FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământ superior UVT 1.2 Facultatea / Departamentul LIT / Studii româneşti 1.3 Catedra/Colectivul Literatura română şi comparată 1.4 Domeniul de studii Ştiinţe umaniste - LL 1.5 Ciclul de studii licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Limbi şi Literaturi / licenţiat în filologie

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Literatură română 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 42 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum • -4.2 de competenţe • -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)5.1 de desfăşurare a cursului • Amfiteatru sau sala cu minim 50 locuri, videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • -

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Identificarea şi aplicarea diverselor tipuri de limbaje / registre ale vorbirii în variate contexte profesionale şi culturale, inclusiv în texte profesionale scrise

• argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic • valorificarea optimă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile

ştiinţifice abordate.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Utilizarea componentelor domeniului limbi si literaturi în deplină concordanţă cu etica

profesională • Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. • Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare

prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Crearea de competenţe transferabile în deprinderile de analiză şi

interpretare de text; cunoașterea și analiza fenomenului literar și cultural românesc modern;

7.2 Obiectivele specifice • Formarea unui limbaj propriu disciplinelor care studiază literatura,

limbaj necesar analizei descrierii şi interpretării textelor literare. • Dezvoltarea gândirii critice • formarea unei viziuni despre problemele modernității culturale și

estetice românești; • studiul aplicat al celor mai importante fenomene cultural artistice

și scrieri literare din prima jumătate de secol XX.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

1-2. Literatura română în prima jumătate a secolului al XX-lea. Problemele modernităţii estetice româneşti. Construcţia poeticii moderne în literatura română. Simbolismul. Dimensiunea ‚modernă’ a liricului: Bacovia, Blaga, Arghezi, Barbu, avangardele).

Prelegere Activităţi interactive

3. G. Bacovia – depăşirea convenţiei simboliste. Modernitatea “sisifică”. Crizele eului şi crizele lumii.

Prelegere Activităţi interactive

4-5. L. Blaga: univers poetic şi geografie mitică. Strategii de construcţie a universului poetic. Modernitatea poeticii blagiene şi tradiţionalismul tematizării poeziei blagiene. Paradoxul blagian.

Prelegeri Activităţi interactive

6-7. Avangarda poetică românească: avangardă şi modernitate; discursul avangardist în literatura română – tradiţie şi evoluţie. Reviste şi reprezentanţi. Integralismul românesc. Avangardism şi nevoie de tradiţie.

8. Problematica romanului românesc modern. Teorii despre roman. Tipologii romaneşti. Realism şi contestarea realismului.

9. Realism epic / Realism psihologic: Cazul Liviu Rebreanu: de la Ion la Pădurea spânzuraţilor. Nuvelistica (Proştii, Iţic Ştrul, dezertor, Nevasta).

10-11. Romanul analitic şi intelectualizant: C. Petrescu, Patul lui Procust, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război / G. Ibrăileanu, Adela.

12. Romanul experienţial (Romanul trăirii autentice şi al subiectivităţii necenzurate): Romanul trupului şi al bolii: M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată; Romanul revoltei: M. Eliade, Huliganii

13. Critica literara românească: direcţii, metode, afinităţi. Decupajele ideii de literatură. Eugen Lovinescu – „teoria” culturală și critică literară. Sincronism şi modernitate estetică. Critica literară şi istoria culturală. Garabet Ibrăileanu – paradoxurile personalităţii critice: între o sociologie a literaturii şi reveria criteriului estetic. George Călinescu – între poetică şi istorie literară.

14. Teatrul romanesc în prima jumătate de secol XX. „Între” Caragiale la E. Ionescu(o).

Bibliografie: Sorin Alexandrescu, Paradoxul Român, Univers, 1998. Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Univers, 1999 Ion Bogdan Lefter, Doi nuvelişti, Paralela 45, 2001. Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Paralela 45, 2000. Ion Bogdan Lefter, Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicații), Editura Paralela 45, 2001 Ion Caraion, Sfârşitul continuu, Bucureşti, Cartea Românească, 1977. G. Călinescu, C. Petrescu, teoretician al romanului, Viaţa Românească, 1939. George Călinescu, Istoria literaturii române..., Minerva, 1983 (Cap. Caragiale); George Călinescu, Principii de estetică, Scrisul Românesc, 1974; Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Univers, 1995. Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie. De la romsntism la avangarda, Paralela 45, 2002 Paul Cernat, Avangarda românească şi complexul periferiei, Bucureşti, Cartea Românească, 2007. Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura Art, Bucureşti, 2009 Corina Ciocârlie, Femei în faţa oglinzii, Echinox, 1998 (cap. Adela) Doina Comloşan, Teatru şi antiteatru, Mirton, 2001. Vasile Fanache, Bacovia, ruptura de utopia romantică, Dacia, 1994. Hugo Friederich, Structura liricii moderne, E.P.L.U., 1969, ed. a II-a – Univers 1998. George Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, Minerva, 1976. Gheorghe Grigurcu, Bacovia-un antisentimental, Albatros, 1974; M. Handoca, Mircea Eliade – câteva ipostaze ale unei personalităţi proteice, Minerva, 1992.

Ioan Holban, Proza criticilor (Lovinescu, Ibrăileanu), Bucureşti, 1983. G. Ibrăileanu, Creaţie şi analiză, 1926 (G. Ibrăileanu, Spre roman - studii şi articole-, Editura Minerva, Bucureşti, 1972, p. 209-278) G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română, în Opere, Junimea, 1970, vol. I.; Eugen Lovinescu , Istoria civilizaţiei române moderne, Minerva, 1997. Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Eminescu, 1991, vol. II, capitolul Jurnalul seducătorului; N. Manolescu, Despre poezie, Cartea Româneascăm 1987. Mircea Martin, George Călinescu şi complexele literaturii române, Paralela 45, 2002; Marin Mincu, Poezia românească de avangardă, Minerva, 1999. Carmen Matei - Muşat, Romanul Românesc interbelic, Humanitas, 1998. Alexandru Mușina, Paradigma poeziei moderne, Aula, 2004. Mircea Muthu, Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, Dacia, 1993. Ion Negoiţescu, Eugen Lovinescu, Albatros, 1970 Alina Pamfil, Spaţialitate şi temporalitate, Dacopress, 1993. Alina Pamfil, Spaţialitate şi temporalitate, Dacopress, 1993. Antonio Patraş, Ibrăileanu. Către o teorie a personalităţii, Cartea Românească, 2007; I. Em. Petrescu, Eminescu şi mutaţiile poeziei româeşti, Ed. „Viitorul Românesc”, 1998. Camil Petrescu, Noua structură şi opera lui M. Proust, Revista Fundaţiilor Regale, 1935. I. Pop, Transcrieri (Blaga, Bacovia...), Dacia, 1976. Ion Pop, Avangarda în literatură română, 1998. Ion Pop, Lucian Blaga-universul liric, Paralela 45, 1999. Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Eminescu, Bucureşti, 1978. M. Ralea, De ce nu avem roman?, Viaţa Românească, 1927. Ovidiu S. Crohmălniceanu, Literatura română și expresionismul, București, Editura Universalia, 2002. Tom Sandqvist, Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Institutul Cultural Român, 2010. Aurel Sasu, Liviu Rebreanu-sărbătoarea operei, Albatros, 1978; Eugen Simion, Eugen Lovinescu – scepticul mântuit, Ed. Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1996, 2 vol.; I. Simuţ, Liviu Rebreanu, Aula, 2003. Andrei Terian, G. Călinescu - a cincea esenţă, Cartea Românească, 2009 Eugen Todoran, Lucian Blaga – mitul dramatic, Facla, 1985. Eugen Todoran, Lucian Blaga – mitul poetic, Facla, 1981-1983. Dumitru Tucan, Eugene Ionesco: Teatru, metateatru, autenticitate, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2006. Cornel Ungureanu, Mircea Eliade şi literatura exilului, Viitorul românesc, 1995; Mihai Vasiliu, Istoria teatrului românesc, Albatros, 1972. Maria Vodă – Căpuşan, Camil Petrescu – realia, Cartea Românească, 1980. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Seminar introductive. Modernitate – modernități.

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

2. Selectarea bibliografiei. Utilizarea surselor bibliografice. Parafrazarea. Perspectivele de interpretare.

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

3. George Bacovia, dincolo de interpretările canonoce. Analize de text.

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

4. Lucian Blaga, Receptarea textelor poetice – între interpretare tematică și analiză stilistică. Analize de text.

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

5. Lucian Blaga – dramaturgia. Cruciada copiilor . Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

6. Mihail Sadoveanu, Creanga de aur. Mit, utopie, iniţiere Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

7. Hortensia Papadad-Bengescu, Fecioarele despletite – impunereaunui model de „proză feminină” în interbelicul românesc.

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

Bibliografie: George Bacovia, Poezii Lucian Blaga, Opera lirică, Opera dramatică Mihail Sadoveanu, Creanga de aur Hortensia Papadad-Bengescu, Fecioarele despletite

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Aşteptările comunităţii academice şi codurile sale etice sunt luate în seama la elaborarea cursului;• Cursul şi seminarul se raportează critic la momentele importante ale istoriei disciplinei şi încearcă un

demers în conformitate cu tendinţele dominante din prezentul disciplinei.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Coţinut adecvat Examen 75%

Elaborare adecvată - - 10.5 Seminar / laborator Conţinut adecvat Monitorizare directă -

Prezentare adecvată Evaluarea activităţilor 25% 10.6 Standard minim de performanţă

• Participarea activă la activităţile de seminar;• la evaluarea finală studenţii trebuie să dovedească că au înţeles suficient materia predată şi că şi-au

însuşit principiile critice ale disciplinei.

Data completării

24 septembrie 2013

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

30 septembrie 2013

Semnătura şefului catedrei/departamentului