donau-Delta, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis, 1981-1982, Bucureşti, 97-110

7. Ţucra I., Kovács, A. J. et al, 1987, Principalele tipuri de pajişti din R. S. România, Red. de propag. tehn. agr., Bucureşti

8. Zarzycki, K., 1991, L’étagement de la végétation dans les Carpates du Nord, Veröff. Geobot. Inst. ETH, Stiftung Rübel, Zürich, 106, 109-121

9. Oltean M, Negrean G, Popescu A, Roman N, Dihoru Gh, Sanda V, Mihailescu Simona, 1994., Lista rosie a plantelor superioare din Romania. Institutul de Biologie, Studii şi sinteze, Documentaţie de ecologie. Academia Romaniei Bucureşti, tomul I : 1-52

10. Doniţa N et all, 2005, 2006- Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvica Bucureşti, 2 volume

11. Primack R. et all, 2008- Conservarea diversităţii speciilor, Ed AGIR, Bucureşti 12. Sârbu I, Chifu T, 2001- Lista roşie a plantelor vasculare din Moldova, Memoriile secţiilor

ştiinţifice, Ed Acad Rom., seria IV, Tom XXIV 13. Petrescu MihaI, 2007, Dobrogea şi Delta Dunării, Conservarea florei şi habitatelor. 14. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu E., 1993, Rezervaţii şi monumente ale naturii din

România., Ed Scaiul. 15. Sarbu Anca (coordonator)et all., 2001, Diversitatea plantelor în contextul strategiilor europeene

de conservare a biodiversităţii, Ed Alo, Bucureşti! 16. Vădineanu Gh., 2001., Dezvoltarea durabilă: teorie şi practică, vol I si II, 17. Stăncioiu P.T., et all., 2008, Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE-

05-NAT/RO/000176 18. Boşcaiu N., 1998-1999., Ecotonul şi importanţa funcţiilor sale protective, Ocrotirea Naturii

Mediului Înconjurător, Tom 42-43, 13-21, Bucureşti 19. Gafta D., 1997., Impactul antropic şi efectele lui asupra fitocenozelor forestiere primare, Stud

si cercet, Şt Nat, 3, Bistriţa, 249-254 20. Smaranda, John S., 2008, Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed

RIZOPRINT, Cluj-Napoca 21. Gafta D, Owen M., et all, 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000, Ed

RIZOPRINT, Cluj-Napoca 22. Bavaru A., Godeanu S., Butnaru Gallia, Bogdan Al., 2007- Biodiversitatea şi ocrotirea naturii.,

Ed Acad Bucureşti. 23. Sârbu Anca (coordonator) et all., Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în

România, Ed Victor B Victor, Bucureşti 24. Enescu V., et all, 1996- Conservarea biodiversităţii şi a resurselor genetice forestiere, SC

AGRIS-Redacţia Revistelor Agricole 25. Cristea V., 2004- De la biodiversitate la OGM-uri? Ed EIKON, Cluj-Napoca 26. Enache Viorica, 2004, Stabilitatea ecopedologică a terenurilor viticole din sudul Moldovei prin

aplicarea unei tehnologii modernizate de combatere a eroziunii solurilor, Tg-Bujor 27. Bădescu Gh, 1982., Ameliorarea terenurilor erodate, corectarea torenţilor, combaterea

avalanşelor, Ed Ceres, Bucureşti 28. www. iucn.org/html-books/BP8-susteainable tourism 29. Caraus Ioan, 2007-Monitorizarea populatiilor de alge din ecosistemele acvatice, Universitatea

din Bacau, manuscris 30. Ciocarlan V,2000 Flora Ilustrata a Romaniei, Ed Ceres Bucuresti, 31. Chifu T., Manzu C, Zamfirescu Oana,2006 Flora si Vegetatia Moldovei. Vol II –Vegetatia.Ed

Univ Al I Cuza Iasi 32. Sanda V., Nedelcu I.,Barabas N.,2004 Breviar fitocenologic, vol I, Ed „Ion Borcea” Bacau 33. Sanda V, Bita Nicolae Claudia, Barabas N., 2002. Caracterizarea ecologica si fitocenologica a

vegetatiei din Romania., Ed Vergilus, Bucuresti. 34. Sarbu Anca, 2002., Ecomorfologie. Studii de caz, Ed Alo Bucuresti

F 524.14/Ed. 01

Bibliografie minimală • Cărăuș Ion, 2008- Monitorizarea algelor, note de curs, suport electronic • Gurău Milian,2009 Monitorizarea macrofitelor acvatice, note de curs, suport electronic • Gurău Milian, 2014 - Monitorizarea habitatelor, , note de curs, suport electronic Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Flora şi vegetaţia acvatică 2 l.pr/seminar -

Flora şi vegetaţia de mlaştină 1 l.pr/seminar - Clasa Alnetea glutinosae si Salicetea purpureae 1 l.pr/seminar - Examinarea unor comunitati naturale de alge din diferite ecosisteme 2 l.pr/seminar -

Rezervaţii floristice din Romania: prezentare ierbar cu specii reprezentative, diapozitive

8 l.pr/seminar -

Bibliografie 1-Cristea, V., 1991, Fitocenologie şi vegetaţia României, îndrumător de lucrări practice, Xerogr., Univ. Cluj-Napoca 2-Ivan Doina, coord., 1993, Végétation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, 9, Camerino, 1-79 3-Ţucra I., Kovács, A. J. et al, 1987, Principalele tipuri de pajişti din R. S. România, Red. de propag. tehn. agr., Bucureşti 4-Oltean M, Negrean G, Popescu A, Roman N, Dihoru Gh, Sanda V, Mihailescu Simona, 1994., Lista rosie a plantelor superioare din Romania. Institutul de Biologie, Studii şi sinteze, Documentaţie de ecologie. Academia Romaniei Bucureşti, tomul I : 1-52 5- Doniţa N et all, 2005, 2006- Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvica Bucureşti, 2 volume Sârbu I, Chifu T, 2001- Lista roşie a plantelor vasculare din Moldova, Memoriile secţiilor ştiinţifice, Ed Acad Rom., seria IV, Tom XXIV 6-Petrescu MihaI, 2007, Dobrogea şi Delta Dunării, Conservarea florei şi habitatelor.

7- Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu E., 1993, Rezervaţii şi monumente ale naturii din România., Ed Scaiul. 7Sarbu Anca (coordonator)et all., 2001, Diversitatea plantelor în contextul strategiilor europeene de conservare a biodiversităţii, Ed Alo, Bucureşti!

8-Stăncioiu P.T., et all., 2008, Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE-05-NAT/RO/000176

9- Gafta D, Owen M., et all, 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000, Ed . RIZOPRINT, Cluj-Napoca.

10- Sârbu Anca (coordonator) et all., Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Ed Victor B Victor, Bucureşti Caraus Ioan, 2007-Monitorizarea populatiilor de alge din ecosistemele acvatice, Universitatea din Bacau, manuscris 11 -Chifu T., Manzu C, Zamfirescu Oana,2006 Flora si Vegetatia Moldovei. Vol II –Vegetatia.Ed Univ Al I Cuza Iasi

12- Sanda V., Nedelcu I.,Barabas N.,2004 Breviar fitocenologic, vol I, Ed „Ion Borcea” Bacau 13- Sanda V, Bita Nicolae Claudia, Barabas N., 2002. Caracterizarea ecologica si fitocenologica a vegetatiei din Romania., Ed Vergilus, Bucuresti.

Bibliografie minimală Caraus Ioan, 2007-Monitorizarea populatiilor de alge din ecosistemele acvatice, Universitatea din Bacau, manuscris Gafta D, Owen M., et all, 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000, Ed RIZOPRINT, Cluj-Napoca Doniţa N et all, 2005, 2006- Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvica Bucureşti, 2 volume


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Materie necesară specialiștilor în biologie și mediu care lucrează în ROSCI

10. Evaluare

F 524.14/Ed. 01

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Asimilarea calitativă a informațiilor Examen scris 60% 10.5. Seminar/laborator/proiect

Recunoașterea speciilor indicatoare și a principalelor tipuri de habitate

Prezența minim 70%, referat

40%

10.6. Standard minim de performanţă • Însușirea noțiunilor fundamentale


25.09.2015



F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI










2.1. Denumirea disciplinei Monitorizarea nevertebratelor acvatice

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Ureche Camelia

2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Ureche Camelia

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei



DAP



DO




1



28 3.5. Curs 14 3.6.


14





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

http://www.ub.ro/


F 524.14/Ed. 01








disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Monitorizarea nevertebratelor

acvatice

7.2. Obiectivele specifice formarea unei viziuni corecte şi obiective asupra resurselor biologice naturale, a

modalităţilor de evaluare a agresiunii asupra mediului natural şi a consecinţelor

impactului antropic;

cunoaşterea modului de realizare a monitorizării nevertebratelor;

cunoaşterea și utilizarea parametrilor structurali și funcționali urmăriți în

programele de monitorizare;

dobândirea capacității de observare, interpretare și realizare a studiilor de caz.

8. Conţinuturi

Curs Nr.


Monitorizarea integrată. Definiţie, scopuri, principii.

Avantaje si limite ale utilizării nevertebratelor in

monitorizarea ecosistemelor acvatice şi terestre.



Realizarea programului de colectare a probelor (“Sampling

designe”). Stabilirea punctelor de colectare a probelor.

Frecventa colectarilor. Colectari calitative - colectari

cantitative. Stabilirea numarului de probe. Amplasarea

probelor in teren: colectarea randomizata si colectarea

stratificat-randomizata. Aparate si metode de colectare a

probelor de bentos. Prelucrarea in teren a probelor si

conservarea acestora.



Procesarea probelor in laborator. Sortarea, identificarea si

numararea nevertebratelor. Probe si subprobe. Centralizarea

datelor, intocmirea bazei de date. Procesarea datelor,

prezentarea si interpretarea rezultatelor.



Principalele grupe de nevertebrate din ecosistemele acvatice

si terestre. Caracteristici, distributie, bioindicatori.



6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C2.4. Evaluarea critica a influenței diferiților factori asupra sistemelor biologice, la diferite niveluri de

organizare

C4.1 Identificarea conceptelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor uzuale de observare, investigare/

explorare a sistemelor biologice

C4.3 Realizarea demersului investigativ pentru evaluarea si monitorizarea sistemelor biologice

C6.4 Evaluarea stabilitatii sistemelor biologice, din perspectiva utilizarii durabile a resurselor biologice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 524.14/Ed. 01

Parametrii structurali utilizati in monitorizare care vizeaza

macronevertebratele bentonice. Densitatea, frecventa,

abundenta grupelor de nevertebrate. Diversitatea faunei de

macronevertebrate bentonice. Indici de diversitate

(Simpson, Shannon-Wiener, McIntosh). Indici de

echitabilitate. Indici de similaritate. Indicii biotici de

monitorizare (formule, cerinte, asemanari, particularitati,

mod de aplicare si interpretare a rezultatelor).



Parametrii functionali utilizati in monitorizare care vizeaza

macronevertebratele bentonice. Viteza de colonizare.

Relatia trofic-functional. Productia si productivitatea

secundara. Respiratia. Raportul P/B.



Exemplificari de monitorizare integrata. Studii de caz. 2 Prelegere ilustrată,


Bibliografie

Ciubuc C. 2010. Trichopterele din România. Vol. I. Bioindicatori ai apelor dulci, Ed. MiniEd, Iași.

Godeanu S. 1997. Elemente de monitoring ecologic / integrat, Ed. Bucura Mond, 183 p.

Petrovici Milca. 2009. Evaluarea calității apei râului Crișul Repede utilizând larvele de efemeroptere (Insecta:

Ephemeroptera) ca bioindicatori, Ed. Univ. din Oradea.






Întocmirea unui program de colectare a probelor

(stabilirea pe hartă a punctelor de colectare a probelor,

stabilirea numarului de probe).

2 Studiu individual,


Amplasarea probelor in teren: colectarea randomizata si

colectarea stratificat randomizata. Aparate si metode de

colectare a probelor de bentos.

2 Studii de caz,


Etapa de teren (descrierea caracteristicilor râului la

punctul de colectare, măsurarea factorilor fizico-chimici

ai apei, colectarea probelor de macronevertebrate

bentonice, prelucrarea primară în teren a probelor şi

conservarea acestora).

2 Studii de caz,


Procesarea probelor in laborator (spălarea de conservant

şi mâl a probelor, separarea organismelor de resturile

vegetale şi particulele minerale, separarea pe grupe

majore a macronevertebratelor bentonice, identificarea

macronevertebratelor la nivel de familie, gen şi specie,

completarea fişelor de lucru).

2 Studii de caz,


Utilizarea datelor colectate la întocmirea bazei de date a

monitoringului şi calcularea parametrilor structurali

(densitate, frecventa, abundenta, diversitate,

echitabilitate, similaritate, indici biotici).

2 Studii de caz,


Prezentarea şi interpretarea rezultatelor, enunţarea

concluziilor şi întocmirea raportului final.

2 Studii de caz,


Evaluare 2 Referat

Bibliografie

Ciubuc C. 2010. Trichopterele din România. Vol. I. Bioindicatori ai apelor dulci, Ed. MiniEd, Iași.








F 524.14/Ed. 01




10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Însuşirea noţiunilor generale despre

monitoringul integrat şi despre etapele

monitorizării nevertebratelor.

Colocviu 70%

10.5.


Îndeplinirea sarcinilor, realizarea referatelor Îndeplinirea sarcinilor.

Realizarea referatului.

30%


Însuşirea noţiunilor generale despre monitoringul integrat şi despre etapele monitorizării nevertebratelor.


25.09.2015


28.09.2015


F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI










2.1. Denumirea disciplinei Monitorizarea faunei piscicole

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Ureche Dorel

2.3. Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Ureche Dorel

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei



DAP



DO




2



56 3.5. Curs 28 3.6.


28





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

http://www.ub.ro/


F 524.14/Ed. 01








disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Monitorizarea faunei piscicole

7.2. Obiectivele specifice cunoaşterea exactă a stării ihtiocenozelor naturale şi antropizate din

ecosistemele acvatice şi zonele umede la un moment dat al evoluţiei acestora;

realizarea unei hărţi cadastrale a acestor asociaţii piscicole pe perioade

cunoscute de timp în vederea activării unor programe de reconstrucţie ecologică

şi conservare durabilă.

8. Conţinuturi

Curs Nr.


Metodologia de colectare şi eşantionare a faunei de peşti 4 Prelegere ilustrată,


Taxonomia faunei piscicole şi importanţa metodelor de

determinare a speciilor



Biologia creşterii şi potenţialul de supravieţuire al unor

specii caracteristice



Determinarea unor indici ecologici cantitativi şi calitativi ce

caracterizează rangul ecologic al speciilor



Biodiversitatea şi impactul ecologic asupra ihtiocenozelor 4 Prelegere ilustrată,


Indici ai integrităţii piscicole şi aprecierea stării generale a

ecosistemelor acvatice.



Indicatori globali ai stării cursurilor de apă din Europa

(FAME, EFI+)



Bibliografie

Battes K.W., Pricope F., Ureche D., Stoica I., Battes Karina, 2004. Program cadru privind cercetările ihtiocenozelor

din România în vederea restaurării şi conservării acestora, în Stud. Univers. „Vasile Goldiş” Arad, 25-26;



6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C2.4. Evaluarea critica a influenței diferiților factori asupra sistemelor biologice, la diferite niveluri de

organizare

C4.1 Identificarea conceptelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor uzuale de observare, investigare/

explorare a sistemelor biologice

C4.3 Realizarea demersului investigativ pentru evaluarea si monitorizarea sistemelor biologice

C6.4 Evaluarea stabilitatii sistemelor biologice, din perspectiva utilizarii durabile a resurselor biologice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 524.14/Ed. 01



Pricope F., Battes K.W., Ureche D., Stoica I. 2004. Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice

naturale şi antropizate, în Stud. Univers. „Vasile Goldiş” Arad, 63-67;



AGIR, Bucureşti.



Ureche D., Battes K.W., Pricope F., Stoica I., 2004. Cercetări privind monitoringul prospectiv al ihtiofaunei din

bazinul râului Buzău, în Stud. Univers. „Vasile Goldiş” Arad, 35-43;









Metode curente de determinare a calităţii mediului

acvatic

4 Studiu individual,

modelare

Metode de colectare şi eşantionare a peştilor 4 Studii de caz,


Determinarea vârstei şi a structurii pe vârste a unei

populaţii piscicole

4 Studii de caz,


Determinarea principalilor factori de impact antropic

asupra stării habitatelor. Factorii mediali naturali din

ecosistemele acvatice native

4 Studii de caz,


Metode de determinare a creşterii şi potenţialului

productiv

4 Studii de caz,


Metode de determinare a recoltei şi managementul

dezvoltării durabile a ihtiocenozelor .

4 Studii de caz,


Conservarea şi protecţia speciilor periclitate din lista roşie 4 Studii de caz,


Bibliografie











AGIR, Bucureşti.












F 524.14/Ed. 01




10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Cunoştinţe de bază privind fauna piscicolă

din România; cunoașterea principalilor

indicatori ecologici folosiţi în monitorizare.

Examen scris 70%

10.5.


Îndeplinirea sarcinilor, realizarea referatelor referat 30%


Cunoştinţe de bază privind fauna piscicolă din România; cunoașterea principalilor indicatori ecologici folosiţi în

monitorizare.


25.09.2015


28.09.2015


F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE




Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI


1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea ŞTIINŢE

1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE

1.5. Ciclul de studii MASTER UNIVERSITAR

1.6. Programul de studii/calificarea VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE ŞI PROTECŢIA

MEDIULUI



2.1. Denumirea disciplinei MEDIUL NATURAL ŞI LEGISLAŢIA SPECIFICĂ

2.2. Titularul activităţilor de curs PRISECARU MARIA

2.3. Titularul activităţilor de seminar PRISECARU MARIA

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EXAMEN

2.7.

Regimul

disciplinei



DAP



DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 1 3.3.


1



3.5. Curs 14 3.6.


14





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

http://www.ub.ro/


F 524.14/Ed. 01

competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului videoproiector, amfiteatru, tablă


seminarului/laboratorului/proiectului videoproiector, amfiteatru, tablă




disciplinei formarea competenţelor specifice disciplinei MEDIUL NATURAL ŞI

LEGISLAŢIA SPECIFICĂ

7.2. Obiectivele specifice cunoaşterea reglementărilor legislative din domeniul protecţiei şi

consevării ecofactorilor de mediu, evoluţia principiilor dreptului

mediului, a regoimului autorizaţiilor şi al licenţelor, a tehnicilor

preventive de protecţie şi conservare a ecofactorilor de mediu;

cunoaşterea formelor de răspundere şi sancţionare a încălcării normelor

juridice de protecţie şi conservare a mediului şi a resurselor naturale

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI.

Izvoarele Dreptului mediului. Clasificare. Tratate

internaţionale. Izvoare interne

PRINCIPII, CONCEPTE JURIDICE SPECIFICE,

TEHNICI JURIDICE

PROTECŢIA JURIDICĂ A BIODIVERSITĂŢII.

Obiectivele naţionale pentru conservarea şi

protecţia biodiversităţii. Protecţia juridică a

resurselor biologice. Protecţia juridică a

biodiversităţii în Rezervaţia Biosferei „Delta

Dunării”

PROTECŢIA JURIDICĂ A MEDIULUI MARIN.

Reglementări juridice. Convenţia privind protecţia

Mării Negre

PROTECŢIA JURIDICĂ A APELOR.

Managementul intern al apelor. Administraţia

Naţională „Apele Române”. Atribuţii. Protecţia

juridică anaţională şi internaţională a Dunării

PROTECŢIA JURIDICĂ A ATMOSFEREI.

1

1

1

1

2

Prelegere ilustrată,

conversaţie euristică,

explicaţie, modelare

explicaţia,

dezbaterea, studiul de

caz, problematizarea,

simularea de situaţii,

metode de lucru în

grup, individual şi

frontal, ateliere de

lucru, metode de

dezvoltare a gândirii

critice, portofoliul,

studiul documentelor

curriculare şi a

bibliografiei.

6.1

.Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C6.2 Analiza și comunicarea informațiilor cu caracter stiintific privind sistemele

biologice din perspectiva corelatiilor transdisciplinare.

C6.3 Integrarea transdisciplinara a cunostintelor pentru valorificarea rationala a

resurselor biologice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT1 Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor,

normelor şi a valorilor codului de etică profesională

CT2 Folosirea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, pe diverse

paliere ierarhice

CT3 Documentarea pentru dezvoltarea profesională şi personală, prin formare continuă

şi adaptarea eficientă la noile descoperiri ştiinţifice

F 524.14/Ed. 01

Protecţia atmosferei . Protecţia juridică a climei

PROTECŢIA JURIDICĂ A SOLULUI ŞI

SUBSOLULUI. Măsuri legale interne de protecţie

şi conservare durabilă a solului, cantitativă şi

calitativă. Răspunderea contravenţională şi penală

CONSERVAREA ŞI DEZVOLTAREA

DURABILĂ A FONDULUI FORESTIER.

Clasificarea şi funcţiile pădurilor. Gospodărirea,

administrarea şi protecţia fondului forestier

naţional. Protecţia vegetaţiei forestiere din afara

fondului forestier

ROTECŢIA TRASSECTORIALĂ A

FACTORILOR DE MEDIU. Poluarea radioactivă.

Regimul juridic al substanţelor toxice şi al

preparatelor chimice periculoase. Protecţia juridică

a mediului împotriva poluării mediului prin deşeuri

PROTECŢIA JURIDICĂ A AŞEZĂMITELOR

UMANE. Conceptul aşezământului uman şi

structura sa. Soluţii pentru ameliorarea calităţii

vieţii în aşezămintele umane. Răspunderea

autorităţilor publice locale, persoanelor fizice şi

juridice. Protecţia mediului în documentaţiile de

urbanism şi amenajare teritorială. Normele de

igienă şi sănătate publică

INSTITUŢIONALIZAREA LEGISLAŢIEI DE

MEDIU. Structuri de administrare ecologică.

Organisme consultative. Organisme inter-

ministeriale. Structuri naţionale de cooperare

internaţională. Instituţiile internaţionale de mediu.

Organizaţii globale

1

2

1

1

2

1

Bibliografie

DUŢU MIRCEA - Dreptul mediului, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

ILIESCU ION – Probleme globale. Creativitate, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992

IONESCU CRISTIAN – Constituţia României. Legea de revizuire comentată şi adnotată cu dezbateri

parlamentare, Ed. All Beck, Bucureşti 2003

MIHAI CONSTANTINESCU şi al. – Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii, Ed. All Beck,

Bucureşti 2003 PRISECARU MARIA, STOICA IONUŢ, TINA OANA CRISTEA, 2013 – POLUAREA ŞI

CONSECINŢELE EI ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-305-4. PRISECARU MARIA, STOICA IONUŢ, PRICOPE FERDINAND, 2013 – Legislaţia mediului, Ed. Alma

Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-304-7 (295 pg)

ŢARCĂ ŞTEFAN – Dreptul Mediului - Curs universitar, Ed. Luminalex, Bucureşti, 2005


PRISECARU MARIA, STOICA IONUŢ, PRICOPE FERDINAND, 2013 – Legislaţia mediului, Ed. Alma


PRISECARU MARIA, STOICA IONUŢ, TINA OANA CRISTEA, 2013 – POLUAREA ŞI

CONSECINŢELE EI ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-305-4.


Izvoarele dreptului mediului

Principii, concepte juridice specifice, tehnici

juridice

Protecţia juridică a biodiversităţii

Protecţia juridică a mediului marin

Protecţia juridică a apelor

Protecţia juridică a atmosferei

Protecţia trassectorială a factorilor de mediu

Conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului

1

1

1

1

1

1

1

1

F 524.14/Ed. 01

forestier

Protecţia juridică a solului şi subsolului

Protecţia juridică a aşezămitelor umane

Instituţionalizarea legislaţiei de mediu

Legislaţia internă

Convenţii internaţionale

Programul de guvernare – capitolul 18 – Politica

privind politica mediului înconjurător

1

1

1

1

1

1

Bibliografie



PRISECARU MARIA, STOICA IONUŢ, TINA OANA CRISTEA, 2013 – POLUAREA ŞI

CONSECINŢELE EI ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-305-4.

PRISECARU MARIA, VOICU ROXANA, RĂDUCANU DUMITRA, PRISECARU FLORIAN, 2008 -

Ecotoxicologie – Curs universitar, Ed. „Alma Mater”, Bacău, ISBN – 978-973-1833-85-8, 300p.






10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Cunoaşterea noţiunilor din domeniul

legislaţiei mediului,explicarea şi

interpretarea legislaţiei interne şi

internaţionale

EXAMEN 60%

10.5.


Cunoaşterea şi interpretarea legislaţiei

interne şi internaţionale din domeniul

mediului.

Prezenţă activă la seminarii.

COLOCVIU 30%

10%


Cunoaşterea principalelor reglementări juridice în domeniul protecţei şi conservării ecofactorilor de mediu

Abilităţi minime în interpretarea principalelor legi interne şi internaţionale din domeniul dreptului mediului


24.09.2015



F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI



1.2. Facultatea DE ŞTIINŢE

1.3. Departamentul BEPM

1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE

1.5. Ciclul de studii MASTER

1.6. Programul de studii/calificarea VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI



2.1. Denumirea disciplinei VALORIFICAREA PLANTELOR MEDICINALE

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. NICUŢĂ DANIELA

2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. NICUŢĂ DANIELA

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei



DSI



DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 2



56 3.5. Curs 28 3.6.Seminar 28





Tutoriat 0

Examinări 3






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, ecran de proiecţie, laptop


seminarului/laboratorului/proiectului Videoproiector, ecran de proiecţie, laptop

http://www.ub.ro/


F 524.14/Ed. 01




disciplinei

Să cunoască şi să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi abordări ale

disciplinei Valorificarea plantelor medicinale

7.2. Obiectivele specifice Să utilizeze corect noţiuni specifice disciplinei

Dezvoltarea interesului pentru cultivarea plantelor medicinale care nu pot

fi recoltate din flora spontană în cantitate suficientă.

Cunoaşterea modului practic de utilizare a plantelor medicinale

Valorificarea creativă a potenţialului propriu în activităţile ştiinţifice

privind cultura plantelor medicinale şi utilizarea principiilor active

8. Conţinuturi


Utilizarea florei spontane şi a culturilor de plante medicinale 2 Prelegere

Recoltarea, sortarea, uscarea, condiţionarea şi conservarea

materialului vegetal

4 Prelegere

Clasificarea plantelor medicinale. Elemente de

chemotaxonomie

6 Prelegere

Principalele clase de principii active din plante şi efectele

lor terapeutice

10 Prelegere

Biotehnologii utilizate în valorificarea plantelor medicinale 6 Prelegere

Bibliografie

1. Ghiorghiţă G., Nicuţă (Petrescu) D., - Biotehnologiile azi. Editura „Junimea”, Iaşi, 2005

2. Pârvu C. – Universul plantelor. Ed. „Enciclopedică”, Bucureşti, 2000.

3. Miron A., Stănescu U., Hăncianu M., Aprotosoaie C. – Bazele farmaceutice, farmacologice şi clinice ale

fitoterapiei. Vol I şi II, Ed. „Gr. T. Popa”, UMF Iaşi, 2002.

4. Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. – Plante medicinale de la A la Z. Vol. I, vol II. Ed. „Gr.

T. Popa”, UMF Iaşi, 2004.

5. Bojor O., Popescu O. – Fitoterapie tradiţională şi modernă. Ediţia a IV-a revizuită şi adăugită. Ed „Fiat lux”,

Bucureşti, 2005






Aplicaţii (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Folosirea plantelor medicinale pentru uz intern

(infuzia, decocţia, maceratul, pulberile, vinurile

medicinale).

2 Conversatia euristica

Problematizarea

2. Folosirea plantelor medicinale pentru uz extern

(oţeturi medicinale, cataplasme, băile medicinale,


Problematizarea

6

.1.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C1 Operarea cu notiuni concepte, legitati si principii specifice domeniului C1.4 Evaluarea critica a interpretarii informatiilor stiintifice din perspectiva principiilor de protectie si

valorificare a resurselor biologice

C2 Investigarea bazei moleculare si celulare de organizare si functionare a materiei vii, în contexte mai largi,

asociate domeniului

C2.1 Investigarea şi interpretarea bazei moleculare şi celulare de organizare, funcţionare şi dezvoltare a

materiei vii, în contexte mai largi asociate programului de studii

C2.3 Utilizarea de metode și tehnici moderne de investigare la diferite niveluri de organizare a sistemelor

biologice

C6 Integrarea inter- /transdisciplinara a cunoştinţelor specific domeniului

C6.3 Integrarea transdisciplinara a cunostintelor pentru valorificarea rationala a resurselor biologice

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

CT1 Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor

codului de etică profesională

CT2 Folosirea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice

CT3 Documentarea pentru dezvoltarea profesională şi personală, prin formare continuă şi adaptarea eficientă

la noile descoperiri ştiinţifice

F 524.14/Ed. 01

inhalaţiile).

3. Extracte gemoterapice (mlădiţe, muguri, lăstari

foarte tineri) din unele plante medicinale –

aplicaţii ale acestora.


Problematizarea

4. Evidenţierea unor principii active, la unele specii

de plante medicinale (Ocimum basillicum L.,

Veonica officinalis L. etc) – deplasare Facultatea

de Farmacie, UMF Iasi.


Problematizarea

5. Prezentarea schematică a tehnologiei industriale de

valorificare a unor plante medicinale (Achillea

millefolium L., Calendula officinalis L., Arnica

montana L, etc).


Problematizarea

6. Modalităţi de valorificarea plantelor medicinale

pentru bolile aparatului respirator, digestiv,

excretor, circulator şi ale sistemului nervos


Problematizarea

7. Utilizarea plantelor medicinale în cosmetică şi

îngrijire corporală.


Problematizarea

Bibliografie








Bucureşti, 2005





Bucureşti, 2005



Să cunoască şi să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi abordări ale domeniului

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

- Corectitudinea cunoştinţelor teoretice

însuşite

- Participare activă la curs

Examen scris/ oral 65%

10.5.


- Realizarea unui referat de specialitate

- Participare activa la seminar

Prezentarea referatului

Participare activa la

seminar

35%


- Cunoaşterea noţiunilor de bază privind plantele medicinale şi utilizările lor pe baza conţinutului în principii active

- Realizarea unui referat de specialitate


25.09.2015



F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI

(master)

1. Date despre program


1.2. Facultatea Facultatea de Ştiinţe

1.3. Departamentul Biologie, Ecologie si Protectia Mediului


1.5. Ciclul de studii Master

1.6. Programul de studii/calificarea Valorificarea Resurselor Biologice şi Protecţia Mediului

1.7. Forma de învăţământ Invatamant cu frecventa


2.1. Denumirea disciplinei COMBATEREA BIOLOGICA A DĂUNĂTORILOR

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof univ dr ing Rati Ioan Viorel

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof univ dr ing Rati Ioan Viorel

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei



DAP



DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect 1



42 3.5. Curs 28 3.6.


14





Tutoriat 13

Examinări 10






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe


http://www.ub.ro/


F 524.14/Ed. 01







disciplinei

Cunoaşterea principalelor grupe sistematice de dăunători în agricultură, a

metodelor biologice de combatere a acestora.

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască organismele entomofage şi acarofage fără de care nu se poate

concepe şi practica o protecţie integrată sau ecologică.

Să-şi însuşească unele tehnici aplicative utilizate în programele de combatere

biologică şi integrată a dăunătorilor.

8. Conţinuturi


TOTAL ORE 28

Cursul este prezentat sub

formă de prelegere susţinută de

prezentări şi analize de caz cu

ajutorul planşelor,

diapozitivelor, pliantelor,

foliilor corespunzătoare.

Curs nr.1 2

1. Principalele grupe de nevertebrate cu specii dăunătoare

ai agiculturii.

2. Aspecte generale privind combaterea biologică a

dăunătorilor.

Curs nr.2 2

3. Combaterea biologică a dăunătorilor, verigă esenţială în

sistemul de protecţie integrată a ecosistemelor.

Curs nr.3 2

4. Morfologia, bioecologia şi sistematica principalelor

organisme entomofage şi acarofage.

Curs nr.4 2

5. Dinamica polpulaţiilor, bază metodologică a gestiuni

fitosanitare a agrosistemelor.

Curs nr.5 2

6. Entomofagii dăunătorilor din culturile de plante de

interes economic.

Curs nr.6 2

7. Protecţia şi utilizarea entomofagilor din culturi.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Definirea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din domenii complementare (fizică, geologie, geografie,

biologie, chimie, matematică) pentru facilitarea realizării conexiunilor necesare în Combaterea biologica a

dăunătorilor.

Identificarea unor aplicatii specifice informatice, experimentale care pot fi folosite in achiziţia, prelucrarea si

reprezentarea datelor experimentale si in studiile de combaterea biologica a daunatorilor.

Explicarea principiului de funcţionare/ algoritmului utilizat la un aparat de măsură/ metodă analitică folosită în

activităţile de control analitic al factorilor de mediu.

Selectarea şi utilizarea adecvată a aparaturii de măsură care să permită realizarea investigaţiilor necesare în

cazul unei aplicaţii concrete.

Evaluarea critică a opţiunilor privind etapele procesului de investigare a factorilor de mediu.

Realizarea şi interpretarea corecta a unui set de date rezultat în urma măsurătorii utilizînd aparatura specifica

asupra unui proces, fenomen sau formaţiuni din mediul înconjurător.

Redactarea şi prezentarea unui studiu de specialitate, utilizând programe IT şi tehnici moderne de cercetare.

Realizarea unei lucrări de sinteză cu o temă de actualitate, utilizând surse atât în limba română cât şi într-o

limbă de circulaţie internaţională.

6.2

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

F 524.14/Ed. 01

Curs nr.7 2

8. Tehnologii de creştere industrială a câtorva specii de

insecte auxiliare folosite în combaterea biologică a

dăunătorilor.

Curs nr.8-9 4

9. Tehnologia utilizărilor viespilor parazite dinn genul

Thrychogramma, în combatrea biologică a Lepidopterelor.

Curs nr.10-11-12 6

10. Utilizarea capcanelor feromonale şi a produselor care au

la bază extracte din plante în combaterea biologică.

Curs nr.13-14 4

11. Caractere morfologice şi fiziologice adaptative ale

plantelor şi dăunătorilor şi tehnici de reducere a

potenţialului biotic al dăunătorilor.

Bibliografie

1. ROGOJANU V, PERJU T., 1979 – Determinator pentru recunoaşterea dăunătorilor plantelor cultivate, Ed. Ceres,

Bucureşti

2. PERJU T., LĂCĂTUŞU MATILDA, PISICĂ C., ANDRIESCU I., MUSTAŢĂ GH., 1988 – Entomofagii şi

utilizarea lor în protecţia integrată a ecosistemelor agricole, Ed. Ceres, Bucureşti

3. 2005 – Ghidul recunoaşterii şi controlul dăunătorilor plantelor legumicole cultivate în agricultura biologică, Ed.

Tipoactiv

4. CIOCHIA V., ISAC G., STAN GH., 1992 – Tehnologii de creştere industrială a câtorva specii de insecte auxiliare

folosite în combaterea biologică a dăunătorilor, Ed. Ceres, Bucureşti

5. SĂVESCU A., Album de protecţia plantelor: dăunătorilor pomilor, arbuştilor fructiferi şi de viţă de vie, Vol I

6. RAŢI IOAN VIOREL, 2001 – Mărul, pasiune şi afacere, Ed. Moldavia, Bacău

7. PERJU T., 1995 – Entomologia agricolă componentă a protecţiei integrate a agroecosistemelor, vol. I, II, Ed.

Ceres, Bucureşti.

8. MUSTAŢĂ MARIANA, MUSTAŢĂ GH., ANDRIESCU I., MITROIU M., 2006 – Biologia dăunătorilor animali,

Ed. Junimea, Iaşi.

9. ROŞCA I., DROSU SONICA, BRATU ELENA, 2001 – Entomologie horticolă specială, Ed. Did. Şi Ped. R. A.,

Bucureşti.




Continuturile disciplinei sunt in concordanta cu standardele RNCIS

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs Participare activă în cadrul cursului. Colocviu 60%

10.5.


Participare activă în cadrul lucrărilor

practice. Prezentarea unui referat. Colocviu 40%


Câte două intervenţii în cadrul cursului şi seminarului. Un subiect rezolvat conform baremului de corectare.


25.09.2015



F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753


FIŞA DISCIPLINEI



1.2. Facultatea ŞTIINŢE 1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5. Ciclul de studii MASTER 1.6. Programul de studii/calificarea VALORIFICAREA RESURSELOR BIOLOGICE ȘI

PROTECȚIA MEDIULUI 1.7. Forma de învăţământ ZI

2. Date despre disciplină UB 03 BI 10 03 S

2.1. Denumirea disciplinei VALORIFICAREA RESURSELOR DIN FLORA SPONTANĂ 2.2. Titularul activităţilor de curs GURĂU MILIAN 2.3. Titularul activităţilor de seminar GURĂU MILIAN 2.4. Anul de studiu

2 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare

2.7. Regimul disciplinei


DSI

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 56 3.8. Total ore pe semestru 42 3.9. Numărul de credite 98

http://www.ub.ro/�

mailto:[email protected]�

F 524.14/Ed. 01

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum

• PRODUCŢIA ȘI PRODUCTIVITATEA ECOSISTEMELOR

4.2. de competenţe

• SISTEMATICA FANEROGAMELOR


5.1. de desfăşurare a cursului • VIDEOPROIECTOR,TABLĂ 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• HERBAR, PPT-uri pentru speciile prezentate




Actualizarea şi completarea noţiunilor de sistematica plantelor. Scoaterea în evidenţă a particularităţilor biochimice şi ecologice ale plantelor de interes utilitar.

.

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea selectivă a plantelor de interes practic. Evaluarea obiectivă a potenţialului economic al plantelor dintr-o regiune. Elaborarea unor metode adecvate de valoroificare a produselor vegetale •

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Scurt istoric al utilizarii plantelor în spaţiul carpato-danubiano-pontic 1 prelegere -

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Realizarea unei lucrari practice in teren si interpretarea ulterioara a rezultatelor in laborator

2. Intocmirea unui raport stiintific sau a unui referat 3. Invaţarea taxonilor care indica particularitati ale habitatelor perturbate si acelora cu

caracteristici acceptate de normele ecologice 4. Insusirea temeinica a metodelor de lucru specifice 5. Interpretarea informatiilor din perspectiva principilor prezentate in cursuri

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

-Cursul oferă posibilitatea de a găsi soluții la diverse situații de viață chiar și atunci cînd persoana nu deține un teren sau sa aibă acces la o zonă bogată in plante de interes utilitar

F 524.14/Ed. 01

Colectarea plantelor,taxonomia şi nomenclatura lor 1 prelegere -

Aplicaţii ale botanicii economice în acord cu principiile de conservare a mediului 2 prelegere -

Flora spontană a României.Potenţialul economic şi valorificare 4.1Alge 4.2. Fungi 4.3. Briofite 4.4.Ferigi 4.5.Conifere 4.6.Angiosperme

2

prelegere -

Flora medicinală a României 1.1. Realizări şi perspective 1.2. Plante utilizate în medicina şi fitoterapie 1.3. Plante utilizate în medicina veterinară 1.4. Plante toxice şi aplicaţii

2

prelegere Este o prezentare cu sinformații statistice deoarece există o materie cu acest titlu

Plante de interes furajer 2 prelegere - Plante melifere cu pondere apicolă mare şi foarte mare 2 prelegere -

Resurse forestiere şi industriale 2 prelegere - Plante utilizate în protecţia mediului şi reconstrucţie ecologică 2 prelegere -

Plante utilizate în spaţii dendro-floricole 2 prelegere - Plante cu diverse utilitilităţi casnice (alimentare,colorante, împletituri , credinţe ,fibre textile, etc )

2 prelegere -

Pericole dar şi utilizări ale plantelor invazive 2 prelegere - Metode de monitorizare a vegetatiei de interes economic 2

-

Plante aromate şi condimentare 2 prelegere - Zonele de vegetaţie a României şi uitilizări ale plantelor de către populaţiile locale 2 prelegere -

Bibliografie 1-Gurău Milian, 2007- Botanică Sistematică,Editura Alma Mater, Bacău 2-Părvu Constantin ,2001-2005-Enciclopedia Plantelor,Editura Tehnică, Bucureşti 3- Romanian Medicinal Aromatic and Tinctorial Plants.

4- Bielli Etore, 1999 –Ciuperci.Ghid complet All, București 5- Crăciun Fl., Bojor O., Alexan M., 1976- 1977- Farmacia naturii, I-II, Edit. Ceres, Bucurști 6- Pop Maria, Pop Oana, 2007-Valoarea medicinală a plantelor tinctoriale şi vopsitul ecologic, Edit. Universităţii de Nord, Baia Mare 7- Kovacs Att., 1979 Indicatorii biologici, ecologici şi economici ai florei pajiştilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Redacţia de propagandă tehnică agricolă 8-Preda Milea, 1989- Dicționar dendrofloricol,, Edit. Șt. și Enciclop., București 9- Pușcaru-Soroceanu Evdochia, Pușcaru D., Buia Al., Burduja C. , Csürös Șt., Grâneanu A., Nièdermayer K., Popescu P., Răvăruƫ M., Resmeriƫă I., Samoilă Z., Vasiu V., Vele C., 1963- Pășunile și fîneƫele din R.P.România, București 10-Rudic Val., 1993- Aspecte noi ale biotehnologiei modene, Edit. Știința, Chișinău 11-Rudic Val., 2007- Ficobiotehnologie-cercetări fundamentale și realizări practice,Tipografia „Elena V.I.”. Chișinău 12-Sanda V., Popescu A., Barabaș N., 1998-Cenotaxonomia și caracterizarea grupărilor vegetale din România, Compl. Muz, Șt. Nat. “I. Borcea”, Bacău

F 524.14/Ed. 01

13-Săvulescu Tr. (editor), 1952-1976- Flora R.P.R.-R.S.România, Edit. Acad. Rom., București 14-Soescu Sorina, Niţu Simona, Ponoran Carmen, Olah, Neli, 2008- Gemoterapia de la A la Z, Editura Eikon, Cluj Napoca 15-Stănescu V., 1979-Dendrologie, Edit. Did. și Pedag., București 16-Wickens, G. E., 2001- Economic Botany: principles and practices, by Kluwer Academic Publisher, Dordrecht, Netherlands 17- Zanoschi Val.,Turenschi E., Toma M., 1981-Plante toxice din România, Edit. Ceres, București 18- Cărăuș Ion, 2009- Cultura algelor pentru biomasă și principii active, note de curs, Bacău 19-Simion Fl.M., 2008-2012-Botanică poporană românească, I-III, Ed Acad. Rom, 2o- Iordache Petre, Roșca Ileana, Cismaru Mihai, 2008- Plante melifere de foarte mare și mare pondere economic-apicolă

Bibliografie minimală • Gurău M. -2014-Note de curs Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Recoltarea ,uscarea ,conservarea şi administrarea plantelor de interes terapeutic şi alimentar

0,5 l.pr/seminar -

Specii furajere valoroase din zonele de vegetaţie a Romaniei

1,5 l.pr/seminar -

Specii melifere 1,5 l.pr/seminar - întreţinera plantelor aduse din flora spntană , în perioada de vegetaţie şi de repaus

1 l.pr/seminar -

Ciuperci comestibile şi fructe de pădure 1 l.pr/seminar - Plante frecvent utilizate în medicina şi fitoterapie

1 l.pr/seminar -

Plante utilizate în medicina veterinară

0,5 l.pr/seminar -

Resurse forestiere şi industriale 1 l.pr/seminar - Plante cu rol în protecţia mediului şi reconstrucţie ecologică

0,5 l.pr/seminar -

Plante utilizate în spaţii dendro-floricole 1 l.pr/seminar - Recunoasterea celor mai toxice specii deciuperci şi plante

1 l.pr/seminar -

Plante cu diverse utilitilităţi casnice (alimentare,colorante, împletituri , credinţe ,fibre textile, etc )

1 l.pr/seminar -

Plante aromate şi condimentare 1,5 l.pr/seminar Bibliografie

GURĂU MILIAN, 2007- BOTANICĂ SISTEMATICĂ,Editura ALMA MATER, Bacău PĂRVU CONSTANTIN ,2001-2005-ENCICLOPEDIA PLANTELOR,Editur Tehnică, Bucureşti Romanian Medicinal Aromatic and Tinctorial Plants.

Bibliografie minimală • Gurău Milian, 2007-Botanică sistematică

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Programa răspunde angajatorilor de la agenții de protecția mediului, învățămînt, societăți naturiste, cercetare, protecția plantelor.

F 524.14/Ed. 01

10. Evaluare


10.4. Curs Învățarea noțiunilor de sistematica , biochimie și utilizări

scris 50%

10.5. Seminar/laborator/proiect

prezentare referat scris 50%

10.6. Standard minim de performanţă • Cunoașterea foarte bine a unor categorii de plante spontane cu valoare economică ridicată


25. 9. 2015



F 524.14/Ed. 01

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115 Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Ştiinţe 1.3. Departamentul Biologie, Ecologie şi Protecţia Mediului 1.4. Domeniul de studii Biologie 1.5. Ciclul de studii Masterat 1.6. Programul de studii/calificarea Valorificarea resurselor biologice şi protecţia mediului 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Acvacultura nevertebratelor şi peştilor 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant 2.3. Titularul activităţilor de laborator Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant 2.4. Anul de studiu 2 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E


DAP 2.7. Regimul disciplinei Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 2 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 56 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 60 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 144 3.8. Total ore pe semestru 56 3.9. Numărul de credite 8


4.1. de curriculum • 4.2. de competenţe •


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, 5.2. de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator, dotată cu aparatura necesară desfăşurării lucrărilor practice

F 524.14/Ed. 01




• formarea competenţelor specifice disciplinei Acvacultura

7.2. Obiectivele specifice • să-şi asigurare informaţiilor de natură tehnică şi ştiinţifică privind acvacultura organismelor;

• să cunoască bazelor biologice ale creşterii dirijate a organismelor acvatice animale şi impactul acvaculturii asupra calităţii şi integrităţii ecosistemelor acvatice.

• să cunoască stadiul actual al acvaculturii în România şi în lume. • să fie pregătiţi ca specialişti avizaţi în domeniul cunoaşterii ştiinţifice a

bazelor biologice ale acvaculturii, în vederea protecţiei şi valorificării raţionale a ecosistemelor naturale şi antropice

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare

Observaţii

1. Importanţa şi particularităţile acvaculturii. 1.1. Scurt istoric al acvaculturii. 1.2. Situaţia actuală în acvacultură şi pescuit. 1.3. Particularităţi ale mediului acvatic şi riscuri în acvacultură. 1.4 Obiective şi constrângeri în acvacultură. 1.5. Criterii de selectare a speciilor crescute în acvacultură

4

2. Acvacultura nevertebratelor 2.1. Culturi de organisme zooplanctonice: infuzori, rotifere marine, rotifere dulcicole, crustacee planctonice. 2.2. Culturi de viermi . 2.3. Cultura unor crustacee comestibile: astacide, homari, crevete. 2.4. Culturi de moluşte

4

3. Noţiuni de ecofiziologia peştilor. 3.1. Acţiunea factorilor limitativi asupra creşterii peştilor . 3.1.1. Factorii fizico-chimici ai apei: temperatură, oxigen, alţi factori fizico-chimici. 3.1.2. Factorii nutriţionali. 3.1.3. Bolile ca factori limitativi. 3.1.4. Factorii tehnologici. 3.1.5. Stresul în creşterea dirijată a peştilor

4

3.2. Nutriţia peştilor. 3.2.1. Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv la peşti. 3.2.2. Cerinţele nutriţionale ale peştilor. 3.2.2.1. Necesarul de energie pentru peşti. 3.2.2.2. Necesarul de principii alimentare. 3.2.2.3. Necesarul de substanţe minerale. 3.2.2.4. Necesarul de vitamine. 3.2.3. Hrana suplimentară a peştilor. 3.2.3.1. Materii prime furajere. 3.2.3.2. Furaje concentrate pentru peşti . 3.2.3.3. Hrănirea peştilor în creşterea intensivă

6

Prelegere ilustrată, conversaţie, explicaţie, modelare

6.

1. C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

• capacitate de a înţelege, asimila şi gestiona informaţia; • capacitatea de analiză şi sinteză; • abilităţi privind managementul informaţiei; • abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii; • capacitatea de identificare, formulare, argumentare şi soluţionare a problemelor din domeniul

biologiei; • abilitatea de a colecta, analiza şi interpreta date relevante din domeniul biologiei precum şi de a

formula raţionamente privind probleme relevante de ordin ştiinţific;

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• capacitate de comunicare, lucru în echipă şi cooperare interdisciplinară; • capacitatea de adaptare la noi situaţii, creativitate. • capacitate de evaluare şi autoevaluare;

F 524.14/Ed. 01

3.3. Reproducerea peştilor . 3.3.1. Noţiuni de ecofiziologia reproducerii . 3.3.2. Reproducerea artificială a peştilor. 3.3.3. Crioconservarea elementelor seminale la peşti

6

4. Sisteme de creştere a peştilor în acvacultură . 4.1. Creşterea extensivă a peştilor. 4.2. Creşterea intensivă a peştilor. 4.2.1. Creşterea în iazuri şi heleşteie. 4.2.1.1. Particularităţi ale producţiei biologice din iazuri. 4.2.1.2. Controlul factorilor abiotici. 4.2.1.3. Creşterea peştilor în monocultură şi în policultură. 4.3. Creşterea superintensivă a peştilor. 4.3.1. Sisteme superintensive deschise. 4.3.1.1. Creşterea în viviere flotabile a peştilor. 4.3.2. Sisteme superintensive închise. 4.3.2.1. Creştere în sisteme cu recircularea şi recondiţionarea apei. 4.4. Acvacultura integrată. 4.5. Sistemul sea-ranching

4

Bibliografie • Bura M. - Acvacultură specială – broaşte, crustacee şi moluşte, Edit. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 • Bura M. - 2005, Acvacultură specială. Tehnologia creşterii şi valorificării broaştelor şi racilor, Edit. Orizonturi

Universitare, Timişoara, 2005 • Chourrout D ., Chavassue B., Guyomar R. - L'ameliration genetique des poisson, La rechercher, nr.180,vol. 17, 1028-

1038, 1986 • Pricope F., Battes K., Stoica I., 2012 – Bazele biologice ale acvaculturii, Ed. Alma Mater, Bacău

Bibliografie minimală • Pricope F., Battes K., Stoica I., 2012 – Bazele biologice ale acvaculturii, Ed. Alma Mater, Bacău Aplicaţii - Laborator Nr.

ore Metode de

predare Observaţii

Iniţierea, întreţinerea şi valorificarea culturilor de infuzori 2 Iniţierea, întreţinerea şi valorificarea culturilor de rotifere 2 Iniţierea, întreţinerea şi valorificarea culturilor de crustacee planctonice 2 Determinarea ritmului de creştere a peştilor şi a supravieţuirii Determinarea parametrilor biometrici

2

Calcularea unor indici şi coeficienţi biometrici Calcularea unor coeficienţi de creştere şi supravieţuire 4 Aprecierea gradului de valorificare a hranei 2 Aprecierea stării de îngrăşare a peştilor 2 Determinarea raportului dintre sexe 2 Determinarea vârstei peştilor 4 Determinarea productivităţii piscicole 4

Demonstraţie, modelare, explicaţie


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea noţiunilor din domeniul acvaculturii, explicarea şi interpretarea proceselor şi tehnologiilor observate

Rşspunsuri la examen 70%

10.5. Laborator

Cunoaşterea şi utilizarea aparaturii de laborator şi interpretarea proceselor observate

Răspunsuri la colocviu de laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă • Cunoaşterea noţiunilor de bază din domeniul acvaculturii, explicarea şi interpretarea proceselor biologice şi

tehnologiilor studiate • Abilităţi minime în cunoaşterea şi utilizarea aparaturii de laborator şi interpretarea proceselor observate

F 524.14/Ed. 01

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator 25..09. 2015 Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant


25..09. 2015 Lector univ. dr. Ureche Camelia

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. univ. dr. Talmaciu Mihai

fiŞa disciplinei (master) date despre program 2. 3. · pdf filenoţiuni generale de...

Documents