fisa de lucru 5

8
FISA DE LUCRU nr. 5 TEHNOLOGII DE CONFECŢIONARE BUZUNARELOR LAIST 1. Scopul lucrării După înţelegerea modului de prelucrare şi după realizarea practică a semifabricatelor vor fi făcute reprezentări în vedere frontală şi în secţiuni, funcţie de aspectul semifabricatelor realizate. Sunt stabilite la fiecare fază utilajele, tipurile de cusături şi dispozitivele necesare pentru execuţie. 2.Utilaje folosite, S.D.V.-uri şi materiale necesare Pentru realizarea buzunarelor sunt necesare: mostre de buzunare realizate la scară din materiale textile (sau desen); microprocesele de execuţie; materiale de bază: ţesături uni, dungi sau carouri; întărituri ţesute, prevăzute cu adeziv; şabloane pentru croirea detaliilor; şabloane pentru poziţionarea buzunarului; aţă pentru asamblare; aţă pentru surfilare; cretă sau creioane de croitorie; foarfeci şi centimetru de croitorie; maşini simple de cusut; maşini de cusut în lanţ; maşini de cusut zig zag; maşini de surfilat; maşini de încheiat-surfilat; mese de călcat cu fier de călcat. 3. Variante tehnologice şi mod de lucru Deoarece modul de prelucrare a laistului diferă funcţie de produs, se vor realizeaza practic următoarele tipuri de buzunare (fig. 1):

Upload: daniela-ionele

Post on 17-Nov-2015

38 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

dfgh

TRANSCRIPT

CUPRINS

FISA DE LUCRU nr. 5

TEHNOLOGII DE CONFECIONARE

BUZUNARELOR LAIST

1. Scopul lucrrii

Dup nelegerea modului de prelucrare i dup realizarea practic a semifabricatelor vor fi fcute reprezentri n vedere frontal i n seciuni, funcie de aspectul semifabricatelor realizate.

Sunt stabilite la fiecare faz utilajele, tipurile de custuri i dispozitivele necesare pentru execuie.

2. Utilaje folosite, S.D.V.-uri i materiale necesare

Pentru realizarea buzunarelor sunt necesare:

( mostre de buzunare realizate la scar din materiale textile (sau desen);

( microprocesele de execuie;

( materiale de baz: esturi uni, dungi sau carouri;

( ntrituri esute, prevzute cu adeziv;

( abloane pentru croirea detaliilor;

( abloane pentru poziionarea buzunarului;

( a pentru asamblare;

( a pentru surfilare;

( cret sau creioane de croitorie;

( foarfeci i centimetru de croitorie;

( maini simple de cusut;

( maini de cusut n lan;( maini de cusut zig zag;

( maini de surfilat;

( maini de ncheiat-surfilat;

( mese de clcat cu fier de clcat.

3. Variante tehnologice i mod de lucru

Deoarece modul de prelucrare a laistului difer funcie de produs, se vor realizeaza practic urmtoarele tipuri de buzunare (fig. 1):

Buzunar laist pentru sacou (a).

Acest tip de buzunar se execut pe pieptul stng al sacoului, la extremitatea superioar a pensei cu adncime pe linia taliei. Linia deschizturii buzunarului are un unghi de nclinare de cca. 15( fa de orizontal. Limea laistului este de 3 cm, iar lungimea difer funcie de mrimea sacoului. Punga de buzunar poate fi croit din unul sau dou repere de pnz de buzunare.

Buzunar laist pentru jachete (b).

Laistul are o form dreptunghiular i este croit dintr-un singur reper de material de baz. Punga de buzunar poate fi realizat din cptueal sau pnz de buzunare. Aceasta poate fi croit din unul sau dou repere, funcie de poziia laistului pe piept.

Buzunarul laist pentru paltoane i pardesie (c)c.)

Fig. 1 Aspectul buzunarelor proiectate

n fig. 2 este redat forma abloanelor pentru laist (1), ntritur laist (2) i pungi buzunare (3).

Fig. 2 Forma detaliilor pentru buzunare

Fazele de realizare sunt prezentate n ordinea executrii, fiind redate n tabelul 1 pentru cele dou modele (a, b) de buzunare ce vor fi realizate din materiale uni.

Tabel 1a Fazele de realizare a buzunarului din fig. 1a

Nr.

crt.Coninutul fazei Reprezentare grafic

n vedere frontaln seciune

1.Termolipirea laistului din material de baz.

2.Preformarea laistului, prin clcarea n stare ndoit a prilor laterale ale acestuia, funcie de perforaii.

3.Suprapunerea zonei neperforate a laistului peste punga de buzunar i asamblarea astfel nct rezerva de coasere s fie de 0,7 cm

4.nsemnarea poziiei buzunarului utilizndu-se un ablon din carton. -

5.Asamblarea laistului pe piept, dup suprapunerea liniei tanate a acestuia cu semnele trasate anterior, limea rezervei de coasere fiind de 0,7 cm.

6.Crestarea rezervei de coasere a laistului la piept i clcarea, nspre laist n stare ndoit, a rezervei de coasere dintre crestturi.

7.Suprapunerea celor dou pri ale laistului, funcie de linia tanat de pe mijlocul acestuia i clcarea ntregului ansamblu laist-pung de buzunar.

8.Executarea celei de-a doua custuri de montare a laistului la pieptul din material de baz, exact peste prima custur.

9.Asamblarea celei de-a doua pungi de buzunar printr-o custur paralel cu prima custur de asamblare, lungimea acesteia trebuind s fie mai mic dect a celei anterioare

10.Tierea deschizturii buzunarului, la capete crestndu-se n form de V. -

11.Introducerea pungilor de buzunar prin deschiztur i clcarea buzunarului pe fa i pe dos..

12.Fixarea celor dou pungi de buzunar printr-o custur simpl, nentrit la capete i ncheierea pungilor de buzunar de jur - mprejur.

13.Introducerea zonelor n form de V ntre cele dou pri ale laistului i fixarea laistului la extremiti prin custuri zig zag cu limea de 0,2 cm.

Tabel 1b Fazele de realizare a buzunarului din fig. 1b.

Nr.

crt.Coninutul fazei Reprezentare grafic

n vedere frontaln seciune

1.Termolipirea reperului de laist.

2.Termolipirea pieptului, n zona deschizturii buzunarului.

3.ndoirea pe lungime a laistului, fa la fa i executarea unor custuri simple de asamblare pe prile laterale.

4.Richtuirea rezervelor de coasere, richtuirea laistului la coluri, ntoarcerea pe fa i clcarea laistului astfel nct s rezulte paspoal de material pe dos.-

5.Tighelirea laistului, funcie de model i nsemnarea limii finite pe dosul laistului, cu ajutorul unui ablon.

6.Richtuirea laistului n lime, funcie de semnul dat anterior.-

7.nsemnarea poziiei laistului pe piept, utilizndu-se un ablon din carton.-

8.Suprapunerea laistului pe piept, astfel nct s se potriveasc semnele trasate i asamblarea detaliilor.

9.Suprapunerea pungii de buzunar peste laist i asamblarea acesteia la rezerva de coasere a laistului. Aceast operaie poate fi realizat i dup tierea deschizturii buzunarului i introducerea rezervei de coasere a laistului prin deschiztur.

10.Asamblarea celei de-a doua pungi de buzunar la piept, linia de coasere fiind la 1 cm de custura de asamblare a laistului.

11.Tierea deschizturii buzunarului, la extremiti executndu-se crestturi n form de V.-

12.Introducerea pungilor de buzunar prin deschiztura buzunarului i coaserea de jur mprejur a acestora, introducndu-se n custuri zonele n form de V.

13.Fixarea extremitilor laterale ale laistului prin executarea unor custuri simple.-

Pentru buzunarul din fig. 1c fazele de realizare sunt asemntoare cu ale celui din fig. 1b. Deosebirile sunt urmtoarele: Reperul de buzunar din material de baz este ndoit i clcat pe lungime, dos la dos; Se aplic laistul la produs; Se aplic a doua pung de buzunar printr- custur paralel cu prima custur de aplicare a laistului, distana dintre aceste custuri fiind de 1,5 cm. Aceast custur trebuie s fie mai mic cu cca. 0,5 cm dect prima;

Se taie deschiztura de buzunar, la capete crestndu-se n form de V; Se introduce laistul i punga de buzunar prin deschiztur; Se aplic prima pung de buzunar la rezerva de coasere a laistului; Se ntrete laistul la extremiti, fixndu-se n custuri rezervele de material n form de V; Se ncheie pungile buzunarului printr-o custur simpl, custur n lan sau printr-o custur de ncheiat-surfilat.

4. Concluzii

Metodologia de execuie a buzunarelor realizate din materiale uni poate fi extins i la modele realizate din materiale uni sau n carouri, intervenind n plus fazele specifice de croire i confecionare. Laistul poate fi poziionat astfel nct carourile s fie pe diagonal iar dungile s fie pe lungimea acestuia. Laistul poate fi croit i din alte tipuri de materiale (piele, catifea, etc.), funcie de model. Este necesar s se regleze parametrii custurilor funcie de particularitile materialelor asamblate. De asemenea, trebuie s se regleze temperatura tlpii fierului de clcat astfel nct s nu apar fenomene nedorite la clcare.

Se vor identifica defectele aprute n urma execuiei, pe tipuri.

Se stabilesc, funcie de defectele rezultate, msurile necesare pentru remediere. Se face autoevaluarea i evaluarea semifabricatelor realizate.

_1138033759.doc

_1138108644.doc