fisa de lectura

5/11/2018 Fisa de lectura - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fisa-de-lectura-55a0ce58e77ce 1/3

FIŞĂ DE LECTURĂ

Opera lirică

Am început lectura (data) ............................ Am terminat lectura (data) .................................

Autorul : Mihai EminescuVolumul : Poezii

Editura: Tana Anul apariţiei volumului : 1883 Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului : Poetul Mihai Eminescu (1850-1889) s-a născut în Moldovala Botoşani, apoi a urmat şcoala făcând clasa a III-a si a IV-a la Cernauţi, la şcoala greco-orientală în anul 1857. În anulşcolar 1858-1859, Eminescu s-a clasat al cincisprezecelea din 72 de colegi, iar după al doilea an de şcoală a reuşit să seclaseze al 5-lea din optzeci de elevi. În toamna anului1869, la sfârşitul lunii septembrie, Eminescu părăseşte pentrutotdeauna locul natal. Ion L. Caragiale a fost coleg cu Mihai şi a fost singurul care l-a văzut înainte de a pleca la Bucureşti.Eminescu a plecat să studieze la Viena timp de trei ani , apoi şi-a urmat studiile la Berlin. Mihai Eminescu a fost redactor la ziarul Timpul , alături de Ion L.Caragiale. El a plecat de la acest ziar în urma unui conflict, apoi colaborând la ziarulTribuna. De asemenea, la Iaşi a scris în Convorbiri Literare alături de Titu Maiorescu. Eminescu se stinge din viaţă în lunaiunie a anului 1889, la numai 39 de ani, după o lungă suferinţă.

Alte opere ale autorului :Scrisoarea I

, Luceafărul

, Doina

,Călin( file din poveste)

Titlul operei literare: Lacul

Genul literar: genul liric

Specia literară: pastel

Versificaţia:

Poezia este formată din 5 strofe



Strofa are 4 versuri Tipul de rimă: încrucişată

Măsura versurilor : 8 silabe Ritmul: trohaic

Eul liric (indici ai prezenţei, sentimentele exprimate): prezenţa eului liric este dată de pronumele personal eu şi prin verbe la persoana I singular: “trec”, “ascult”, “aştept”.

Caracteristici ale peisajului contemplat de eul liric ( cu exemple din text): tabloul terestru îl formeazălacul încărcat cu “nuferi galbeni” şi codrul, simbol al permanenţei, iar planul cosmic îl constituie cerulal cărui senin se reflectă în oglinda apei. Prin verbele: “tresărind” şi “cutremură” se realizează

personificarea naturii cuprinsă şi ea de fiorul emoţiei aşteptării. Barca este simbolul locului ocrotitor,unde îndrăgostiţii îşi pot trăi iubirea tainică şi pură.

Tonul general al poeziei : Lacul este o creaţie lirică de dragoste şi de natură, o idilă cu elemente de pastelîn care se îmbină sentimentul dragostei pentru fiinţa iubită cu adoraţia faţă de frumuseţile naturii.

Mesajul operei literare: poezia exprimă dorinţa intensă a poetului de împlinire a visului de iubire.

Figuri de stil (epitete, comparaţii, personificări, metafore, repetiţii, enumeraţii, hiperbole, inversiuni,aliteraţii, asonanţe) cu citate din text:

epitete cromatice – ,,lacul codrilor albastru’’... ,,nuferi galbeni îl încarcă’’; metafore - ,,cercuri albe” ; repetiţia adverbului parcă: - ,, parcă ascult, parcă aştept ’’; personificarea - „îngânaţi de glas de ape”;



aliteraţiile - conţin repetarea silabei „să”(„să sărim”) şi a consoanei „s” („să nu-mi scape”) ;

asonanţele - sunt realizate prin accentuarea vocalei „a” (unduioasa, apa)

Imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, tactile, dinamice) cu citate din text: imaginile auditive sunt constituite de armonia mişcării vântului şi a apei sugerate de

verbele: „foşnească”, „sune”, de adverbul „lin” şi de adjectivul „unduioasă” folosite caepitete.

Titlul operei literare (structură, semnificaţie): este exprimat printr-un substantiv comun articulat, numeştelocul de visare şi de intâlnire pentru cei doi indrăgostiţi.

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită şi sensurile lor) : cârmă = piesămobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unei ambarcații, a unei navesau a unui aparat de zbor.

Citate preferate (scrise între ghilimele) : « Să plutim cuprinşi de farmecSub lumina blândei lune. »

Impresii personale (de ce ţi-a plăcut lectura ?): Poezia reprezintă o viziune romantică a autoruluiasupra existenţei, împleteşte sentimentele dragostei faţă de fiinţa iubită cu adoraţia faţă de frumuseţilenaturii.

Opinii critice / Referinţe critice: „Intimitatea eminesciană nu-i analitică. Fiind expresii ale naturii,

cei doi iubiţi nu vorbesc şi nu se-ntreabă. Ei cad, prin puterea instinctului şi sub înrâurirea mediului

înconjurător, într-o somnolenţă extatică. Femeia iese de undeva, dintre trestii sau din pădure, se lasă

îmbrăţişată, apoi amândoi sunt prinşi de o toropeală, fascinaţi mai cu seamă de o mişcare ritmică dinafară, de căderea continuă a razelor lunii, de prăbuşirea lentă a florilor de tei, de unduirea apei, debuciumul de la stână. Toate aceste ritmuri închipuiesc viaţa cosmică. (G. Călinescu, Mihai Eminescu,

în “Istoria literaturii române”, III, Bucureşti, Ed. Academiei, 1973, p.235.)

fisa de lectura

Documents