fiŞa disciplinei- formalizarea supervizării și...

FIŞA DISCIPLINEI- Formalizarea supervizării și întrevederea

1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA1.2 Facultatea Sociologie și Psihologie1.3 Departamentul Asistență Socială1.4 Domeniul de studii Asistență Socială1.5 Ciclul de studii Masterat1.6 Programul de studii / Calificarea Asistenta Sociala nivel Superior

2. Date despre disciplină2.1 Denumire disciplina Formalizarea supervizării și întrevederea2.2 Titular activităţi de curs2.3 Titular activităţi de seminar2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 1

4 seminar 1

4laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 80 oreStudiul după manual, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii, recenzii de cărți şi eseuri 50Tutoriat 6Examinări 4Alte activităţi3.4 Total ore studiu individual 803.5 Total ore pe semestru 1 1083.6 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Nu este cazul4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii (acolo unde este cazul)5.1 de desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2 de desfăşurare a seminarului Nu este cazul

5.3 de desfăşurare a laboratorului Nu este cazul

6. Competenţele specifice acumulate

1 Numărul total de ore nu trebuie să depăşească valoarea (Număr credite) x 27 ore

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1 Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)a. capacitatea de a aplica teoria în situații specifice ale mediului social, economic și

instituțional;b. acumularea unui volum substanțial de cunoștinte în domeniul supervizării;c. compararea cunoștințelor noi cu cele tradiționale din domeniul Asistenței sociale

și capacitatea de a stabili relații între acestea, în vederea sesizării direcțiilor noi deadâncire și de dezvoltare a specializării;

d. capacitatea de a acționa independent și creativ în abordarea și soluționareaproblemelor, de a evalua obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva creativprobleme și de a comunica rezultatele într-un mod clar, simplu și eficient.

- conceperea și conducerea proceselor specifice domeniului supervizării;- instituționalizarea supervizării;- cunoştinţe privind managementul şi funcţionarea organizaţională;- cunoștințe privind managementul de caz;- legislaţia şi reglementările din domeniul supervizării;- utilizarea protocolului și a contractului de supervizare;- creșterea capacității supervizorilor de adaptare la situatii noi;- abilitãti bune de comunicare și consiliere cu profesioniștii;- capacitatea de a face faţã stresului şi de a-şi recunoaşte limitele umane şi profesionale;- capacitatea de a sprijini formarea continuă a supervizaţiilor;- capacitatea de a întocmi o lucrare scrisă conform standardelor academice de scriere șicitare, şi de a susţine o prezentare.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- competențele de specialitate prevăzute prin legislația secundară din domeniulprotecției copilului, în mod specific și din domeniul Asistenței sociale, în modgeneral;

- preocupare pentru o muncã de calitate cu profesioniștii;- capacitatea de a rezolva situații critice, probleme, de a acompania familia și copilul, de a lua

decizii și de a colabora cu membrii echipei multidisciplinare și/sau interinstituționale;- spirit democratic în interacțiunea umană;- abilitãți de relaționare interumană;- preocupare pentru o muncă de calitate și îmbunătățire continuă;- capacitatea de a planifica activitatea, de a organiza un serviciu, de a coordona, utiliza

informaţiile și de a coordona cazul;- capacitatea de a rezolva problemele care apar și de a lua decizii eficiente și rapide;- capacitatea de a planifica şi conduce un proiect;- capacitatea de a utiliza supervizarea ca pe o resursă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei2 Familiarizarea cu informațiile existente în domeniul supervizării

7.2 Obiectivele specifice 3 Dezvoltarea capacității de a analiza critic și a structura documenteleaferente supervizării

8. Conţinuturi8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Se va utiliza videoproiectorul1. Introducere în supervizare2. Nevoia de supervizare3. Avantajele supervizării4. Portretul și rolul supervizorului5. Standardele supervizării în

domeniul Asistențeisociale

Prelegere cu abordăriinteractive, dezbatere,explicație, argumentare,exemplificare, conversație,expunere sistematică,analiza unor materialevideo.

Bibliografie1. Badiali, B.J. (1998). “Teaching on supervision”, în G.R. Firth, E.F. Pajak (ed.). Handbook on school

supervision. New York. Simon & Schuster Macmillan, pp.957-967.

2. Bernard, J.M., Goodyear, R.K. (1992). Fundamentals of Clinical Supervision, Allyn&Bacon,

Needham.

3. Brashears, F. (1995). “Supervision as social work practice: A reconceptualization”, Social Work,

septembrie, 40.

4. Călăuz, A. (2012). Optimizarea supervizării în asistența socială. Cluj-Napoca: Risoprint.

5. Cojocaru, S. (2004). Supervizarea în asistența socială. Revista de cercetare si interventie sociala,

4, 490-503.

6. Cojocaru, S. (2005). Metode apreciative în asistența socială: Ancheta, supervizarea și

managementul de caz. Iași: Polirom.

7. Cojocaru, S. (2010). Appreciative supervision in social work. New opportunities for changing the

social work practice. Revista de cercetare si interventie sociala, 29,72-91.

8. Kadushin, A. (1976). Supervision in social work. Columbia University Press. New York.

Kadushin, A. (1992). Supervision in social work. Columbia University Press.

9. Kadushin, A., and Harkness, D., (2002). Supervision in Social Work, 4th Edition. New York,

USA: University of Columbia Press.

10. Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale. Monitorul Oficial nr. 905 din 20

decembrie 2011.

11. Lunden, K. (2007). Supervizarea ca și sprijin pentru profesioniști. În Muntean, A. (2007)

(coord). Supervizarea: aspecte practice și tendințe actuale. Iași: Polirom, pp. 161-169.

12. Munson, C.E. (1979). Social work supervision: Classic statements and critical issues. Free

Press. New York.

13. Munson, C.E. (1993). Clinical social work supervision. Ediția a II-a. Haworth Press. New York.

14. Muntean, A. (2007). Câteva aspecte privind supervizarea. Inițierea supervizării în România, în

Muntean A., Sagebiel J (coord.): Practici în asistența socială: România și Germania. Iași: Polirom,

pp. 103-136.

15. Muntean, A. (2007). Cine poate fi supervisor? Așteptări și realități. În Muntean, A. (coord).

Supervizarea: aspecte practice și tendințe actuale. Iași: Polirom, pp. 75-113.

16. National Association of Social Workers. (1992). Standards for Social Work Case Management.

Washington, DC: N.A.S.W. Press.

17. National Association of Social Workers. (2013). Social Work Case Management. Washington,

DC: N.A.S.W. Press.

18. O`Donoghue K. (1998). Supervision Social Workers: A Practical Handbook, Massey

University, School of Social Policy and Social Work, pp.2-8.

19. Ordinul nr.288 din 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind

managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului. Publicat în Monitorul Oficial

nr.637 din 24 iulie 2006.

20. Pettes, D.E. (1979). Staff and student supervision: A task-centered approach. George

Allen&Unwin, Londra.

21. Robinson, V.P. (1936). Supervision in social casework: A problem in professional education.

University of North Carolina Press, Chapell Hill.

22. Runcan, P. L., Goian, C., Ţîru, L. (2012). The Socio-Communicational Style and the Need for

Supervision of Professionals from the Social Services. Revista de cercetare şi intervenţie socială,

37, 180-195.

23. Runcan, P.L. (2013). Supervision in Educational, Social and Medical Services Professions. UK,

Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing.

24. Shulman, L. (1993). Interactional supervision. NASW Press. Washinghton, DC.

http:// www.asr.ro Site-ul Asociatiei supervizorilor din România8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

1. Model practic de supervizare Se va folosi videoproiectorul2. Contractul de supervizare3. Fișa de supervizare a activității de

Asistență socială

Dezbatere, prezentare,expunere, exemplificare,joc de rol, studiu de caz,materiale video

4. Strategii de comunicare înprocesul de supervizare

8.3 LaboratorBibliografie

- Călăuz, A. (2012). Optimizarea supervizării în asistența socială. Cluj-Napoca: Risoprint.

- Cojocaru, S. (2004). Supervizarea în asistența socială. Revista de cercetare si interventie

sociala, 4, 490-503.

- Cojocaru, S. (2005). Metode apreciative în asistența socială: Ancheta, supervizarea și


- Kadushin, A. (1976). Supervision in social work. Columbia University Press. New York.

- Kadushin, A. (1992). Supervision in social work. Columbia University Press.

- Kadushin, A., and Harkness, D., (2002). Supervision in Social Work, 4th Edition. New York,


- O`Donoghue K. (1998). Supervision Social Workers: A Practical Handbook, Massey


- Runcan, P. L., Goian, C., Ţîru, L. (2012). The Socio-Communicational Style and the Need for

Supervision of Professionals from the Social Services. Revista de cercetare şi intervenţie

socială, 37, 180-195.

- http:// www.asr.ro Site-ul Asociatiei supervizorilor din România

9. EvaluareTip activitate Criterii de evaluare Metode de

evaluare Pondere din nota finală

Prezenţa şi grad departicipare

Notare pe parcurs 25%9.1 Curs

Examen Test grilă 50%Referat, lucrăripractice, dezbateri

Prezență și grad departicipare

25%9.2 Seminar

9.3Laborator/lucrari9.4 Standard minim de performanţă: achiziția de competențe specifice și transversale la nivel mediu.

Data completării: Titular curs (Semnătura):

Data avizării în departament:24.09.2015

Director departament (Semnătura):Prof. univ. dr. Cosmin Goian

FIŞA DISCIPLINEI- Psiho-dinamica supervizării

1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA1.2 Facultatea Sociologie și Psihologie1.3 Departamentul Asistență Socială1.4 Domeniul de studii Asistență Socială1.5 Ciclul de studii Masterat1.6 Programul de studii / Calificarea Asistență Socială nivel Superior

2. Date despre disciplină2.1 Denumire disciplina Psiho-dinamica supervizării2.2 Titular activităţi de curs2.3 Titular activităţi de seminar2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 1

4 seminar 1

4laborator -

3.3. Distribuţia fondului de timp: 80 oreStudiul după manual, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii, recenzii de cărți şi eseuri 50Tutoriat 6Examinări 4Alte activităţi3.4 Total ore studiu individual 803.5 Total ore pe semestru 1 1083.6 Numărul de credite 4






6. Competenţele specifice acumulateC

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le1 Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei)

a. capacitatea de a aplica teoria în situații specifice ale mediului social, economic șiinstituțional;

b. acumularea unui volum substanțial de cunoștinte în domeniul psiho-dinamiciisupervizării;

c. compararea cunoștințelor noi cu cele tradiționale din domeniul Asistenței socialeși capacitatea de a stabili relații între acestea, în vederea sesizării direcțiilor noi deadâncire și de dezvoltare a supervizării;

d. capacitatea de a acționa independent și creativ în abordarea și soluționareaproblemelor, de a evalua obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva creativprobleme și de a comunica rezultatele într-un mod clar, simplu și eficient;

e. capacitatea de a preveni fenomenul epuizării profesionale prin supervizareaprofesională.

- cunoștințe privind dezvoltarea supervizării, a consilierii individuale și de grup;- cunoştinţe privind managementul şi funcţionarea organizaţională;- cunoștințe privind managementul de caz;- legislaţia şi reglementările din domeniul supervizării și a managementului de caz;- utilizarea tipurilor de supervizare;- creșterea capacității supervizorilor de adaptare la situatii noi;- abilitãti bune de comunicare și consiliere cu profesioniștii;- capacitatea de a face faţã stresului, epuizării profesionale şi de a-şi recunoaşte limiteleumane şi profesionale;- capacitatea de a sprijini formarea continuă a supervizaţiilor;- capacitatea de a întocmi o lucrare scrisă conform standardelor academice de scriere șicitare, şi de a susţine o prezentare.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- competențele de specialitate prevăzute prin legislația din domeniul managementuluide caz și a supervizării din domeniul Asistenței sociale;

- preocupare pentru o muncã de calitate cu profesioniștii, dar și prin oferirea de servicii decalitate clienților;

- capacitatea de a planifica activitatea, de a organiza un serviciu, de a coordona, utilizainformațiile;

- capacitatea de a rezolva situații critice, probleme, de a acompania familia și copilul, de a luadecizii și de a colabora cu membrii echipei multidisciplinare și/sau interinstituționale;

- spirit democratic în interacțiunea umană;- abilitãți de relaționare interumană;- preocupare pentru o muncă de calitate și îmbunătățire continuă;- capacitatea de a rezolva problemele care apar și de a lua decizii eficiente și rapide;- capacitatea de a planifica şi conduce un proiect;- cunoașterea consideraților de ordin etic în domeniul supervizării;- capacitatea de a utiliza psiho-dinamica supervizării ca pe o resursă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizare cu informațiile care țin de dezvoltarea și optimizarea

supervizării.7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea abilitățiilor de consiliere și utilizarea tipului de

supervizare preferat.


1. Dezvoltarea supervizării2. Supervizarea și rolul său

în managementul de caz3. Supervizarea și rolul său

în consilierea individualăși de grup

4. Supervizarea profesionalăși rolul ei în prevenireafenomenului de epuizareprofesională

5. Formarea continuă șidezvoltarea profesională apersonalului care lucreazăcu factorul uman aflat îndificultate

Prelegere cu abordăriinteractive, dezbatere,explicație, argumentare,exemplificare, conversație,expunere sistematică,analiza unor materialevideo

Se va utiliza videoproiectorul

Bibliografie:1. Bernard, J.M., Goodyear, R.K. (1992). Fundamentals of Clinical Supervision, Allyn&Bacon,

Needham.

2. Brashears, F. (1995). “Supervision as social work practice: A reconceptualization”, Social Work,

septembrie, 40.

3. Călăuz, A. (2012). Optimizarea supervizării în asistența socială. Cluj-Napoca: Risoprint.

4. Cojocaru, S. (2004). Supervizarea în asistența socială. Revista de cercetare si interventie sociala,

4, 490-503.

5. Cojocaru, S. (2005). Metode apreciative în asistența socială: Ancheta, supervizarea și


6. Cojocaru, S. (2010). Appreciative supervision in social work. New opportunities for changing the

social work practice. Revista de cercetare si interventie sociala, 29,72-91.

7. Freudenberger, H.J. (1974). Staff burn-out. Journal of Social Issues, 1974/30, pp.159-167.

8. Kadushin, A. (1976). Supervision in social work. Columbia University Press. New York.

Kadushin, A. (1992). Supervision in social work. Columbia University Press.

9. Kadushin, A., and Harkness, D., (2002). Supervision in Social Work, 4th Edition. New York,


10. Lunden, K. (2007). Supervizarea ca și sprijin pentru profesioniști. În Muntean, A. (2007)

(coord). Supervizarea: aspecte practice și tendințe actuale. Iași: Polirom, pp. 161-169.

11. Maslach, C. (1982). Burnout- The Cost of Caring. Englewood Cliffs, N.J.: Pretince-Hall.

12. Minirth, F., Hawkins, D., Meier, P., Flournoy, P. (1986). How to Beat Burnout. Chicago:

Moody Press.

13. Munson, C.E. (1979). Social work supervision: Classic statements and critical issues. Free

Press. New York.

14. Munson, C.E. (1993). Clinical social work supervision. Ediția a II-a. Haworth Press. New York.

15. Muntean, A. (2007). Câteva aspecte privind supervizarea. Inițierea supervizării în România, în

Muntean A., Sagebiel J (coord.): Practici în asistența socială: România și Germania. Iași: Polirom,

pp. 103-136.

16. Muntean, A. (2007). Cine poate fi supervisor? Așteptări și realități. În Muntean, A. (coord).

Supervizarea: aspecte practice și tendințe actuale. Iași: Polirom, pp. 75-113.

17. Murray, Lauren; De Natris, Peter. (2010). Case Management Practice Guide: 7 Phases of Case

Management. Sydney: New South Wales Government.

18. National Association of Social Workers. (1992). Standards for Social Work Case Management.

Washington, DC: N.A.S.W. Press.

19. National Association of Social Workers. (2013). Social Work Case Management. Washington,

DC: N.A.S.W. Press.

20. O`Donoghue K. (1998). Supervision Social Workers: A Practical Handbook, Massey


21. Pettes, D.E. (1979). Staff and student supervision: A task-centered approach. George

Allen&Unwin, Londra.

22. Robinson, V.P. (1936). Supervision in social casework: A problem in professional education.

University of North Carolina Press, Chapell Hill.

23. Runcan, P.L. (2013). Supervision in Educational, Social and Medical Services Professions. UK,

Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing.

24. Schaufeli, W. B., Leiter, M. P. & Maslach, Christina. (2009). Burnout: 35 Years of Research

and Practice. Career Development International 14 (3): 204-220.

25. Shulman, L. (1993). Interactional supervision. NASW Press. Washinghton, DC.

26. Yarmo Roberts, Deborah. (2002). Reconceptualising case management in theory and practice: a

frontline perspective. Health Services Management Research 15: 147-164.

27. Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1993). (coord.). Dicţionar de sociologie. București: Editura Babel.

28.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii1. Supervizarea individuală2. Supervizarea de grup3. E-supervizarea4. Supervizarea

supervizorilor5. Considerații de ordin etic

în supervizare


Se va folosi videoproiectorul

8.3 Laborator

Bibliografie:- Călăuz, A. (2012). Optimizarea supervizării în asistența socială. Cluj-Napoca: Risoprint.- Cojocaru, S. (2004). Supervizarea în asistența socială. Revista de cercetare si interventie sociala, 4,

490-503.- Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Monitorul

Oficial Nr. 557 din 23 iunie 2004, versiune consolidată în 1 ianuarie 2009.- Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale. Monitorul Oficial nr. 905 din 20

decembrie 2011.- Ordinul nr.288 din 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de

caz în domeniul protecției drepturilor copilului. Publicat în Monitorul Oficial nr.637 din 24 iulie2006.

- Runcan, P.L. (2013). Supervision in Educational, Social and Medical Services Professions. UK,Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing.

- http:// www.asr.ro Site-ul Asociatiei supervizorilor din România9. Evaluare

Tip activitate Criterii deevaluare

Metode deevaluare

Pondere din nota finală

Prezenţa şi gradde participare

Notare peparcurs

25%9.1 Curs

Examen Test grilă 50%

9.2 Seminar Referat, lucrăripractice, dezbateri

Prezența și gradde participare

25%

9.3Laborator/lucrari9.4 Standard minim de performanţă: achiziția de competențe specifice și transversale la nivel mediu.




FIŞA DISCIPLINEI- Familia ca obiect al politicilor sociale și subiect al reformei

1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA1.2 Facultatea Sociologie și Psihologie1.3 Departamentul Asistență Socială1.4 Domeniul de studii Asistență Socială1.5 Ciclul de studii Masterat1.6 Programul de studii / Calificarea Asistență Socială nivel Superior

2. Date despre disciplină2.1 Denumire disciplină Familia ca obiect al politicilor sociale și subiect al reformei2.2 Titular activităţi de curs2.3 Titular activităţi de seminar2.4 Titular activităţi de laborator/lucrari2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare Ex 2.8 Regimul disciplinei DF

șiDO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care ore curs 1 seminar 1 laborator -3.2. Numar ore pe semestru 28 din care ore curs 1

4 seminar 1

4laborator -

3.3.Distribuţia fondului de timp: 110 oreStudiul după manual, bibliografie şi notiţe 20Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii, recenzii de cărți şi eseuri 50Tutoriat 6Examinări 4Alte activităţi3.4 Total ore studiu individual 1103.5 Total ore pe semestru 1 1383.6 Numărul de credite 5






6. Competenţele specifice acumulateC

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

1. Explicare şi interpretare:a) obținerea de competențe de înțelegere în domeniul bunăstării și protecției familieiși copilului;b) evaluarea rezultatelor cercetării în domeniul bunăstării și protecției familiei șicopilului;c) formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanței acestora;d) aplicarea creativă a metodelor de cercetare;

2. Instrumental – aplicative :a) aplicarea creativă a tehnicilor de evaluare şi rezolvare de probleme;b) elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;c) aplicarea creativă a metodelor de cercetare in domeniul familiei si a politicilor sociale.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

1. Cunoaştere şi înţelegere:a) acumularea şi operarea cu un volum substanţial de cunoştinţe noi;b) identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi;c) compararea cunoştinţelor noi cu cele tradiţionale şi capacitatea de a stabili relaţii

între acestea, în vederea sesizării direcţiilor noi de adâncire şi de dezvoltare aprofesiei

2. Atitudinale:a) cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democraticeb) valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţificec) implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice;d) angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane – instituţii cu responsabilităţi

similare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu cunoștințele generale și specifice din domeniul

bunăstării și protecției familiei și copilului.7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacității de a aplica teoria în situații specifice mediului

Familial și practicii sociale.


Se va utiliza videoproiectorul1. Bunăstarea familiei și acopilului: concepte, abordări,politici.

2. Protecția familiei și a copilului:concepte, abordări.

3. Familia contemporană: tendințeglobale și configurații locale.

4. Măsurile de protecție alternativă acopilului din România aflat îndificultate.

5. Practicile parentale și dezvoltareainteligenței emoționale.

Prelegere cu abordăriinteractive, dezbatere,explicație, argumentare,exemplificare, conversație,expunere sistematică,analiza unor materialevideo

Bibliografie- Baumrind, D. (1991). Parenting styles and adolescent development. In J. Brooks-Gunn, R.

Lerner, A. C. Peterson (Eds.), The encyclopaedia of adolescence (746-758). New York:

Garland.

- Chipea, F. (2001). Familia contemporană- tendințe globale și configurații locale. București:

Editura Expert.

- Cojocaru, Ș., Cojocaru, D. (2011). Educația parentală în România [Parental Education in

Romania]. Buzău: Alpha MDN.

- Coleman, J. (1993). Adolescence in a changing world. In a S. Jackson, H. Rodriguz-Tom,

Adolescence in its social worlds, 251-268.

- Constantinescu, M. (2004). Sociologia familiei, probleme teoretice si aplicații practice.

Pitești: Editura Universității din Pitești.

- Iovu, M.B. (2011). Family Functioning in Maltreating Families: Implications for Parenting

Programs. Revista de cercetare şi intervenţie socială, 34, 127-143.

- Irimescu, Gabriela; Stan, D.; Cojocaru, Maria; Pitea, Mihaela. (2008). Copii în dificultate:

Studiu comparativ Iaşi – Chişinău. Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială 22: 27-44.

- Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Monitorul Oficial Nr. 557 din 23 iunie 2004, versiune consolidată în 1 ianuarie 2009.

- Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenţei sociale. Monitorul Oficial nr. 905 din 20

decembrie 2011.

- Muntean, A. (2001). Familii și copii în dificultate. Note de curs. Timișoara: Editura Mirton.

- Runcan, P.L., Rață, G., Iovu, M.B (2014). Child and Family Welfare. Cambridge Scholars

Publishing, Newcastle upon Tyne, UK.

- Wang, Q., Pomerantz, E.M., Chen, H. (2007). The role of parents’ control in early

adolescents’ psychological functioning: A longitudinal investigation in the United States

and China. Child Development, 78, 1592-1610.

- Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1993). (coord.). Dicţionar de sociologie. București: Editura Babel.

- Zamfir, E., (1997). Situaţia copilului şi familiei în România. București: Editura Alternative.

- Zamfir, E. (2012). Asistenţa socială faţă în faţă cu societatea riscuilor din perspectiva

politicilor sociale europene. Revista Calitatea Vieţii, Nr.2.

- Zang, Q. (2008). Family Types and Children’s Socio-communicative Style: A Chinese

Investigation. Journal of Intercultural Communication Research, 37(3), 157-167.

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii1. Comunicarea dintre părinte și copil Se va utiliza videoproiectorul2. Practici parentale și stiluri parentale3. Adopția ca proces juridic și

emoțional4. Migrația părinților și problemele

comportamentele ale copiilor rămași


singuri acasă5. Plasamentul familial8.3 LaboratorBibliografie:

- Baumrind, D. (1991). Parenting styles and adolescent development. In J. Brooks-Gunn, R.

Lerner, A. C. Peterson (Eds.), The encyclopaedia of adolescence (746-758). New York:

Garland.

- Chipea, F. (2001). Familia contemporană- tendințe globale și configurații locale. București:

Editura Expert.

- Cojocaru, Ș., Cojocaru, D. (2011). Educația parentală în România [Parental Education in

Romania]. Buzău: Alpha MDN.

- Constantinescu, M. (2004). Sociologia familiei, probleme teoretice si aplicații practice.

Pitești: Editura Universității din Pitești.

- Iovu, M.B. (2011). Family Functioning in Maltreating Families: Implications for Parenting

Programs. Revista de cercetare şi intervenţie socială, 34, 127-143.

- Irimescu, Gabriela; Stan, D.; Cojocaru, Maria; Pitea, Mihaela. (2008). Copii în dificultate:

Studiu comparativ Iaşi – Chişinău. Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială 22: 27-44.

- Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Monitorul Oficial Nr. 557 din 23 iunie 2004, versiune consolidată în 1 ianuarie 2009.

- Muntean, A. (2001). Familii și copii în dificultate. Note de curs. Timișoara: Editura Mirton.

- Sandu, D., Toth, G., Paun, G., Toth, A., Tufiș, P., Voicu, O., Ștefănescu, M. (2008). Effects of

migration: Children left at home. Risk and solutions. Open Socienty Foundantion,

P:http://www.osf.ro

- Wang, Q., Pomerantz, E.M., Chen, H. (2007). The role of parents’ control in early

adolescents’ psychological functioning: A longitudinal investigation in the United States

and China. Child Development, 78, 1592-1610.

- Zamfir, E., (1997). Situaţia copilului şi familiei în România. București: Editura Alternative.

9. EvaluareTip activitate Criterii de evaluare Metode de

evaluare Pondere din nota finală

Prezenţa şi grad departicipare

Notare peparcurs

25%9.1 Curs

Examen Test grila 50%Referat, lucrăripractice, recenzii,portofolii, prezentări

Prezentare 25%

9.2 Seminar

9.3

Laborator/lucrari9.4 Standard minim de performanţă: achiziția de competențe specifice și transversale la nivel mediu.




fiŞa disciplinei- formalizarea supervizării și...

Documents